Sunteți pe pagina 1din 7

www.referat.

ro

Universitatea ”Lucian Blaga” Sibiu


Facultatea de Drept ”Simion Bernuțiu”
Specializarea Drept
Centrul Sibiu

Drept roman

Coordonator
Prof.univ.dr. Manuel Guțan
Student Munteanu Dragoș-Alexandru
Anul I
Speta nr. 1

În anul 50 î.Hr., fiul cavalerului Marcus(pater familias), Sabinus, administrând


un peculium, dă în chirie lui Brasus, peregrin obișnuit, o casă la Mediolanum,
pentru o perioadă de 1 an, începând cu a 5-a zi din luna ianuarie, urmând ca suma totală
de plată, în cuantum de 100 desesterți, să fie plătită în 4 tranșe.
Prima la mutarea în casă (5 ianuarie 40 de sesterți), iar celelalte plăți, în cuantum
de 20 desesterţi fiecare, la interval de 4 luni, ultima plată având ca scadență data
de 5 ianuarie, 49 î. Hr., anume ziua eliberării casei de către chiriaș.
Sabinus, temându-se că Brasus nu va achita ultima scadență, cere, în ziua a 5-a
din luna septembrie, cu ocazia penultimului termen de plată, și tranșa următoare.
Sabinus îl ameninţă pe Brasuscă, dacă nu plătește întreaga sumă rămasă din
contract, îl va da afară. În aceste condiţii, Brasus refuză nu doar plata anticipată viitoarei
scadențe, dar si plata ajunsă la termen.
În consecinţă, Sabinus îl cheamă în judecată pe Brasus pentru neplata sumei
de 40 de sesterti. În fața magistratului, reclamantul susține că suma respectivă face
obiectul scadenței din luna septembrie.

a) Unde, când şi în faţa cui se va organiza / judeca procesul ?


b) Ce procedură de judecată se va utiliza?
c) Prezentaţi desfăşurarea procesului.
d) Propuneţi o sentinţă.

Rezolvare:
a) Procesul va avea loc la Roma. Deoarece procesul se desfasoară între un
cetățean roman și un peregrin obișnuit, magistratul care va organiza procesul civil (ordo
judiciorum privatorum) va fi pretorul.
b) Se va utiliza procedura formulară de judecată.
c) În această epocă procesul se desfășoară în doua faze: in jure și in judicio.
Faza In jure:
În urma citarii peregrinului Brasus, acesta era obligat să se prezinte la proces. În
cazul în care Brasus nu se va prezenta la proces si nici nu va indica un garant (vindex)
in favoarea lui, magistratul il va putea obliga la plata unei amenzi de 10.000 sesteti. De
asemenea, exista posibilitatea ca paratul sa fie adus prin folosirea fortei, după ce refuzul
pârâtului era constatat cu martori. În cazul prezentării peregrinului roman Brasus in
justiție, reclamantul iși va expune oral pretențiile în fata magistratului, adică cere ca
paratul să-i plătească integral suma ce i-o datora, susținand că suma de 40 de sesterti
face obiectul scadenței din luna septembrie.
Deoarece pretentiile reclamantului par a fi justificate, pretorul ii va inmana o
actiune civilă. Dupa ce formula va fi redactata, va avea loc ultimul act procedural in fata
magistratului și anume “litis contestatio”. ”Litis Contestatio”, constă în remiterea unei
copii de pe formula sau în dictarea ei de catre reclamant pârâtului. ”Litis contestatio”
producea trei efecte: efectul extinctiv, efectul creator și efectul fixato:
-efectul extinctiv: dupa ce avea loc litis contestatio, dreptul dedus de catre reclamant in
justitie se stingea.
-efectul creator: in virtutea dreptului creator, in locul dreptului initial, se nastea un nou
drept care purta in mod invariabil asupra unei sume de bani; acea suma de bani la care
judecatorul il condamna pe parat.
Deci, indiferent de obiectul pretențiilor reclamantului, în cazul in care acesta castiga
procesul, urma sa primeasca o suma de bani, de unde decurge principiul condamnarii
pecuniare.
-efectul fixator: în momentul lui litis contestatio se stabileau definitiv atat
elementelereale (afirmatiile partilor), precum si elementele personale (identitatea
partilor si cea a judecatorului). Daca una din parti murea dupa litis contestatio,
moștenitorii acesteia nu se puteau prezenta în fața judecătorului, așa încat trebuia
operata o modificare a formulei.

Faza in judicio:
Se desfasoara în forum, în zilele considerate faste și în fața unui judecator unic. În
această fază a judecății, dezbaterile judiciare fiind libere, părțile își expun argumentele,
singure. Judecatorul va aprecia probele în funcție de principiul care guvernează și astăzi
procesul civil și anume: “onus probandi incubit illi qui dicit non qui negat”, (sarcina
probei cade asupra celui care afirmă și nu asupra celui care neagă) și “reus in
exceptione actor est” (pentru susținerea excepției pârâtul este asimilat reclamantului).
Se vor folosi ca mijloace de probă: juramantul părților, proba scrisă, proba cu martori
(testimonia) si marturisirea.
In speță, peregrinul Brasus va arata ca a avut o întelegere cu fiul cavarelui Marcus,
Sabinus, care administra un peculium, de la care a inchiriat o casa la Mediolanum
pentru o perioada de un an, incepand cu a cinea zi din luna ianuarie, în data de 5
septembrie anul 50 i Hr., chirie cu o valoare de 100 sesterti. Va arata ca odata cu
mutarea sa în casa, la data de 5 ianuarie, precum au convenit, i-a platit lui Sabinus suma
de 40 sesterți, iar celelalte plăți, în cuantum de 20 de sesterţi fiecare, urma sa le
platesca la un interval de 4 luni, ultima plată având sa fi scadentă în data de 5
ianuarie, 49î.Hr., anume ziua eliberării casei de către chiriaș.
Pârâtul va mai arata că a platit și cea de a doua transa, însa când a trebuit să o
plătească pe cea de-a treia reclamantului, acesta a avut pretentia sa-i plateasca suma de 40
sertenti, valoarea a doua luni de chirie. Bratus mai arata că reclamatului i-a fost teama că
nu își va primi suma integrală, adica ii era teama ca paratul nu va avea bani sa platească
ultimele două tranșe, în cuantum de 20 sesterți fiecare.
Bratus arată faptul că reclamatul a fost cel care nu a respectat întelegerea pe care
au avut-o, respectiv la data de 5 septembrie anul 50 i Hr. trebuia sa i se ceră suma de 20
de sesterți, precum le-a fost inițial întelegerea.
Pârâtul va declara că nu a platit suma cerută de reclamant, deorece el trebuia să
platească doar echivalentul celei de a treia transă, respectiv suma de 20 sesterți. Pârâtul
mai arată că reclamantul nu și-a onorat întelegerea facută și că el este nevinovat, cere
judecatorului sa se respecte întelegerea dintre el si reclamat, luandu-si angajamentul că va
plăti la termen cele două tranșe defalcate.
d) Reclamantullui i se va atrage atenția despre faptul că a avut o întelegere cu
pârâtul pe care nu a respectat-o, judecatorul obligându-l să o respecte.
Pârâtul va plati suma ramasă de plată în două tranșe, precum a fost stabilit,
reprezentând contravaloarea chiriei ramasă înca de plată, fiecare tranșa în parte constând
în suma de 20 sesterți.

Speța nr. 2

În ziua a 6-a din luna a 4-a (30 de zile) din anul 17î.Hr., la 23 de zile distanță
de un interval de 4 zile faste consecutive, cetățeanul roman Titus fură doi cai de la
cetățeanul roman Adrian. După 3 zile, Titus încearcă să vândă caiiîn piața din Roma.
Adrian, în trecere prin locul respectiv, își recunoaște caii, fiind însemnați. Îi cere lui
Titus returnarea cailor, dar este refuzat. În consecință, Adrian îl cheamăpe Titusîn
judecată.
Observând că Titus avea și patru oi de vânzare, le-a revendicat în fața
magistratului, pe lângă cei doi cai. Acesta a socotit că, demonstrând că Titus este un
hoț, judecătorul îi va da câştig de cauză, sporindu-și, prin urmare, patrimoniul cu patru oi.
În fața magistratului, Adrian a cerut în mod expres returnarea animalelor
(bunurilor) –2 cai și 4 oi. Pentru cazul refuzului sau imposibilității de returnare, Adrian a
solicitat condamnarea lui Titus la plata a 1000 de ași. Titus susține că animalele îi aparțin.
Cele 4 oi au fost moștenite, prin testament, de Titus, cu două săptămâni înainte de
consumarea furtului celor 2 cai.

a) Unde, când şi în faţa cui se va organiza / judeca procesul?


b) Ce procedură de judecată se va utiliza?
c) Prezentaţi desfăşurarea procesului.
d) Propuneţi o sentinţă.

Rezolvare:

a) Având în vedere că litigiul s-a produs între doi cetățeni romani, procesul se va
desfășura la în fața unui magistrat – pretor, la Roma.
b) Procedura de judecata utilizată este cea formulara, deoarece acțiunea se petrece
în anul 17i.Hr.
c) Procesul se va desfasura in doua faze, respectiv in jure și in judicio:
Faza in jure:
Cetățeanul Titus este obligat, în urma citării, să se prezinte la proces. Primul caz ar fi
cel în care nu se va prezenta la proces. Daca nu va face acest lucru sau nu va plăti un
grant în favoarea sa, magistratul îl va ameda. Pârâtul poate fi adus și cu forța la proces
dacă refuzul este făcut cu martori. În cazul în care Titus fuge cu caruta sau se sustrage
judecății, negustorul Palamas poate fi pus în posesia bunurilor lui Titus. Cazul al doilea,
in care Titus se prezintă, Palamas este cel care își spune primul pledoaria în fața
magistratului. Romanul poate adopta trei atitudini: să recunoasca, să nege sau să nu se
apere cum trebuie. Litis contestatio va fi ultima formulă redactată în fața magistratului și
se va remite o copie de pe formula sau din dictarea ei de către reclamant pârâtului.
Aceasta are trei efecte: cel extinctiv (dupa litis contestatio, dreptul dedus de către
reclamant în justiție se stingea), cel creator (nasterea unui nou drept care pretindea o
suma de bani la care judecatorul îl condamnă pe pârât, adică în momentul încheierii
procesului, îl va câstiga reclamantul și va primi o suma de bani - principiul condamnarii
pecuniare) si cel fixator (in timpul lui litis contestatio se stabileau elemente reale ca
afirmatiile partilor si elemente personale ca identitatea partilor si a judecatorului, astfel
incat dupa moartea uneia din parti procesul sa nu poata fi continuat de rudele acesteia).
În speța de fata, in fața magistratului, Adrian a cerut în mod expres returnarea
animalelor (bunurilor) –2 cai și 4 oi.
Pentru cazul refuzului sau imposibilității de returnare, Adrian a solicitat
condamnarea lui Titus la plata a 1000 de ași.
Titus susține că animalele îi aparțin.

Faza in judicio:
Va urma sa se desfasoare in forum, in zile faste si in fata unui unic judecator. Se
va judeca conform principiului "onus probandi incubit illi qui dicit non qui negat",
(sarcina probei cade asupra celui care afirma si nu asupra celui care neaga) si "reus in
exceptione actor est" (pentru sustinerea exceptiei paratul este asimilat reclamantului). Se
pot folosi urmatoarele mijloace: juramantul partilor, proba scrisa, proba cu martori si
marturisirea, cat si depunerea juramantului de catre ambele parti prin care se obliga sa
spuna numai adevarul.
Cu siguranta, Titus va aduce in apararea sa, ca si mijloc probatoriu, testamentul
care atesta ca cele patru oi au fost mostenite inainte de consumarea furtului.
Adrian va arata ca cei doi cai au fost ai lui de drept si ca acestia au fost furati de
cetateanul Titus,posibil sa aduca si martori in cazul in care acestia exista pentru a sustiene
cele declarate de el.

d) Cetateanul roman Titus va fi pus sa plateasca reclamatului o suma de bani si va


fi obligat sa-i inapoieze cei doi cai furati.
Cetateanului roman Adrian va fi pus sa plateasca o suma de bani pentru
declaratiile mincinoase, adica pentru ca a sustinut in fata magistratului ca si cele patru oi
erau ale lui.
In ceea ce priveste sentinta, se va aplica clausula arbitraria, prin care pârâtul va fi
condamnat doar daca nu restituie bunurile.

Speța nr. 3
În anul 15 i Hr., Marcellus (sui juris) se căsătorește sine manu cu Silvia.
Aceștia au 4 copii: Sabinus, Cornelius, Emilia şi Eusebia.
La 20 de ani, Sabinus, aflat în stagiu militar, se căsătoreşte cum manu cu Lucreţia şi
au un copil:Laurenţiu.
La 15 ani, Cornelius se căsătoreşte sine manu cu Flavia şi au un copil: Primus.
Cel din urmă, la 14 ani, se căsătorește cum manu cu Sofia și au un copil pe nume Titus.
La 18 ani, Emilia se căsătoreşte cum manu cu Marius şi au 3 copii: Corina, Adrian și
Darius.
La 20 ani, Eusebia, actriță cunoscută la Roma, se căsătoreşte cum manucu Antoniu,
cetățean roman ingenui.
La 65 de ani Marcellus(sui juris)îl adoptă pe Sebastian, 38 de ani (sui juris).

Având în vedere toate evenimentele din speta, rezolvați următoarele cerințe:


a) Stabiliţi familia agnatică (proprio iure) şi pe cea cognatică.
b) Calculaţi, în baza unei scheme, gradul de rudenie dintre persoanele mai sus amintite.
c) Ce loc şi ce statut juridic au în familie aceste persoane?
d) Discutați adopția lui Sebastian de către Marcellus.

Rezolvare:

a) Din familia agnatica fac parte toti acei care se aflau sub puterea lui pater
familias, in speta de fata Marcellus, indiferent ca erau sau nu rude de sange - familia
proprio iure.
Familia agnatica este formata din : Marcellus (pater familias), Lucretia (sotia
fiului- casatorita cum manu), cat si fiul acesteia Lucretiu, Primus( fiul lui Cornelius), cat
si sotia acestuia, Sofia ( casatorita cum manu), Titus- fiul lui Primus.
La baza familiei cognatice statea nu "puterea lui pater familias'', ci legatura de
sange.
Familia cognatica este formata din: Marcellus, Sabinus, Cornelius, Emilia,
Eusebia, Lucretiu, Primus, Corina, Adrian, Darius, Titus.

b. În familia romana gradul de rudenie intre rudele agnatice si cele cognatice se


calcula in functie de numarul de nasteri existente intre membrii familiei. In speta de fata
avem urmatoarele gradede rudenie:

Gradul I: Marcellus(Silvia) cu copiii Sabinus, Cornelius, Emilia, Eusebia.


Sabinus(Lucretia) cu fiul Lucretiu.
Cornelis(Flavia) cu fiul Primus.
Emilia(Marius) cu copiii Darius, Corina , Adrian.

Gradul II: Marcelius(Silvia) cu nepotii Lucretiu, Primus, Darius, Corina, Adrian.


Fratii intre ei: Sabinus, Cornelius, Emilia, Eusebia, Darius, Corina, Adrian.

Gradul III: Unchii cu nepotii : Sabinus cu nepotii Primus, Darius, Corina


Cornelius, Emilia, Eusebiu cu nepotul Lucretiu.

Gradul lV: Lucretiu cu verisorul Primus

Gradul V: Titus
c) Marcellus este pater familias avand rolul cel mai important in cadrul familiei
romane, exercitand o putere reglementata juridic asupra tuturor bunurilor si persoanelor
libere dependente pater familias.
Silcia- sotie sine manu ramane sub puterea tatalui ei, asa incat era considerata
straina in noua familie, unde nu avea drepturi succesorale. Femeia ramanea in familia de
origine, sotul neavand autoritate asupra ei.
Relatiile dintre parinti si copii.
Atat copii nascuti in cadrul casatoriri cum manu, cat si cei nasuti in casatoria sine
manu urmau soarta juridica a tatalui. Sabiinus, Cornelius si Eusebia intra in grppul
juridic al lui pater familias. Emilia iese de sub puterea pater familias deoarece se
casatoreste cum manu cu Marius.

d) Adoptatul, in speta de fata Sebastian, iese din familia de origine si intra sub
puterea noului pater, Marcellus, devenind agnat cu membrii noii familii. Pe plan
patrimonial, Sebastian dobandeste drepturi succesoriale in cadrul noii familii, iar in
vechea familie ele se sting.