Specializarea de Agricultură

Disciplina: Agricultura ecologica

Anul de studii: IV

PROIECTAREA UNEI FERME

MIXTE

Anul universitar: 2019/2020

Prezentarea fermei
Ferma este situata in localitatea Nuci , judetul Ilfov si se intinde pe o suprafata de de 35 ha dintre
care:
 34.5 ha pentru distribuirea plantelor din cultura mare;
 0,3 ha pentru adapostul porcilor;
 0,2 ha pentru depozitarea productiei si a hranei porcilor;

Fiind o ferma mixta, aceasta este compusa din plante de cultura mare: pasune, porumb,orz,grau, fl
soarelui, soia, cuprinzand suprafata de 35 ha, precum si cresterea de porci.
Ferma cuprinde un efectiv de 140 de capete de porci.
Un adapost respectiv o hala-puiernita,cu asternut uscat (paie)cu suprafata de 2000 m patrati este
necesar pentru efectivul de porci.

Rasa de porci – Marele Alb

Rasa de porci Marele Alb a fost creata in Anglia, prin incrucisari multiple cu rase rasele de porci primitive
din aceasta parte a lumii cu porcine de origine asiatica si cu porcine din rasele Micul Alb si Essex,
dezvoltate deja in Anglia.

Aceste porcine au fost mai apoi supuse unui program deosebit de hranire si crestere, care a urmarit productia
de carne si marirea precocitatii si prolificitatii.

Descriere fizica
In urma acestor incrucisari multiple si a programului de hrana consistent au rezultat animale de talie mare,
foarte robuste, cu pielea alba, uneori cu pete negre. Totusi, in urma programelor riguroase de selectie, petele
negre au fost indepartate, astfel ca noul porc din rasa Marele Alb este complet alb, cu o prolificitate si o
precocitate crescute.

Porcul din rasa Marele Alb a fost prezentat pentru prima oara crescatorilor din Anglia la o expozitie
zootehnica, care a avut loc in anul 1851. Atunci, a fost prezentat cu numele de York, dupa numele
comitatului in care a fost dezvoltat, Yorkshire County.

Porcul din rasa Marele Alb se distinge prin urechile ridicate, de culoare alba, pielea alb-rozalie si
dimensiunile impunatoare, fiind inca de la inceput un animal destinat productiei de carne. Este un animal
masiv si rezistent, care suporta foarte bine variatiile climaterice. Masculii sunt folositi si pentru
imbunatatirea altor rase.
Carnea produsa de porcul din rasa Marele Alb este de foarte buna calitate, cu un continut redus de grasime.

Comportament si personalitate
Porcul din rasa Marele Alb a fost dezvoltat in special pentru traiul in mediul exterior. Este de altfel si un
animal foarte activ. In ultimele decenii insa cresterea productiei a dus la adaptarea acestui porc si la alte
medii, astfel ca in prezent se dezvolta foarte bine si in mediile inchise, de interior, mai aglomerate.

Chiar daca este masiv, porcul din rasa Marele Alb este foarte activ, ceea ce ii permite sa aiba o viata lunga si
o sanatate buna. In plus, Marele Alb nu este sensibil la stres.

Productie
Porcul din rasa Marele Alb este foarte prolific, de la o singura fatare rezultand aproximativ 12 purcei.
Femelele din aceasta rasa au insticte materne foarte bune si produc mult lapte, ceea ce ajuta la cresterea
rapida in greutate a purceilor. La intarcare, la varsta de 21 de zile, greutatea unui purcelus Marele Alb este
45-55 de kilograme.

Marele Alb este un porc crescut pentru productia de carne, unde da rezultate foarte bune.

Supus unui regim de hrana abundent, la varsta de 7-8 luni atinge o greutate de 110-120 de kilograme. La o
varsta mai avansata, porcul din rasa Marele Alb poate atinge si greutatea de 500 de kilograme.

1. Tehnologia de cultura
Soia – Glycine max
Plante premergătoare: cereale păioase (recomandat), sfecla pentru zahăr, porumb. A nu se cultiva după: floarea soarelui, alte leguminoase
(inclusiv soia).

Lucrările solului: arătura de toamnă este recomandată doar atunci când condițiile pedoclimatice sunt foarte favorabile executării acestei lucrări
(fără bolovani sau curele). Este recomandată lucrarea cu Tiger sau cu orice alt utilaj combinat care să afâneze solul pe adâncimea de min. 25 cm,
dar care să lase solul suficient de tasat pentru refacerea capilarității. Aceste lucrări trebuie făcute imediat după ce planta premergătoare
eliberează terenul, pentru a beneficia de umiditatea din sol.
Pregătirea patului germinativ: mobilizarea solului cu combinator prevazut cu tăvălugi inelari și nivelatoare. Se poate face imediat după
lucrarea de bază dacă semănatul se va efectua cu o semănătoare de precizie cu discuri sau în preziua semănatului în celelalte cazuri.
Semănatul: sămânța trebuie să fie certificata
Densitatea de semanat: 55-65 boabe germinabile/ m2, adâncimea de semănat 4-6 cm, norma de sămânță 80-110 kg/hectar, distanța între rânduri
recomandată 40 cm, 55 cm sau 70 cm.

Recoltarea: se va face ținând cont de umiditatea STAS de 14%

Grau - Triticum Aestivum

1. Aratura la 18-20 cm adancime

2. Pregătirea patului germinativ
Pentru grâu este necesară realizarea unei suprafeţe nivelate, curate de buruieni, realizarea unui strat de sol
mărunţit pe adâncimea de semănat, care să asigure condiţii optime de încolţire a seminţelor şi răsărire
rapidă, uniformă şi energică a plantelor.

Adâncimea ideală de lucru la pregătirea patului germinativ este de 6-8 cm, se lucrează cu combinatorul,
eventual cu ţesala de buruieni, pentru mărunţirea şi nivelarea terenului.

3.Sămânţa şi semănatul
Sămânţa de grâu destinată semănatului trebuie să aparţină unui soi zonat, să provină din culturi special
destinate producerii de sămânţă (loturi semincere), din categoriile biologice „sămânţă certificată a primei şi
celei de a doua înmulţiri”, să aibă puritatea fizică minimum 98%, facultatea germinativă minimum 85% şi
MMB cât mai mare. Pentru aceste zone se recomandă soiurile Arieşan, Apullum, Turda 95 ncime
Densitatea de semănat la grâu trebuie stabilită astfel încât să se asigure, la recoltare, o densitate de 500-7000
spice/mp. Pentru a realiza acest lucru trebuie să fie semănate 450-600 boabe germinabile/ mp.

4.Lucrările de îngrijire
Grâul este o cultură cu o tehnologie total mecanizată, deosebit de rentabilă sub aspectul consumului de forţă
de muncă. Felul lucrărilor de îngrijire care se aplică grâului şi numărul acestora depinde de foarte mulţi
factori (calitatea patului germinativ; dezvoltarea plantelor în toamnă şi starea de vegetaţie la desprimăvărare,
mersul vremii şi al vegetaţiei în primăvară; rezerva de buruieni, infestarea cu boli şi dăunători, dotarea
tehnică, posibilităţile materiale şi calificarea cultivatorilor). Sunt situaţii în care sunt necesare sau sunt
efectuate numai 1-2 lucrări de îngrijire şi sunt situaţii în care sunt efectuate foarte multe lucrări (7-8 treceri).

Tăvălugitul semănăturilor de grâu imediat după semănat apare ca necesar atunci când s-a semănat în sol
afânat şi mai uscat, şi se face cu scopul de a pune sămânţa în contact cu solul şi de a favoriza, astfel,
absorbţia apei.

Controlul culturilor pe timpul iernii şi eliminarea apei pe porţiunile depresionare sau microdepresionare sunt
operaţiuni de bună gospodărire, care se fac de către orice bun cultivator de grâu. La amplasarea culturilor de
grâu trebuie evitate, pe cât posibil, terenurile unde pe timpul iernii apar băltiri
Combaterea buruienilor este principala lucrare de îngrijire din cultura grâului.
Pierderile de recoltă la grâu din cauza concurenţei buruienilor sunt, în mod obişnuit, 10-20%, dar pot ajunge
în situaţii extreme până la 60-70%. În agricultura ecologică combaterea buruienilor se realizează prin rotaţia
culturilor şi lucrări mecanice
5.Recoltarea
Momentul optim de recoltare a grâului este maturitatea deplină, atunci când boabele ajung la 14-15%
umiditate; în acest stadiu maşinile de recoltat lucrează fără pierderi şi boabele se pot păstra în bune condiţii,
fără a fi necesare operaţiuni speciale de uscare. De regulă recoltatul începe mai devreme, când boabele au
18% umiditate, din cauza suprafeţelor mari cultivate cu grâu, care trebuie recoltate pentru a preîntâmpina
întârzierea şi pentru a limita pierderile de boabe prin scuturare

Floarea soarleui – Helliantus Annus

Este indicat de a se cultiva dupa o prasitoare deoarece si in special porumb, deoarece terenul ramane mai
curat de buruieni.
Tehnologia aceste culturi cuprinde urmatorele lucrari: 2 - 3 lucrari de toamna – dezmiristit; tocat resturi
vegetale si aratul in perioda octombrie – noiembrie. In anul urmator se executa incepand din primavara:
pregatirea terenului pentru semanat prin 1-3 lucrari cu grapa cu discuri si mai ales, combinatorul si
insamnatarea cu maxim doi hibrizi precum Florina sau hibrizii bogati in acid oleic. Se foloseste 5-6 kg/ha
samanta curata, calibrata, (aleasa la masa) si tratata, cu preparate bacteriene Pseudomonas. Se mai executa
doua lucrari de ingrijire a culturii – plivit si prasit manual si mecanic in perioada mai - iunie si lucrarea de
recoltat la sfarsitul lunii august si inceputul lunii septembrie.
Productii mai mari de 2000 kg/ha s-au obtinut insa cand din tehnologia florii-soarelui nu au lipsit
lucrarile: tocat si incorporat in sol resturile vegetale de la planta premergatoare, aratura de toamna cu plugul
in agregat cu grapa stelata, pregatirea terenului pentru semanat prin 1-2 lucrari cu combinatorul, din care una
la desprimavarare si ultima inainte de semanat, semanatul in prima decada a lunii aprilie a 1-2 hibrizi
productivi si de buna calitate, precum Florina si hibrizi high oleici si mentinerea culturii curata de buruien

Porumb- Zea mays

1.Dezmiriștit- după recoltatul culturii precedente cu o grapă cu discuri ușoară pentru încorporarea
superficială a resturilor vegetale, distrugerea eventualelor buruieni răsărite și conservarea apei în sol.
2. Arătură de bază (25-30 cm) - pentru încorporarea gunoiului de grajd
3. Întreținerea arăturii în toamnă cu o grapă cu discuri grea.
4. Pregătirea patului germinativ în primăvară.
5. Semănat: Hibrid F322, P% 98, G% 98%
6. Fertilzare cu gunoi de grajd 20 t/ha
7. Efectuarea a 2 prașile în vegetație pentru distrugerea buruienilor, distrugerea crustei și
afânarea superficială.

Orz –Hordeum vulgare

1.Dezmiriștit- după recoltatul culturii precedente cu o grapă cu discuri ușoară pentru încorporarea
superficială a resturilor vegetale, distrugerea eventualelor buruieni răsărite și conservarea apei în sol.
2. Arătură normal (18-20 cm) - pentru încorporarea gunoiului de grajd
3. Întreținerea arăturii în toamnă cu o grapă cu discuri grea.
4. Pregătirea patului germinativ în primăvară.
5. Semănat: soiul Laverda, P% 98, G% 98%
6. Fertilzare cu gunoi de grajd 15 t/ha
7. Combaterea buruiuenilor si a daunatorilor se realizeaza prin asolamentul si rotatia culturilor effectuate in
anii precedenti.
8. Recoltare

Pasune

Dupa durata pasunatului pe o tarla, pasunatul prin rotatie poate fi extensiv(cu durata mai mare de 6 zile) sau
intensiv( cu o durata mai mica de 6 zile)
- pasunatul prin rotatie extensiv saau simplificat presupune impartirea pasunii intr-un nr redus de tarlale
astfel, 2-4 primavara, 4-6 in perioada de vara, in care durata de pasunat este de 7-14 zile primavara si 5-10
zile la sfarsitul sezonului de pasunat.astfel, se pot aplica unele masuri de intretinere.acest sistem se impune
pe pasunile cu productivitate buna.
- pasunatul prin rotatie intensiv prezinta 3 variante si anume: pasunatul pe tarlale (clasic), pasunatul dozat si
pasunatul cu portia.
- pasunatul pe tarlale:pasunea se imparte intr-un nr de 8-10(12) tarlale pe care se pasuneaza un nr de 4-6 zile
pe fiecare tarla.
- pasunatul dozat presupune delimitatrea suprafetelor necesare cu ajutorul unui gard electric.animalele se
gasesc in permanenta intre 2 garduri electrice timp de o zi sau jumatate de zi.metoda se aplica pe ajisti foarte
productive, iar pentru o unitate vita mare(uvm) este necesara o suprafata zilnica de75-100m2, la primele
doua cicluri si 150-300m2, la ciclurile urmatoare.
- pasunatul cu portia sau in fasii, este cea mai intensiva metoda de pasunat, care stimuleaza o iesle mobila,
prin aceea ca sa atribuie animalelor portiuni limitate de pasune, sub forma unei fasii cu o latime de 0,5-
1m.lungimea fasiei se stabileste in functie de nr de animale, atribuind 1,5m/cap tineret bovin si 2,0m/cap
bovina adult.
Determinarea densităţii animalelor pe tarla (încărcarea momentană cu animale)
În cazul folosirii metodelor de păşunat prin rotaţie, în fiecare moment animalele de pe toată unitatea de
exploatare se găsesc grupate într-o tarla. De aceea, încărcarea cu animale de pe o tarla în timpul păşunatului
este mai mare decât capacitatea de păşunat propriu-zisă. Această încărcare momentană pe tarla poartă
denumirea de densitate. Densitatea pe tarla este un element important din punct de vedere organizatoric, însă
nu constituie un indicator comparabil, deoarece mărimea acestuia rămâne practic neschimbată, indiferent de
suprafaţa tarlalei. De aceea, se calculează densitatea animalelor pe hectarul de tarla (D).

2. Rotatia si asolamentul

1. Soia
2. Grau
3. Floarea soarelui
4. Porumb
5. Orz

Anul/Sola I II III IV V

2018 Soia Grau Fl Porumb Orz

soarelui
2019 Grau Fl Porumb Orz Soia
soarelui
2020 Fl Porumb Orz Soia Grau
soarelui
2021 Porumb Orz Soia Grau Fl
soarelui
2022 Orz Soia Grau Fl Porumb
soarelui
3. Managementul fermei
Venituri din:
 Subventii
 Vanzare

Subventii:
- Culturi mari: 218 euro pentu culturile de grau,porumb, floarea-soarelui,orz, soia.

 Totalitatea recoltelor de cereale plante oleaginoase, dar si mazare sunt incluse in retetele alimenatiei
porcilor.

Vanzare:
Pret la carne - 11 lei kg in viu

4. Organismul de inspectie si certificare:

RO-ECO-007 SC ECOCERT SRL

ECOCERT SRL este aprobat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale avand codul RO-ECO-007, si
detine acreditare RENAR NR. OR 010 din 16.01.2018.
 ANEXA NR. 1

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ A JUDEŢULUI / ENTITATEA MANDATATĂ DE MADR IALOMITA
FIŞĂ DE ÎNREGISTRARE
A PRODUCĂTORILOR ÎN AGRICULTURA ECOLOGICĂ
ANUL 2020

APROBAT, AVIZAT,
DAJ/EM*
Responsabil agricultură ecologică
Director executiv,

............................................

Nr.________din________________

1. PRODUCĂTOR
Persoana juridică/Persoana Fizică Autorizată/Întreprinderea Individuală/Întreprinderea Familială
SC.TUDOR .SRL , cu sediul social în localitatea NUCI, judeţul ILFOV, înscrisă la Oficiul Registrului
Comerțului sub numărul J32/463/2005 , CUI 1570068 , reprezentată de Tudor Andrei Cosmin
CNP1965225345752 Act de identificare BI
Persoana fizică……………………………………, domiciliată în localitatea ……………………………,
judeţul………….........., str……………, nr………., BI/CI seria........, nr………………, eliberat la data
de……………….., de către………………….…, CNP…………………..…………………………………
Locaţia fermei/unităţii administrate/Puncte de lucru**NUCI
2) ANGAJAMENT. Solicit înregistrarea în sistemul de agricultură ecologică şi mă angajez să respect
ansamblul dispoziţiilor naţionale şi comunitare privind metoda de producţie ecologică, procesarea,
comercializarea, depozitarea şi etichetarea produselor agroalimentare ecologice. Aceste dispoziţii sunt:
- Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producţia ecologică şi
etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91;
- Regulamentul (CEE) nr. 889/2008 al Comisiei din 5 septembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare
a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor
ecologice;
- Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, aprobată
prin Legea nr. 38/2001, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordinul nr. 895/2016 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare,
de aprobare a organismelor de inspecţie şi certificare/organismelor de control şi de supraveghere a activităţii
organismelor de control, în agricultura ecologică, cu modificările și completările ulterioare;
- Hotărârea nr. 131/2013 pentru stabilirea măsurilor şi sancţiunilor necesare în vederea respectării
prevederilor Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producţia ecologică
şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91.
3) ALEGEREA ORGANISMULUI DE INSPECTIE ŞI CERTIFICARE APROBAT
Numele organismului de inspecţie şi certificare: SC.ECOCERT SRL
Codul organismului: RO-ECO-007

4) PRODUCŢIA VEGETALĂ (se va completa cu datele din formularul “Registrul parcelar”)

SUPRAFAŢA TOTALĂ AGRICOLĂ EXPLOATATĂ (ha)din care::
a)Suprafața totală în agricultura convențională (ha)…………………...………………...
b)Suprafața totală în agricultura ecologică (ha) 35
-suprafaţa în conversie (ha): -anul 1…………………..........................
-anul 2…………………..........................
-anul 3…………………..........................
- suprafaţa certificată (ha): 5
Sunt de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
Data: Semnătura

5) PRODUCŢIA ANIMALIERĂ

Nume producător SC.TUDOR.SRL

Localitat Modul de producţie

ea / Efective
Județul Specia/Categoria Rasa În
Comuna (capete) Ecologic Convenţional
/ Oraşul conversie

Marel
ILFOV NUCI PORCI 140 140 - -
e alb

Speciile și rasele se vor completa conform nomenclatoarelor disponibile și la sediile DAJ / EM*

Data: Semnătura
Nume producător S.C. TUDOR S.R.L.

REGISTRUL PARCELAR
ANUL 2020

Informaţii aferente hărţilor Suprafaţa în agricultura ecologică

Suprafa Suprafaţa
Nr. Nr. ţa Suprafaţa în din care:
Localitat cadastra agricolă agricultura Cultu
Cod blo parcel Certific
Județ ea / lă a exploatată* convenţion ra Suprafaţa Convers Convers Convers
Sirsu c ă ată
ul Comuna parcelei ** (ha) ală totală (ha) ie anul I ie anul ie anul
p fizi agrico ecologic
/ Oraşul (ha) (ha) (ha) II (ha) III (ha)
c lă (ha)

5=6+7+8
1 2=3+5 3 4 6 7 8 9
+9
IF NUCI 1 10 10 - Pasune 10 10

IF NUCI 2 5 5 - Porumb 5 5

IF NUCI 3 5 5 - Orz 5 5

IF NUCI 4 5 5 - Grau 5 5

IF NUCI 5 5 5 - Soia 5 5

Data:
Semnătura:

*Direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti sau entităţile mandatate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
**Se vor declara toate punctele de lucru ale operatorului, indiferent de județ

13
14