Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Psihologie Sociala Popa Georgeta Mioara
Psihologie Sociala Popa Georgeta Mioara
Discriminarea reprezintă o acțiune, în urma căreia o persoană este tratată diferit ,nedrept din
cauza apartenenței acesteia la un anumit grup social.
Comportamentele discriminatorii pot avea forme diferite dar au în comun faptul că implică o
acțiune de respingere, de excludere.
Discriminarea se întîlnește sub multe forme ,dar cele mai frecvente forme discriminatorii se
produc pe baza:vîrstei,situației financiare,apartenenței politice,rasiale,religioase,orientare
sexuală,sex,etc.
Acest comportament potrivnic implică excluderea sau limitarea accesului la anumite drepturi
și șanse disponibile majorității.moraliștii au denumit discriminarea ca “tratament
defavorabil”.Pentru a fi discriminat un individ , nu este necesar să fie lezat, ci simplu fapt că
este tratat mai rău decît alții pentru anumite motive, întrunește condiția de persoană
“disciminată”.
România se numără printre țările care deține o lege ce previne și sancționează diverse forme
de discriminare .Conform legii 324 din 14 iulie 2006 , prin discriminare se înțelege „orice
formă de deosebire , excludere ,restricție sau preferință pe bază de rasă ,naționalitate
,etnie,limbă,religie,categorie socială,convingeri,sex,orientare sexuală,vîrstă,handicap,boală
cronică necontagioasă,infectare HIV,apartenență la o categorie defavorizată,precum și orice
alt criteriu care are scop sau efect restrîngerea,înlăturarea recunoașterii,folosinței sau
exercitării ,în condiții de egalitate ,a drepturilor omului și a libertății fundamentale sau a
drepturilor recunoscute de lege ,în domeniul politic,economic,social sau cultural sau în orice
alt domeniu al vieții publice”.
Disciminarea directă are loc atunci cînd o persoană este tratată intr-un mod nefavorabil în
comparație cu o persoană aflată intr-o situație similară.astfel de discriminare poate fi generată
de prevederi legale,acte juridice.
Discriminarea multiplă se manifestă cînd un grup de persoane este tratat diferențiat intr-o
situație egală , pe baza mai multor criterii de discriminare.
Hărțuirea este acea formă de discriminare care reează un cadru intimidant ,ostil,degradant pe
fondul difernțelor rasiale, naționale,etnice,religioase,apartenență politică sau categorie
defavorizată ,vârstă,handicap,statut social.
Victimizarea reprezintă orice tratament advers ,venit ca o reacție la o plângere sau o acțiune
în instanță cu privire la încălcarea tratamentului egal și al nediscriminării.
Din categoria victimelor cu cel mai ridicat grad de vulnerabilitate fac parte femeile.Cele mai
frecvente cazuri în care femeile cad victime sunt cazurile de violență
domestică,violul,maltratare.Cauzele sunt multiple;gelozie,alcoolism,infidelitate,soțul bolnav
psihic,etc.
Copiii, datorită vîrstei fragede pot fi victime frcvente.Aceștia pot fi înșelați cu promisiuni sau
recompense,mințiți,constrînși să comită acte ale căror urmări negative nu le pot estima.
Persoanele vârstnice sunt și acestea foarte vulnerabile , agresorii lor fiind rudele,persoanele
care le îngrijesc sau diverși infractori.Vârstnicilor le sunt exploatate capacitățile reduse de a se
apăra,unele caracteristici psihicocomportamentale specifice
(credulitate,neglijență,uitare,confuzie).Aceștia pot comite acte infracționale mult mai ușor ,pot
fi exploatați financiar,prin muncă,prin constrângere,prin privare de hrană,etc.
Discriminarea rasială și etnică a fost politica oficială a guvernelor unor țări precum Africa de
Sud, (epoca apartheid),Statele Unite ale Americii(înaintea războiului de recesiune).
Discriminarea pe bază de sex sau orientare sexuală,poate avea consecințe juridice,deoarece
este ilegală în multe țări.
In zilele noastre aceste situații sunt excluse ,orice persoană calificată poate fi
angajată,angajatorii fiind obligați prin lege să trateze toate tipurile de persoane la fel și să le
acorde șanse egale.
De-a lungul existenței sale orice persoană se poate confrunta cu situații de discriminare
.Discriminarea poate fi prezentă în diferite medii și situații:la locul de
muncă,școală,spital,spații publice,etc.
Esta necesar să cunoaștem acest fenomen ,pentru că putem fi noi cei discriminați sau martorii
unri discriminări.Important este să recunoaștem fapta de discriminare și ce măsuri putem lua
pentru a trata favorabil problema.
Discriminarea este un lucru dăunător unei societăți democratice ,este interzisă prin lege în
toate țările europene.In România legea care interzice discriminarea este Ordonanța de Guvern
137 \2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
Fiecare dintre noi suntem victime ale prejudecăților celor din jur.Anumite minusuri sunt
speculate de către unii oameni pentru a ne face un” portret –robot” de care nu se vor convinge
niciodată,de pidă fie că nu avem un fizic” perfect”,fie că facem parte dintr-o minoritate etnică
sau religioasă.Degeaba ne străduim să dovedim că ideea lor este greșită ,că nu toți suntem așa
cum cred ei,mintea lor nu va accepta niciodată adevărul.
Prejudecata este o idee greșită ,înrădăcinată în mintea cuiva ,fără a cunoaște situația.Exemplu
„țiganii sunt hoți”, “negrii miros urât”,” femeile nu știu să șofeze”
,etc.
Multe prejudecăți au depășit granițile țărilor și s-au transformat într-o etichetă jenantă pentru
ăoporul în cauză. Exemplu : stau celebrele etichetări italian-macaronar, african-primitiv.
Este inutil să amintim de prejudecățile la care sunt supuși romanii în țări străine. Persoanele
cu care aceștia intră în contact, îi privesc cu reticiență, pentru străini suntem un popor
majoritar de infractori. Dar trebuie să nu dezamăgim și să ne folosim de toate „armele’’
pentru a le dovedi că suntem altfel și să le stârnim curiozitatea de a ne cunoaște.
Oamenii nu pot fi la fel, nu poți judeca pe toți dupa cel pe care-l cunoști,nu e drept să
generalizăm.