Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA DREPT
CENTRUL SIBIU
SOCIOLOGIE JURIDICĂ
MIGRAȚIA
Coordonator:
Lect. univ. dr. Emanuel Tăvală
SIBIU
2018
MIGRAȚIA
Conform Organizației Națiunilor Unite termenul de ”migrant” este definit ca fiind:
”orice persoană care își schimbă teritoriul unde locuiește de obicei”1. Prin urmare în această
categorie nu intră turiștii și oamenii de afaceri care călătoresc în diferite țări, deoarece
călătoriile lor nu implica schimbarea locului obișnuit de rezidență.
Migrația a existat de la începuturile omenirii. Fenomenul nu a încetat în timp, însă a
înregistrat schimbări și a căpătat noi forme. Procesele migratorii se desfășoară simultan și sunt
în creștere în multe țări ale lumii. Unul din rezultatele pe termen lung ale acestei evoluții ar
putea fi apariția societăților multiculturale, tinzând spre noi concepte ale cetățeniei sau statului
național. Cele mai multe dintre țările dezvoltate au devenit societăți diversificate, multietnice,
iar cele care nu au ajuns încă la acest nivel s-au orientat decisiv în această direcție.
Din punct de vedere sociologic, întrebarea se referă la modul în care imigranții sunt
încorporați în noile țări. În Germania și Franța, așteptările cercetătorilor, pe care străinii le vor
asimila, reprezintă o parte centrală a politicii publice. În Statele Unite, cercetătorii din
domeniul imigrării au argumentat inițial că, pentru a avansa pe scara socio-economică,
imigranții ar trebui să renunțe la obiceiurile, limbile, valorile și legăturile și identitățile lor
unice. Chiar și atunci când etnia rămasă a devenit mai acceptabilă, majoritatea cercetătorilor
au presupus că "importanța legăturilor de origine ar dispărea în cele din urmă". Pentru a fi
româno-american sau italiano-american ar reflecta în cele din urmă mândria etnică unui
pământ strămoșesc. Nu este cazul în Europa, unde vorbim despre vechile civilizații acum
adunate sub diferite tradiții și istorii cu granițe clare. Este de fapt despre modalități de a fi și
modalități de apartenență.
Când oamenii aparțin unor setări multiple, ei intră în contact cu puterile de
reglementare și cu cultura hegemonică a mai multor state. Aceste state reglementează
interacțiunile economice, procesele politice și performanțele și au proiecte discrete de
construcție a statului-națiune. Persoanele fizice sunt, prin urmare, încorporate în mai multe
instituții juridice și politice care determină accesul și acțiunea și organizează și legitimează
statutul de gen, rasă și clasă. Cei mai mulți migranți se mută dintr-un loc în care statul are o
putere relativ mică în cadrul sistemului interstatal mondial, într-un stat mai puternic. În același
timp, mulți migranți câștigă mai multă putere socială, în termeni de pârghie asupra oamenilor,
a proprietății și a localității, față de patrie decât au făcut-o înainte de a migra. Este această
conjunctură complexă între pierderile și câștigurile personale pe care orice analiză a puterii în
câmpurile sociale transnaționale trebuie să le acționeze. În plus, migrația deseori deschide
posibilitatea migranților transnaționali de a contribui, pozitiv și negativ, la schimbările din
sistemul economic și politic mondial. De exemplu, mișcările naționaliste de lungă distanță
au influențat mult timp construirea națiunii și transformarea națională. Aș menționa aici
Revoluția din 1848, sub influența tuturor acestor mișcări la nivel european, dar mai ales sub
influența studenților români din străinătate. Această mișcare a fost, în context european,
începutul creării și modernizării viitorului stat românesc sub ideile occidentale ale studenților.
În aceste condiții, migranții pot influența și funcțiile interne și viitorul statelor. Acestea pot
presa statele să instituie un tip special de legislație care să păstreze valorile tradiționale.
Acționând în cadrul domeniilor lor sociale transnaționale, migranții pot combina mișcările
pentru drepturi diferite, justiția socială etc. Migranții transnaționali își schimbă puterea prin
redefinirea funcțiilor statului-gazdă.
Tendința spre creșterea migrației internaționale pare a fi rezultatul procesului de
globalizare în combinație cu diferențele de venit dintre diferite țări. Există o legătură directă
între sărăcie și migrație. Dezastrele neașteptate, revoluțiile și războaiele civile determină
populația să se miște.
Bibliografie
- Criza migranților între bunăvoință și legislație, Lect.univ.dr. Emanuel Tăvală;
- Migration and the new challanges for nation states, Lect.univ.dr. Emanuel Tăvală;
- Teză de doctorat, Comunitățile românești din afara granițelor țării, Drd. Petrișor Ionel
Dumitrescu;
- Evoluția fenomenului migrației în Europa, Drd. Carmen Tudorache.