PROLETARI o r n TOATE ŢARILB, CTNf fl-VA f
Anul XI nr* 740
s f f î S fO T U filL O R I É
treia comună din raion
bomplect cooperativizată
■v
(Foto: ŞIMON POMPEI).
vtoreporterul nostru a surprins citeva aspecte din casele cote*
iv ’¿or din Şerbeşti In care belşugul şi viata nouă au Intrat odată
u 'firea lor In gospodăria colectivă. Soţia colectivistului C. Gfifu
r morţiş să se fotografieze cu vaca, oile şi purcelul, căci, după
spus ea „să vadă şi cei cu gospodărie individuală că noi colec-
avem şi aşa ceva pe Ungă casă1* (foto 1).
; ioan Chiriac este unul din cei mai harnici şl gospodari colecti-
După cum se şi vede ,,purceluşul“ de 250 kilograme acum atlr•
iafa... să nu aveţi nici o grijă grinda este nouă ca şl casa pe care
dcut-o de clnd a intrat In colectivă. Şi... vinul din butoiaş din
a am gustat şi noi, va merge de minune cu o fripturică. Are cu cc
ndri omul căci det munca In gospodăria colectivă i-a îndestulai
ai r u de toate. (foto 2—5).
casa colectivistului Vastfe Iftintie Paveleseu e bună voie şi... mu.
întreaga familie este foarte fasionată: Vasile după cărţi agro.
■e şi in special de piscicultura, Elena, soţia sa, după albituri cu
"C <£ naţionale pe care singură şi le coase şl Eugen, feciorul, du>
*ă ,aticé populară transmisă de aparatul de radio (fofa 4)+
Pe marginea conferinţei
MIERCURI organizaţiei regionale de partid
14 Iu zilele de 10—11 ianuarie a.c. socialistă a agriculturii au fost ob­
s-au gesiaşurat m saia leai'ujuj de ţinute de raioanele Zeieun, Piatra
6iat din uacau lucrările conicrin- Neam) şi Aujua. Printre gosp^da-*
IANUARIE 1959 jei regionale de partid — eveni­ rine co.ective din regiune citate in
ment aeosebit de însemnat iu via­ darea de seamă că nu s-au dezvol­
4 pagini 20 bani ţa organeior şi organizaţiilor de tat pe masura posibilităţilor de cure
pariia, a tuturor comuniştilor şi dispun, se număra şi ceie de la
< i m ó m s r O IM S E H g Ş fe & IÂ f oamenilor muncii din reg.uuea noa­ Uirov şi Bodeşti d*n raionui nos­
stră. tru.
Ordinea de zi a lucrărilor a cu- Darea de seamă a cuprins de a-
pi^us; 1) Darea de seama a comite­ seiueuea o amplă ana.iza a preocu­
tului regional bacău ai t'.ivt.K.; '¿) pat ii conmeiuiui regional de panid
C om an dam en tu l
Kaportui comisiei de revizie; ¿) A- pentru incanrea organizatei regio-
F estiva lu lu i raional — legeiea noului comitet regional de naie, ridicarea roluiui de conducă­
parţid şi a comisiei de revizie. tor poiipc al organizaţiilor de pa, iid
orăşenesc al tineretului Lucrâriie conierinţei s-au desfă­ în vederea apucării iu viaţă a mă­
şurat in prezenţa tov. A.ex'andru Dră-
reţelor sarcini ¿zvorîte om hoiari-
Ieri dimineaţă la cabinetul de giiici, membru al Biroului Politic r.Je partidului şi guvernului.
partid a avui loc constituirea co- al C.C. al P.M.R., a delegaţilor or­
mandamen ului Festivalului raional- Darea de seamă precum şi discu­
ganizaţii,or raionale şi orăşeneşti ţiile ia care au luat parte numeroşi
orăşenesc ai tineretului. de partid, precum şi a unui număr
_ ______________ . De cîteva
Dp zile ss-a
rîle v a ritp terminat
-a term ir coo­ Tovarăşul Leica Adam, prim ser de invitaţi. ueiegaţi şi invitaţi, au dezvăluit şi
perativizarea şi In cei de-al cincilea ere!ar al comitetului raional de multe deficienţe existenţi:, propu-
iu darea de seamă a comitetului niud măsuri pentru înlăturarea lor.
sat, Bordea, ultimul din comuna Şte­ partid şi membru al C.C. al U.T.M. regional de partid expusă de iov.
fan cel Mare. Odată cu cooperaţi- a vorbit despre importanţa festiva­ Îndeosebi s-a pus accentul pe întă­
U. Bereziţchi, membru al C.C. ai rirea disciplinei in muncă, Mosirea
vizarea satului Bcrdeat comuna Şte­ lurilor tinerelului ca mijloc de i'.m.K. şj prim secretar al comite­
sti îngere a legăturilor între tineri, om piin a rezervelor interne, scur­
fan cel Mare este complect coope­ lui iu regional Bacău ai P.M.K., s-a tarea termenelor de dare in luucţl-
de intensificare a acitivi.âţii cultu- arătat că muncitorii, tehnicienii şi
rativizată. r*il-artistice şi sportive, de mani­ une a obiectivelor industriale, iefte-
Succesele obţinute în cooperativi­ inginerii din întreprinderile indus­ Jtnea construcţiilor de locuinţe, ri­
festare a voinţei tineretului de a triale ale regiunii noastre, sub con­
zarea agriculturii acestei comune se participa acJv la cons'.iuirea socia­ dicarea producţiei ia hectar şi in-
datoresc muncii politice şi organi­ lismului şi apărarea păcii. ducerea organizaţiilor de partid, au tensiiicarea muncii politice, astfel
In comandament au fos[ aleşi 29 objinut succese însemnate în rea­ ca în 1960, sectorul sociaJist-^oo^e-
zatorice desfăşurate de comitetul lizarea sarcinilor trasate de cel ratist al agrK.ul.urii reg unii noas­
comunal de partid, de organizaţiile tovarăşi. Ca preşedinte a fost ales
Iov. Ghiţă Mircea. vicepreşedinte de-al doilea Congres al partidului tre să fie precumpănitor.
de bază săteşti şi sfatul popular privind îndeplinirea pfanu.ui de In încheierea dezbaterilor a vorbit
al sfatului popular raional, ca vi­
comunal- Aceste succese se datoresc cepreşedinte al comandamentului a producţie, precum şi intrarea in tov. Alexandru Drăghici care a sub­
şi exemplului personal al comuniş­ fost ales tov. I. Mitran, iar ca se- funcţiune a unor obiective de mare
însemnătate ca; rafinăria 10 O- liniat rezultatele obţinute, precum
tilor care s-au înscris printre primii creta r tov. V. Bordei anu. şi orjncipalele lipsuri ce s-au ma-
in Mnităţilte socialiste existente. In continuarea şedinţei de con- neşti, termocentrala Borzeşti, iamiJ
niiestat în activitatea organizaiţiei
Un puternic avînt a luat munca siiiijire, t°v. D. Soroceam*, prim- norul de la Roman, combinatul de
carne şi altele. Datorită creşterii regionale, de partid şi a organu ui
poîitică în ultima perioadă. !n luna seefetar al comitetului raional'
U.T.M. a expus planul de măsuri investiţiilor, care în 1959 se ridică său de conducere, a analizat cau­
decemorie a fost cooperaţi vizat sa­ al corrandameniului. Se prevede ca la peste 1,8 miliarde lei pentru re­ zele acestor lipsuri şi a indicat mă-
tul Ştu beşti, jar la începutul acestui efapa I-a de pregătire a festiva­ giunea Bacău, se oontinuă marile surj.e ce trebuie luate pentru îm*
an — satul Bordea. La cooperati­ lii ji să se desfăşoare pînă la 15 iucrări începute :comb natul chimic bună.ăjirea muncii în v.itor, ast­
vizarea satului Bordea, o contribu­ februarie, etapa Il-a de la 15 fe­ fel ca sarcinile puse de Congresul
şi cel de cauciuc sintetic de Ia Bor-* al II-lea al partidului, precum şi
ţie de seamă au adus-o agi ta (o ţi bruarie la 1 aprilie, iar festivalul /eşti, combinatul de îngrăşămuute
propriu-zis, între 2 şi 3 mai. Planul azofoase Roznov, hidrocentrala de Plenara din noiembrie 1958 a
care au desfăşurat o largă muncă
stabileşte ca în etapa I-a să fie ,,V. I. Lenin“, fabricile de relon UC. al P.M.R. pentru dezvoltarea
de convingere in rindul fă anilor economiei naţionale în anul 1959,
reactivizate 80 de echipe artistice şi rolan Săvineşti etc.
muncitori cu gospodărie individua­ din căminele culturale şi întreprin­ să fie duse cu succes la îndepli­
lă. Agitatorii Maria Romilă. depu­ Ocupîndu-se de problema trans­
deri şi să se creeze 15 formaţii formării socialiste a agriculturii, nire.
tată, C. Apefrei, deputat, Gheorghe noi artistice. Pentru a putea parii- darea de seamă a arătat că in pre­ in ziua a doua a lucrărilor, a fost
Lămăiic, preşedintele întovărăşirii, rina la etapa superioară fiecare er zent pe întreaga regiune sînt con­ ales noul comitet regional de par­
Vasile Băeşu şi mulţi alţii au ară­ rliipă artistică trebuie să susţină stituite 71 G.A.C., două coopenti- tid. In prima sa şed nţă p.enară, co­
tat ţăranilor muncitori difri satul cel puţin 5 spec'acole. De înfiinţa­ mitetul şi-a ales biroul compus din
rea a noi echipe şi de reactivizarea ve agricole de producţie cu rentă,
Bordea ce foloase le aduce munca 11 membri şi 4 supleanţi. Secreta­
celor existente se vor ocupa îndea­ 701 întovărăşiri agricole cu 73.094 riatul este compus din tovarăşii D.
laolaltă, pe tarlale întinse. Ca e- proape Casa de cultură a sindica­ familii şi cu o suprafaţă de 96.782 Bereziichi, prim secretar, N. Pasca*
xemple au fost folosite rezultatele telor şi Casa raională de cultură. hectare teren. Rezultate mai bune ru, A. Cnlimandric, Gh. unguraşu
obf'nute de colectiviştii din satul în munca politici de transformare şi N. Botoşanu, secretari.
Serbpsti în sporirea produc'iilor,
dezvoltarea ramurilor producţie
etc. care le-.°u adus mari venituri.
Mulţi colectivist?, din veniturile pri­ Cultura sfeclei de zahăr poate
mite de Ia gospodărie, şi-au con­
struit case noi, şî-au cumpărat a-
parate de radio. A crescut simţitor
să se extindă în raionul nostru
nivelul lor de fraj. Printre sarcinile trasate de Ple­ vegetaţie şi o temperatură medie de suprafaţa planificată pentru anul
Munca politică a avut un puter­ nara C.C al P.M.R. din 26—28 no­ 9 gri.de ceisius pe timpul celor 4 1059 este cu mult prea mică şi se
nic efect convingător. Numai în iembrie 1958, este şi aceea ca secto­ luni de vegetaţie in.ensă, sînt con- impune o mărire a suprafeţelor ce
decursul primelor 10 zile din anul rul industrial al zahărului să fabri­ diţiuni.e climatO-pedologice cerute urmează a se însămînţa.îndeosebi
acesta zeci de ţărani muncitori din ce cantităţi mereu sporite de zahăr, de sfecla de zahăr pentru realiza­ în comunele: Mărgineni, Dochia,
sătul Bordea şi-au manifestat dorin­ astfel ca in 1900 să acoperim nece­ rea de producţii mari. Tupilaţi, Ştefan cel Mare, Girov,
ţa de a păşi şi ei pe calea arătată sităţile de consum din producţia In raion.il nostru cultivarea sfe­ Bîrgăoani şi Roznov. Cu toate re­
de perfid, singura &re duce spre proprie, liciiidind importul de zahăr, clei a început înainte de-al doilea zultatele mulţjmi'oare obţinute de
b°lşug şi fericire. iar în 1964 cantitatea de zahăr pe război mondial, însă pe supraieţe unităţile agricole socialiste, cît şi
Sectorul socialist al comunei Şte­ cap de locjitor să crească la 20 ki­ mici, iar dupa anul 1944 suprafeţei de unii cu.fivatori individuali, în­
fan cel Mare cuprinde, odată cu lograme faţă de 5,5 kilograme cit cresc în special în perioada ly5o— cheierea de contracte pentru anul
era în anul 1938 şi să dispunem în 1957, în care timp se realizează 1959 încă nu s-a terminat, iar în
cooperativizarea întregii comune,
o gospodărie colectivă şi cinci în­ acelaşi timp de însemnate cantităţi producţii medii pe raion de la 11 ce priveşte unităţile socialiste au
pentru export , la 13.500 kg. rădăcini la hectar, de- contractat abia 24 la sută din su­
tovărăşiri agricole care totalizează
Sporirea cantităţi de zahăr se păşindu-se astfel producţiile reali* prafaţa planificată pe raion, supra­
1509 hectare teren arabil cu 960 za.e de raioanele Adjud şi Bacău.
poate realiza prin: a) Mărirea ca­ faţă mult prea mică faţă de posi­
familii. Lle se vor bucura şi de pacităţii de prelucrare a fabricilor Producţiile realizate de unităţile bilităţi.
cum înainte de toate avantajele pe de zahăr existen.e. b) Înfiinţarea socialiste şi o parte din cultivatorii Sînt G.A.C.-uri şi întovărăşiri a-
care le oieră statul nostru agricul­ de noi fabrici de zahăr, c) Sporirea individuali depăşesc cu n u it media gricole care au încheiat contracte
turii socialiste. suprafeţelor de cultură a sfeclei, d) raionului ajungînd pînă Ca pentru supraieţe mici faţă de posi­
In momentul de faţă sarcina cea Sporirea producţiei de rădăcini şi de 27—28.000 ki.ograme la hectar. Dăm bilităţile existente. De exemplu gos­
mai importantă care stă în faţa or­ zahăr la unitatea de suprafaţă. mai jos cîteva exemple: G.A.C. podăria colectivă din comuna Do-
ganizaţiilor de partid, ţ sfatului Referindu-ne la sporirea suprafe­ Mărgineni a obţinut pe suprafaţa hia—2 hectare, gospodăria colectivă
popular al comunei Ştefan cel Ma­ ţelor de sfeclă şi spre a se evita de 2 hectare 54.940 kg. sfeclă, res­ I rineşti din con.u.ia AWgineni —
re este de a consolida această vic­ greşelile comise pînă în anul 1959 pectiv 27.470 kg. la hec.ar. G.A.C. 4 hectare, gospodăria agricolă colec-.
torie, de a lupta pentru întărirea e- i şi anume de a se cultiva sfecla de Tupilaţi a reajzat 46.740 kg. de pe tivă Vad din comuna Dragomireşti
zahăr în orice regiune indiferent de suprafaţa de 2 hectare, adică 23.370 — 4 hectare, iar 21 întovărăşiri a-
conomico-ofganizatorică a gospodă­ gr icol e contractează abia 50 hecta­
riei colective şi a întovărăşirilor, producţiile de rădăcini ce se pot kg. la hectar, ţăranul muncitor cu
cbţine, Plenara hotărăşte ca pe vii­ gospodărie individuală Tăbăcaru A. re. Numai G.A.C. Şerbeşti, comuni
de a convinge pe membrii întovără­ Ş efan. cel /Mare şi G A.C. „Drumul
tor cultura de sfecia de zahăr să se loan, din comuna Războieni> la
şiţi să-şi alăture cu încredere tot lui Lenin“ din comuna Mă-glneni
extindă în regiunile cu condiţii fa­ suprafaţa de 0,25 hectare a obţinut
pămîntul la cel existent azi în în­ vorabile. 4990 kg., ceea ce reprezintă 19.960 au încheiat contracte pe cîtc 10 hec­
tovărăşiri, de a lărgi gospodăria co­ Terenurile nisipoargiloase şi cer­ kg. la hectar etc. tare şi G.A.C. ,,21 Decen brie“ din
lectivă din Şerbeşti prin primirea noziomurile aşezate pe văi, precipi­ Producţiile de sfeclă realizate în comuna Tupilaţi — 8 hectare.
de noi membri. taţiile anuale de circa 600 mm. şi condiţiunile climatopedologice ale a. Mulţi din cei solicitaţi f ind in-,
cu o repartiţie bjnă fn lunite de cestui raion ne demonstrează că vitaţi de crganele regiunii- de culr
'ură a sfeclei de zahăr P h tra
TTTTt t TTtTTTTt
Neamţ, a fabricii de zahăr Sascut,
să încheie contracte, ori amînă pe
Rdspunzînd chemării partidului motive neîntemeiate, ori caută să
diminueze suprafeţele prevăzute de­
ja în planul de producţie. Terenu­
in aceste zile numeroşi muncitori fruntaşi în pro­ şi candidatul de partid că tuş mecanic. Natal ia
membri şi candidaţi de ducţie. 1a tă-1, de exemplu, rile cele mai potrivite şi posibili*
Marin Postolache. Pe de- bnâchescu, Mihai Marian,
partid din întreprinderile pe tov. Nicolae Cristea, o parte ne pare rău că Ion Ceauşu, Vasile Sam- 'atea de aplicare a regulilor agro­
din oraşul nostru au luat sau „moş Cristea**, cum nu mai fac parte din co­ son, lăcătuşi şi alţi membri tehnice spre a putea obţine prod-jc-
cunoştinţă de chemarea îi spunem noi. E condu­ lectivul nostru, dar ne şi candidaţi de partid. De ţii de peste 30.000 kg. la hectar le
par.iduiui şi guvernului cător auto. Cu „Zisul“ gîndim la sarcinile mari asemenea, au mai plecat au G.A.C-urile .cooperativele agri­
de a plefca să lucreze la lui de 4 tone a făcut pe care vor trebui să numeroşi muncitori de la cole de producţie cu rentă şi înto­
uzina de fibre sintetice re­ 2J3.644 de km. fără re­ le îndeplinească acolo. Noi „Reconstrucţia“, ,.Zorile vărăşirile agricole.
lon de la Săvineşti, pen­ paraţii capitale. Era şi ne vom -strădui ca în lo­ noi“, „Comuna din Pa­
tru a întări colectivul de membru în biroul organi­ ris“ etc. De ce anume sînt determinate u-
cul lor sa creştem alţi nităţlle socialis'e care întîrzie în­
muncă de aici şi în acelaşi zaţiei de bază. Cînd i s-a muncitori de nădejde, alţi In întreprinderile din cheierea contractelor sau reduc su­
timp de a contribui la în -, puS problema să plece la comunişti destoinici, care care au plecat au păstrat
tărirea organizaţiei de
relon, nu a stat p e . gîn- să ne facă cinste întot­ cu cinste calitatea de prafeţele din planul de producţie?
partid. Chemarea a găsit duri. A plecat cu inima deauna şi pes e tot“. Nu este sfecla de zahăr o cultură
un puternic răsunet deschisă. A plecat să ducă membru de partid şi -titlul
«Mulţi muncitori de nă­ de frjn-taş în producţie şi rentabilă?
— De la noi de la Au­ la îndeplinire sarcina de Producţia de rădăcini de sfeclă
tobaza T. A., spunea partid. dejde, comunişti şi frun­ au dus la îndeplinire cu
tovarăşii I. Danciu, se- Tot acolo au plecat şi taşi în producţie au plecat consecvenţă sarcinile ce Ing. PtSLARU IOAN
şeful regitintl de cultură a sfeclei
cre'.arul organizaţiei de tovarăşii Ion Onu, meca­ şl din alte întreprinderi Ic^au fost Încredinţate.
din oraş. De la 1.M.S* Fără îndoială că şi în. de zahăr Piatra Neamţ
bază, au pleca ţ ţTel nic auto, Constantin Hot-
. mtmbri fo partid şi un nog, mecanic, amtndoi ,,Ceahlău", de pildă, *u noul lor loc de munci vw
M a t o 4% w fld , mm tim «t VUfii ***»!*< îvftffit (Ctattenort fn

Pag. I-«
Muncile agricole Io această perioadă
In cultura mare
Grija ţăranilor muncitori în acea­
stă perioadă trebuie să se.îndrep'e
în primul rînti către plantele semă-
nate din toamnă (grîu şi orz). Din
15 în 15 zile să se facă controlul
semănăturilor de toamnă. Pentru a.
ceasta se iau brazde din cîmp şi
se ^con 'rotează dacă pl an lele au fost
s*u nu dislrjse de ger. Controlul
brazdelor se hce în camere încălzi­
te la -f- 2 şi 4 grade.
— Se face aprovizionarea cu se­
minţe de bună calitate şl începe
condiţionarea seminţelor cu vîntură-
toarea şi ţriorul.
— Se repară uneltele şi maşinile
(grape, pluguri, semănători) eic.
necesare pen'ru lucrările din cam­
pania de primăvară.
P entru cultivarea legumelor
Acjm se fac lucrări pregătitoare
în vederea obţinerii răsadurilor tim­
purii. Astfel se începe strîngerea bă­
legarului de cal necesar pentru pa­
turile calde, v
— Pentru ca să nu fermenteze
pînă la folosirea Iui, bălegarul adu­
nai zilnic se aşează în şire foarte
bine îndesat.
— 'lot în această perioadă se re­
pară sau se confecţionează t°0Jrile
şi ferestrele de răsadniţe, cît şl alte
obiecte din inventarul necesar pen­
tru producerea răsadurilor.
— De asemenea se procură se­
minţele necesare pentru ca în mo­
mentul începerii lucrărilor de pro­
ducere a răsadurilor să nu se în'îr-
zie din pricina diferitelor lipsuri.
— In cazul cînd nu s-au făcut C in em atografu l d e la
din toamnă îngrăşatul şl aratul pe
toată suprafaţa şi timpul permite, MC om u n a
se continuă căratul gunoiului pe
cîmp, pen'ru ca primăvara să se
poată ara cît mai curînd.
.cinematograf doîat cu un aparat
In livadă
In cazul cînd va cădea multă ză­ duminica muncitorii din fabrică, concursurilor. In această categorie
padă, pentru a împiedeca atît roa- precum şi populaţia din cartierele intră fabrica „Comuna din Paris“,
derea ramurilor de către iepuri, cît Valea Viei şi Sarata vin să vi­ unde
şi ruperea lor, se recomandă să se zioneze filme. Datorită grijii comi­ competiţiilor a
dea parte din zăpadă laoparte, des-
coperindu-se coroana mai ales la cerii fabricii, în sală sînt asigurate
pomii pitici (cînd pomii sînt în­ căldura şi curăţenia. La biblioteca
cărcaţi cj zăpadă, polei sau chiciu- clubului fabricii se găsesc reviste
re. coroana se scutură).
— In caz că zăpada va fi pu- despre temele filmelor vizionate
t;nă, ea se strînpe în jurul pomilor
sub formă de muşuroi pentru a feri unul", Mifrea Cocor“ şi altele, pe organiza în sală din cauza lipsei
baza trunchiului de ger, pentrj a . care muncitorii le citesc pentru o
asippra pomii cu apă şi pentru a
înMrzia înfloritul.
Comisia permanenta activează
Comisia permanentă de sănătate
şi prevederi sociale a sfatului po­
pular al oraşului nostru se strădu­
ieşte prin deputaţii săi să organi­
zeze cît mai mul'e acţiuni de sa­
lubrizare şi imfrumjseţare a oraşu­
lui. Munca comisiei s-a desfăşurat
după planul de acţiune întocmit cu
participarea tjfuror deputaţilor.
Printre sarcinile înscrise în plan
pentru a fi înfăptui'e Tn cursul
anului 1959 se numără următoarele:
îu bjnătăţirea asistenţei sanitare,
antrenarea cetăţenilor în acţiuni de
salubrizare şi înfrumuseţarea car-
Iferelor oraşului, activizarea corni*
tr'eîor de sprijin de pe lingă unită­
ţile sanKare şi de prevederi socia­
le şi intensificarea acţiunilor de
edjeaţie snnitară a populaţiei.
Pentru înfăptuirea acestor sar­
cini s-a creat un activ lărgit
format din munci'ori, medici, direc­
tori de întreprinderi, gospodine etc.
care au contribuit din plin la buna
desfăşurare a activităţii comisiei
permanente de sănătate şi prevede­
ri sociale a sfatului popular oră­
şenesc.
In cadrul comisiei, deputata A-
gavritoaie Elena se ocupă de acti­
vitatea căminului de bătrîni nr. 2.
Deputata a mobilizat im grup de
cetăţeni din cartieril Dărmăneş^i,
cu ajutorul căruia a obţinut rezul­
tate bune în muncă. Cu gospodinele
cartierului au fost confecţionate ror
chil din materialul pus la dispoziţie
de administraţia căminului: din fon­
durile realiza'e prin organizaren u-
nei reuniuni tovărăşeşti a fost currv
păr*t pentru cămin un aparat de
radio.
Tovarăşul deputat Stremhde Va.
sile a răspuns de antrenarea echi­
pelor sanitare din în'reprtnderi şi
w rtitf* la acţiunile â t » ilu b rittrt
P L A C A R A w -m
Din activitatea tineretuluj
de pionieri a şcolii din BlstM
Fruntaşi în producţie primit numele de organizaţia
La garajul autobazei transporturi nierl ,tZoia şi Şura**. In ProgM
auto lucrează mai mulţi tineri. A* artistic care a urmat, s-au ofl
ccştia se îngrijesc să facă la timp pionierii păpuşari şi apoi s-o l
reparaţiile curente ale autocamioa­
nelor şi autobuzelor cu care se efecr
chis carnavalul In care au jâ
eroii frumoaselor basme „Albm
— Se Iau măsuri de prevenire litiază aprovizionarea ‘ cu ma'eriale zăpada“} ,,Zina bună şi pitiem
şi combatere a bolilor şi dăunăto­ a oraşului şi raionului, cît şi trans­ ,,Muma .pădurii şi spiriduşii"M
rilor şi anume: se s'rîng şi se dis­ portul în comun de călători. Printre
trug cuiburile de iarnă ale omizilor, utemiştii care se remarcă în mod 0 form ă de învăţăm^
fructele mumificate şi uscate, . se deosebit în munca de întreţinere a
taie ramurile cu ouă depuse de flu­
maşinilor aflate în garaj se află şi
activă
turele inelar,, cele atacate de can­
cer etc. mecanicul Radu Cornel, considerat In salul Cut, comuna Dumfl
unul din cei mai buni meseriaşi. Roşie, datorită sprijinului dan
In creşterea anim alelor Iii ajută pe cei cu o calificare mai comitetul U.T.Af. pe comună, fy
slabă şi este folosit la lucrările unde ţân întul politic este bine orgajfl
Se acordă atenţie deosebită femev
lelor pline. Ele primesc o hrană de se cere o pregătire profesională mai se desfăşoară ci^ regularita'.e ţ
In R. P. Chineză se construieşte o mare hidrocentrală la Huanda* înaltă. Ca el sînt şi mecanicul Mi* bune condiţiuni. Forma de m
bună cali'ate care se compune din
kou, în provincia Ceţzian. la clişeu: Barajul hidrocentrale]. bai Drăgoj, strungarul Morcov ici mînt cea mai activă este curai
nutreţuri cît mai variate şi în can­
tităţi suficiente. I lerşcu şi alţi tineri din garajul ral. Propagandistul, tov
Deosebit de important este de a autobazei. Glieorghe Sfanciu, a pregătit J
nu se da în raţia femelelor pline Spartachiada de iarnă a tineretului 6 lecţii predate pînă acum, pel
nutreţuri mucegăie, pu'rezite, înghe­
iarnă — schiuri, patine — astfel
Adunare cu tema leşul cursanţilor. Ca dovadă
ţate care pot duce la avort (lepăda­ In fiecare an se
faptul că la seminarii cursa ni
re). organizează Spar­ ca acum cînd zăpada a căzut să „ Zoia ş i Şura" Asavei Miajrţa, Baroi Consw
— Adăpostul trebuie să fie căldu­ tachiada de iarnă poată trece la activitate imediat şi
a tineretului care fit această direcţie. A infrat in tradiţia organizaţiei Vasile Gîrcineanu etc. au d a ~
ros şi curat Aşternutul se va pri­
de pionieri a şcolii din satul Bis­ pinsuri corecte. Propagandistul
meni regulat cu paie curate, adă­ are ca scop împre­ Cifra atinsă pînă în prezent este
parea se va face cu apă potrivită, ună cu Spartachiada de vară, de încă foarte jrică faţă de cea propusă triţa organizarea de acţiuni inte­ îngrijeşte de antrenarea t f|
deoarece apa rece poate duce la a dezvolta şi stimula interesul ma­ pentru oraşul Piatra Neamţ şi şan­ resante cu caracter educaţia. cursanţilor la discuţii.
avort. In zilele mai căfduroase cu selor de tineret de la ora^e şi sate tierul Săvineşti: 8.000 sportivi să In urmă cu citeoa zilet intr-o
soare vom scoate animalele afară lapentru practicarea regulată a dife­ se antreneze în cadrul celei -de-a după amiază de vacanţă pionierii La jc ia tineretului
plimbare şi la aer. ritelor sporturi, dîndu-le totodată patra Spart?chiade de iarnă a tine­ erau prezenţi la şcoală. Adunarea
posibilitatea de a se pregăti în’ ve­ retului. Aceasta din cauză că unele Tinerii din Săvineşti sînt nm
— Păsările vor primi un tain de cu temă i-a pasionat căci pioniera
colective cum ar fi ,,Ram ura Ro­ că in apropierea satului lor va
hrană caldă, compusă din nutreţ ariderea trecerii normelor complexu­
lui sportiv G.M.A., întărirea orga­ şie“, „Sănătatea“, Auto transport Vasluiana Gabriela le-a vorbit des­ 01 curînd In funcţiune prima ug
bune. De asemenea se va da şi ovăz pre exemplul măreţ al eroilor corn-
încolţit pentru ca păsările să ouă nizatorică a colectivelor sportive şi etc. nu dau atenţia cuvenită înscri­ de fibre sintetice din ţară fi
mai bine. crearea de noj secţi pe ramuri de erilor de membri la această impor­ somolişti — Zoia şl Şura. Au fost tn curs de construcţie combitu
— La stupină se cercetează stu­sport la disciplinele incluse în Spar- tantă competiţie. purtate discuţii oii pe marginea te­ de îngrăşăminte azotoase. Ace
pii, se curăţă gheaţa de pe urdiniştachiadă. Faza pe colectiv ţine pînă la 15 niei, de către pionierii Gaşparic Că­ tâ mindrie au manifestat-o /in
şi se îmbracă cu paie, dacă gerul O sarcină importantă în această februarie, însă pentru ca activitatea lin, Sândulache Mircea etc. Cuvin- prezenţi la una din ¡oile tinerm
este mare. La s'upii din camere li activitate revine organizaţiilor să aibă un succes deplin este ab­ tul vorbitoarei şi al celor ce Eu dis­ cu ocazia unui concurs ghiem
se asigură o bună primenire a aeru­U.T.M. în mobilizarea tineretului şi solut necesar ca toţi conducătorii cutat a fost complectat cu frag­ pe tema t.Construcţii importam .
lui. consiliilor colectivelor sportive în colectivelor să treacă de îndată la
mente din cartea ,,Povestiri despre regiunea noastră. Concursul |
tng. TEOFANESCU CEZAR buna desfăşurare din punct de ve­ desfăşurarea probelor pentru a pu­
Zoia şi Şurau, citite de preşedintele condus de învăţătoarea A'-uda Ir
—■— dere tehnic, pentru ca fiecare tînăr, tea da posibilitate tu tJ o r mem­
brilor U.C.F.S. ca printr-o pregăti­ sfatului pionieresc. Apoi s-a citit Veronica. Dintre concurenţii I
In etapa de colectiv, care se ţine
pînă la 15 februarie, să-şi poată re intensă să obţină rezultate fru­ din ttScinteia pionierului“ un arti­ au dat răspunsuri bune s-a re ţ»
L
moase. col scris de Liubov Cosmodemian- cat tinăra Nagiţ Ana. A urmat
din P i t i ş *4 aduce din plin aportul său.
Marea majoritate a colectivelor skaia — mama Zoiei şi. a lui Şura. dans.
CALEANU ALEXANDRU
Intr-un cadru solemn, organizaţia
La fabrica „Comuna din ParisM, sportive din oraşul nostru au înţe­ preşedinte Ll.C.F.S.-oraş Piatra N.
les rolul lor şi au reuşit pînă în
funcţionează de multă vreme un
prezent să antreneze peste 2000 ti­ u n a
corespunzător şi o sală destul de neri, să le creeze condiţiile mate-
spaţioasă. Aici miercurea, joia, şi tiale pentru buna desfăşurare
a
Mai multă atenţie muncii culturale I
tifică existenţa prin activitatea e- perioada cînd se introduceai
' Succesele realizate de colectivul
deschiderea oficială a mecanizare, cînd se resimţea I
fost făcută în fabricii de cherestea din Tarcâu în
creşterea productivităţii fizice şi
chipelor de cor şi dansuri. Şi aces­
te echipe se bucură de o apreciere calitate a cherestelei şi cînd I j
tetului, de întreprindere şi condu­ cadru festiv şi a participat întreaga rile de abateri de la morală
în îmbunătăţirea calităţii chereste­ bună în fabrică şi în comună, unde
conducere a întreprinderii, fabrica mai frecvente. Staţia de radi
lei sînt cunoscute în întreg raionul programele lor au fost deseori
„Zorile noi“ unde s-a reuşit antre plificare a fabricii nu a fost fc
nostru. Recent fabrica a ocupat aplaudate. Anul trecut echipele de
narea întregii mase de salariaţi, tâ în scopul transmiterii în d
„Reconstrucţia“, ,,Voinţa", I.M.S. locul 111 într-un concurs organizat cor şi dansuri ale fabricii s-au
şi cărţi de literatură care tratează programelor locale a unor conj
„Ceahlău“, şcolile medii etc., bine­ pe ţară în privinţa creşterii produc­ Hrsificat tn faza regională al
tivităţii fizice a muncii. Aceste suc­ celui de-al IV-lea concurs al forma­ ţe. Chiar dacă ar fi vrut cinei
aicî ca: „Dincolo de brazi“, „Tă­ înţeles la competiţiile care se pot facă acest lucru, intenţia ar ff
cese se datoresc în cea mai mare ţiilor artistice de amatori.
parte măsurilor luate de conduce­ mas fără ecou, deoarece microf
pe atunci a zăpezii. Dar nu numai staţiei este de mult timp defec
mai bună înţelegere a filmelor. «*tît. La aceste colective există şi o rea fabricii, de comitetul de între­
Eugenia Bîrjoveanu, coresp. I preocupare pentru sporturile de prindere pentru introducerea ele­ Pe teme sin iica le nimeni nu se in'eresează de refl
mentelor de mică mecanizare rea lui. De altfel la staţie ne
Dar oricît ne-am s'rădui să fa­ Cu aceste „sclipiri“ munca cul­ tînd un colectiv de redacţie, q
transmit niciodată programe
cem bilanţul activităţii culturale,
nu am reuşi să ajungem la rezul­
tate tot atît de satisfăcătoare ca
turală la U.I.L. Tarcău nu poate
fi calificata ca satisfăcătoare. Ţi-
nînd cont de mijloacele care stau
Ie.
Formarea unui colectiv de
a oraşului şi de educaţie sanitară acele obţinute în urma bilanţului ferenţiari al fabricii a fost
nente şi deputată în Marea Adunare Ia dispoziţie şi nu au fost folosite,
a populaţiei. Naţională, comitetul executiv al producţiei. Comitetul de întreprin­ înţeleasă; deoarece pentru \__
afirmăm că comitetul de întreprin­
O i sprijinul organizaţiei* de Cruce dere a scăpat din vedere o sarcină tirea şi expinerea conferinţelor]
sfatului popular orăşenesc a reparti­ dere (preşedinte tov. S. Gavriluţ)
Roşie şi al comisiei de femei, au zat localuri pentru mutarea a două care nu este un amănunt ci unul numit un singur tovarăş.
nu poate să se mulţumească cu cele
fost organizate grupe formate din circumscripţii sanitare pe teritoriile din obiectivele esenţiale ale muncii Tovarăşul Gheorghe Mutu.j
realizate pînă acum. In fabrică nu
echipieri sanitari, cetăţeni din car­ pe care le deservesc. A mai rămas sindicale. ponsabilul cultural al comitj
a mai fost ţinută vreo conferinţă
tiere, personal medioo-sanitar, care de rezolvat m itarea celorlalte două de întreprindere, se ocupă ;
In momentiJ de faţă munca de cine ştie cînd. Şi era necesar să
au vizitat diferite unităţi economi­ circumscripţii sanitare. In felul a- se facă accst lucru, mai ales în puţin de îndeplinirea sarcinii
culturală la U.I.L. Tarcâu îşi jus­
ce: magazine alimentare, localuri, cesta se va elibera localul actualei le. însăşi alegerea sa în
întreprinderi, interesîndurse de con­ policlinici de copii în care se va funcţie este greşptă, el muncit!
diţiile igienice de muncă, de modul putea instala policlinica cu pla^ă. expeditor în gară, deci nefiio
de păstrare şi manipulare a mărfu­
rilor etc.
Desigur că realizările comisiei Carnetul de muncă cî: rar în fabrică.
Munca cu cartea se desfăşoa
permanente ar fi fost mult mai fruc­
In perioada redeschiderii şcolilor, tuoase dacă deputaţii ar fi răspuns Decretul nr. 256 din 2 iunie 1958 rece nu li erau asigurate nici un mod defectuos. Bibliotecarul,
depjtaţii comisiei pprrranente au în număr mai mare la convocările prevede introducerea noului carnet fel de drepturi ce rezultau din răşil Nencu Gheorghe, se
vizitat şcolile elementare din ora­ făcute, dacă în sesiunile sfatului un de muncă pentru toţi salariaţii din munca depusă de ei. foarte puţin .de popularizarea
şul nostru, sprijinind conducerile număr mai mare de deputaţi ar fi cîmpul muncii ce-.şi desfăşoară aci- Acum pentru a se înlesni oame­ de atragerea de noi cititoţ
lor în problemele de igienă şcolară. discutat probleme legate de sarci­ vitatea în întreprinderile sau insti­ nilor muncii posibilitatea dovedirii bibliotecă. Dacă anul trecui
La aceste vizite o contribuţie pre­ nile comisiei. Considerăm că şedin­ tuţiile economice ale statului, în activ-tăţii lor în vederea stabilirii eitit 250 de volume din cele]
ţioasă au adus-o şi membrii activu­ ţele de colaborare cu comisiile per­ organizaţiile politice şi de masă, drepturilor de ajutoare în cadrul existente, lucru care este nesi
lui lărgit. manente convocate de comitetul precum şi pentru membrii coopera­ asigurărilor sociale de stat, a că tor, anul acesta nu s-a îrf
Pentru asigurarea unor condiţii executiv ar trebui să fie organizate tivelor meşteşugăreşti, salariaţii dreptului la pensie, precum şi a trat nici un împrumut de cl
de funcţionare dintre c\ile mai b i­ în mod mai frecvent. Oi acest pri­ gospodăriilor agricole colective şl altor drepturi ce decurg din mun­ bibliotecă.
ne, comisia permanentă j desemnat lej comisiile permanente ar pu'ea din alte sectoare de muncă. că, s-a luat măsura introducerii Rcferindu-ne la activitatea
pe lîngă unităţile sanitaie şi cămi­ cunoaşte problemele cele mai inte­ Unul din drepturile fundamenta­ noului carnet de muncă. Încrederea tică trebuie să arătăm de la
nele de copii un număr de depu'aţi resante care survin între timp şi le prevăzute în Constituţia R.P.R. pe care o au oamenii muncii în început că inexistenţa unei 1
care să le supravegheze în mod deo­ asupra cărora esite necesar să fie este şi dreptul la muncă, acesta măsura luată se dovedeşteprin de agitaţie constituie o lipsi
sebit. Astfel la sezisarea conducerii îndreptată atenţia. fiind totodată considerat în statul interesul pe care-1 depun în oasă a comitetului de întreprli
întreprinderii „Zorile noi“, tovară­ Trăgind ţivăţămirttele» necesare nostru democrat-popular ca o dato­ procurarea actelor. De pildă, oa­ Justificarea că această lipsă
şul deputat Sandu Octaviaii, cer- din lipsurile manifesJa te în munca rie de onoare pen'ru toţi cetăţenii menii muncii din fabricile „Comu­ toreşte faptului că nu exis
cetînd condiţiile de funcţionare a comisiei permanente de sănătate şi ţării. Oamenii muncii din ţara na din Paris“, „Reconstrucţia“, din fabrică instrumentişti, nu est
creşel şi căminului fabricii, a con­ prevederi sociale, va trebui ca pe noastră au toate drepturile izvorî- cadrul U.I.L. Roznov s-au grăbit (emeiată. Tovarăşii de la Tj
statat că acead'ă unitate este de­ viitor să ne îmbunătăţim continuu ie din munca prestată de ei în ori­ să-şi procure actele necesare sta­ au găsit instrumentişti pentrd
servită de personal necorespunză­ activitatea. Ceea ce am întreprins ce sector de activita'e, drepturi ca­ bilirii vechimii în muncă, pentru a pa de dansuri, dar pentru bl
tor. Comisia permanentă analizînd pînă aciim cons'ituie doar un înce­ re duc la îmbunătăţirea nivelului nu crea greutăţi în aplicarea decre­ nu. Şi brigada ar fi fost net
această situaţie a intervenit pe lîn- put care trebuie dezvoltat pentru lor de trai- tului nr. 256. deoarece cazurile de indisd
gă secţiunea sanitară a oraşului, îndeplinirea tu'uror obiectivelor ce In vechiul regim burghezo-mo- Exemplul lor trebuie urmat de de neatenţie la lucru care
care a lua' măsuri de schimbare a ne stau în faţă, pentru obţinerea şieresc, oamenilor muncii nu le era toţi salariaţii din oraşul şi raionul după sine realizarea unei c
personalului necorespunzător. Ca ur­ de noi succese în rezolvarea pro­ asigurată posibilitatea justificării nostru, deoarece prin această mă­ slabe a produselor, se înregisl
mare a acestei măsuri s-a putut blemei atît de Importante a apărării în orice moment a drep'urilor ce sură oamenii muncii au unica posi­ încă.
constata o mai bună îngrijire a sănătăţii oamenilor muncii. decurg din muncă, deoarece nici bilitate de a-şi recons'itui vechimea Se cuvine ca pe mărgineai
copiilor. In prezent acest cămin munca nu era considerată un drept în cîmpul muncii şi a-şi valorifica rilor constatate, comitetul de
este bine apreciat de muncitori, noul Dr. B. IDELOVICI După ani de zile, cînd epuizarea drepturile ce decurg din munci. prindere să-şi ia în mod i
personal adueîndu-şi din plin con­ preşedintele comisiei permanent# fizică şi intelectuală impunea oa­
1 atribuţiile şi să treacă de îndj
tribuţia la aeeasta. sănătate şl prevederi sociale menilor muncii retragerea din V.DUMITRESCD, organizarea de acţiuni
Oi ajutorul deputatei Popeaca a sfatului papular erlfeneer şeful setttei raienilt de recrutare
activttata, mulţi ae vedeau puii în mnrthejt freiirM U Viaţi %
M afii, membră t eemiaiei H îm *r f!H impillilltit!! <1 < W <*« ii rt9«rttnr« « forttl* 4« wum». «ti «Qltil&lfc

S i 740
In legâturâ eu preţul de cost
la fabrica „Zorile noi11
ts. t ; dezbaterile la recenta sesiu-
1.Jefi Marii Adunări Naţionale a
'» ■ a reieşit că printre Intre-
r ¡file care au realizat un preţ
•e |l{ ridicai al produselor lor se
:.u M şi întreprinderea noastră,
«s ţlrepf ci tn anul trecut fabri-
prod jse ceramice „Zorile
reuşit să obţină o serie de
in ce priveşte îmbunătăţi-
liljţii pioduselor, înlocuirea
■ţre a lignitului cu rumeguş
:le. Dar adevărat es e şi tapr
problema reducerii preţului
F n e -a Irăirîntat tntr-o măsură
|:entă, că tn această direcţie
put prea puţin. In anul 'recul,
| de cost a| ţiglelor fafiVaţc
trcprlnderea noastră a fost
ni p a i mare dectt tn alte între-
similare din ţară.
puie de arătat că fabrica ,,Zo-
fost proiectată iniţial
şi de la începutul fa-
rît ii ţiglelor procesul tehnologic
a r'făşurat tntr-o situaţie de
ra praf Dar alături de această
care depăşeşte competenţa
|ă~, au existat şi o serie în-
| de cauze locale. Astfel ârgi-
sară fabricării ţiglelor a fost
manual. Nu au fost folosi c
Iile noi. a căror amor’izare,
In calculai preţului de ca«t,
Jlim este excavatorul de 0,5
b.@S-au executat lucrări tn mod
l«]os chel’uindu-se sume imfor-
¡-iiiîljde două ori pentru aceeaşi Ijt-
r J Astfel linia de cale ferată
_n 31ă şi linia îngustă internă,
el f transportul argilei din carie-
I ngă de 1.700 de <*'e'ri, au fost
"ic 1ie pe traverse de fag iieim-
'•r< ‘te. care după un timp relativ
|ici >a J ruo‘. de la jumătate şi au
rţ să fie înlocuite. Depozitarea
tn I liber a lignitului folosit pen-
r i Uerea cărămizilor şl a ţiglelor
j ] [la degradarea lui, la pierderi
lterea lui calorifică, la reali-
f 'jnui consum specific mull
r< jiare decît cel normal. In ace-
sş mp fluctuaţia mare de munci-
31 ii]aba calificare a _unora, chel-
I: de repie neeconomicoase au
xczente tn cea mai mare parte
din cauzele princioale- care
| | ia creşterea preţului de cost
jselor fn întreprinderea noa-
j fost şi continuă să fie pro­
prii mare de rebu*uri. Deşi am
/'ii ca tn» anul 1958 să scădem
raptul de rebuturi de 'a 43 Ia su-
I P l 7,6 la sută, această proble-
,nu a fost pe deplin rezol-
ba frămînlînd tncă pe munci-
jinpincrii şl tehnicienii din tn-
liderea noastră.
la de lipsurile care se fac sini.
itfli întreprinderea noastră, şi tn
I rtnd faţă de preţul de cosi
ttf|. noi nu mai stăm pasivi,
de la începutul aces‘ui an
m horii,
lorii, inginerii şi tehnicienii
il ji noastre au început lupta
¡pi 1 redjeerea rebuturilor. In a a-
MMW W W W W VWWWW
j planurile de măsuri tehnico-organizajorice ale întreprinderilor
.m . F. E. T. Piatra-N.
anul acesta eforturile princi-
al ¡ale colectivului de muncitori
e | I.F.E.T. Piatra Neamţ sînt
i( (late spre o exploatare şi va-
biliare mai raţională a masei
• se din parchete. Dacă stu-
planul de măsuri tehnico-or-
a la orice — plan ce a fost dezr
şl complectat cu numeroase
I Feri făcute de muncitori —
seama limpede cum se va
scopul propus.
¡fel, pentru a se realiza un
t mai mare de lemn de lucru
era iniţial prevăzut tn actul
iere tn valoare a masei lem-
una din măsurile tehnico-
pizatorice este formarea de co-
pentru o resortare, tn special
nului de fag, stabilindu-se pro­
tide lemn de lucru de la 46—
sută fată de 30—33 la sută,
HR-a prevăzut Iniţial. Această
i’ă lua'ă chiar din primele zile
inului este realizată aproape
Iregime.
altă prevedere, foarte jmpor-
■l | itn planul tehnico-organiza-
işte.extinderea exploa'ării fa-
tn catarge, tn procent de 70
ă din întreaga cantitate de
¡■Aflată tn planul de exploa’are.
ajele ce le prezintă această
I -I sînt mari, ea va duce la o
Xfljtare mai raţională şi la o
l a procentului de lemn de
scopul creşterii productivităţii
■i s-a prevăzut fn plan ex'in­
ie « faini (U ktl aatftl t» M
. ju’orul rezolvării acestei probleme
na-a venit şl ziarul „Scînteia“, cu
articolul „Stă în putinţa fiecărui
muncitor să reducă rebuturile“. Ia
ziua de 9 ianuarie acest articol a
fost prelucrat cu munci'orii frun­
taşi şi cadrele tehnice şi apoi tn
grupele sindicale şi brigăzile de
producţie. In urma discuţiilor purta­
te a reieşit că mai sînt o serie de
lipsuri pentru remedierea cărora
trebuie luate cele mai serioase mă-
s:)'i. La propunerea munciVorilor
a fost declarată deschisă ,,C'mp»ma
împotriva rebuturilor şl îmbunătăţi­
rea calităţii produselor“, declarîn-
du-se, de asemenea, „Miercurea ca­
lităţii", în cadrul căreia se va face
cu regularitate analiza calităţii şi
se vor lua măsuri corespunzătoare.
In acelaşi !imp s-a adoptat un plan
concret de măsuri tehnico-organiza-
torice, din care spicuim: Instituirea
controlului la aplicarea şuberelor la
cuptoare; utilizarea la maximum a
uscătoriilor, respectîndu-se graficul
de încărcare-descărcare; organizarea
a două cursuri de minim tehnic şi
tehnologie; formarea de colective de
îndrumare pentru fiecare brigadă de
producţie; revizuirea motoarelor din
(abrică şi utilizarea lor Ia puterea
nominală, tn scopul micşorării con­
sumului de energie electrică; mic­
şorarea cheltuielilor de regie cu 10
O importantă acţiune sanitară
In seara zilei de 9 ianuarie ax.
In ■sala de şedinţe a sfatului popu­
lar orăşenesc, s-a ţinui o consfă­
tuire cu toţi comandanţii de grupe
sanitare ale Crucii Roşii din între­
prinderile şi instituţiile din oraşul
nostru.
Tovarăşul dr. T. Cotoros, şeful
sccţiel sănătate a sfatului popular
orăşenesc, a vorbit despre impor­
tanţa transfuziilor de singe pentru
salvarea oamenilor bolnavi. Din
partea comitetului raional de Cru­
ce Roşie, tovarăşa Coca Nadler a
expus un plan de muncă, din care
a reieşit că- se va duse o muncă -
susţinută pentru mărirea număru­
lui donatorilor de singe. Pe mar­
ginea planului de muncă, tovarăşul
medic Nicolaie Pavlidi, directorul
spitalului unificai, a dat citeva ca­
zuri de bolnavi din oraş cărora li
s-au făcut transfuzii de singe, sal-
vindu-li-se prin aceasta viaţa şi
puţind reveni iarăşi in cimpul mun­
cii. Tovarăşii Clepşa Vasile şi N.
Mannle, de la I.M.S. „Ceahlău“
şi-au tuaf angajamente de a răspun­
de la chemarea acestei acţiuni.
In încheiere tovarăşa doctor Po-
povici Elena, directoarea Centrului
de recoltarea singelul, a arătat că ci
donarea de singe este o acţiune ce­ce- j
tăţenească,
lâţenească, patriotică şi umanitară,
W W W W W W VW V*
la sută din masa lemnoasă a posi­
bilităţilor anului 1959, să fie exploa­
tată de brigăzj complexe. Legat de
aceasta se vor introduce mecanismele
şi utilajele proprii tn cadrul brigă­
zilor complexe cu acord global şi
tn terenuri uşor accesibile tn vede­
rea creşterii randamentului.
La fabrica de tîm plărie
indicii planului de producţie pe
anul 1959 sînt mult sporiţi la fa­
brica de tîmplărie. Aceasta este şi
fircsc dacă se ţine seama de avtn-
ful construcţiilor ce se vor desfăşu­
ra tn acest an şi de aportul care
Ircbuie să-l dea fn aceas'ă direcţie
şi fabrica de ttmplărie prin produ­
sele sale. Pe lingă creşlerca sub­
stanţială a producţiei se prevede o
sporire a productivităţii muncii cu
6 procente, precum şi o reducere
a preţului de cost cu aproape 2 In
siifă. In scopul realizării acestor
sarcini s-a adoptat o serie de mă­
suri tchnico-organizatorice. Iată cî-
Irva dintre ele:
Comasarea ambelor secţii dc ba-
racamente tntr-o singură hală cu
un proces tehnologic reprofilat De
altfel această măsură es’e deja rea­
lizată tn proporţie de aproape 80
la sulă. Se va organiza un depozit
dc frize cu potvale şi grinzi din be­
ton pentru asigurarea stocului teh­
nic, măsură ce se va apleca tncă tn
cursul lunii februarie. Se va insta­
la şi un sorfator mecanic pen'ru
frize care va înlocui munca manua­
lă, asigurindu-se astfel o creştere
substanţiali « preduetivitiţii mun­
PLACARA
Ia sută faţă de anul trecut; arderea
produselor ou rumeguş tu loc de
lignit pentru reducerea costurilor
de combustibil; montarea utilajelor
de mare productivitate, printre care
şi presele vacuum; mecanizarea
extracţiei argilei din carieră prin
punerea tn funcţiune a excavatorului
de 0,5 m.c., etc.
In anul trecut şi tn ceilalţi ani
care s-au scurs de la darea în folo­
sinţă a întreprinderii, colectivul nos­
tru de muncă a dovedit că este ca­
pabil de eforturi, că şlie sărşi în­
deplinească sarcinile ce-i revin. Do­
vadă stau îndeplinirea planului 'de
producţie pe anul fecut cu mult
■înainte de termen, producerea unui
vclum mare de ţigle şi cărămizi
peste plan, începerea fabricării u-
nor sor'imente noi, printre care
şi cărămizile cu amestec de rumeguş
şi cărămizile celulare. Aşa cum
scria şi ,,Scînteia“, stă în putinţa
fiecărui muncitor să reducă rebutu­
rile. Da, stă în putlniţa noastră,
a colectivului de mjncă de la fa­
brica de produse ceramice „Zorile
hnl“ să obţinem în acest an o redu­
cere simţi'oare a preţu'ui de cost. Şi
pentru aceasta nu ne vom precupeţi
eforturile şi preocupările noastre.
Ing. I. TAUTU
şeful serviciului C.T.C. de la fabrica
„Zorile noi"
iar comitetele de întreprindere din
oraş precum şi sfaturile populare
din raionul nostru să sprijine a-
ceastă importantă acţiune.
cii în acest sector. De asemenea,
pentru valorificarea în întregime a
frizelor de parchete, se vor produce
şi parchete de 17 mm., lucru ce
inain'e nu se făcea.
La secţia de parchete procesul
tehnologic va fi schimbat in sen­
sul că maşinile vor fi amplasate
transversal, elimintndu-se manipu­
lările Inutile tntre maşini.
Printre alte măsuri importante
ce au fost prevăzu’e, dintre care
unele de mică mecanizare, amintim
montarea a două maşini dc şlefuit
cu disc acţionat electric, punerea
tn funcţiune a unei noi centrale ter­
mice pentru uscătorii şi pentru sis­
temul de încălzire cen’rală. Pentru
reducerea preţului de cost al pro­
duselor de ttmplărie se va trece
la fo'oslrea tn procent de 25 la su­
lă a cherestelei scurte, al cărui cosi
este iruit mai mic dectt cel al che-
rcs'clci normala.
La întreprinderea
„23 August“
Plenara C.C. al P.M.R. din no­
iembrie anul trecut a stabilit noi şi
însemnate sarcini industriei locale
pen'ru folosirea rezervelor interne,
pentru lărgirea producţiei bunuri­
lor dc larg consum necesare satis­
facerii cerinţelor oamenilor muncii.
Documentele plenarei au fost jusl
înţelese de către colectivul Între­
prinderii ,;23 ’August“, din oraşul
nostru, care obţintnd succese remar­
cabile tn 1958 şi-a luat noi anga-
jamenl», thvnlnd ki In'.T«W* te-
Gospodăria colectivă din Girov
are posibilităţi de dezvoltare
In ziua de 11 ianuarie a.c. a
a va t loc adunarea generală de dar*
(B seamă a gospodăriei colective
■Jiu Girov pe anii 1958. Din darea
de semă prezentată de tov, N. P ru -.
Icanu, preşedintele gospodăriei co­
lective, s-au desprins o serie de
realizări pe care Ie-a dobîndit gos­
podăria în anul trecut. Astfel, re­
coltele şi veni'urile obţinute de
gospodărie sînt mulţumitoare. Ele
au satisfăcut ţţevoile gospodăriei
şi ale colectiviştilor. In anal care a
trecut gospodăria colectivă a reali­
zat un venit de 110.885 lei prin
vînzarea unor produse s'atului din
cultura plantelor tehnice, valorifi­
carea produselor animale etc.
In discuţiile purtate colectiviştii
Teodor Amariei, Ioan Marin, Flo-
rica Muraru, Vasile Stolniceamu au
cri'icat cu asprime consiliul de
conducere al gospodăriei care nu
s-a preocupat în suficientă măsură
do traducerea în viaţă a hotărîrllor
adunării generale. Astfel s-a criti­
cat faptul că nu st-au asigurat ani­
malelor în suficien'ă măsură nutre­
ţuri pentru perioada de iarnă. Deşi
au fost posibilităţi, nu s-au cumpă­
rat animale de producţii, tn special
vaci cu lapte, care piteau să adu­
că gospodăriei venituri şl mai mari.
O parte din colectivişti nu au venit
regulat la muncă, fapt care a făcut
ca unele culturi (porumbul şî tri­
foiul) să fie recoltate ttrziu de pe
cîmp. De asemenea, consiliul de
conducere s-a mai făcut vinovat şl
dc faptul că nu a supravegheat În­
deaproape cum îşi desfăşoară ac'i-
vlta ea brigadierul şi şefii de echi­
pe, care nu au dirijat munca colec­
tiviştilor.
La „Recon­
strucţia“
Printre frun­
taşii in produc^
ţie de la secţia
sulfat a fabricii
,,Reconstrucţii“
se găseşte şi
conducătorul
maşinii de sul­
fat, tovarăşul
Varile Crăciun,
lată-l tn fotogra­
fie veghind cu
atenţie la buna
funcţionare a de a se adopta măsuri pentru con­
maşinii.
-----------------------------
*AAAA^
lecfivele celorlalte întreprinderi
cconomice locale din regiune. Pla­
nul de măsuri tehnico- organiza­
toric întocmit pentru a asigura
succesul propus este semnificativ.
Se prevede, de exemplu, comasa-
rca celor două ateliere de tîmplă-
rie de mobilă şi dotarea acestei u-
nităţi cu utilaje moderne, cum ar
Ii o maşină de cepuii, două maşini
dc şlefuit mecanic şi altele, care
vor da aspectul unei adevărate
fabrici de mobilă. Aceas'ă măsură
este importantă prin faptul că se
vor reduce costurile de fabricaţie,
iar procesul tehnologic va fi mai
bine urmărit
Anul acesta va tncepe experimen­
tarea* confecţionării mobilei din
plăci aglomerate, precum şi lustru­
irea ei cu mtrol,ac tn loc de şerlac.
Fabrica de cărămizi va fi racor-
da'ă la reţeaua de înaltă tensiune
în vederea schimbării parţiale a u-
tilajclor vechi, prin noi utilaje
acţionate electric. Totodată se vor
lua măsuri pentru revizuirea şi pu­
nerea la punct a utilajelor.
Pen'ru îmbunătăţirea calităţii
conservelor din fructe se vor mon­
ta doi ă aparate auţoclave pentru
sterilizarea unor produse. Această
operaţiune a început deja./
In planul de măsuri tehnico-or-
gam'zatorice nu au scăpat nici pro­
blemele de mică mecanizare. In
acias'ă privinţă se vor confecţiona
o maşină de decupat pentru fabri­
carea furnirului, două benzi tran­
sportoare ta fabrica de cărămizi ş)
va fi adus un concasor pentru pre-
lu tr m i prttioMfer fa u i l w l
Adunarea generală a aprobat tn
unanimitate planul de producţie şl
planul de venituri şi cheltuieli pe
anul 1959 tn care se prevede o se­
rie de măsuri menite să ducă la
dezvolţarea economico-organizatori-
că a gospodăriei; se vor cumpăra
C vaci cu lapte, numărul oilor va
spori de la 113 la 184 capete, stupii
dc la 18 ia 30, se va înfiinţa o
crcscă'orie de gtşte unde ptnă la
siîrşitul anului se vor tngrăşa cir­
ca 200 capete care. vor fi valorifi­
cate prin Agevacoop. Se va înfiinţa
o cărămidărje care va produce a-
nual circa 80.000 cărămizi din ca­
re se va construi un grajd pentru
26 capete vite.
In anul acesta cultura plantelor
tehnice va fi extinsă simţitor. Se
vor cultiva 5 hectare cu butaşi a-'
nul II care vor aduce gospodăriei
un venit de 80—100.000 Iei, 2 hec­
tare butaşi anul I, 10 hectare fasole
Micigan, care se va intercala tn
cultura porumbului, obţinînd.u-se în
felul acesta două oul'uri pe an. Se
va mai construi, de asemenea, un
?iloz de beton cu o capacitate de
7 tone, etc.
Sprijinită şi îndrumată îndea­
proape de către organizaţia de par­
tid din cadrul gospodăriei, de că­
tre comitetul comunal de partid,
gospodăria colectivă din Girov are
posibilităţi multiple să devină o
gospodărie colectivă bună. In acesi
scop vor trebui depuse toate efortu­
rile pentru dezvoltarea ramurilor
de producţie aducătoare de mari
venituri. In special în atenţia nou’ui
consiliu ales vor trebui să stea creş­
terea şi îngrăşarea animalelor. De
asemenea va trebui să se dea o a-
lenţie deosebită cultivării plantelor
tehnice, aplicării stricte a regulilor
agrotehnice etc.'
Ing. N. ARICOV
O interesantă consfătuire
de producţie la T . U. G.
Stmbătă, la Staţia de Utilaj Greu
din oraşul nos.ru a avut loc o con-
slatune de producţie la care au
participat fruntaşi in producţie,
maiştri, şeii ue şantiere, ingineri şi
tehnicieni, salariaţi ai T.U.G.-ului
de pe marile şantiere de construcţii
din Moldova. Scopul consfătuirii a
fost acela de a se analiza ac.ivita-
tea desfăşurată anul trecut, de a
dezbate cilrele de plan pe 1959 şi
tinua îmbunătăţire a activităţii pe
şantiere.
Se ştie că in 1958 Staţia de Uti­
laj Greu Piatra Neamţ a realizat
indici ridicaţi în ceea ce priveşte
creşterea producţiei şi produc ivită-
ţii muncii, precum şi reducerea pre­
ţului de cost. Eforturile mecanicilor,
excavatoriştilor, a tuturor muncito­
rilor au fost tndrepta'e spre exploar
tarea justă a utilajelor, spre buna
deservire fl şantierelor. In această
.privinţă — s-a subliniat în refera­
tul prezentat de inginerul şef, tov.
N. Ceapă, — colectivele de exploa­
tare a utilajelor de pe şantierele Să-
vlneşti şi Oneşti au obţinut cele
mai bune rezultate. In acelaşi refe­
rat s-a arătat că anul trecut Staţia
de Utilaj Greu Piatra Neamţ a laje. să se formeze un a'el'er dotat
primit spre exploatare cea mai ma­
re carieră de balast din ţară (sec­
torul Doaga) avînd sub dirijare un
număr sporit de utilaje. Apreciind
strădaniile depuse de către colecti­
vul staţiei şi rezuita'ele pe care
lcr*a obţinut, conducerea ministeru­
lui a promovat staţia de ia gradul
III la gradul II.
Participanţilor la consfătuire li
s-au prezentat ţi sarcinile de plan
pe anul 1959. Din analiza lor re­
zultă o creştere evidentă. De pildă,
numai producţia globală va trebui
să sporească faţă de anul 1958, cu
40 la sută iar productivitatea mun­
cii cu 11 la; su'ă. Pe şantiere se
vor urmări noi forme de activitate,
cum ar fi lucrări de subantrepriză.
De asemenea', producţia fizică va
trebui mărită la maximum pe fieca­
re utilaj tn parte.
Din cuvîntJl numeroşilor fruntaşi,
printre care cităm pe excavatoristul
I. lrimia, pe maistrul D. Udrea de
la Săvineşti, sudorul V. Adochiţei
de Ia atelierul central al T.U.G.-u'ul,
ing. C. Timofte, a reieşit hotărlrea
lor de a da viaţă .noilor sarcini. Unii
dintre vorbitori printre care Petre
Ciufoala şi N. Manolache, au a ple­
ci«t reţqltştt]« poli tiv* tn compar-
Pag. 3-»
Cultura sfeclei de zahăr
poate să se extindă
in raionul nostru
(Urmare din pag. l-a)
ce se poate obţine şi trebuie să
ajungă producţie medie în anul 1960
este de 20.000 kg. la hectar, de pe
urma căruia s-ar cuveni gospodării­
lor colective şl cooperativelor de
producţie; a) 6.000 lei preţ de bază.
b) 1000 lei avantaj pentru contrac­
tul de lungă durată (2—3 ani), c)
1000 lei avantaj pentru o producţie
totală de peste 351 tone (indife­
rent de supr.afaţă). d) 200 kg. zar
hăr tn mod gratuit, e) 7000 kg.
borhot umed cu 7 la sută subs'anţă
uscată pentru oare se plătesc 70
lei şi se ridică din staţia C.F.R.
unde se predă sfecla, f) Frunzele
şi coletele ce se pot conserva a-
■nestecat cu borhot.
Considerlnd valoarea borhotului
numai la 0,10 lei kilogramul, şi zar
hărui Ia 9 lei kg., de pe un hectar
de sfeclă ce produce 20.000 kg. ră-
Jăcini de sfeclă de zahăr se reali­
zează un venit de 10.500 lei, tn a-
iară de valoarea frunzelor şi cole-
telor.
2) întovărăşirile agricole primesc
spre deosebire de G.A.C. — 160 kg.
zahăr. Venitul total la aceeaşi su­
prafaţă şi producţie este de 9140
lei. Ţăranii muncitori cu gospodărie
individuală numai tn cazul cînd tn-
sămtnţează cel puţin 1 hectar be­
neficiază de avan ajul de 1000 lei
pentru conractul de lungă durată,
iar cantitatea de zahăr este de nu­
mai 100 kg. Nu beneficiază de a-
vantajul de 1000 lei pentru producţii
totale de peste 351 tone. Veni ul
total pentru un ţăran muncitor cu
gospodărie individuală este de 7600
lei, adică cu 2900 Iei mai mic dectt
in cazul gospodăriilor colective.
După dârele de mai sus, prin
comparaţie, se pot calcula venituri-’
le Ia producţiile de 30—40.000 kg.
Ia hectar, producţii pentru care sînt
create condiţii la gospodăriile colec­
tive şi cooperativele de producţie.
timen ele lor de muncă, scoţtnd tn
evidenţă şi anumite lipsuri. Ei au
făcut remarca că auul trecut au
fost utilaje care au avut un mare
număr de ore stagnare din lipsa
de piese. De asemenea au criticat
abuzurile săvîrşite de alte sectoare
în ceea ce priveşte consumul ridicat
dc piese de schimb, lucru ce nu mai
trebuie să se repete şi tn anul a-
ccsia. S-a mai subliniat faptul că
utilajele din sectorul „Răspîndiri“
au fost aproape neglijate în ceea ce
priveş'e întreţinerea şi urmărirea
stărji lor tehnice. Acest lucru reiese
şi din numărul mare de ore deft j -
ţiuni mecanice care puteau desigur
să fie evl'ate din timp. Ca un fir
roşu în întreaga lor discuţie a reie­
şit necesitatea urmăririi şi respectă­
rii graficului de revizie a maşinilor
şi utilajelor de către organele com­
petente. întreţinerea Ia timp a u’ila-
jelor poate elimina accidentele teh­
nice şi poate duce, pe de altă parle,
la creşterea productivităţii utilaje­
lor, la depăşirea duratei lor de func­
ţionare.
Mulţi tovarăşi au făcut propune­
rea ca, înirucîf la Săvineşli sînt
concentrate un număr mare de uti­
cu scule şi piese, care să intervină
la timp atunci cînd se remarcă dec
fccţluni tehnice la utilaje.
In scopul realizării sarcinilor de
plan s-a subliniat de către unii vor­
bitori necesitatea creşterii de noi
cadre, de In'ărire a disciplinei în
muncă pe şantiere, pentru a se evi­
ta reclamaţii din partea şantiere­
lor contractante de utilaje cu
T l/.G.-uI. In această direcţie mare
răspundere au grupele sindicale,
maiştrii şi şefii de şantiere.
Participanţii la consfătuire au ri­
dicat probleme interesante . legate
de condiţiile de muncă şi de viaţă
ale muncitorilor de pe şantiere. O-
cuptndu-se dc întrecerea socialistă
tovarăşii P. Crăciun şi M. Arwhi-
rescu au ară'at că aceasta trebuie
organizată mal bine decît anul tre­
cut, urmărită -cu atenţie, fruntaşii
In producţie să fie stimulaţii tn'r-o
mai mare măsură.
In partea fjn?.lă. a consfătuirii s-a
dat citire unei chemări la înlrcccre
către toa'e staţiile dc utilaj greu
din ţară pen'ru realizarea planului
tn II lu n i, pen’ru obţinerea unei
corelaţii juste tntre toţi Indicii de
plan.
L. 1ERKNSTK1N
 Cifre grăitoare
Puse 7 ani (1965) 1 la şuti
din aporii producţiei globale in­
dustriale a Uniunii Sovietice va
echivala cu întreaga producţie a
industriei Rusiei turiste în anul
1913. In expresie valorică aceasta
înseamnă 19.000.000.000 ruble.
I la sută din sporul producţiei
va reprezenta 550 mii tone. A-
ccastă can ita'e de oţel este su­
ficientă pentru fabricarea a
18.1000 autocamioane. Dacă toate
aceste maşini s-ar înşira îhtr-o
coloană, aceasta s-ar întinde pc
o dis'anţă de 1.000 km.
Sporul de numai I la sută al
extracţiei de petrol va reprezenta
1.130.000 tone. Pentru transportul
acestei cantităţi de pc*rol vor tre-
l>ji aproximativ 23.000 de cister­
ne de cale ferată de 50 tone fie­
care. 1 la sută din sporul extrac­
ţiei dc gaze va reprezenta
3H.noo.000 mc'ri cubi. Această
cantitate de gaze este suficientă
pentru ca o maşină de gătit cu
gaze sa ardă fără întrerupere timp
dc 500 dc ani.
In anul 1965 la fiecare trei zile
sc vor produce 1.380 maşini-unel-
ie: In Rusia ţaristă pentru acea­
sta erau necesare 11 luni. Toc­
mai ac.es’e rraşini.-unelte repre­
zinţi I la sută din creşterea pro*
diicţici.
I ta su'ă din sporul investiţii­
lor capijtale în construcţia de
locuinţe. echivalează cu
2.080.000.000«ruble. Cu aceşti bani
se pot construi 1.000 de case cu
nntl’e apartamente, avînd fiecare
4 etaje.
lnüln ire pugilistică
Duminică 11 ianuarie a.c. în sala
cinematografului „Comuna din Pa­
ris" a avut loc o interesantă îptîl-
nire pugiiislică între boxerii colec­
tivului spor’iv ,,Hîrtia“ Piatra
Neamţ şi reprezentanţii colectivului
sportiv „Mureşul—Rerretea“ Gheor-
giiieni. După o luptă dîrză boxerii
pictreni, mai bine pregătiţi din
punct de vedere tehnic, au repurtat
victoria cu scorul de 13—5.
Cea mai frumoasă comportare în
Pentru a încărca 370.000 t°n®
ciment» cantitate ce reprezintă
I la sută din creşterea producţiei
de ciment, într-un vagon de ca­
lc ferată este necesar ca pereţii
acestuia să albă o înălţime de 12
km.
Dacă toate centralele electrice
din R-jsia ţarista ar fi lucrat cu
întreaga lor capacita'e şi ar fi
furnizat energie nunţai pentru
iluminatul locuinţelor, această
cantitate de energie ar fi ajuns
numai pentru 2.000.000 becuri de
100 W. In anul 1965 în U.R.S.S.
se va prodjce a'îta energie elec­
trică pentru ca să poată arde
concomitent în decurs de un an
52 miliarde becuri. Pentru a pro­
duce I la s u tă . din sporul ener­
giei electrice, adică 2.330.000.000
kWh, centralele electrice din Ru­
sia ţaristă ar. fi trebuit să lucreze
mai malt de un an şi jumătate.
Iar dacă Rusia ţaristă şi-ar fi
propus să fabrice turbine a căror
putere să însumeze 70.000 kW (a-
censtă oifră exprimă , procentul
creşterii cu 1 la sută) pen'ru fa­
bricarea lor i-ar fi trebuit 11 ani.
I la sută din creşterea pro­
djcţiei de încălţăminte este sufi
cicntă pentru a asigura cu încăl-
ţămin'.e întreaga populaţie a unor j
oraşe mari ca: Kiev, B?ku, Gorki i
şi Harkov luate împreună — a-
dică 3.500.000 oameni. Un.milion
de cosfume de stofă, 2 milioane
rochii de mătase, — iată care
este echivalentul a 1 la sută din
creşterea producţiei de ţesături.
(Agerpres).
această întîlnire au avut-o boxerii
Madoto Gabriel, Cazacu Petre, Şo-
va Miiiai, Mihăilescu Gheorghe,
Gjrcă Viorel şi Rusu Comei de la
colpctivul sportiv „H îrtia“. După
această întîlnire boxerii „Hîrtiei“
se pregătesc cu însufleţire pentru
meciul revanşă care va avea Ioc la
Gheorghieni, duminică 25 ianuarie
a.c.
RUSU Ml HAI, coresp.
niBmmBM BBGBHiitM iwnm'M ni
Pentru dezvoltarea paşnică şi democratică a Germaniei
-— ■■■ pentru pace t n E u r o p a !
Nota guvernului U.R.S.S. Nota guvernului U. R. S. S . ,
adresată guvernului R. D. Germane adresată guvernului R. F. German*
MOSCOVA 12 (Agerpres) —
*1A£S transmite no. a guvernului
l.'.l» S.S. adresată guvernului R. D.
Germane:
La iu ianuarie, Mihail Pervuhin,
ambasadorul U.R.S.S. în R. D. Ger­
mană, Iria vizitat pe Waker Ulbriclit,
prim-vicepreşedinte ai ' Consiliului
de Miniştri ai K. D. Germane, şi i-a
iiuiiînat proiectul sovietic al 1rata­
tului de pace cu Germania şi nota
guvernului U.R.b.S. adresa.ă guver-
iiulji R. D. Germane.
Guvernul sovietic* se arată în
nota, acordă o înaltă preţuire efor­
turi »or depuse de guvernul R. D.
Germane in decrns de muiţi ani pen­
tru a grăbi pregătii ea şi incneierea
Ira ta turni de pace german. Acesio
eior.uri s-au bucurai din partea
Uniunii Sovietice de o permanenta
simpatie şi sprijin activ. Guvernul
U.R.S.S. consideră că în condiţii­
le actuale încheierea Tratatului de
pace es.e tocmai măsura care poate
apropia cei mai mult poporul
german de rezolvarea principalei
sarcini
ţarii.
naţionale — reuniiicarea
tratatul de pace, după părerea
guvernului sovietic, ar crea, o bază
muia pentru apropierea celor două
ista le germane, pentru lichidarea di­
vergenţelor proiunde care continuă
să s.ea în prezent în calea lor spre
unificare.
Guvernul U.R.S.S. propune ca în
termen de două luni să se convoar
ce la Varşovia sau la Praga o eon-
Ierinţâ de pace pentru examinarea
proiectului Tratatului de pace cu
Germania, prezentat de Uniunea
Sovietică, în vederea elaborării şi
semnării textului Tratatului asupra
căruia se va cădea de acord.
Iu nota adresată guvernului R.D.
Germane, guvernul sovietic sublini­
ază că la baza proiectului Tratatu­
lui de pace stă idieea dezvoltării
paşnice şj democra.ice a Germaniei.
Prevederile proiectului deschid
Iu faţa poporului german posibili­
tăţi largi pentru o muncă creatoare
paşnică şi îi asigură o situaţie de
egalitate în drepturi cu celelalte po­
poare din lume.
Guvernul sovietic, se spune tn
notă. porneşte de la premiza că Tra­
tatul de pace va fi pentru R. D.
Germană consfinţirea juridică pe
plan internaţional a tot ce a fost
dobîndit şi cucerit pînă aojm ca
urmare a traducerii consecvenc în
viaţă a principiilor acordului dc
la Potsdam.
După cum se subliniază în notă,
R. D. Germană, datorită transfor­
mărilor fundamentale democratice
şi sociale, a putut să păşească ferm
pc calea dezvoltării paşnice şi s-a
1
transformat într-un factor importam}
ai asigurării unei păci trainice în
Europa.
In nota sovie'ică se subliniază că
întreaga politică internă şi ex­
ternă a guvernului R. D. Germane
corespunde interesolor vitale ale
poporului german şi stabilirii rela­
ţiilor de prietenie cu celelalte state.
Ţările vecine cu Germania, se spu­
ne în no'ă. care nu odată au' fost
ţinta unor războaie nimicitoare
din partea imperialismului german
au în prezent în R. D. Germană un
prieten credincios şi un luptător
consecvent pentru apărarea păcii.
Guvernul sovietic îşi exprimă
speranţa că propunerile sale şi pro-
icc'ul Tratatului de pace cu Germa­
nia vor fi sprijinite de guvernul
R. D. Germane care, în ceea ce-1
priveşte, va depune eforturi pentru
ca conferinţa de pace să poată în­
deplini cu succes această sarcină de
răspundere.
Primele reacţii
în Franţa, Anglia şi S. U. A.
PARIS 12 (Agerpres).
După cum anunţă agenţia Fran­
ce Presse, ,,diplomaţii şi comenta­
torii din Occident examinează cu a-
tenţie noua propunere sovietică pre-
cum şi proiectul de Tratat de pace
anexat. După părerea generală, ara­
tă aceeaşi agenţie, nu este cazul să
se răspundă la aceste propuneri
printr-un simplu refuz. Potrivit pla­
nului propus de A\oscova se merge
spre trata ive de ansamblu atît
asupra Germaniei în general cit şi
asupra Berlinulji în special*4.
După cum anunţă agenţia Reu-
ter, un purtător de cuvînt al Minisr
terului de Externe al Marii Brita­
nii a declarat că Anglia se consultă
cu aliaţii săi asupra ultimelor pro­
puneri sovietice. E l a adăugat că
textul notei sovietice şi proiectul
tratatului de pace sînt studiate cu
atenţie la Londra.
In cercurile diplomatice france­
ze se consfderă că propunerea Uni­
unii Sovietice de a se organiza o
conferinţă în vederea încheierii unui
tratat de pace cu Germania conţine
elemente pozi'ive de natură să îm­
bunătăţească perspectivele unui et-
ventual acord în prob’ema germană.
Ministerul de Externe al Franţei nu
a făcut încă nici o declaraţie ofi­
1
MOSCOVA 12 (Agerpres). — tratat de pace cu Germania îm
TASS transmite nota guvernului nă a împiedica ca poporul ger
U.R.S.S. adresată guvernului R. P. să aibă un tratat de pace şi
Germane: stat naţional unic.
Tratatul de pace ar crea o bl
Andrei Gromîko, ministrul Afa­
cerilor Externe al U.R.S.S., l-a bună pentru • o apropiere a
primit la 10 ianjarie pe Hans Kroll, două s ate germane, pentru Iii
ambasadorul K. F. Germane la Mos­ dare* profundelor divergente cj®
cova, şi i-a înmînat proiectul sovie­ şi acum mai stau în calea unifl^
tic al Tratatului de pace cu Ger­ rii celor două state germane.
mania şi nota guvernului sovietic Guverrul sovietic declară că nâ
adresată guvernului R. F. Germane. vernul R. F. Germane poartă o râs.
pundere considerabilă pentru s il
In notă se subliniază că, profi-
iînd de lipsa unui tratat de pace, (Sa creată în Germania, inclus
pentru faptul că Germania a răi
în Republica Federală îşi ridică din
nou ca oul şi acumulează forte mili­ pînă în prezent fără un tratat]
tarismul german. Acest lucru nu pace, deoarece acesta s-a orient
spre remilrarizare şi şi-a legaţi
poate să n j neliniştească poporul mod strîns politica de planul
3
sovietic şi alte popoare europene blocului militar N.A.T.O., care
cărora Germania militaristă nu o* în flagrantă con'radictie cu
dată le-a adus nenorociri grele şi rtsele naţionale ale Germaniei
suferinţe. O nouă dovadă că guvernul Rj
In nota sovietică se subliniază Germane urmează tocmai ace
că eschivarea de la pregătirea unui cale este nota sa de răspuns did
ianuarie !G59 la nota guvemq
sovietic din 27 noiembrie 1958
problema Berlinului
După cum rezultă din acea|
notă/ guvernul R. F. Germane ]
loc să contribuie la rezolvarea
ces'ei probleme în interesul' păcii
cială în această problemă. în însuşi interesul naţiunii gern
★ ne, încearcă să .aţîţe prin im
La rîndul sau, senatorul demo­ mijloacele pasiunile şi &ă încajj
crat Mike Mansfield, înr-un inter­ atmosfera în jurul problemei Bl
viu televizat, deşi a căutat să a- linului cu scopul de a obţine mi
ducă o serie de critici noilor pro­ ţinerea regimjlui de ocupaţie
Berlinul occidental.
puneri ale Uniunii Sovietice, a de-
Proiectul Tratatului de pace
cţarat că „Totuşi . Statele Uni'e şi Germania elaborat de Uniunea
aliaţii lor nu-şi pot permite să res­ vie'ică, se spune în notă, ţine
pingă pur şi simplu oferta sovietică. mod just seama de intereselei
Noi nu pu’em face abstracţie de gitime ale poporului german. Al
ca. Putem să facem contrapropu­ proiect se deosebeşte fundame
neri şi să vedem dacă nu am putea de Tratatul de la Versailles car|
duce tratative pentru a ieşi din cri­ fost un dictai imperialist i
za în problema Berlinului*1. Germaniei. învinse, a pus Germ
In timp ce nici unul dintre gu­ intr-o situaţie de subordonare, afl
vernele occidentale nu şi-a preci­
m iţat suveranitatea ei.
Guvernul sovietic este încre
zat în mod oficia.] poziţia în legă­
ţat că doar cel care nu doreş ej
tu ri cu noja propunere a Uniunii
nele poporului german, care vrej
Sovietice, un purtător de cuvînt al vadă şi de acum încolo o Ger]
guvernului vest-german Sra grăbit
nie scindată, care nu doreşte
să anunţe că „noua notă sovietică Europa să se transforme înffl
asupra Germaniei constituie un an­
continent în care să domneasq
samblu de propuneri inaccep'abile pace trainică şi securitatea, ci
pentru Republica Federală şi aliaţii doreşte ca ea să con inue să
săi occidentali“. Graba cu care a mînă un focar de încordare prii
reacţionat guvernul vest-german dioasă, un focar de „război n
poate fi interpretată ca o încercare un grav pericol pentru cauza p
de a determina celelalte guverne poate să nu manifeste o aii tui
occidentale să nu înceapă 'ratat i- pozitivă faţă de propunerea cu
ve cu Uiiijnea Sovietică fn proble­ vire la încheierea unui tratat
ma germană. pace.

I
n ultimele săptămîni la Pe­ milioane. In Anglia în anul li
kin se auzea adeseori urmă­
toarea întrebare: unde s-o fi
La începutul celui de al 10-lea an a existat excedent de producţii
ramurile atît de hotărftoare alej
împotmolit iarna? V. Ovcinnikov dustriei ca producţia de oţel, fo
Pe unde s-o fi rătăcit oare iar­ şi cărbune.
na? In piscurile Altaiului? Pe în­ Chineze reflectă mişcarea impotu- la socialism la comunism.
(15— 17 ianuarie inclusiv) oasă înainte a întregii ţări care Ţările socialiste urmăresc să cîş- Astfel, cu un an în urmă
tinderile nisipoase ale Mongoliei? a produs de peste două ori maij
JOI PE PROGRAMUL 1 SIMliATA PE PROGRAMUL 1 Printre pădurile de-a lungul imviu- întinereşte pe zi ce trece... tige maximum de timp în întrecerea
. Anul care s-a scurs a a r ă a t o- paşnică a socialismului cu capi a- ţină fon'ă decît Anglia, iar în |
lui Amur? Sau poate vremurile i-au zent a întrecut-o. Cu un an înj
6.15 Emisiune pentru sate. 8.00 5.55 Sfatul medicului: „Anghina luat-o înainte — vremurile pe care dată mai mult c^ în ţările socia­ 1ismul. La sesiunea jubiliară a So­
liste timpul trece' mai repede,arco* vietului Suprem al U.R.S.S. s-a ar mă producţia de cărbune din
Materiale din presă. 9.00 Muzică pectorală'*. 6.15 Emisiune pentru sa­ le trăiesc azi Pekinul şi întreaga
din opere. 10.00 Din muzica popoa­ le. 9.U0 Valsuri. 9.30 File din is­ Icrîndu-şi necontenit zborul. Să ne răta', că peste 15 ani Uniunea So­ Chineză a reprezentat aproxii
Chină? 50 la sută din cea a Angliei]
relor. 12.00 Muzică uşoară. 14.40 toria luptelor poporului nostru pen­ întoarcem cu gîndjrile cu luni în vietică va ajunge şi va depăşi actu­
Această trecere fulgerătoare a urmă. Prin ce s-a remarcat anul alul volum al producţiei din S.U.A. tn prezent a depăşit-o considefl
„Strîns uniţi“ — emisiune de cîn- tru libertate. 11.03 Muzică de estra­
tece. 15.45 Unirea Ţărilor Romîne timpului o resimţi în capitala R.P. 1957 ? In prezent, citind tezele raportului Ca şi pentru Uniunea Sovic
dă. 12.30 Melodii populare. 14.00
oglindită în poezia populară. 17.15 AUizică. 17.30 Roza vîmurilor. 18.30 Chineze la orice pas. Oraşului nu-i Primul satelit artificial a l pămîn. lui N. S. Hruşciov, vedem că în anul 1958 a fost pentru China]
Cîntcce de pace. 19.30 Gntece ale Muzică uşoară. 19.05 La ordinea ajunge ziua. Îndată ce se lasă în­ unul 1970 va fi rezolvată în mod an de recoltă fără precedent îi|
tulul. Cea de a 40- a aniversare a
compozitorilor noştri pentru marea tunericul, deasupra censului Peki­ practic principala sarcină economi­ toria ei. Ţăranii au săvîrşi't o fj
zilei. 19.40 Jocuri populare. 21.00 Marelui Octombrie. Iar aci, la Pe­
prie enie. 22.30 Doine şi jocuri nului se aprinde o vilvătaie ' de că a U.R.S.S. — de a întrece cele cu adevărat eroică,* sporind re
Muzică de dans. 22.30 La sfîrşit de kin în acele zile Partidul Comunist
populare. 23.00 Concert de noapte. aur. Pînă in prezent o lumină atît mai dezvoltate ţări capitaliste în dc cereale şi bumbac cu aproape
săptămînă, cîntcc, joc şi voie buna. Chinez arăta poporului:
de puternică putea fi văzută numai ceea ce priveşte producţia pe cap la sută.
iu zilele de sărbători, cînd piaţa Peste 15 ani Uniunea Sovietică Statele Unite sînt unul din]
PE PROGRAMUL li PE PROGRAMUL U va pu'ea să ajungă şi să întreacă de. locuitor.
liananmîn era plină de mulţimea Să examinăm lozinca lansată de mai mari producători de grîaf
14.07 Muzică de estradă. 15.35 SI aţele Unite... Poporul chinez tre­
14.30 Program emis de Studioul Cîntece muncitoreşti. 16.45 Tribuna voioasa. In prezent aceleaşi reflec­ Clima: „Să ajungem Anglia în 15 lume. Cu toate acestea China!
toare au o altă sarcină: să alunge buie sa ajungă şi să întreacă în depăşit anul aoesta în ce prq
Regional Iaşi. 16.30 Vorbeşte Mos­ Radio. 17.25 Din muzica popoare­ aceeaşi perioadă Anglia. ani P.
cova I 17.30 Rapsodia romînă. 19.00 lor. 18.05 Rapsodii romîneşti. 19.0G noaptea de pe şantierele de con­ In anul 1958 în R. P. Chineză a recolta globală dc grîu. Jaţ
Sn învăţăm limba rusă cîntînd. 20.00 Concert de muzică populară. 19.45 strucţie. Prin ce s-a remarcat anul 1958? fost elaborat de 1,5 ori mai mult e sc renumiţi prin recolte
Dc toate pentru toţi. 21.15 Cîntece Montajul „Povestirile lui Hoff- Constructorii muncesc,zi şi noap­ Prin tezele istorice ale raportului oţel decît în întreaga istorie de de orez irigat. Chiha însă a
ostăşeşti. 23.15 Muzică corală cla­ mann“ de Offenbacii. 22.00 Muzică te, pentru ca în ziua celei dc a zop lui N. S. Hruşciov care va fi pre­ t*uto în ceea ce priveşte prodtj
50 de ani a metalurgiei vechii Chi­
sică. 23.40 Muzică populară. cea aniversări a republicii capitala zentat la cel de-al XXl-lea Con­ ne. Infrrun an producţia de metal la hectar a acestei culturi. In j
de dana. gres al P.C.U.S. cu privire la cifre­
ţării să devină şi mai frumoasă. In s-a dublat. Chineză au apărut şase prori
VINERI PE PROGRAMUL I piaţa Tiananmîn se înalţă munţi le de con'rol ale măreţului plan sep- In anul 1957 China a produs — Hunan. Guandun, Sîcf
Şliri interne şi externe zilnic pe tenal. Uniunea Sovie'ică păşeşte în- I'ziansi, Hubei, Honan — cai
fi. 15 Emisiune pentru sa'e. 7.30 programul 1 la orele: 5, 6, 7, II, 13, întregi de pietriş, material lemnos, peste 5 milioane tone oţel. In
Melodii populare. 8.00 Materiale din 16, 17, 19, 20, 22 şi 23.52; pe pro fier-beton. Centrul oraşului se re­ Ir-o nouă perioadă istorică — perl* rulcs de pe toate suprafeţele ^
anul .1958 — peste 11,3 milioane
presă. li.03 Muzică de estradă. gramul 11 la orele: 14. 16. 18. 21 ti construieşte în întregime. Noi clă­ oada unei construiri desfăşurate a ii'îuţate în medie cî'e 1.000
tr ne. Pentru a mări producţia în
12.25 Scriitori ai Unirii: N. T. Oră- 23. diri monumentale, care se vor î- societăţii comuniste. A avut Ioc cea aceeaşi proporţie Anglia la timpul dc orez de pe un mu, adică cîM
şanu. 13.05 Muzică din operele —■ — uălţa în piaţa principală, formează de-a şasea Plenară a C.C. al Par­ chintale la hectar!
ei a avut nevoie de 32 de ani. Fran­
compozitorilor sovietici. 14.30 Muzi­ împreună cu porţile străvechi Tian­ tidului Comunist Chinez. Plenara a In anul 1958 s-a născut U|
ţa — 29. Jnponia — 20, iar S.U.A.
făcut bilanţul „anului marelui salt“,
că populară. 1615 Vorbeşte Mosco­
va! 17 15 Simfonia l-a „Rustica-
ÎNŞTIINŢARE anmîn şi monumentul eroilor re­
voluţiei, un ansamblu arhitectonic a făcut o analiză ştiinţifică mar­
— de 7 ani. loarea tradiţie: orice realizare]
marcabilă în muncă este denii
Inlr-un singur *an, decalajul din­
de Nlcolae Buicllu. 18.05 Ac'ualita- Bolnavii care au fost operaţi pen­ unitar. xistă a victoriilor repurtate şi a tre China şl Anglia s-a redus la ju­ ,.spu*nic“. Această tradiţie anj
lea în ţările sochliste. 19.05 Jurna­ tru ulcer de stomac sau duodenal O muncă încordată se desfăşoa­ formulat precis sarcinile care stau liîc adînc. „Sputnicii“ chinezi]
mătate. Indicei ne care l-a fixat
lul satelor. 20.15 Cîn'ece patrioti­ sau pentru altă boală de stop r ră şi la periferia oraşului. Îndată în prezent în faţa poporului chinez: China pe anul 1959 ..este de 18 înrudiţi cu cei sovietici, dec
ce. 21.24 Muzică uşoară. 22.30 Din sînt înştiinţaţi pe această cale să ce ieşi dincolo de zidirile oraşu­ — Lupta pentru accelerarca con­ milioane tone oţel — ceea ce re­ gi cutate* lor apasă pe acelaşi]
fn'clrnil popoarelor. se prezinte la un control medical şi lui apre răsărit — vezi. construc­ struirii socialismului; prezintă producţia actuală de oţel Ier al balanţei istoriei.
1»F. PROGRAMUL II radiologie In zilele de miercuri şi ţia unui nou stadion. In apusul o* ~ Lup'a pen^u transformarea a Angliei. Vor putea oare englezii Sputnic... Cu el şi-a întîr
14 07 Concert simfonic. 15.00 Mu­ simbătă dimineaţa, între orele 8-— raşului se ridică de asemenea car­ Chinei în vii orii 15—20 ani într-un să ocupe anul acesta primul loc? cca 6* -a 40-a aniversare Ţara]
zica. Î6.50 Curs de limba rusă. 12 la spitalul de stat nr. 1 camera tiere întregi. puternic stat socialist cu o indus­ Este îndoielnic. In prezent China vieţi»'1. Sputnic — cu acest
17.30 Cîntece haiduceşti. 18.05 Din 107 etajul I, serviciul chirurgical. Pekinul nu a cunoscut nicioda­ trie, agricultură, ştiinţă, cultură sub ochii noştri a sporit producţia păşeşte în cea de-a 10-a anii
vl*’ţn muzicală a oraşelor şi regiur Bolnavii se vor prezenta de dimi­ tă o asemenea amploare a lucrări­ moderne şi dezvoltate, pregă'indu-se de fontă de la 6.000.000 tone la re a sa şi China populară .
nilor patriei. 23.15 Melodii popu­ neaţă pe nemlncaţt şl vor avea la lor de construcţie. Această trans- nstfel premizele materiale şl spiri­ \ 6.000.000, îar producţia de cărbu­ (După an articol publici
lare. dinţii dta un pachet de cilobarlum iormare rapidă a capitalei R.P. tuale pentru tm e rta uHeHoar? de ne de la *130.000.000 tene — la 870 zîtml „Pravla*4).
BxUeti* H Adminlitriţli, PUtrk N n at. Of. A!«- <*1 • » W- l i («lift* II » - n o ~ Ţ ty ftj M<i«pr|n4«M m oqqr Icí „U Anfwt*. - W î *• ţ. ! H