Sunteți pe pagina 1din 5

Recuperarea în apă mica a maladiei Parkinson

Flămînzianu Marius
KRMC anul II

Bolile neurodegenerative sunt caracterizate din punct de vedere clinic printr-un debut insidios si progresie cronică. Anumite
parți din creier, măduva spinarii sau nervii periferici nu funcționeaza și sunt prezente disfuncții regionale ale neuronilor care mor.
Disfuncția locală și neurodegenerarea sunt asociate cu diferite condiții medicale. Sindroamele care prespun existența tulburărilor
neurodegenerative pot sa afecteze atăt gândirea, capacitatea de miscare, rezistența, coordonarea, senzațiile sau controlul autonom.
Deseori pacienții vor prezenta simptome și semne care se referă la mai mult decât un singur sistem (concomitent sau in diverse
combinații). De aceea, în multe situații în care pacienții au un declin funcțional este dificil să se diangosticheze bolile
neurodegenerative. Diagnosticul, nu se poate stabili în urma unui simplu test deoarece bolile neurodegenerative sunt afecțiuni
complicate.Termenul de "neurodegenerativ" se referă la faptul ca au loc pierderi de neuroni, fenomen specific bolii. Neuronii mor doar
la sfarșitul unui stadiu în care a avut loc disfunctia neuronală. Unele boli neurodegenerative sunt eterogene din punct de vedere
etiologic. Manifestările disfuncționale ale sistemului nervos uman sunt limitate.
Încălzirea este obligatorie înaintea unei activităţi care solicită intens sistemul muscular, în special activităţile sportive. Orice
muşchi "rece" este într-o contracţie parţială iar fluxul de sânge care trece prin el este minimal, ca urmare acesta va fi cu uşurinţă
afectat la cea mai mică presiune. "Încălzirea" creşte cantitatea de sânge care trece prin muşchi prin intensificarea activităţii musculare.
Astfel muşchii şi tendoanele (legătura muşchilor cu structura osoasă) sunt mai pregătite pentru solicitare. Menţinerea unui tonus fizic
şi psihic bun uşurează tratamentul. Această opinie este improtriva celei conform căreia omul care sufera de boli degenerative trebuie
să se odihnească mult, să doarmă.
In plus fața de stabilirea sindromului care stă la baza declinului neurodegenerativ, aceste tulburari sunt clasificate în funcție de
perioada specifică de manifestare (copilărie, tinerețe, vârstă de mijloc sau batrânețe). Există, în general, diferențe majore între
tulburările neurodegenerative întâlnite la copii și cele intalnite la persoanele în vârstă.
Unele dintre bolile neurodegenerative similare din punct de vedere clinic sunt sub-clasificate în funcție de vârsta de debut, în
ciuda faptului ca la nivel molecular există diferențe importante. O altă clasificare face distincția dintre bolile neurovegetative
sporadice și subtipurile mendeliane. Bolile nervoase degenerative afectează multe dintre activitățile corpului dumneavoastră, cum ar fi
echilibrul, mișcarea, vorbirea, respirația și funcția inimii. Multe dintre aceste boli sunt genetice.

Bolile neurodegenerative sunt o cauză obișnuită de morbiditate și tulburări cognitive la adulții în vârstă.. Fiecare dintre aceste
tulburări are o epidemiologie variată, simptomatologie clinică, caracteristici de laborator și neuroimagistice, neuropatologie și
management. Astfel, este important ca medicii să fie capabili să diferențieze și să diagnosticheze cu exactitate aceste condiții. Această
revizuire rezumă și evidențiază aspectele clinice ale mai multor dintre cele mai frecvent întâlnite boli neurodegenerative, incluzând
boala Parkinson Boala Alzheimer și boala Huntington (HD). Bolile nervoase degenerative afectează multe dintre activitățile corpului
dumneavoastră, cum ar fi echilibrul, mișcarea, vorbirea, respirația și funcția inimii. Multe dintre aceste boli sunt genetice.

Exerciţiile fizice contribuie la menţinerea stării de sănătate şi au rolul de a conduce către echilibrul tuturor funcţiilor
organismului uman. Mişcarea ajută fiinţa umană să-şi menţină deplinătatea forţelor fizice şi morale, făcând-o utilă cât mai mult timp.
Exerciţiul fizic este mijlocul principal al educaţiei fizice. Ca urmare a practicării sistematice a exerciţiului fizic, apar în organism
efecte locale sau generale, imediate sau tardive, trecătoare sau de durată, care îmbunătăţesc structura şi funcţionalitatea corpului uman.
Orice activitate cu caracter fizic constituie şi o stimulare pentru muşchi, cărora le îmbunătăţeşte proprietăţile fiziologice şi calităţile
fizice.
Obiective:Creșterea forței musculare Efectuarea prehensiunii
Diminuarea rigidității Coordonarea mâinii
Creșterea amplitudinii de miscare
Tonifierea musculaturii
Creșterea rezistenței musclare
Etapa I Mijloace de recuperare Dozare Exerciții metodice
Efectuarea de mișcare pe toata 10 Exentesia mâinii în apă
amplitudinea articulară 10 Flexia mâinii
Mersul prin apă pentru creșterea 15 Flexii ale brațuiul cu o bandă din cauciuc
rezistenței musculare 8 Rotiri ale mâinii
15 Flexii pentru fiecare deget în mediul apei
15 Extensii pentru fiecare deget al mâinii in apă
10 Prinderea unei bări în apă cu ambele mâini și revenire
15 Exerciții de opoziție ale degetelor
2 Mersul cu pași mici prin apă pe jumătate de bazin
8 Rotirii ale trunchiului
5 Ridicarea alternativă a câte unui picior
10 Susținerea greutății de pe un picior pe altul cu ajutorul flexiei genunchiului
Etapa II Efectuarea de mișcare pe toata 8 Forfecări ale brațelor în apă
amplitudinea articulară 20 Din decubit ventral în apă flexii ale genunchiului
Mersul prin apă pentru creșterea 10 secunde Ajutat de kinetoterapeut decubit dorsal în apă(menținere)
rezistenței musculare 15 Extensii ale capului
15 Flexii ale capului
10 Înclinări ale trunchiuli
10 Rotații ale trunchiului
15 secunde Prinderea de o bară din bazin în decubit dorsal și îndreptarea spatelui
(menținere)
15 Flexii ale măinilor în apă cu un element lung concomitent
Abducția laterală a câte unui membru alternativ
2 Mergând prin apă brațele sus ținând o plută pe jumătate de bazin
10 Extensii ale trunchiului din ortostatism
Etapa III Efectuarea de mișcare pe toata 10 Deplarea prin apă cu mingea deasupra capului
amplitudinea articulară Rotiri ale trunchiului cu minge în mâini
Mersul prin apă pentru creșterea 10 Aruncarea în sus a mingi și prinderea ei
rezistenței musculare Mers pe vârfuri cu mingea deasupra capului cu brațele întinse
Exerciții cu mingea medicinală 10 Ducerea a câte unui henunchi la piept alternativ.
Decubit dorsal al pacientului ajutat de kinetotrapeut(menținere)
Ducerea unui mingi în dreapta sus respectiv stanga sus
Sărituri pe un singur picior în lateral.
Ridicări pe vârfuri și sărituri ușoare de pe ambele picioare.
Strângerea unei mingi cu fiecare mână în mediul apei
Abducții orizonatele ale ficăerei mâini concomitent în apă
Circumducția capului
Bibliografie
https://medlineplus.gov/degenerativenervediseases.html
Birmingham Clinical Trials Unit, University of Birmingham, Robert Aitken Institute, Edgbaston,
Birmingham, UK, B15 2TT.