TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

Clasa a IX-a

Numele şi prenumele elevului:

Data susţinerii testului:

Din oficiu se acordă 10 puncte.

PARTEA I (40 de puncte)
A. Citiţi, cu atenţie, următoarele surse istorice:
I. “Înainte de a ajunge la Istru, (Darius) birui mai întâi pe geţi, care se cred nemuritori. Căci tracii,
locuitorii din Salmydessos şi cei care ocupă ţinutul aşezat mai sus de oraşele Apollonia şi Mesembria
s-au predat lui Darius fără luptă. Geţii însă, fiindcă s-au purtat nechibzuit , au fost îndată înrobiţi, măcar
că ei sunt cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”. (Herodot, Istorii, IV, 93)
II. “...era priceput în ale războiului şi iscusit la faptă, ştiind când să năvălească şi când să se retragă la
timp, meşter a întinde curse, viteaz în luptă, ştiind a se folosi cu dibăcie de o victorie şi de a scăpa cu
bine dintr-o înfrângere”. (Cassius Dio, Istoria romană)
III.”Ceea ce s-a petrecut în noile provincii, unite cu imperiul la începutul secolului al II-lea, a
fost...creşterea influenţei latine, limbă a unei civilizaţii superioare şi a stăpânirii”.
(Gh. I.Brătianu, O enigmă şi un miracol istoric: poporul român)
IV. “Solia lui Basarab i-a spus regelui: <Fiindcă voi, rege şi stăpân al meu, v-aţi ostenit cu strângerea
oştirii, eu voi răsplăti osteneala voastră cu 7000 mărci de argint...>.Regele, auzind aceasta, cu mintea
trufaşă, a izbucnit faţă de soli cu următoarele vorbe, zicându-le :<”Să spuneţi aşa lui Bazarad, că el e
păstorul oilor mele şi eu, din ascunzişurile sale de barbă îl voi scoate>”.
(Cronica pictată de la Viena)
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect, utilizând informaţiile din surse:
1. Primele informaţii despre daco-geţi ne-au fost oferite de :
a) Herodot; b) Strabon; c) Suetonius. 3 puncte
2. Unitatea statului dac s-a refăcut şi consolidat în timpul lui:
a) Deceneu; b) Scorilo; c) Decebal. 3 puncte
3. Lupta de la Posada, din anul 1330, este relatată de :
a) Cronica lui Ioan de Tarnave; b)Cronica pictată de la Viena;
c)Diploma Cavalerilor Ioaniţi 3 puncte
4. Instituţie politică în Ţara Românească şi Moldova care exercită puterea:
a) sfatul domnesc; b) adunarea ţării; c) domnia; 3 puncte
B. Următoarele surse istorice se referă la Constituirea Romaniei moderne:
I. Atacul de la Plevna
II.Congresul de pace de la Paris
III.Eremia Grigorescu, Constantin Cristescu, Alexandru Averescu
IV. Prima constituţie internă românească a avut ca model Constituţia belgiană din 1831.
V. Mihail Kogălniceanu
VI.”Suntem independenţi;suntem naţiune de sine stătătoare”
VII. Ion Inculeţ, Congresul ostaşilor moldoveni, republică democratică
Citiţi, cu atenţie, următoarele enunţuri. Utilizând informatiile din surse, încercuiţi litera A, în situaţia
în care consideraţi enunţul adevărat, respectiv litera F, dacă îl consideraţi fals:
1. Sursele I, a II-a şi a III-a se referă la dubla alegere a lui Al.I.Cuza; A F 3 puncte
2. Sursa a IV-a ilustrează instaurarea dinastiei străine; A F 3 puncte
3. Sursele a V-a şi a VI-a se referă la proclamarea independenţei de stat; A F 3 puncte
4. Sursa a VII-a ilustrează unirea Transilvaniei cu România. A F 3 puncte
C. Realizaţi corespondenţa cronologică a evenimentelor de pe cele trei coloane:
1. Mircea cel Bătrân A.1595 a. Vaslui
2. Iancu de Hunedoara B.1475 b. Belgrad
 3. Ştefan cel Mare C.1456 c. Călugăreni
4. Mihai Viteazul D.1394/1395 d. Rovine

A B C

4X4 puncte = 16 puncte

PARTEA a II-a (50 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următoarele surse istorice:
A. De la începutul anilor ’80 balanţa forţelor între URSS şi SUA a înclinat în favoarea democraţiilor
occidentale. Sistemul socialist totalitar a intrat într-o criză profundă, în primul rând economică[...]. În
aceste condiţii, occidentul nu mai avea nevoie de disidenţi precum Iosip Broz Tito sau Nicolae
Ceauşescu, deoarece groparul sistemului se afla chiar la Kremlin. Pe acest fond s-a înregistrat o
activizare a mişcărilor reformatoare din ţările socialiste europene, fapt ce a permis preluarea puterii de
către eşalonul doi al partidelor comuniste, care au asigurat trecerea la un regim democratic. În România,
s-a trecut direct, printr-o amplă mişcare de masă , dublată de o misterioasă reacţie violentă a teroriştilor,
la noul regim democratic, pluripartidist”.
(I.Scurtu, G.M.Scurtu, Evoluţia situaţiei din Balcani în a doua jumătate a secolului al XX-lea)
B.”Cum să refletez eu, sau colegii mei, chiar şi cei plecaţi de curând din ţară, realitatea acestui petic de
hârtie cu care un locuitor al unui oraş (Braşov), odinioară atât de înfloritor şi bogat, poate cumpăra, pe
zi, 300 grame de pâine? Cum să putem noi înţelege un stat care se pretinde responsabil, dar care, după
40 de ani de pace, tipăreşte în josul cartelei avertismentul :<pierderea ei anulează dreptul de a mai ridica
pâinea>...?”
(Vlad Georgescu, într-un editorial citit la Radio “Europa Liberă”, ianuarie 1987)
C.”Cea mai puternică afirmare de independenţă faţă de ordinele sovietice a constituit-o refuzul lui
Ceauşescu de a participa la intervenţia Tratatului de la Varşovia în Cehoslovacia în 1968 şi condamnarea
acestei invazii...”
( Dennis Deletant, despre regimul Ceauşescu)
D. “Art.30.Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de
orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public
sunt inviolabile...Sunt interzise prin lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune,
la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la
violenţă publică”.
(Constituţia României, 1991)
Pornind de la sursele date, răspundeţi cerinţelor de mai jos:
1. Prezentaţi un motiv al crizei economice a statelor comuniste; 10 puncte
2. Argumentaţi motivul pentru care Occidentul îl caracteriza pe Nicolae Ceauşescu drept “disident”;
10 puncte
3. Exprimati-vă opinia faţă de prăbuşirea comunismului în decembrie 1989, susţinând-o cu două
informaţii din sursa A; 12 puncte
4. Analizaţi, în aproximativ 20 de rânduri, respectarea drepurilor şi libertăţilor cetăţeneşti în perioada
regimului comunist şi după prăbuşirea comunismului, în 1989,utilizând trei informaţii din sursele date.
18 puncte
 TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ
Anul şcolar 2011-2012
Disciplina Istorie
Clasa a IX-a

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă
fracţiuni de punct.
Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat
pentru test la 10.
PARTEA I (40 de puncte)
A. câte 3 puncte pentru fiecare dintre următoarele răspunsuri: 1. – a; 2. – c; 3. – b; 4. –c.
(3p x 4 = 12 puncte)
B. câte 3 puncte pentru fiecare dintre următoarele răspunsuri: 1. – F; 2. – A; 3. – A; 4. – F.
(3p x 4 = 12 de puncte)
C. câte 4 puncte pentru fiecare dintre următoarele răspunsuri: 1Dd; 2Cb; 3Ba; 4Ac.
(4p x 4 = 16 puncte)

PARTEA a II-a (50 de puncte)

1. - 3 puncte pentru menţionarea unui motiv al crizei economice a statelor comuniste;
- 7 puncte pentru prezentarea motivului crizei economice a statelor comuniste;
2. - 3 puncte menţionarea motivului pentru care Occidentul îl caracteriza pe Nicolae Ceauşescu drept
“disident”;
- 7 puncte argumentarea motivului pentru care Occidentul îl caracteriza pe Nicolae Ceauşescu drept
“disident”;
3. - 6 puncte pentru pertinenţa opiniei faţă de prăbuşirea comunismului în decembrie 1989;
- câte 3 puncte pentru utilizarea oricăror două informatii din sursa dată, corespunzătoare
argumentării (3p x 2= 6 puncte)
4. - 5 puncte pentru analiza respectării drepurilor şi libertăţilor cetăţeneşti în perioada regimului
comunist şi după prăbuşirea comunismului, în 1989;
- câte 3 puncte pentru utilizarea oricăror trei informaţii din sursele date; 3p x 3 = 9 puncte)
- 2 puncte pentru utilizarea termenilor istorici specifici;
- 2 puncte pentru respectarea limitei de spaţiu

MATRICEA DE SPECIFICAŢII
Testul de evaluare iniţială este alcătuit din două părţi. Partea I cuprinde 12 itemi obiectivi
pentru care sunt alocate 40 de puncte. Partea a II-a cuprinde 3 itemi semiobiectivi si un item subiectiv
pentru care se acordă 50 de puncte.
Pentru realizarea testului de evaluare iniţială la clasa a IX-a, la disciplina Istorie, s-a folosit
următoarea matrice de specificaţii:

Conţinuturi/ 1.2. 2.1. 3.1. 3.8. 3.9. 3.10.

competenţe
Civilizaţii (2)
preistorice
şi antice
Statul (2)
medieval şi
instituţiile
sale
Ţările (4)
Române şi
statele
vecine între
diplomaţie
şi
confruntare
Constituirea (4)
României
moderne
România (1) (1) (1) (1)
după al
Doilea
Război
Mondial

Competenţele specifice: 1.2. Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spaţiul
românesc în Epoca Moderna şi în secolul al XX-lea, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală ;
2.1. Rezolvarea unor situaţii-problemă, prin utilizarea adecvată a surselor istorice referitoare la fapte
din istoria românilor , desfăşurate în Antichitate şi Evul Mediu; 3.1. Localizarea în timp şi plasarea în
spaţiu a faptelor din istoria românilor, desfăşurate în Antichitate şi în Evul Mediu, pe baza surselor
istorice; 3.8. Analizarea unui fapt istoric din istoria românilor în Epoca Modernă şi în secolul al XX-
lea, pe baza surselor istorice; 3.9. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect
al civilizaţiei româneşti în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea, în vederea acceptării unor puncte de
vedere diferite; 3.10.Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în Epoca
Modernă şi în secolul al XX-lea, pe baza surselor istorice şi conţinuturile asociate sunt selectate din
Programa şcolară pentru Istorie - clasa a VIII -a, aprobată prin OMEC nr. 5097/ 09.09. 2009.