UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE “CAROL DAVILA”

FACULTATEA DE STOMATOLOGIE
CATEDRA DE IMPLANTOLOGIE

IINTEGRAREA TISULARA
I
A IIMPLANTURILOR
I

Curs
r 6
 Foarte rtlţiimulţi anilfiimplantologia
il t l ir it orală a beneficiat
doarril de t rit implanturi
i l I,rr de stadiul I, care erau
încărcate
îr t lrt til irlar scurt
. timp de la inserare.
 Între
Î tr i fr infrastructura
tr t rt r il t ri acestor
i ţt l implanturi şi ţesutul
osos se interpunea
i t rţtjti fi r .un ţesut conjunctiv fibros.
Integritatea
I t rit tt r il t acestor
ritt implanturi este cunoscută
în
î litliteratura
r t ri lit tfide r i tspecialitate
rr, ca fibrointegrare,
concepţie ţititsocotită
lrt ll i ,r la ora actuală clasică, care a
dominat i tii. anii 1970-1980.
 După 15 anii rrata tit r medie de succese a acestor
implanturi
il t ri f tr i tallifost l apreciată la 70% la mandibulă
şiilil
derrt,.
40% la maxilar (Bert, 1991).
 Cea maiirrtr mare
l rt tiparte
ti a curbelor statistice
demonstrează tri r rr r i o pierdere progresivă a
implanturilor
il t ril r î ti,i r ililîn rtimp,
i mai rapidă la maxilar şi
mult lti mai
l t lilentă
l . la mandibulă.
 I t r r tisulară
Integrarea ti l r a implanturilor
i l t ril r
În
Îrtiprez
ttrrrin iiexistă
t r r o con roversă privind integ area
ti l ril teril tr.i tii li i i ir t
tisulară i rt ai t rimplanturilor.
considerăosteointegrareacaiindsingura
rfiiir Există unii clinicieni
modalitateviabilădeintegraretisularăa
lit ti ili t r rti l r f
il t ril r, f l iîl i it t il t ri
r şurub rili rsau cilindru. Aceştia consideră că orice altă
.tii rrilt
lit ti t r r ti l rif ritiţi
care
directă
ir tţtlr def ţ ţesut
il t l itosos la suprafaţa impl nt lui este
sortită
rtitl i.eşe ului.
implanturilor,
t tt ,i t ţi litri folosind în exclusivitate implanturi
implantarnepatologiccarefuncţionează
il t rt l irfţi
modalitate
rt ril t riltcde
corespunzător i l integrare tisulară
Icu implanturle dstadiul I
îr t ii de
diferită t , ilapoziţia
t ri l, t ili
 tCur toate acestea, existenţa
endodonti a u tii eil şi
t riimplanturi
rti ,tf t ortopedice, este un fapt
demonstrat.
unui ligamenttr t.tfAceastă
it r
peri- confuzie se datorează
trl rii f t l iţiţi iî
jurul
j r l ilimplanturilor
t ril rrr r i t.t şurub reprezintă eşec. Această
trl rtr it .
(încărcate imediat), implanturi
c
i e
lamă, stabilizatoare
extrapolării faptului că absenţa apoziţiei osoase în
extrapolare este greşită.
 De asemenea,,litmodalitateati t r r ti l r de integrare tisulară a
implanturilor subperiostale, care sunt plasate
il t ril rri t l ,rtlt
deasupra rl iosului
iî i t ri şir lt
nu i ,t
întisulară
interiorul acestuia, nu
fi
fiiiaceeaşi
t r rti l cu
rit ntegrarea
ril r a implanturilor
endoosoase . i l
.poate

 În concluzie,
li, există
i 3 tipuri
i i de i
tisulară
i l:
integrare
:

1)) Osteointegrarea
t i t r r

2)) Osteoconservarea
t r r
3)) Integrarea
I t r r periostală
ri t l
1) Osteointegrarea
ir r i tlit t – reprezintă modalitatea de
integrare tisulară
i t r rti l rîrril ţtl în care primul ţesut de la
i t rf ţ il t implantară
interfaţa rrr ir i illl care preia sarcinile ocluzale
este
t ţtţesutul
l
osos
2) Osteoconservarea - rreprezintă r i tlit t modalitatea
integrare tisulară
i t r rti l rîrril ţtl în care prim l ţesut u de la
deinterfaţa
i t rf ţ il t implantară
rrr ir i illl care preia sarcinile ocluzale
este t litligamentul
lri il t r,i fiperi-implantar,
r compus din fbre de
lttil t rosteostimulatoare,
colagen ,ri if rţ l care diminuează
care rtritsel transmit
ţt lîj r t r la ţesutul osos nconjurător
î
i
forţele

3)deIntegrarea ilr r i tlit -t reprezintă modalitatea

periostală
integrare
i t r r ti l tisulară
r îrril ţtl în care primul ţesut de la
i t rf ţ il t implantară
interfaţa rrr ir i illl
este
ttr un strat de ţesut care
tţtl,r
preia dens,
colagenos sarcinile
careocluzale
tit itr t lt rlri t l i.t tr t
reduce
rf rţ ltritforţele
lrti ll i.ce se tran mt la corticala osulu.
constituie stratul extern al periostului. Acest
s i
strat
i
 t i t r r (osteoacceptarea)
Osteointegrarea ( t t r )
După 20 de ani irdet ri cerftcetări
l fundamentale
 şii clinice,
li i ,rde
suedez Ir Per , Ingva
rrprotetică,
r fr rBranemark, profesor
a finalizat un principiu
f t r t ti , fi li tri i i
nou,, di eri tftî
if ritt de tot ceea ce s-a făcut până în
momentul t l rti .
Principiul reclamă un contact direct
respectiv.
ri i i l r lt t ir t î tr

il t i, f r iş os,
implant r
t rrltfă ă nterpun i re deealte
între
ţesuturi
ţt ri.
Osteointegr
. t i trtr t reademons atăde
rrii ilrri
punerea rîril în
tra repaus
ril rî a implanturilor
tr în
 r il ril r , îr devine
Branemark rl r posibilă doar prin
făcându-se
ftl i, tir după âteva lun, timp necesar
osteointe
t i t r rii.rării.
grosimea oaselor maxilare, încărcarea
g

c i
lor
 Criteriile
rit riilli ildet succes ale unui implant:
.il t i l t trifi iil l t t ri
1. lince
liuni implant izolat trebuie să fie imobil la
. cî j ri l2.l itrirr
testări i r fii lui nu trebuie să apară
în jurul
retroalve
tll rr i trrlarţ zo e de ra iot anspar nţ
r r o e n d r
. i r ril,rilr
pe
înfţi, radiografii
funcţiune,
trifi, 3. pierderile
trebuie osoase pe an, după
să fie sub
e .il0,2mm
ăun
ttririmplant
i tit î
nu trebuie să prezinte simptome
r i t tirr i il i f ţi,r 4. r,
de parestezie,
primul anr tdei ,rfr necroză
ţil
punere sau efracţiecanalului
l i persistente sau ireversibile
mandibula ilr
infecţioase,
r dureroase,
a

 Conform
f rt rrit acestor
rii, criterii, Branemark
r r prezintă
r i t
anumite
it r te
t de su ces:
ra c

Regiune După 1 an După 15 ani Eşecuri

 Maxilar 84% 81% 3% după 14 ani
Mandibulă 91% 91% nesemnificativ
 Astfel,
tf l, îîn
tiiltimp
t rilficer iimplanturile
trt “fibro-integrate”
“”
audurată
or ti ţ deli itviaţă
t ,rt limitată,
il t ril rt soarta implanturilor oste -
integrate
iot r tiîril,i se rlt decide
tl în primul an, apoi rezultatele
t t ili rril .
Astăzi
bune ermenul
t i tsunt t r rtldeşiosteointegrare
rlt i stabile remarcabile. este pus la
îi lt ritr iti ţii i t l ii
ultrastructură
ltr tr tt rf t lli terfectuae
ţil t, la inter aţa os/implant,
unde a fost
îndoială datorită
evidenţiat
f tiţi tţiiunor un spaţiu micronic
r i investigaţii de şi de
histologice
r tliif r ţt fi r .rf l f
termenul
t rli t r r tide integrare
l rtitri it tisulară este mai potrivit
proteoglicani
i t r riit lijti. (20-30A) fără ţesut fibros. Se pare că
(integrare osoasă şi epitelioconjunctivă).

 ii:
Osteointegrarea depinde de:
iti ilit tt ri l l i
– biocompatibilitatea materialului
il il t limplantului
– designul i
t t rr f ţ i
tiir r i l
iţiilîr r
– textura suprafeţei
– tehnica chirurgicală
– condiţiile de încărcare
 i ti ilit t materialului
Biocompatibilitatea t ri l l i
 La orart lactuală
îrl lt ri l în
l r arsenalul
ir materialelor din care se
confecţionează
f ţiil t rirrt, implanturi au rămas doar câteva,
dintre
i trrli irtcare cele
tt titl i mai importante sunt titanul şi
aluminiul.
li i l.rr ilr tParr
riif rlşittcolaboratorii au formulat câteva
concluzii pertinente
l iirtitri ir l tit cu privire la titan:
– Tii şi
i lialiajele
j llr ri t sale
ţiititrposedă proprietăţi mecanice optime
pentrut un material
ri lil t de implant
– Tii işili aliajele
j llii t t, sale
îri iii se oxidează instantaneu, în aer oxizii săi
fiind
fiitrt iliextrem dei lstabili
îif rit itfi il în diferite ipostaze fiziologice ale
organismului
ril i
– Stabilitatea
t ilit ti i rţitrşi tinerţia
l ii i r tstratului
jtitl de oxizi protejează titanul de
coroziune
r iîiilril i în mediile organismului
– Nu este tr itipermisă
rr f ţ l r contaminarea
il t ril r suprafeţelor implanturilor
carertrii trebuiesc
l tttr manipulate pe cât se poate doar cu
instrumente
i trti tit din titan
– Titanul
itltr f ţtpoate
tt l avea suprafeţe de contact cu metale ce
posedă o pasivitate i it ti l tliechivalentă
jr (aliaje de Co-Cr de
exemplu), l , f fără
rr fr săili apară fenomene de coroziune galvanică
 Aluminiul
li i lili ili – oxid de aluminiu sau alumină
(Al2O3)
ltt ri lr-i este un material a cărui
compatibiltate
ti iliti tţt riliif
cu ţesuturile
t vii a
t ilitirifi şi
stabilită tr tri.
verificată de nenumărate ori.
Din
itttpăcate
ri l rr riacest
t ţi material are proprietăţi
mecanice
fost iifi insuficiente,
t ,titrr
i motiv pentru care
teste
f l itilttrrirr
folosit mai mult pentru acoperirea
suprafeţe
r f ţt lilmetaice
titl (de exemplu titan ale


unorr il t ri. l )
unor
implanturi.
tili ri l ili it ri l
de implant
il tfi r rr se face mai rar doar ca
 implanturimediate
il t ri iiîfr t oxidului
Utilizarea l în
dezona f ontală
aluminiu ca material
il r .i lirir îlit ţi
mecanice iţil .excepţonale.
 i t
maxilară. Oxidul de zirconiu are
i
r
însă calităţi
 r
Forma i l t ril r
implanturilor
 În 1985,
Î,l rttrt ţi Albrecktsson atrage atenţia că
după perioadarii tri r der il cicatrizare
i rapidă a osului
în
ît tilcontact
t l,l l l cu implantul, când celulele
mezenchimale iltrf rîtlset transformă în osteoblaste
este nevoie
tit ttir î de un contact cât mai mare în
suprafaţă
r f ţ î trîntre
il t i.implant şi os.
 Rezultatele
lt t lli iliclinice
trt î publicate de Bert în 1991
demonstreazătril t rilrfcăr implanturile şurub oferă
rezultate
rlt tili l , i r mai bune la mandibulă, iar
implanturile
il t rilili rilil r.cilindrice la maxilar.
 Această t situaţie
it ţitrt se poate argumenta prin ri
funcţiile
fţiil celor
l rildouă
r maxilare:
 Mandibula , pe
i l ,lfţiţi lângă
ri ţil r, funcţia de susţinere a dinţilor,
este loculrti
t llirţiil det inserţie
ri. a muşchilor masticatori. Ea
este
ttitconstituită
iti trrti li dintr-un manşon cortcal dens şi
rr îl ri l t ti l ll i. Î tr i
gros
lrti2pe
cele ticare
licor icaleîl există
ttr regăsim un.la toate de
sistem nivelele
traveeosului.
spongioase itrl r . t
Între  Edentaţiile suprimă funcţia de susţinere a
trabeculare
t ţiilrifţiţi ri ţil r,
dinţilor,
darnuinfluenţeazăinserţiilemusculaturii
ri flţirţiill t rii
ti t rii,lti lit r i .t irţii
masticatorii,
care
rtrilauillil r r imultiple
transmis i osuui şi rputernice. Aceaste inserţii
de-a lungul anilor presiuni
irt tr iri ri ţt au permis lo ganizarea unui ţesut osos
importante
spongios itrl trabecular
rrrilt ţi l cu un remarcabil potenţial
adaptativ.
t ti .
 Cicatrizarea
i tri rf rt l trti foarte
l ili lentă a corticalei ne obligă să
utilizăm
tilili lil tlarirtmandibulă implanturi care să poată
realiza
r lit ilit o tabilitate
trirfi it .
primară efieientă aşa cum o
unor
r lirril forţe
realizează i(presiuni) Acest
.tt r sşuruburile iniţiale de cmare geneza
a determină amplitudine
r f rţr i i i iţi lrlit i
adaptat
care suntde-a
rt îrţiti însă lungul anilor de
recepţionate să unle os
primească
spongios (şurub
t tllil
i rlrir r )
Denar, r,l implant
t rr ,rt, Branemark,
t. Sc ew-Vent, etc.
 Maxilarul
il r l rr are
t fţiildrept
rţi r funcţie singulară susţinerea
dinţilor
i ţil r.
 .Musculatura l t rti t masticatorie
riri iirţi nu are nici o inserţie pe
acestt,rirîl
os, pe i it care
t se inseră în exclusivitate
l t ri i iirj f rţi
musculatura
amplitudine
lit i. mimicii (care degajă forţe de mică
 )Maxilarul arel .fcorticale
il r l rrti rt firr foarte fine care acoperă un
os spongos i trit
itrl rabecular
tlti i cu o d nsit
e te a mult mai mică
ca a mandibulei. Edentaţiile
i l i.t ţiil ft fac ca acest os să
i rir l isingura
piardă fţi ,ţi ri luiţil funcţie,
r. cea de susţinere a dinţilor.
Spongioastrab
itrla ril r l ula
i,ţiecă a maxila
r lui, puţinru
li it t ,i rtilrii
solicitată, pierde ilit t cu timpul orice posibilitate
adaptativăt ti .
De
. aceea estetiil binet rlca
ir implanturie
tl inserate
l la
il rrii iţi l r i ir tr i
maxilar să primească iniţial presiuni moderate care
să permită o cicatrizare
r iti tri rr ili t rf ţ rapidă la interfaţa
il t I,r ili ri , it,, t . .
os/implant (IMZ, Denar cilindric, Biovent, TBR, etc.).
 t r suprafeţei
Textura r f ţ i
Stratul de oxizi
tr t li ititrf r de titan
r care se formează i
instantaneu
i t tlr f ţil t l ir la itsup afaţa implantului permte
integrarea biologică a acestuia prin incorporarea de
i t r ri l it iri ir r r
ioni
i iiill de
i iţiCal.tşi nuPO4este din posibilă
calusul iniţial. Această
biointegrare decât în 2 condiţii:
i i t r rti ilt îiţii
a) când sângele pacientului ia primul contact cu
li t l i irilt t
stratul
tr t li irdetrifitr
oxizi care trebuie să fie extrem de
i r fil,r iţriţi
hidrofil, r il l l r i apariţia rapidă a celulelor
permiţând
creşterea
r t rl ri r, lor (Baier 1986)
şi b) dacă se evită ,
contaminarea stratului de oxid
itti rtr t l iiri
prin
manipularea
i l ril t l iiţimplantului
l cu pense din oţel
iiil,iril ri rr
inoxidabil,
fiziologic.
fi i l i . I iitIonicu mănuşi
l i, tdel lmetalsau din prin
ense,pulverizarea
talcul de pe cu
mănuşi, i,i sodiul
ll r liri sau
l fi i clorul
li din serul
p fiziologic
rţitr t li i,tit i
ser
ionilor
i il ri.tf del,tlCar şi PO4. Astfel, această poluare scade
i r ilr ir f ţil t l i.
reacţionează cu stratul de oxizi, substituindu-se
considerabil energia de suprafaţa a implantului.

Energia r ir f de
umectabilitatea ţit suprafaţă
ri lt sa,
r i ceea a unui material determină
ce înseamnă capacitatea
t ilit t,îit t
de a se acoperiril li ,il l sangvine ca,şi de cele
del celuele
sadinill icalusul
iţi l.
Pe de altă
iniţial. ltrtpart
,r ir, fenergia
ţt r i de suprafaţa determină
l l liirtrle
îşi
î ir vor
r tr creşte
f ţt tt ri suprafaţa
l l, de contact cu materialul,
dacă celulele vii vor avea o ataşare slabă sau dacă
realizând
r liit r i .i ro radezune
i puternică Baier precizează că
îrtrii ii iil l l r il ril
metabolce
tlir tritllri se vor itransmite de-a .lungul membranei
ceulare
în llurma pentru
l rtrtilit,i îlţira stmula
ataşării şi mitoza, deci
. a iadeziunii
înmulţirea
celulelor
celulelor
l l l rt.
Clinicianul i
li i ilt i flţrnu
sănătoase ir fpoate
ţ nfluenţa energia
i de suprafaţă
i iţi lil t l i,rtt
impulsurile r i tl i
iniţială a implantului, care este
defabricant(prelucrare,curăţireadecvată,
f ritr l r r ,r ţirt ,
determinată
t rili rtr l texclusiv
,l jr t ,rt
odeteriorezeprintr-omanipulareincorectă
t ri rri tri l rir t
sterilizare
t t l il tcontrolată,
l ii l rl i ambalaj corect), dar poate să
instrumen
i trt r, tirl i ar comun, atingerea lui cu mâ a au
compresa) r.
.
(contactul implantului sau manipularea lui cu
t n
un
s
 Consecinţe
ili i :i lclinice:
r Manipularea
implanturilor
il t ril r trifiti trebuie să fie cât mai
simplă.
il .itt t l Se evită contactele cu
mănuşile, pielea,
il ,i l ,li ,lt saliva, cu alte
materiale
t ri lir t(aspiratorul),
r l ,lril cu lambourile
poluate der salivă, precum şi spălarea
l tli , ril
lor
l rr cu
fi i ser
l i .fiziologic.
 i chirurgicală
Tehnica ir r i l
 Condiţiile în l care se prepară patul osos
iţiil îrrrt
receptor
rt r i flţi triinfluenţează
r. cicatrizarea.
 Oricâte
ri trţiirprecauţii
iir r i li , de ordin chirurgical se iau,
apare r iitinevitabil
ilr tiîr o zonă necrotică în urma
traumei
triir r i l .chirurgicale.
 Procesul
rl rr t riî reparator
tir depinde de întinderea
acesteit iii zone şi rrii
ilit ttrf de posibilitatea transformării
celulelor
l l l rilif rmezenchimale
ţi tî nediferenţiate în
osteoblaşti,
tl ti,rifii t rfcareţil t edifică interfaţa os/implant
dorită
ritî fisau în fibroblaşti care generează un
r l tirr
ţesut osos
ţti t riţi . de interpoziţie.
 Albrektson
l r ttr tlrtt a demonstrat că osul necrozat poate
rămâne
rf ritrr sub forma unui sechestru care nu se va
vindeca
ii ittrl ri niciodată
ţii câtă vreme vascularizaţia zonei
estetfi itdeficitară.
r .rri i l l fSe t rrpare că principalul factor care
perturbă
rt ri tri cicatrizarea
rl itl rj t osului este căldura degajată de
instrumentarul
i trt r l r t ti îr l rr rotativ
riit l i în cursul preparării patului
osos..
 Importantă
Irt ttt r i rtr teste rii l nu determinarea temperaturii la
carerrr,apare necroza, ci temperatura maximă pe care
i tr t rir
osullrt o fsuportă
rlrţi fi r.fără să declanşeze o reacţie fibroasă.
 Este det dorit
trittr r să nu se depăşească temperatura de
47°C de-a lungul llii ttr r unui
li ri minut pentru realizarea unei
viitoare
iit r i t rf interfeţe
ţti.tr t riroptime. O temperatură mai mare
de 47°C antrenează trrirfi itiir oprirea
l ţi i definitivă a circulaţiei
sangvine şi consecutiv apariţia unei zone de necroză
iitiriţiir
carerif ttiva ţrr rîmanifesta tendinţe de reparare în
aproximativ
r itiil . 100 de zile.
 iili de
Studii f
efectuate de
teletermometrie i către i câteva
permis
l ii i: (1989) au
Franquin
concluzii importante:

 trebuie folosite instrumente cu acţiune

trif l iti trtţi
aşchietoare
i t rifrlr maximă;
ir i t r frezele cu răcire
internă jtitdegajă
ti rl r o cantitate mai redusă de
căldură
 se va evita itrri ancrasarea
trt l r ri instrumentelor prin
curăţirea
r ţirfrtfrlfrecventă
rtritri a frezelor de detritusuri
 se recomandă:
r
– pentru
tr fforaje
r j iiniţiale
iţi l – 1500 tture/min
r i
– pentrutr frjfrezajul
l t r i lri terminal (şurub) – maxim 200
ture/min
t ritif r jţi cul tehnică de foraj secvenţială
– fil
filetajul
t j lfliitse face manual sau mecanic cu o
viteză
rt ri care să nu depăşească 15 ture/min
 estetr necesară o răcire r ir continuă
ti sub jet
j t de
serr fiziologic
fi i l i
 diametrul
itr l fritir frezei
t rrţil este direct proporţional cu
viteza
ittţi liijtangenţială
r şi deci cu degajarea de
căldură la tto r turaţie
l r lt r ţit ţiil constantă; turaţiile
recomandate
rtîfţiitr l în funcţie de diametrul
frezelor
frl rt rt rsuntl următoarele:
– 1000 – 1500 tture/min
r i pentru freze de 2 mm
tr fr
– 500 – ture/min
t r i pentru
tr freze
fr de 3 mm
700 ture/min
t r i pentru
tr freze
fr de 4 mm
– 200 –
300
 iţii de încărcare
Condiţii î r r

 Condiţiile
iţiilr îdefţiipunere
îr r în funcţie şi încărcare
diferă
if r l illat rilt
implanturile
ilIfţ de stadiul I faţă de
celelt i l de
II.tiţiistadiul II. Aceste condiţii
influenţează
i flţlit ti t rf ţ calitatea
iil t. interfeţei os/implant.
Încărcarea
Îr rii tl f rri imediată duce la formarea unui
ţesut
ţt fi ri fibros
t riţi li de
,r interpoziţie la câine, spre
deosebire iril tde implanturile care se încarcă
rilrîr
tardiv
t r it i l(stadiul
II ,lilt II), unde de cele mai multe
ori
ritcontactul
t ltti l il t este de tipul implant/os (85-
90% din iri cazuri).
.
 Intervalul
Itrll de osteointegrare
t i t r rli l
aunui
 il tt
implant l i,tfirt
este de 5-6 luni, t
putând fi scurtat
la 4 luni pentru mandibulă,
ll itr i l ,ll când volumul
osos este tr .mare.


Osteointegrarea
t i t r rtfilal tî
considerare nu poate fi
implanturile luată
care auînstâlpul
i r r l il t rilrt l l
solizarizatcuporţiuneaendoosoasă
li ri trţiclasice).
(lamele
lll i.
 Excepţii ţiiltde
rlrlaî această regulă apar în zona
frontală mandibulară, unde poate fi
fr t li l r ,tfi
implanturi
l tt i t de
r ri stadiul
decelatăoosteointegrarechiar
rl I la
il t rit i l I I I tr. (ITI-Straumann).
 rifi r osteointegrării
Verificarea t i t r rii
 Singura
irr i rr ti apreciere corectă a unei
osteointegrări
t i t r ritl i t leste
i examenul
histologic
r tritrţ care trebuie să
demonstreze
ţt l ijtifi r absenţa ţesutului
r itiir f ţ conjunctiv fibros pe
aproximativ
il t l i. 90% din
suprafaţa implantului.
 Metoda
t este
t evident
i t imposibil
i i il de
realizat.
r li t.
 De aceea,,rifiverificarea
rt i t r riiosteointegrării se
face
fr i l iradiologic
i li i . şi clinic.
 Prima
rir i r radiografie
fitr t ri (dupa cea postoperatorie)
se realizează
r lilili t rţi ,la 10-15 zile după intervenţie,
cu ocazia irifiverificării
rii i tri rii ţtcicatrizării
ril r ţesuturilor
moiiitşi riir
a adaptărprotezei
tir i rii. ii provizorii.
Următoarearadiografiesefacela
rt rr i r fifl
aproximativ
r itil i.j t rit3 luni. Cu ajutorul ei se paote
rt tl r i l il f t t l
compara
tr t r. statusul radiologic cu cel efectuat
postoperator
. itrli i , il t l tri
 Din
să fie punct
fil t iil.rde
compet ţi vedere
limobil.
i clinic,
Percuţia implantul
lui cu untrebuie
instrument
i trtt li trir l metalic
l trebuie să releve un
t l r,t li ,i lt “
stâncă
t. ”
sunet
. il clar,
t lt i tmetalic,
r tt l aşa-zisul “ sunet de
estettilmat
. ”Il tşilfimoale. Implantul va fi
Dacă
îrt t ii implantul
 îndepărtat
t.ltt imediat nu Un
s-a altosteointegrat
semn bun estesunetul
i r t li i“”tli iil t l i
a lungul tuturor etapelor de
tratament.
 .
considerat “liniştea clinică” a implantului
de-l l t t r r t l r tr t t.
O alta
lttr i metoda
r de apreciere a
integrarii
i t r rii ti l riltisulare
t ril r a implanturilor
foloseste
f ltr t lri t taparatul
.t ““”Periotest ” .
Acest r t aparat
f rtrt ilit ofera
t date despre
stabilitatea
il t l i if ltt t implantului
i si se
foloseste atat
t l ir rii,tin
i ltmomentul
ri r, l inserarii,
cat si ulterior,
t rt l ir t til la montarea bontului
protetic
tr l ltrsaut rii. la controalele
postoperatorii.
 Un implant
il ttii t r t este bine integrat
(stabilizat)
t ili tl ri i tdaca valoarea indicata de
Periotest
ri t ttti.este negativa sau 0.
 r r tr t rrri
Dacăsup astructuraseagregăprin
îrr , fir il tt fiecare
înşurubare, fitr l t implant poate fi controlat

prin percuţie,
rir ţi , i rr tr tiarrf dacă
t suprastructura a fost
it t ,tr l lt i t r riit
cimentată,
face i l i . controlul osteointegrării se poate
fl i r exclusiv
radiologic.

Eşecurilerilri apa de
r obicei ori n primele
i ri îril î 2
til ir r , ri
săptămâni de îrilla inserare, ori în primele
săptămâni de la încărcare. Ultimele se
tilîr r .ltil
traduc
trrir ri lrprn dureri la presune. În acest scop
i. Ît
2 r tlr i rii ji r l lt ţi
allt i t r rii.
osteointegrării.
 i i
protezele provizorii joacă şi rolul de
detecţie
 t r r
Osteoconservarea
 În trecut,
Î trt, î il t l în
ir l implantologia
t rlfi r orală termenul de fibro-
osteo-integrare
ti t r rliil t ril r lise aplica implanturilor lamă şi
implanturilor
il t ril rri t l . Îlit subperiostale.
t Însa modalitatea de
integrare
i t r r ti l rttisulară
rti riil tariacestor două tipuri de implanturi
estetif diferită.
rit .
 Integrarea
I t r ri il ttl unui
r if ritimplant endoosos este clar diferită
de cea observată
r t lil tri t la
l,rtun implant subperiostal , care
este aşezat
trl i iî i deasupra
t ri r l l i. osului şi nu în interiorul
lui. De ,f aceea,
l i t rltr rvom folosi termenul de
osteoconservare
tr il t rir fţi pentru implanturi endoosoase care
funcţionează cu succes i pe litri ilbaza
tr unui ligament
peri-implantar
ttil t r, i t rli tosteostimulator,
r rri t l şi termenul de
integrare periostală
tr il t riri tl. pentru implanturi subperiostale.
 Sprerirtdeosebire
rlfi rt de termenul de fibro-osteo
-integrare , termenul
i t r r , t rltr r de osteoconservare
nu este tri titderivat
rl din termenul de
osteointegrare,
t i t r r , iiilif t şil deci nu implică faptul că
acestti mod
t r rtrideţi integrare este o variaţie a
osteointegrării.
t i t r rii.
 Osteoconservarea
tr rf t f l itlti a fost folosită mult mai
mult ltt decât
ri rlt tiioricare
trr alt tip de integrare
tisulară,
ti l r ,ifiit tfşit eficacitatea sa a fost
demonstrată tr trirtprin
tli i numeroase
. teste clinice.
 i t l peri-implantar
Ligamentul ri-i l t r
Cu toate t ti tcărf la
ţi interfaţa
il tl unui implant
tr ttri ţt,
osteoconservat se poate observa şi ţesut osos,
majoritatea
j rit tţt l iliţesutului
t rf ţt de la interfaţă este
r rt tfi rl
osteostimulre.
ttil t r .
reprezentat de fibre de colagen
atoa  Ligamentul
it lri il t rfţi peri-implantar
asemănător t rlitculrtligamentul
l,rt parodontal, dar este
diferit structural
if rittr t r lt .t rilri de acesta. Ţesuturilefuncţionează
pe i-
il t r fi rlri t fibro-colagenoase
implantare ri au o orientare
interacţiune
i t r ţiţt lîj r tcu r ţesutulsoînconjurător
specifică
ifiil i designului
il t l i il i implantului o şis modului de
în ărcare
îr rrt i .t fi arriacestuia.
t Aceste fibre se orentează
îţi o
şi l tri iil il t, r
distribuţia
i tri ţiiif rţbiomecanică
l r,i r a forţelor, şi rămân
t tt trifţir
implantulu
il t l iii . (zeci de ani).
 c
în spaţiul tridimensional implanto-osos,
i
urmând
constante pe toată perioada de funcţionare a
i
 Mănunchiu i rrilfi de fibre de colagedin n
ile rli
 lit lri il t rti peri-implantar
ligamentul li sunt mai
decâttlllit
celel irtalel,ligament luiarodontal,
u p
trecând
trltrll de la o trabeculă osoasă la
lungi r f ţ il t l i, ri trftr ţi
sau tangent
tt lr f ţ , la suprafa ă, şi apo inserându-
ii ir
suprafaţa
se pe altălttrl.iimplantului,
trabeculă printr-o
osoasă. Lungimea
acestor t ri mănunchiuri
ritţi ltr ţ esenţială
este i pe
t ilit ti lit til t l i.
fenestraţie
Grosimea
r iiit tl iij şir ldensita ea osului din jurul
il t l itirt îl
dinţilorn
i ţil rt r tural,deciim
i,iiilit t bi tatea
implanturilor
il t ril rtii .t iil este mai mică. Studiile
histolog e au
i t l itr tri t r demonstrat că orienta ea
fi r l r,i llil t l i, i
aspectul t li unei
r tii. praş i.
 ntru
stabilitatea şi longevitatea implantului.
t
 implantului este mai mare
a li
decât în cazul
ş o li
ic r
fibrelor, mai ales la baza implantului,
ti
ia
 ţiil ligamentului
Funcţiile li t l i peri-implantar
ri-i l t r
1) Efectul
fl ili .rf piezoelectric
rţ l . Se presupune că
ocluzale
llrtrit lit
forţele care
l irise transmit ligamentului peri-
il t r tiltrl lll i îr
sunt t inserate
implantar l .tfibrele.
iili i t Studiile
ir tfi rstimulează au indicat
trabeculele că
neoalveolei în care
deformareaalveoleimplantuluimediatîn
f rrll iil t l iii tî
r i rr f ţ iil t l it r i
compresie, generând
r i ,rr iti , î ti i
o sarcină negativă,i în timp ce
apropierea
îrti t ltrl if rtt rsuprafeţei
i implantului determină
punere r î în
tirrtensiune
iiti . ce generează o sarcină pozitivă.
Această
în partea tif diferenţă
ţt ţi lr ade
r distală potenţialdeformate
trabeculei se pare cădetermină
o tilif r ţi rl l l r l ri t ţi l î
osteoblaste,
tl t ,tl ti fi rosteoclaste
l t ,ir t şi fibroblaste, direct
rrţill rti ii.tl l
ajută la rt
j tli tri ccat
trtizarea
, î l t post-traumatică,
r î lătură
stimulează
tritl i f rrşidiferenţierea
detritusul ţrformează
ti, celulelor
o eţea pluripotenţiale
prot ică, ce se va în
calcifica
l ifilt ri r.
ulterior.
proporţional cu valoarea rtensiunii. eAceste
i ri
celule
n
I r efectului
Inducerea f t l i piezo-electric
i - l tri osteostimulator
t ti l t r
2) Efectul hidraulic . Ligamentul per t
flili.ilri
il t rtl tfl i lill
implantar este scăldat de fluidele din alveola
implantară.
il t r .rţ lti t riiiForţele
l masticatorii axiale se
i- trit fi r l rl,rţi
la
l rlrândul
l rr fl ilor asupra
l r,r fii fluidelor, care fiind
ir i il ,t îiîr fi
osului,
transmit spre
l i,r.li măduva
fibrelor osoasă. care
de colagen, Sângele din
acţionează
vasele carelri
lrtrrlit traversează ligamentul peri-
implantar
il t rtîiîf r .este de
incompresibile, aseme
sunt ea mpin
împinse în afară.
în profunzimea
tţirf t i r li
similar
i il rl irrcelui
îl i tcare
l i apare în cazul dintelui
t r l.f rţ î i îtţi, n î s
fluidele
fl i lî t r e,i întorc,
rl r î. apoi procesul rencepe.
Această acţiune creează un efect hidraulic
fli.t rit f t l i
că fibrele dertcolagen
fi r llt fif , pot fi deformate, se
rf trti r î tr il t
şiilll
osuli.
neoalveolei.
 natural. Când forţa îşi încetează acţiunea,
3) Efectuls de amortizare . Datorită
î faptului

creează un efect de amortizor între implant

 I t r r periostală
Integrarea ri t l
Integrarea
I t r rri t l r periostală
r i tl reprezintă modul de
integraretisularăaimplanturilor
i t r rti l ril t ril r
ri t litif ritti ril
subperiostale
integrare
i t r rl il t ril şi este rilor
aler.mplant diferită de tipurile de
endoosoase.
 Când lri t iltlt
il t implantul u
subperiostal este plasat
os,, el estet. acoperit
ltritri Î de mucop riost. În e
timpul
tiliriiri tvindecării
lîli periostul va înveli
t rii ri i li iri, r i t pe
în
îfi os fibrele
r lr.ttf firSharpeyşiPutem
l principali astfel afirma
conectorii
că denumirea det implant
iril tri lt secundari,
subperiostal este
r it ,r,t tît l .
inserării
proiectând implantul
ir rii il t ltri t, este sub periost, după
iriil t i trri t l.
greşită, deoarece, cu toate că în momentul
vindecare devine un implant intraperiostal.
 În
Îl il cazul
t ril ril implanturilor
t r l ,t unilaterale, este
recomandabil
rilriirii ca pe perioada vindecării
bontult l ilimplantului
t l ifiil i , să fie scos din ocluzie,
fără
f rtl lar se
rr monta
i ri . pe el lucrarea provizorie.

 Vindecarea
irîlil t ril r în cazul implanturilor
subperiostale
ri t ltt r este asemănătoare cu
vindecarea
irţt ril rir i ,ţesuturilor moi – rapidă, de
obicei fără
i i f rli ţiilfcomplicaţii
t dacă plaga a fost
suturată corespunzător, pentru a evita
t r trt r,trit
apariţia
riţiiţ l r.rîdehiscenţelor. Punerea
în funcţiune
fţitfi ft poate fi făcută după
3-5 ti.săptămâni.
Dupa 2 ani
 lţ
Vă mulţumesc tr
pentru
atenţie.
t ţi .

Prof.univ. Dr. Ioan Sîrbu