Barem Anul I - Fiziologie

UMF CRAIOVA
FACULTATEA DE MEDICINĂ
DISCIPLINA DE FIZIOLOGIE

BAREM DE CUNOŞTINŢE MINIMALE PENTRU STUDENŢII ANULUI I

2013/2014

1. Definiţi fiziologia si indicaţi obiectul ei de studiu.

2. Indicaţi şi descrieţi simbolul grafic al medicinii
3. Enunţaţi principiile etice (normele şi regulile) impuse de scoala hipocratică în medicină.
4. Indicaţi care savant este considerat “părintele fiziologiei ” şi care sunt contribuţiile lui
majore la dezvoltarea medicinii?
5. Definiţi: ţesutul, organul şi sistemul functional.
6. Enumeraţi sistemele funcţionale ale organismului uman şi indicaţi funcţiile principale ale
acestora.
7. Definiţi mediul extracelular şi precizaţi componentele sale
8. Definiţi mediul intern şi precizaţi care sunt compartimentele sale.
9. Definiţi materia vie şi enumeraţi elementele chimice care o formează.
10. Enumeraţi rolurile Ca2+ -ului în organism.
11. Enumeraţi rolurile Na+-ului în organism.
12. Enumeraţi rolurile K+-ului în organism
13. Enumeraţi rolurile fosforului în organism
14. Enumeraţi rolurile Mg2+-ului în organism
15. Enumeraţi rolurile Cl- -ului în organism
16. Enumeraţi rolurile sulfului în organism
17. Enumeraţi rolurile fierului în organism şi precizaţi cum se numeşte proteina transportoare de
fier?
18. Indicaţi care este sideremia normală şi care sunt consecinţele carenţei de fier în organism.
19. Enumeraţi rolurile cuprului în organism şi indicaţi cum se numeşte proteina transportoare de
cupru?
20. Enumeraţi rolurile zincului în organism.
21. Enumeraţi rolurile cobaltului în organism
22. Enumeraţi rolurile iodului în organism.
23. Precizaţi care sunt valorile normale ale principalilor cationi şi anioni din plasmă.
24. Definiti notiunea de normal in biologie si medicina. Exemplificati variaţii ale unor
parametri fiziologici.
25. Homeostazia – definitie.
26. Enumeraţi factorii care induc variatii ale parametrilor fiziologici.
27. Descrieț i pe scurt componentele unui mecanism de menţinere a homeostaziei
28. Definiț i situaț ia în care homeostazia mediului intern deviază în mod semnificativ de la
normal.
29. Definiţi noţiunea de feedback.
30. Indicaţi tipurile de mecanisme prin care este menţinută homeostazia.
31. Definiț i celula ș i enumeraț i funcț iile fundamentale ale acesteia.
32. Descrieț i pe scurt structura membranei celulare.
33. Enumeraț i funcţiile majore ale proteinelor membranare.
34. Numiț i cele două caracteristici ale membranei cu implicaţii majore în funcţionalitatea
celulei.
35. Enumeraț i factorii determinanț i ai permeabilităț ii selective a membranei.
36. Enumeraț i categoriile de transport ale ionilor si moleculelor prin membrana plasmatică.
37. Definiț i transportul pasiv ș i indicaț i caracteristicile acestuia.

1
 Barem Anul I - Fiziologie
38. Definiț i difuziunea simplă ș i indicaț i tipurile de substanț e care se transportă prin acest
mecanism.
39. Definiț i aquaporinele ș i precizaț i rolul lor.
40. Definiț i presiunea osmotică ș i indicaț i valorea acesteia în plasma.
41. Precizaț i factorii de care depinde valoarea presiunii osmotice.
42. Definiț i osmolaritatea ș i osmolalitatea unei soluț ii ș i indicaț i valorile acestora în
plasmă.
43. Daț i exemple de soluț ii izotone – izoosmolale. Ce se întâmplă cu o celulă suspendată într-
un mediu izoton?
44. Daț i exemple de soluț ii hipotone – hiposmolale. Ce se întâmplă cu o celulă suspendată
într-un mediu hipoton?
45. Daț i exemple de soluț ii hipertone – hiperosmolale. Ce se întâmplă cu o celulă suspendată
într-un mediu hiperton?
46. Precizaț i care trebuie sa fie caracteristicile osmotice ale unei soluț ii perfuzabile pentru a
nu modifica homeostazia plasmei.
47. Precizaț i ce mecanisme se declanș ează în momentul în care o persoană este deshidratată.
48. Precizaț i care sunt consecinț ele ingestiei de sare în cantitate mare, la o persoană cu
volemia normală.
49. Precizaț i care sunt consecinț ele pierderii masive de săruri.
50. Definiț i difuziunea facilitată ș i daț i un exemplu de substanț ă transportată prin acest
mecanism.
51. Definiţi respiraţia.
52. Enumeraț i funcţiile sistemului respirator.
53. Precizaț i frecvenţa respiratorie normală în funcț ie de vârstă, sex, activitate fizică.
54. Definiț i termenii: tahipnee, bradipnee.
55. Precizati care sunt căile aeriene superioare şi ce rol au?
56. Definiț i acinul ș i precizaț i care sunt componentele din care este format?
57. Definiț i ventilaţia pulmonară ș i precizaț i fazele acesteia.
58. Indicaț i valoarea presiunii intratoracice în inspir.
59. Indicaț i valoarea presiunii intratoracice în expir.
60. Denumiț i factorul determinant al schimburilor de gaze dintre atmosferă ș i plămâni?
61. Precizaț i componenț a aerului atmosferic inclusiv în procente?
62. Indicaț i presiunile parţiale şi concentraţiile O2 şi CO2 în aerul atmosferic.
63. Indicaț i fazele ciclului respirator ș i precizaț i ce se întâmplă în fiecare dintre aceste faze?
64. Definiț i spaţiul mort şi indicaț i ce capacitate are?
65. Enumeraț i rolurile spaţiului mort.
66. Enumeraţi muşchii care intervin în respiraţia normală.
67. Precizaț i care sunt muşchii inspiratori accesori?
68. Indicaț i muşchii expiratori de repaus ș i de efort?
69. Definiț i următorii termeni utilizaț i în exprimarea parametrilor funcț ionali respiratori:
valoare reală, valoare ideală, valoare de referinț ă (normală).
70. Definiţi şi precizaț i valorile normale (de referinț ă) ale TV.
71. Definiţi şi precizaț i valorile normale (de referinț ă) ș i în % ale VIR.
72. Definiţi şi precizaț i valorile normale (de referinț ă) ș i în % ale VER.
73. Definiţi VR (volumul rezidual) şi indicaț i valorile normale (de referinț ă).
74. Definiţi CV ș i precizaț i componentele acesteia, inclusiv în % din CV.
75. Definiț i ș i precizaț i valorile normale pentru: CI, CRF ș i CPT. Indicaț i care dintre
aceste capacităț i se pot măsura pe spirogramă.
76. Definiţi şi precizaț i valorile normale ale ventilaţiei de repaus (debitul respirator de repaus).
77. Definiţi ventilaţia maximă (debitul respirator maxim) şi indicaț i valorile normale.
78. Definiţi consumul de O2/ minut şi indicaț i valorile normale.
79. Definiţi VEMS (FEV1) şi indicele Tiffeneau. Precizaț i valorile normale ale acestora.
80. Definiț i surfactantul pulmonar ș i enumeraţi efectele prezenţei acestuia.
2
 Barem Anul I - Fiziologie
81. Indicaț i presiunile parţiale şi cantităţile (volumele) de O2 şi CO2 în sângele venos.
82. Indicaț i presiunile parţiale şi cantităţile (volumele) de O2 şi CO2 în sângele arterial.
83. Indicaț i presiunile parţiale ale tuturor gazelor şi vaporilor de apă din aerul alveolar.
84. Precizaț i principiul general al schimbului de gaze la nivel alveolar şi capilar.
85. Indicaț i saturarea în procente în O2 a hemoglobinei sângelui arterial şi a sângelui venos.
86. Precizaț i formele de transport ale O2 în sânge şi în ce cantităţi (volume).
87. Indicaț i formele de transport ale CO2 în sânge şi în ce cantităţi (volume).
88. Definiț i sindromul restrictiv; ce entităţi patologice cuprinde şi cum se modifică parametrii
respiratori?
89. Definiț i sindromul obstructiv ș i indicaț i ce entităţi patologice cuprinde şi cum se
modifică parametrii respiratori în acestea?
90. Descrieț i ș i desenaț i schematic mica circulaţie ș i precizaț i denumirea sinonimă.
91. Enumeraţi rolurile circulaţiei funcţionale pulmonare.
92. Enumeraț i componentele barierei alveolo-capilare.
93. Enumeraț i factorii care influenţează legarea (fixarea) şi cedarea (disocierea) O2.
94. Indicaț i principalele zone reflexogene cu implicaț ii în funcț ia respiratorie.
95. Indicaț i localizarea centrilor respiratori motori ș i coordonatori.
96. Definiţi digestia.
97. Precizaț i substanţele organice care predomină în următoarele alimente: carne, ulei, pâine,
brânză, unt, zahăr.
98. Definiț i noț iunea de hormon digestiv. Daț i 3 exemple.
99. Clasificaț i enzimele după substratul asupra căruia acţionează.
100. Precizaț i care sunt glandele salivare mari, canalele lor şi tipul de secreţie.
101. Indicaț i care sunt centrii nervoşi salivatori ș i localizarea lor.
102. Care sunt efectele stimulării parasimpatice asupra glandelor salivare. Precizaț i care este
mediatorul chimic ș i receptorii asupra cărora acț ionează.
103. Care sunt efectele stimulării simpatice asupra glandelor salivare. Precizaț i care este
mediatorul chimic ș i receptorii asupra cărora acț ionează.
104. Enumeraț i fazele salivaţiei.
105. Precizaț i ce este amilaza salivară, asupra cui acţionează şi ce rezultă în urma acț iunii
acesteia.
106. Indicaț i cum se numesc creşterea ș i scăderea secreţiei salivare.
107. Precizaț i care sunt diviziunile anatomice şi funcţionale ale stomacului.
108. Indicaț i care sunt funcţiile majore ale stomacului.
109. Enumeraţi factorii care stimulează/deprimă motilitatea gastrică.
110. Precizaț i pH- ul sucului gastric la adult/sugar.
111. Precizaț i care sunt rolurile acidului clorhidric din sucul gastric.
112. Enumeraț i enzimele din sucul gastric ș i substraturile pe care acț ionează.
113. Precizaț i ce este pepsina, unde se găseşte, asupra cui acţionează şi ce rezultă.
114. Precizaț i sub ce formă se secretă pepsina şi cum se activează.
115. Precizaț i ce este labfermentul, unde se găseşte, asupra cui acţionează şi ce rezultă.
116. Precizaț i ce roluri are mucusul secretat de mucoasa gastrică?
117. Indicaț i consecinţa degradării barierei protectoare a stomacului. Daţi exemple de substanţe
sau factori care pot induce această degradare.
118. Precizaț i ce este factorul intrinsec, ce rol are şi care este consecinţa absenţei lui.
119. Enumeraț i fazele secreţiei gastrice ș i precizaț i care este mecanismul de reglare dominant.
120. Precizaț i care sunt efectele stimulării parasimpaticului asupra secreţiei şi motilităţii
gastrice.
121. Precizaț i care sunt efectele parasimpaticului asupra secreţiei şi motilităţii gastrice, prin ce
nerv se realizează, mediatorul chimic ș i receptorii pe care acţionează.
122. Precizaț i care sunt efectele simpaticului asupra secreţiei şi motilităţii gastrice, mediatorul
chimic ș i receptorii pe care acţionează.
123. Precizaț i care hormoni inhibă secreț ia de suc gastric.
3
 Barem Anul I - Fiziologie
124. Indicaț i ce este gastrina, unde se secretă ș i rolurile sale majore.
125. Precizaț i ce este histamina, receptorii asupra cărora acţionează ș i rolurile asupra funcţiei
gastrice.
126. Indicaț i efectele aspirinei şi ale antiinflamatoarelor nesteroidiene asupra mucoasei gastrice.
127. Precizaț i cum se numeşte creşterea/scăderea acidităţii din sucul gastric?
128. Enumeraț i sucurile digestive care participă la digestia intestinală.
129. Enumeraţi ș i clasificaț i enzimele din sucul pancreatic.
130. Redaț i valorile normale ale amilazemiei şi amilazuriei.
131. Precizaț i ce este tripsina, unde se găseşte, asupra cui acţionează şi ce rezultă?
132. Precizaț i ce este lipaza pancreatică, asupra cui acţionează şi ce rezultă?
133. Precizaț i prin cine se exercită controlul nervos al secreţiei de suc pancreatic şi care sunt
efectele.
134. Enumeraţi hormonii implicaţi în controlul umoral al secreţiei de suc pancreatic.
135. Indicaț i ce este secretina, unde se secretă şi ce acţiune are asupra secreţiei de suc
pancreatic.
136. Precizaț i ce este colecistokinina, unde se secretă şi ce acţiune are asupra secreţiei de suc
pancreatic.
137. Indicaț i hormonii cu rol stimulator/inhibitor a secreţiei de suc pancreatic.
138. Ce sunt substanţele coleretice/colagoge.
139. Indicaț i care sunt sărurile biliare ș i rolurile lor în digestie.
140. Indicaț i care sunt pigmenț ii biliari, din ce provin, valorile normale în sânge ș i cosecinț a
creș terii acestora.
141. Enumeraț i ș i clasificaț i enzimele sucului intestinal.
142. Enumeraţi mecanismele pasive ale absorţiei intestinale.
143. Indicaț i care sunt produș ii absorbabili rezultaț i în urma digestiei glucidelor, proteinelor
ș i lipidelor.
144. Clasificaț i flora bacteriană a colonului ș i indicaț i localizarea.
145. Precizaț i acţiunea SNV parasimpatic/simpatic asupra motilităţii tractului digestiv şi
sfincterelor digestive.
146. Localizaț i centrii deglutiţiei, masticaţiei, defecaţiei.
147. Localizaț i centrii nervoşi ai senzaţiei de foame/saţietate.
148. Precizaț i cum se numeşte foamea exagerată/lipsa poftei de mâncare?
149. Enumeraţi glandele endocrine.
150. Precizaț i locul de secreț ie şi rolurile principale ale ocitocinei şi vasopresinei (ADH).
151. Definiț i sistemul port hipotalamo-hipofizar şi precizaț i rolul acestuia.
152. Precizaț i locul de secreț ie şi rolurile principale ale hormonului de creştere.
153. Definiț i somatomedinele şi indicaț i rolurile lor.
154. Definiț i tractul hipotalamo – hipofizar şi indicaț i rolul acestuia.
155. Precizaț i locul de secreț ie şi rolurile principale ale adenocorticotropul (ACTH).
156. Precizaț i locul de secreț ie şi rolurile principale ale prolactinei (PRL).
157. Precizaț i locul de secreț ie şi rolurile principale ale gonadotropinelor (LH, FSH ).
158. Precizaț i care sunt hormonii tiroidieni, unde se secretă ș i ce efecte au pe diferite organe.
159. Precizaț i locul de secreț ie pentru hormonii glucocorticoizi şi mineralocorticoizi ș i
efectele cortisolului pe diversele aparate.
160. Precizaț i cum se numeș te gonada masculină ș i ce rol are.
161. Indicaț i care sunt hormonii androgeni, unde sunt secretaţi ș i enumerati rolurile lor.
162. Precizaț i cum se numeș te gonada feminina ș i ce rol are?
163. Indicaț i care sunt hormonii estrogeni, unde sunt secretaţi ș i enumerati rolurile lor.
164. Definiț i ce este progesteronul ș i indicaț i ce roluri are.
165. Indicaț i ce sunt adrenalina şi noradrenalina şi unde sunt secretate.
166. Precizaț i locul de secreț ie şi rolurile principale ale parathormonului.
167. Precizaț i locul de secreț ie şi rolurile principale ale insulinei.