ERGONOMIA PRODUSELOR

Laborator 4
Propunere simboluri grafice

1. Scopul lucrării

Lucrarea „Propunere simboluri grafice” are următoarele roluri:

 să familiarizeze studentul cu regulile ce trebuie respectate la elaborarea unui simbol grafic;
 să sugereze dificultatea elaborării unui simbol grafic eficient;
 să dezvolte spiritul critic al studentului faţă de acest element al interfeţei produs-utilizator, care
este simbolul grafic.

2. Consideraţii teoretice

Un simbol grafic sintetizează conţinutul unei funcţii sau activităţi. Prin asocierea cu un simbol
grafic, funcţia sau activitatea este codificată.
Există următoarele posibilităţi de elaborare a unui simbol grafic nou:
 derivare dintr-un simbol grafic existent, atunci când funcţia sau activitatea ce trebuie codificată
prezintă similitudini cu cea deja codificată;
 focalizare pe elementul sau elementele cu gradul cel mai ridicat de expresivitate implicate în
îndeplinirea funcţiei sau activităţii respective;
 adoptarea unui element foarte sugestiv pentru motivele sau rezultatele activităţii respective.
Derivarea. Se identifică funcţia sau activitatea (deja codificată printr-un simbol grafic) ce prezintă
similitudini cu funcţia sau activitatea ce trebuie codificată. Se analizează elementele simbolului
grafic existent din punct de vedere al relevanţei pentru noua funcţie sau activitate. Se păstrează
elementele relevante, iar cele nerelevante se înlătură. Se adaugă un element (sau mai multe)
semnificativ pentru noua funcţie sau activitate.
Pentru funcţia „Antifoanele obligatorie” s-a analizat simbolul asociat funcţiei „Casca de protecţie
obligatorie”, s-a păstrat capul uman la care s-a adăugat o pereche de antifoane (fig. 1).
Focalizarea. Se listează elementele (om, părţi anatomice umane, gesturi, produse, obiecte
naturale etc.) ce sunt implicate în îndeplinirea funcţiei sau activităţii ce trebuie codificată. Se
verifică fiecare element dacă poate evoca singur funcţia sau activitatea respectivă. Dacă da, atunci
respectivul element devine simbolul căutat. Dacă nici unul dintre elemente nu prezintă această
capacitate de evocare, se verifică fiecare grupare de două elemente dacă poate evoca singură
funcţia sau activitatea respectivă. şa.m.d.
Pentru simbolul asociat indicatorului „Cad pietre”, s-au listat: şofer, bruscare volan, drum, accident,
pantă, piatră. S-au selectat drum, pantă, pietre (fig. 2).
Adoptarea. Se analizează cauzele şi efectele activităţii ce trebuie codificată şi mai ales aspectele
extreme ale acestora. Se identifică un element ce poate evoca foarte sugestiv respectivele cauze
sau efecte, fără a avea neapărat o legătură directă cu activitatea respectivă.

Fig. 1 Fig. 2
 Fig. 3 Fig. 4

Fig. 5 Fig. 6

Pentru a sugera conţinutul fragil al cutiilor de carton, s-a luat în considerare obiectul casant cel mai
uzual, care este paharul (fig. 3).
După stabilirea elementului (elementelor) ce va fi reprezentat în simbolul grafic, se elaborează
simbolul, ţinându-se seama de următoarele reguli de reprezentare:
1. raportul element central - fundal. Elementul central, fundamental pentru înţelegerea
simbolului grafic, trebuie să se detaşeze de fundal.
2. forme solide. O formă solidă este percepută mai uşor şi mai rapid decât o formă conturată.
3. încadrarea. Un simbol încadrat (într-un pătrat, dreptunghi, cerc etc.) focalizează atenţia şi
uşurează înţelegerea sa.
4. simplitatea. Detaliile neesenţiale măresc timpul de percepţie şi pot provoca erori în
decodificare.
5. unitatea. Între elementele reprezentate trebuie să existe o legătură logică intrinsecă.
Regulile de mai sus sunt exemplificate astfel:
În figura 4, se remarcă, în primul rând, săgeata solidă din dreapta şi apoi cea conturată doar, din
stânga.
Deşi este cazul aceleiaşi picături, aceeaşi formă şi aceeaşi culoare (fig. 5), prin încadrarea celei
din dreapta cu un cerc, acest ansamblu pare să cucerească mai mult spaţiu decât cea din stânga.
Becurile din figura 6 vor fi percepute diferit, datorită detaliilor. Becul din dreapta, reprezentat cât se
poate de realist, captează ochiul cu multitudinea detaliilor sale, majoritatea neesenţiale, şi necesită
un timp mai mare de percepţie.

3. Mod de lucru

Se cere să se elaboreze simbolurile grafice pentru următoarele funcţii/activităţi:

 ieşire de urgenţă;
 verificare documente înainte de intrare;
 primire urgenţe (spital);
 tastatura defectă;
 mouse absent;
 virus informatic;
 oră de curs;
 oră de laborator;
 oră de proiect.
1. Se identifică metoda cea mai potrivită (derivare, focalizare sau adaptare) pentru elaborarea
simbolului grafic, care va fi notată în tabelul 1, coloana 2.
2. Se aplică metoda identificată, rezultând o imagine.
3. Se simplifică imaginea până la obţinerea unor forme simple şi a unei game cromatice reduse
(recomandate sunt albul şi negrul).
4. Se desenează simbolul rezultat în coloana 4 a tabelul 1.
5. Se verifică prin bifare în tabelul 2, coloanele 3-7, dacă simbolul grafic respectă regulile de
reprezentare, îndreptându-se eventualele erori.
6. Se completează concluziile.
7. Se efectuează comentarii asupra rezultatelor lucrării.

4. Activităţi practice

Tabel 1 - Elaborare de simboluri grafice

Funcţie/Activitate Metoda Spaţiu de lucru Simbol
1 2 3 4

ieşire de urgenţă
verificare documente
înainte de intrare
primire urgenţe
(spital)
tastatura defectă

mouse absent

virus informatic

oră de curs

oră de laborator

oră de proiect

Tabel 2 - Verificarea simbolurilor propuse

Simbol Simbol final
Funcţie/Activitate Reguli de reprezentare*
propus
1 2 3 4 5 6 7 4

ieşire de urgenţă
verificare documente
înainte de intrare
primire urgenţe
(spital)
tastatura defectă

mouse absent

virus informatic

oră de curs

oră de laborator

oră de proiect
*Notă: Regulile de reprezentare sunt cele prezentate în paragraful „Consideraţii teoretice”.
 5. Concluzii

Metoda cea mai utilizată a fost ....................

A fost nevoie de modificarea unui simbol grafic după verificarea îndeplinirii regulilor de
reprezentare?
□ Da, au fost modificate ... simboluri.
□ Nu.
Comentarii asupra rezultatelor lucrării