Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect MKT
Proiect MKT
Coordonator: Studenţi:
Lector dr. Untaru Elena Fâciu Ana-Maria
Anul:III
0
Curpins
4. Analiza propriu-zisă………………………………………………………..9
5. Concluzi şi propuneri....................................................................................16
6. Bibliografie………………………………………………………………....18
1
1. Prezentarea problemei/oportunității firmei prestatoare de servicii
2
2. Scopul și obiectivele lucrării
3
3. Analiza literaturii de specialitate referitoare la tema avuta in vedere
4
Scopul celui de-al doilea articol este de a descrie rezultatele unui studiu pentru a
examina percepția personalului academic cu privire la calitatea serviciilor bibliotecilor
universitare. De asemenea, încearcă să evalueze impactul serviciilor de bibliotecă asupra
muncii lor și nivelul lor perceput de satisfacție față de serviciile bibliotecii universitare.
Proiectare / metodologie / abordare - Studiul a fost realizat folosind o metodologie sondaj.
Instrumentul sondajului a fost un chestionar adoptat dintr-un studiu de impact de calitate pe
baza dimensiunilor SERVQUAL.
Instrumentul, SERVQUAL a fost dezvoltat de A. Parasuraman, Valarie A. Zeitha.
Bibliotecile universitare din Malaezia se confruntă cu o concurență tot mai mare dintr-un
mediu digital global și continuă schimbare în nevoile utilizatorilor și așteptările de servicii de
informare. În mod tradițional, calitatea unei biblioteci universitare a fost descrisă în ceea ce
privește colectarea și măsurată prin mărimea participației bibliotecii și diverse capete de
acuzare de utilizare a acestuia.
O bibliotecă universitară poate fi descrisă ca inima comunității de învățare, oferind un loc
pentru studenți, profesori și cercetători pentru a face cercetare și de a promova cunoștințele
lor. Cu accentul fiind pus pe resursele electronice, iar comunitatea de învățare fiind mai
interesat de servicii de informare virtuale de pe internet, bibliotecile universitare au nevoie
urgentă de a evalua calitatea serviciilor sale și modul în care satisfacția utilizatorilor poate fi
îmbunătățită.
Metodologia de cercetare:
Instrumentul de măsurare utilizat a fost un chestionar auto-administrat. Chestionarul a
constat din 30 de întrebări, pentru a solicita răspuns la cinci puncte de tip Likert. Acesta a fost
adoptat dintr-un studiu de impact de calitate efectuat asupra cadrelor didactice și a studenților
de la Universitatea din Pennsylvania. Chestionarul a fost bazat pe SERVQUAL ca un
instrument de măsurare a calității serviciilor.
Chestionarul a fost împărțit în trei secțiuni: Secțiunea A - percepția privind calitatea
serviciilor de bibliotecă; Secțiunea B - percepții cu privire la impactul serviciilor de bibliotecă
pentru activitatea academică; și secțiunea C - percepția generală a serviciilor de bibliotecă.
SERVQUAL instrument măsoară calitatea din punctul de vedere al clientului bazat pe cinci
dimensiuni (Räter) care reflectă criteriile de bază pe care clienții să găsească cel mai
important, pentru a aprecia calitatea:
1.Fiabilitate: capacitatea de a efectua serviciul promis dependent și cu acuratețe.
2. Asigurare: cunoașterea și amabilitatea angajaților și capacitatea lor de a inspira încredere și
încredere.
3. Tangibilelor: apariția instalațiilor fizice, echipamentelor și a personalului.
4. Empatia: furnizarea de îngrijire individualizată și atenție clienților.
5. Receptivitate: dorința de a ajuta clienții și să ofere servicii prompte
Rezultatele sondajului ar părea să sugereze că, deși cadrele didactice folosesc serviciile
bibliotecii, percepția lor asupra calității serviciilor de bibliotecă este "medie" (pe o scară de la
1 - scăzut până la 5 - ridicat). Cu toate acestea, cadrele universitare sunt conștienți de faptul că
biblioteca are un impact pozitiv asupra predării lor, de învățare și de cercetare.
Rezultatele au ajutat bibliotecari să identifice elementele cu mijloace reduse și acest lucru le
va permite să ia măsuri în vederea îmbunătățirii serviciilor în aceste domenii.
Încercarea de a aplica SERVQUAL de evaluare a bibliotecii pot fi urmărite înapoi la
începutul anilor 1990. În deceniul care a urmat, mai multe studii au examinat validitatea
instrumentului
Articolul este intulat „O critică epistemologică a teoriei decalaj de evaluare bibliotecă
bazată pe: cazul lui SERVQUAL” scrisă de Yu Liangzhi, Hong Qiulan, Gu Song, Wang
Yazun.
5
Scopul acestei lucrări este dublu: în primul rând, pentru a investiga epistemologice
care stau la baza SERVQUAL și limitările sale; și în al doilea rând, să propună modalități de a
spori utilitatea SERVQUAL ca instrument de evaluare a bibliotecii.
Epistemologia este unul dintre domeniile de bază ale filozofiei, care este în primul
rând preocupată de natura și sursele cunoașterii.
Proiectare / metodologie / abordare - Studiul concepe prima hotărâre de calitate ca un
proces cunoscător și localizează poziția epistemologică a SERVQUAL în cadrul general de
demarcare epistemologiei; examinează apoi ipotezele SERVQUAL aferente și implicațiile lor
pentru evaluare a bibliotecii, în general, și pentru evaluarea calității serviciilor, în special, pe
baza a două investigații empirice: un chestionar și un sondaj interviu. Ancheta prin chestionar
a se aplica instrumentul SERVQUAL la trei biblioteci universitare din China, în vederea
examinării punctajului SERVQUAL în lumina considerațiilor epistemologice; sondajului este
de 50 de utilizatori ai facultăților într-una din cele trei universități în vederea procesului de
iluminare naturalistă prin care utilizatorii să dezvolte judecata lor de servicequality bibliotecii
și prin care se formează scorul SERVQUAL.
Aprecierea - Studiul arata ca scorul actual SERVQUAL este distribuit într-o manieră
foarte împrăștiată în toate cele trei biblioteci, și că este format printr-un proces foarte
complex, înrădăcinate în primul rând în experiențele personale ale utilizatorului cu biblioteca,
care sunt la rândul lor, în formă de factori de la atât lumea bibliotecă și viața lumii a
utilizatorului. Pe baza acestor concluzii, această întrebare de cercetare aduce o serie de ipoteze
SERVQUAL și propune trei concepte care pot ajuta la scorul SERVQUAL și de a spori
utilitatea în evaluarea reală pe bibliotecă.
Este convingerea acestui studiu că simplul accent pe aspectul metodologic al
SERVQUAL nu este suficientă în stabilirea utilității SERVQUAL pentru evaluarea de
bibliotecă, și că neglijarea fundației epistemologică a SERVQUAL în studiile existente
împiedică o înțelegere solidă a valorii de SERVQUAL și alte tehnici de evaluare bazate pe
teoria gap. Se poate argumenta că în mare parte din cauza acestei neglijențe, cercetarea
existentă a lăsat o serie de întrebări importante fără răspuns cu privire la utilitatea
SERVQUAL.
Aria de evaluare a bibliotecii, deși nu a primit ca o analiză aprofundată ca și celelalte
domenii în ceea ce privește relația sa cu epistemologia, cade, fără îndoială, într-unul dintre
domeniile identificate de Dick, pentru adoptarea sau respingerea anumitor criterii de evaluare
si se bazează în cele din urmă asupra ipotezelor cu privire la ceea ce constituie o dovada
valabilă pentru o judecată de calitate și ceea ce constituie procesul valid de cunoaștere a
calității. Amândouă sunt, în esență ipoteze epistemologice.
Doi factori, unul din lumea bibliotecii și cealaltă din viața mondială a utilizatorului,
sunt în valoare de notă specială. Factorul legat Thelibrary-este "politicile de servicii
diferențiate", implementat în mai multe biblioteci universitare sub constrângeri financiare
dure. Poate ca serviciul diferential cel mai evident este de a face cu o dezvoltare de colectare,
dar disparitățile mai puțin evidente există și în alte domenii ale serviciilor de bibliotecă.
De la prima sa apariție în lumea bibliotecii, SERVQUAL a fost cu noi timp de peste
zece ani. Studiile existente care examinează validitatea / utilitatea SERVQUAL în context de
bibliotecă au arătat aproape în unanimitate, că, sub rezerva anumitor amendamente
SERVQUAL va fi aplicabil și util pentru evaluarea serviciului de bibliotecă.
6
* Pentruaobținerăspunsuridirecte la o serie de întrebări din parteacomunitățiichestionate;
* Identificeproblemele de utilizator, preocupărileșinevoile;
* Măsoarăperformanțabibliotecii din perspectivautilizatorilor;
* Obține date cuantificabile, care pot fi analizateșigeneralizeablepentrupopulațiemai mare
punct de vedere statistic;
* Îmbunătățireasauschimbaservicii; creștevizibilitateabiblioteciiși de marketing;
șisăcontribuie la evaluareainstituționalămailargă (Cook, Heath & Thompson, 2003).
4. Analiza propriu-zisă
a) Realizarea chestionarului
Aşteptări
7
Percepţii
Cerinţe Scala de apreciere
Nr.Crt dezacord acord
total total
1 2 3 4 5
1 Echipamentele uitilizate de bibliotecă sunt
moderne
2 Baza de date este bine organizată
3 Existenţa unei săli de lectură spaţioasa şi
dotate corespunzător
4 Personalul biblioteci este competent
5 Personalul biblioteci este amabil şi răspundă
nelămurilor clienţilor
6 În sala de lectură este asigurată liniştea şi a
curăţeniei
7 Valoarea penalităţilor este scăzută
8 Durata de înprumut este mai lungă de 10 zile
9 Prelungirea cărţilor poate fi făcută atât
online căt şi telefonic
10 Aspectul personalului este decent
11 Personalulangajat are
bunăvoinţăşiamabilitateînajutareaclienţilor.
12 Locaţia biblioteci este bine poziţionată şi
uşor accesibilă
13 Fondul de carte este numeros şi are calitate
ridicată
14 Programul de lucru al biblioteci este suficint
de lung
15 Confidenţialitatea datelor personale
16 Furnizarea unor informaţii cu privire la noile
apariţii
17 Centru de informare pentru evenimente
culturale
18 Existenţa unei baze de date pentru cărţi
electronice
19 Biblioteca pune la dispoziţia clienţilor cărţi
audio, discuri, casete audio şi video, CD şi
DVD
20 Organizarea unor evenimete culturale
tematice
Măsurarea aşteptărilor
38 41
𝐴1 = = 3,8 𝐴2 = = 4,1
10 10
40 38
𝐴3 = =4 𝐴4 = = 3,8
10 10
8
42 46
𝐴5 = = 4,2 𝐴6 = = 4,6
10 10
30 39
𝐴7 = =3 𝐴8 = = 3,9
10 10
43 31
𝐴9 = = 4,3 𝐴10 = = 3,1
10 10
41 33
𝐴11 = = 4,1 𝐴12 = = 3,3
10 10
41 38
𝐴13 = = 4,1 𝐴14 = = 3,8
10 10
46 30
𝐴15 = = 4,6 𝐴16 = =3
10 10
31 40
𝐴17 = = 3,1 𝐴18 = =4
10 10
37 25
𝐴19 = = 3,7 𝐴20 = = 2,5
10 10
Ierarhizarea crescătoare a mediilor
9
Afirmaţia 20
Afirmaţia 19
Afirmaţia 18
Afirmaţia 17
Afirmaţia 16
Afirmaţia 15
Afirmaţia 14
Afirmaţia 13
Afirmaţia 12
Aşteptări Afirmaţia 11
Afirmaţia 10
Afirmaţia 9
Afirmaţia 8
Afirmaţia 7
Afirmaţia 6
Afirmaţia 5
Afirmaţia 4
Afirmaţia 3
Afirmaţia 2
Afirmaţia 1
0 1 2 3 4 5
Măsurarea percepţilor
26 35
𝑃1 = = 2,6𝑃2 = = 3,5
10 10
38 40
𝑃3 = = 3,8𝑃4 = =4
10 10
43 45
𝑃5 = = 4,3𝑃6 = = 4,5
10 10
36 42
𝑃7 = = 3,6𝑃8 = = 4,2
10 10
36 43
𝑃9 = = 3,6𝑃10 = = 4,3
10 10
43 42
𝑃11 = = 4,3𝑃12 = = 4,2
10 10
40 42
𝑃13 = = 4𝑃14 = = 4,2
10 10
40 32
𝑃15 = = 4𝑃16 = = 3,2
10 10
10
31 35
𝑃17 = = 3,1𝑃18 = = 3,5
10 10
36 28
𝑃19 = = 3,6𝑃20 = = 2,8
10 10
Ierarhizarea crescătoare a percepţiilor
1. 2,6 P1
2. 2,8
3. 3,1
4. 3,2
5. 3,5
6. 3,5
7. 3,6
8. 3,6
9. 3,6
10. 3,8 P3
11. 4
12. 4
13. 4
14. 4,2
15. 4,2
16. 4,2
17. 4,3
18. 4,3;
19. 4,3;
20. 4,5 P6
11
Afirmaţia 20
Afirmaţia 19
Afirmaţia 18
Afirmaţia 17
Afirmaţia 16
Afirmaţia 15
Afirmaţia 14
Afirmaţia 13
Afirmaţia 12
Percepţii Afirmaţia 11
Afirmaţia 10
Afirmaţia 9
Afirmaţia 8
Afirmaţia 7
Afirmaţia 6
Afirmaţia 5
Afirmaţia 4
Afirmaţia 3
Afirmaţia 2
Afirmaţia 1
0 1 2 3 4 5
12
18. p − a = 3,5 − 4 = −0,5
19. p − a = 3,6 − 3,7 = −0,1
20. p − a = 2,8 − 2,5 = 0,3
13
10. 0 17
11. 0,1
12. 0,2
13. 0,2
14. 0,2
15. 0,3
16. 0,3
17. 0,4
18. 0,6
19. 0,9
20. 1,2 P10
Afirmaţia 20
Afirmaţia 19
Afirmaţia 18
Afirmaţia 17
Afirmaţia 16
Afirmaţia 15
Afirmaţia 14
Afirmaţia 13
Afirmaţia 12
p-a Afirmaţia 11
Afirmaţia 10
Afirmaţia 9
Afirmaţia 8
Afirmaţia 7
Afirmaţia 6
Afirmaţia 5
Afirmaţia 4
Afirmaţia 3
Afirmaţia 2
Afirmaţia 1
-1.5 -1 -0.5 0 0.5 1 1.5
14
5.Concluzii și propuneri
15
în situații de degradare majoră. Semnalată a fost și lipsa bazei de date de tip e-book, care să
faciliteze accesul cititorilor la anumite cărți prin intermediul calculatorului. Rezolvarea acestei
probleme presupune atât o alocare de fonduri pentru achiziționarea cărților de tip e-book cât și
implicarea departamentului IT. O ultimă dezaprobare a utilizatorilor se îndreaptă către fondul
multi-media, care ar trebui actualizat cu noile apariții și pus la dispoziția utilizatorilor.
Toate propunerile de mai sus presupun implicarea unor resurse umane sau materiale.
În acest sens se pot realiza campanii de strângere de fonduri, iar biblioteca poate implica în
activitățile sale voluntari care să promoveze instituția și care să se implice în diversele
evenimente organizate de aceasta.
Bibliografie
-https://cetateaacademica.wordpress.com/teme-si-idei-din-gandirea-economica-
romaneasca-2/marketingul-de-biblioteca-publica-iuliana-ceara/
-Ahmed S.M Zabed, Shoeb M.D. Zahid, Measuring service qualitz of a public
university library in Bangladesh using SERVQUAL,Performance Measurement and
Metrics
- Cook Colleen,Thompson Bruce, Reability and Validity of SERVQUAL score uset to
evaluate perceptions of library service quality.
-Yu Liangzhi, Hong Qiulan, Gu Song, Wang Yazun”O critică epistemologică a teoriei
decalaj de evaluare bibliotecă bazată pe: cazul lui SERVQUAL”
- Evaluarea calității bibliotecilor
-Kiran Kurkiran , Service quality and customer satisfaction in academic libraries;
perspectives from a Malaesian University
16