Sunteți pe pagina 1din 54

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM NAȚIONAL

ARIA CURRICULARĂ

MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE

DISCIPLINA

MATEMATICĂ
Clasele V-IX

Chișinău, 2019
Aprobat la Consiliul Naţional pentru Curriculum (proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019)

PRELIMINARII

Curriculumul la disciplina Matematică, alături de manualul școlar, ghidul metodologic, softuri


educaționale, etc. face parte din ansamblul de produse/ documente curriculare și reprezintă o
componentă esențială a Curriculumului Național.
Elaborat în conformitate cu prevederileCodului Educației al Republicii Moldova (2014), Cadrului
de referință al Curriculumului Național (2017), Curriculumului de bază: sistem de competențe
pentru învățământul generale (2018), dar și cu Recomandările Parlamentului European și a
Consiliului Uniunii Europene,privind competenețele-cheie din perspectiva învățării pe parcursul
întregii vieți (Bruxelles, 2018), Curriculumul la disciplina Matematica reprezintă un document
reglator, care are în vedere prezentarea interconexă a demersurilor conceptuale, teleologice,
conținutale și metodologice, accentul fiind pus pe sistemul de compe-tențe ca un nou cadru de
referință al finalităților educaționale.
Curriculumul şcolar de matematică pentru clasele V-IX reprezintă instrumentul didactic şi
documentul normativ principal ce descrie condiţiile învăţării şi performanţele de atins la
matematică în învăţământul gimnazial, exprimate în competenţe, unități de competențe,
conţinuturi şi activităţi de învăţare şi evaluare.
Curriculumul la disciplina Matematică fundamentează și ghidează activitatea cadrului didactic,
facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didactică de lungă durată și de scurtă
durată, dar și de realizare propriu-zisă a procesului de predare-învățare-evaluare.
Disciplina Matematica, prezentată/ valorificată în plan pedagogic în curriculumului dat, are un
rol important în formarea/ dezvoltarea personalității elevilor, în formarea unor competențe necesare
pentru învățare pe tot parcursul vieții, dar și de integrare într-o societate bazată pe cunoaștere.
În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Matematică s-a ținut cont de:
 abordările postmoderne și tendințele dezvotării curricular pe plan național și cel
internațional;
 necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, nevoile elevilor,
dar și la tradițiile școlii naționale;
 valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisiplinare și celor
specifice;
 necesitățile asigurării continuității și înterconexiunii dintre cicluri ale învățământului
general: educație timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul
liceal.
Curriculumul la disciplina Matematică cuprinde următoarele componente structurale:
Preliminarii, Repere conceptuale, Administrarea disciplinei, Competențe specifice disciplinei,
Unități de învățare, Repere metodologice de predare-învățare-evaluare, Bibliografie.
(Curriculumul la disciplină include și finalități prezentate după fiecare clasă și care reprezintă
competențele specifice disciplinei, manifestate gradual la etapa dată de învățare, care au și funcția
de stabilire a obiectivelor de evaluare finală).
Curriculumul la disciplina Matematică are următoarele funcții:
 de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Matematică;
 de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina dată și alte discipline din aria
curriculară, dintre predare-învățare-evaluare, dintre produsele curricular specific discipinei
Matematică, dintre componentele structurale ale curriculumului disciplinar, dintre standard
și finalitățile curriculare;
 de proiectare a demersului educational/ contextual (la nivel de clasă concretă);
 de evaluare a rezultatelor învățării etc.
Beneficiarul principal al acestui document este elevul, având un statut specific în acest sens.

2
Curriculumul la disciplina Matematicăse adresează cadrelor didactice, autorilor de manuale,
evaluatorilor, metodicienilor, altor persoane interesate.
Totodată, Curriculumul la disciplina Matematicăorientează cadrul didactic spre organizarea
procesului de predare-învățare-evaluare în baza unităților de învățare (unități de competențe –
unități de conținuturi – activități de învățare).

I. REPERE CONCEPTUALE
Codul Educaţiei al Republicii Moldova, prin Art. 11. determină:
„Educaţia are ca finalitate principală formarea unui caracter integru și dezvoltarea unui
sistem de competenţe care include cunoștinţe, abilităţi, atitudini și valori ce permit
participarea activă a individului la viaţa socială și economică.”[1]
Scopul major al educaţiei matematice în perioada şcolarităţii obligatorii este atât formarea şi dezvoltarea
gândirii logice, cât şi formarea şi dezvoltarea competenţelor şcolare pentru a realiza dezvoltarea deplină a
personalităţii absolventului gimnaziului şi ai permite accesul acestuia la următoarea treaptă a învăţământului
şi/sau integrarea lui socială.
Competenţa școlară este un sistem integrat de cunoștinţe, abilităţi, atitudini și valori,
dobândite, formate și dezvoltate prin învăţare, a căror mobilizare permite identificarea și
rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte și situaţii.[2]
Achiziţiile finale în termeni de competenţe nu sunt nişte liste de conţinuturi disciplinare care trebuie
memorate. Pentru ca un elev să-şi formeze o competenţă este necesar ca el:
- să stăpânească un sistem de cunoştinţe fundamentale în dependenţă de problema care va trebui
rezolvată în final;
- să posede deprinderi şi capacităţi de utilizare/aplicare în situaţii simple/standarde pentru a le
înţelege, realizând astfel funcţionalitatea cunoştinţelor obţinute;
- să rezolve diferite situaţii-problemă, conştientizând astfel cunoştinţele funcţionale în viziunea
proprie;
- să rezolve probleme, inclusiv din viaţa cotidiană, manifestând comportamente conform
achiziţiilor finale, adică competenţa
Proiectarea curriculumului dezvoltat la matematică a fost ordonată de principiile:
 Principiul asigurării continuităţii la nivelul claselor şi ciclurilor;
 Principiul învăţării centrate pe elevul aflat în relaţie cu mediul său de viaţă;
 Principiul centrării pe aspectul formativ;
 Principiul corelaţiei transdisciplinare-interdisciplinare (eşalonarea optimă a coţinuturilor matematice
corelate cu disciplinele ariei curriculare și alte discipline, asigurându-se coerenţa pe verticală şi
orizontală);
 Principiul abordării sistemice și dezvoltării graduale a competenţelor;
 Principiul creării unui mediu favorabil educaţiei de calitate;
 Principiul centrării clare a tuturor componentelor curriculare pe rezultatele finale – competenţe
specifice matematicii şi unități de competență la matematică.
O astfel de proiectare strategică orientează curriculumul şcolar şi procesul educaţional spre achiziţiile
finale – competenţe pe care elevii ar trebui să le manifeste/demonstreze în urma parcurgerii unor anumite
experienţe în formare/învăţare.
Curriculumul de matematică pentru gimnaziu şi, în ansamblu, procesul educaţional la matematică
în învăţământul matematic general este fundamentat pe principiile:
I. Principiul constructiv (al structuralităţii), care vizează procesul de reluare sistematică a
informaţiilor, conceptelor de bază ca pe un aspect esenţial al predării-învăţării. În contextul
acestui principiu învăţământul matematic modern se realizează concentric în spirală , fiind axat
pe noţiunea (conceptul) matematică şi formarea, la finisarea şcolarizării, a unor structuri ale
gândirii specifice matematicii.
II. Principiul formativ, care vizează formarea directă a personalităţii elevului în procesul
educaţional la matematică.
În aspectul formării şi dezvoltării competenţei interpersonale, civice, morale şi a competenţei culturale
Curriculumul şcolar pentru Matematică vizează formarea la elevi în procesul educaţional la matematică a
următoarelor valori şi atitudini:

3
 formarea obişnuinţei de a recurge la concepte şi metode matematice în abordarea unor situaţii
cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme în situaţii reale şi/sau modelate;
 manifestarea curiozităţii şi a imaginaţiei în crearea de strategii, probleme, planuri de activitate, în
rezolvarea şi realizarea acestora;
 manifestarea tenacităţii, a perseverenţei, a capacităţii de concentrare, a încrederii în forţele proprii,
tendinţei spre realizarea potenţialului intelectual, responsabilităţii pentru propria formare;
 încurajarea iniţiativei şi disponibilităţii de a aborda sarcini variate;
 manifestarea independenţei în gândire şi acţiune;
 dezvoltarea simţului estetic şi critic;
 dezvoltarea unei gândiri deschise, creative şi a unui spirit de obiectivitate, imparţialitate şi
toleranţă;
 aprecierea rigorii, ordinii şi eleganţei în arhitectura rezolvării unei probleme, în aplicarea unei
metode, unui algoritm sau a construirii unei teorii;
 formarea şi dezvoltarea motivaţiei pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru viaţa
socială şi profesională;
 stimularea unor atitudini favorabile faţă de ştiinţă şi de cunoaştere în general;
 utilizarea terminologiei aferente matematicii în situaţii de comunicare;
 susţinerea propriilor idei şi puncte de vedere prin argumentare şi/sau formulări de întrebări;
 cooperarea în calitate de membru al unui grup;
 angajarea în discuţii critice şi constructive asupra unui subiect matematic;
 adoptarea punctelor de vedere diferite şi orientarea în vederea formării propriei viziuni.

Unitățile de competențe sunt achiziții care trebuie să fie dobândite de către elevi la finele compartimentului
studiat sau la finele anului de studii. Ele servesc și ca elemente/ pași în formarea competențelor specifice,
care vor fi evaluate formativ și/sau sumativ, la finele unității de învățare și/sau la finele anului de studii.
Unitățile de conținut constituie instrumente care contribuie la dobândirea achizițiilor determinate de către
unitățile de competențe proiectate, la formarea competențelor specifice disciplinei și a celor transversale/
transdisciplinare.
Activitățile și produsele de învățare recomandate prezintă o listă deschisă de contexte semnificative de
manifestare a unităţilor de competenţe proiectate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unităţii
respective de învăţare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă în mod
personalizat la nivelul proiectării și realizării lecţiilor, dar și să o completeze în funcţie de specificul clasei
concrete de elevi, de resursele disponibile etc.
Axarea învăţământului pe formarea de competenţe nu anulează conceptul de obiectiv, ci invers,
presupune valorificarea acestuia la nivelul proiectării didactice de scurtă durată, corelând acele componente
ale unităţii de învăţare, care se vizează prin lecţia dată.
Curriculumul este construit astfel încât să nu îngrădească libertatea profesorului în proiec-tarea activităţilor
didactice. Astfel, în condiţiile formăriicompetenţelor specifice şi a dobândirii de către elevi a achizițiilor
determinate de unitățile de competență (sub-competenţe) în condiţiile parcurgerii integrale a conţinuturilor
obligatorii în cadrul aceleiaşi clasă, profesorulare dreptul:
 să schimbe ordinea parcurgerii elementelor de conţinut, dacă nu este afectată logica ştiinţifică sau
didactică;
 să repartizeze timpul efectiv pentru parcurgerea unităţilor de conţinut în depen-denţă de pregătirea
matematică a elevilor la etapa respectivă a învăţământului;
 să grupeze în diverse moduri elementele de conţinut în unităţi de învăţare, cu res-pectarea logicii
interne de dezvoltare a conceptelor matematice;
 să aleagă sau să organizeze activităţi de învăţare adecvate condiţiilor concrete din clasă.

Manualele de matematică elaborate în baza acestui curriculum urmează să fie integrate în concepţia
curriculumului şi să respecte cerinţele specifice de a fi accesibile elevilor, funcţionale, operaţionale şi de a
îndeplini, prioritar, nu numai funcţia informativă, dar şi cea formativă, de învăţare prin studiere, cercetare şi
descoperire independentă, de stimulare, de autoinstruire, autoevaluare şi, în final, de formare de competenţe.

4
II.ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Statutul Aria Clasa Nr. de ore pe Nr. de ore pe an


disciplinei curriculară săptămână

 Obligatorie Matematică Clasa a V-a 4 136


şi Ştiinţe
(Matematică, Clasa a VI -a 4 136
Fizică, Clasa a VII -a 4 136
Științe,
Biologie, Clasa a VIII -a 4 136
Chimie,
Clasa a IX -a 4 132
Informatică)

III. COMPETENȚE SPECIFICE DISCIPLINEI MATEMATICA

1. Operarea cu numere reale pentru a efectua calcule în diverse contexte, manifestând


interes pentru rigoare și precizie.
2. Exprimarea în limbaj matematic a unui demers, unei situații, unei soluții,
formulând clar și concis enunțul.
3. Aplicarea raționamentului matematic la identificarea și rezolvarea problemelor,
dovedind claritate, corectitudine și concizie.
4. Investigarea seturilor de date, folosind instrumente , inclusiv digitale, și modele
matematice, pentru a studia/explica relații și procese, manifestând perseverență și
spirit analitic.
5. Explorarea noțiunilor, relațiilor și instrumentelor geometrice pentru rezolvarea
problemelor, demonstrând consecvență și abordare deductivă.
6. Extrapolarea achizițiilor matematice pentru a identifica și explica procese,
fenomene din diverse domenii, utilizând concepte și metode matematice în
abordarea diverselor situații.
7. Justificarea unui demers sau rezultat matematic, recurgând la argumentări,
susținând propriile idei și opinii.

IV. UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Clasa a V-a
Activităţi și produse de învăţare
Unități de competențe Unități de conținut
recomandate
I. Mulțimea numerelor  Rezolvarea exerciţiilor și
1.1.Identificarea și naturale problemelor de:
aplicarea în situații reale  Scrierea şi citirea numerelor -identificare a numerelor naturale în
și/sau modelate a naturale în sistemul zecimal contexte variate;
terminologiei aferente de numerație. Reprezentarea -scriere şi citire a numerelor naturale
noțiunii de număr, numerelor naturale pe axă. în sistemul zecimal de numerație;
mulțime, divizibilitate.  Compararea şi ordonarea - reprezentare a numerelor pe axă,

5
1.2.Identificarea, numerelor naturale. ordonare și comparare a numerelor
scrierea, citirea Rotunjirea numerelor naturale;
numerelor naturale în naturale. - rotunjire a numerelor naturale;
contexte variate.  Adunarea numerelor naturale. - efectuare a operațiilor cu numere
1.3.Reprezentarea pe Proprietăți. naturale, respectând ordinea
axă, clasificarea,  Scăderea numerelor naturale. operațiilor și utilizând paranteze;
compararea, ordonarea  Înmulțirea numerelor - utilizare a proprietăţilor operaţiilor
și rotunjirea numerelor naturale. Factorul comun. studiate cu numere naturale pentru
naturale.  Împărțirea numerelor optimizarea calculelor în diverse
1.4. Aplicarea naturale. contexte;
algoritmilor, a  Împărțirea cu rest. - aplicare a algoritmului de aflarea
proprietăților operaţiilor,  Noţiunea de putere cu componentei necunoscute în cadrul
pentru efectuarea și exponent natural a unui operațiilor de adunare, scădere,
optimizarea calculelor cu număr natural. Pătratul şi înmulțire, împărțire (termenul
numere naturale. cubul unui număr natural. necunoscut, descăzutul, scăzătorul,
1.5.Aflarea componentei factorul necunoscut, deîmpărțitul,
 Ordinea efectuării operaţiilor
necunoscute în cadrul împărțitorul);
și folosirea parantezelor.
operaţiilor de adunare, - rezolvare de probleme, inclusiv din
 Rezolvarea problemelor în
scădere, înmulțire și cotidian, care conduc la utilizarea
mulțimea numerelor naturale,
împărțire cu numere operațiilor matematice cu numere
utilizând:
naturale. naturale, inclusiv elemente de
- metoda reducerii la unitate;
1.6.Transpunerea unei organizare a datelor;
- metoda mersului invers.
situații reale și/sau - rezolvare a problemelor în
modelate în limbaj  Mulţimi. Moduri de definire mulțimea numerelor naturale,
a mulţimilor. Relații de
matematic, rezolvarea inclusiv probleme de mișcare,
apatenență.Cardinalul
problemei obținute și utilizând metodele studiate;
mulțimii finite.
interpretarea rezultatului, - scriere și citire a mulțimilor;
utilizând calculul cu  Divizor. Mulțimea divizorilor - de determinare a cardinalului unei
numere naturale, mulțimile unui număr natural. mulțimi;
și divizibilitatea.  Multiplu. Mulțimea - aplicare a terminologiei şi notaţiilor
1.7.Utilizarea criteriilor multiplilor unui număr aferente noţiunii de număr, mulţime,
de divizibilitate cu 10, 2 şi natural. divizibilitate, inclusiv în situaţii de
5 în rezolvări de probleme.  Criteriile de divizibilitate cu comunicare;
1.8.Justificarea şi 10, 2 şi 5. Numere pare şi - transcriere a mulțimilor dintr-un
argumentarea rezultatelor numere impare. mod de definire în altul;
obţinute cu numere -stabilire a valorii de adevăr a unui
naturale. Elemente noi de limbaj enunț matematic;
matematic: - completare a succesiunii de numere
proprietatea comutativă, asociate după reguli identificate prin
proprietatea asociativă, observare şi/sau indicate;
proprietatea distributivă a - determinare a cărei mulţimi de
înmulțirii față de adunare numere, obiecte îi aparţine numărul,
(scădere),mulțime, element, obiectul dat;
aparține, nu aparține, mulțimă - identificare a divizorilor și
vidă, cardinalul unei mulțimi, multipilor unui număr natural dat;
divizor, multiplu, criteriu - aplicare și utilizare a criteriilor de
dedivizibilitate, număr par, divizibilitate în rezolvări de
număr impar, putere, probleme;
exponent, bază, metoda - justificare şi argumentare a
reducerii la unitate, metoda rezultatelor obţinute.
mersului invers.  Cercetarea cazurilor concrete din
situații reale și/sau modelate

6
referitoare la numere naturale,
mulțimi, divizibilitate și
soluționarea problemei identificate.
 Realizarea lucrărilor practice,
inclusiv pe teren, privind aplicarea
numerelor naturale, mulțimilor.
 Investigarea situațiilor reale și/sau
modelate privind mulțimea
numerelor naturale, mulțimile și
relațiile de divizibilitate în diverse
domenii.
 Realizarea unor proiecte de
grup/individuale, proiecte STEM/
STEAM, privind aplicarea
numerelor naturale, mulțimilor și a
divizibilității în situaţii reale şi/sau
modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea- învățarea-evaluarea
numerelor naturale, mulțimilor și a
divizibilității.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații
practice;
 răspunsul oral;
 răspunsul scris
 exerciţiul rezolvat;
 itemul scris rezolvat;
 problema rezolvată;
 schema elaborată;
 planul de idei elaborat;
 proiectul „Mulțimi în jurul
meu”;
 proiectul“Axa evenimentelor
din viața mea”;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
II. Fracții ordinare. Numere  Rezolvarea exerciţiilor și
2.1.Recunoașterea și zecimale problemelor de:
aplicarea terminologiei, a  Fracții. Noțiunea de fracție. -scriere, citire și reprezentare a
notațiilor aferente Fracţii subunitare, fracţiilor ordinare, a numerelor
noțiunii de fracție echiunitare, supraunitare. zecimale;
ordinară, număr zecimal Reprezentarea fracţiilor cu - aplicare a terminologiei şi notaţiilor
finit în diverse contexte. ajutorul unor desene. aferente noţiunii de fracție ordinară,
2.2.Identificarea și  Scoaterea întregului din număr zecimal, inclusiv în situaţii de
reprezentarea în diverse fracție. Întroducerea comunicare;
formea fracţiilor ordinare întregului în fracție. -identificare şi clasificare a
şi a numerelor zecimale  Fracții echivalente. numerelor în situaţii reale şi/sau
finite. Amplificarea şi simplificarea modelate;
2.3.Reprezentarea pe fracţiilor. - amplificare și simplificare a
axă, clasificarea,  Aducerea fracţiilor la acelaşi fracțiilor;

7
compararea, ordonarea numitor (unul dintre numitori - construire de șiruri de fracții
fracţiilor ordinare şi a este multiplul celuilalt echivalente prin amplificare,
numerelor zecimale finite. numitor). simplificare, scoaterea întregului din
2.4.Utilizarea de  Reprezentarea fracţiilor pe fracție, introducerea întregului din
algoritmi și a axa numerelor. fracție;
proprietăților operațiilor  Compararea fracţiilor cu -stabilire a valorii de adevăr a unei
pentruefectuarea și acelaşi numitor sau acelaşi propoziții;
optimizarea calculelor cu numărător. - reprezentare a fracțiilor ordinare, a
fracţii ordinare şi cu  Adunarea şi scăderea numerelor zecimale finite pe axa
numerele zecimale finite, fracţiilor cu acelaşi numitor, numerelor;
rotunjirea numerelor adunarea şi scăderea fracţiilor - ordonare, comparare a fracţiilor, a
zecimale finite. al căror cel mai mic numitor numerelor zecimale finite;
2.5.Determinarea comun se poate calcula prin - încadrare a fracţiilor, a numerelor
componentei necunoscute observare directă sau prin zecimale finite între două numere
în cadrul operaţiilor de încercări simple, utilizând naturale consecutive;
adunare, scădere, amplificarea şi simplificarea - calcul cu fracții și numere zecimale
înmulțire, împărțire fracţiilor. finite;
(termen necunoscut,  Înmulțirea fracțiilor. -aplicare în calcule a algoritmilor şi
descăzut, scăzător,  Inversa unei fracții. proprietăţilor adecvate, respectând
factorul necunoscut, Împărțirea fracțiilor. ordinea efectuării operațiilor;
deîmpărțitul, împărțitorul)  Aflarea unei fracţii dintr-un - rotunjire a rezultatelor unor calcule
cu fracții ordinare și număr natural. cu numere zecimale finite;
numere zecimale. - rezolvare de probleme, inclusiv a
 Noțiunea de număr zecimal.
2.6.Transpunerea unei problemelor din cotidian, care
Numere zecimale finite:
situaţii reale şi/sau conduc la utilizarea operaţiilor
scrierea fracţiilor cu numitori
modelate în limbaj studiate (inclusiv utilizând elemente
puteri ale lui 10 sub formă de
matematic, rezolvarea de organizare a datelor);
număr zecimal. Scrierea şi
problemei obţinute, - rezolvare a problemelor de aflare a
citirea numerelor zecimale
utilizând numere naturale, unei fracţii dintr-un număr natural,
finite.
fracții ordinare, numere utilizând unităţile fracţionare;
 Compararea, ordonarea,
zecimale finite, raportul și - calculare a valorii unui raport dintre
reprezentarea pe axă a
interpretarea rezultatelor două mărimi de același fel, dintre
numerelor zecimale finite.
obținute. două mărimi diferite;
Rotunjiri.
2.7.Elaborarea planului - rezolvare a problemelor de mișcare;
de idei, privind rezolvarea  Adunarea a două sau mai - rezolvarea problemelor, utilizând:
multe numere zecimale finite.
problemelor reale și /sau metoda reducerii la unitate, metoda
Scăderea a două numere
modelate, utilizând fracții mersului invers;
zecimale finite.
ordinare și/sau numere - justificare a rezultatelor obţinute,
zecimale.  Înmulţirea unui număr recurgând la argumentări, susținând
2.8.Rezolvarea tipurilor zecimal finit cu 10, 100, propriile idei și opinii.
de probleme studiate, 1000; înmulţirea cu un număr  Cercetarea cazurilor concrete din
utilizând metodele natural; înmulţirea a două situații reale și/sau modelate
adecvate. numere zecimale finite. referitoare la fracțiile ordinare,
2.9. Justificarea  Împărţirea numerelor numerele zecimale și soluționarea
rezultatelor obţinute în zecimalefinite la 10, 100, problemei identificate.
calcule cu fracții ordinare 1000.  Realizarea lucrărilor practice,
și numere zecimale,  Ridicarea unui număr inclusiv pe teren, privind aplicarea
recurgând la argumentări, zecimal finit la pătrat şi la fracțiilor ordinare și a numerelor
susținând propriile idei și cub. zecimale în practică.
opinii.  Ordinea efectuării operaţiilor.  Realizarea unor investigații
 Rezolvarea problemelor, privind utilizarea fracțiilor
utilizând: ordinare și a numerelor zecimale

8
metoda reducerii la unitate, în diverse domenii.
metoda mersului invers.  Realizarea unor proiecte de
grup/individuale, proiecte
Elemente noi de limbaj STEM/ STEAM, privind
matematic: aplicarea fracțiilor ordinare și a
fracție subunitară, fracție numerelor zecimale în situaţii
echiunitară, fracție reale şi/sau modelate.
supraunitară, fracții  Aplicarea jocurilor didactice în
echivalente, amplificare, predarea-învățarea-evaluarea
simplificare, fracția inversă, fracțiilor ordinare și a
număr zecimal finit, fracții numerelor zecimale.
ordinare. Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații
practice;
 răspunsul oral;
 exerciţiul rezolvat;
 itemul scris rezolvat;
 răspunsul scris;
 problema rezolvată;
 schema elaborată;
 argumentarea orală/în scris;
 planul de idei;
 proiectul „Numerele zecimale
în viața noastră”;
 jocul ”Dominoul fracțiilor
echivalente” ;
 proiectulSTEAM „Fracțiile în
muzică”;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
3.1.Identificarea și III. Elemente de geometrie şi  Rezolvarea exerciţiilor și
aplicarea în diverse unităţi de măsură problemelor de:
contexte, inclusiv în  Figuri geometrice: punct, -identificare, descriere verbală şi în
comunicare, a dreaptă, segment, scris, a noţiunilor geometrice
terminologiei aferente semidreaptă, unghi, triunghi, studiate, utilizând terminologia şi
noțiunilor geometriceși patrulater, pentagon,cerc notaţiile respective;
unităților de măsură (prezentare prin descriere şi - reprezentare a figurilor geometrice
studiate. desen); elemente ale figurilor studiate, utilizând instrumentele de
3.2.Identificarea, geometrice(laturi, vârfuri, desen, instrumente TIC;
caracterizarea prin unghiuri, centru, rază, coardă, - aplicare a reprezentărilor figurilor
descrierea unor diametru), interior, exterior. geometrice studiate în rezolvări de
configurații geometrice, Notații. probleme;
figuri, corpuri geometrice  Instrumente geometrice: rigla - construcție a dreptelor
şi elemente ale acestora în negradată, rigla gradată, perpendiculare și paralele cu rigla și
situaţii reale şi/sau compas, echer, banda. echerul;
modelate. Desenarea figurilor -confecţionare din diferite materiale
3.3.Utilizarea geometrice şi efectuarea a figurilor geometrice studiate și
instrumentelor geometrice măsurărilor lungimei, efectuarea măsurărilor, utilizând
pentru a măsura sau a utilizând instrumente instrumente adecvate situației;
construi/ desena geometrice. - recunoaștere în situații reale și/sau
configurații geometrice în  Drepte concurente.Drepte modelate a elementelor unei figuri

9
diverse contexte. perpendiculare. Drepte geometrice: laturi, vârfuri, unghiuri,
3.4.Confecţionarea din paralele. centru, rază, coardă, diametru,
diferite materiale a  Corpuri geometrice: cub, interior, exterior;
figurilor geometrice plane paralelipiped dreptunghic -determinare a perimetrilor, a ariilor
și a corpurilor studiate. (cuboid), piramidă, sferă, (pătratului, dreptunghiului) şi a
3.5.Determinarea cilindru circular drept, con volumelor (cubului, cuboidului) şi
perimetrilor, a ariilor circular drept (descriere, exprimarea acestora în unităţi de
(pătratului, dreptun- evidenţiere a elementelor: măsură adecvate;
ghiului) şi a volumelor vârfuri, muchii, bază, centru, -analizare şi interpretare a
(cubului, cuboidului), rază, generatoare). rezultatelor obţinute prin rezolvarea
efectuând rotunjiri a  Unităţi de măsură uzuale unor probleme practice cu referire
măsurilor unor obiecte din pentru lungime (km, m, dm, lafigurile geometrice studiate şi la
cotidian, utilizând cm, mm); transformări. unităţile de măsură relevante;
sistemul internaţional Lungimea unui segment, a -efectuare de transformări ale
şi/sau cel naţional de unei linii frânte. Perimetrul multiplilor şi submultiplilor
măsuri. triunghiului și a principalelor unităţi din sistemul
3.6.Efectuarea patrulaterului. internaţional de măsuri pentru
transformărilor ale  Unităţi de măsură uzuale lungime, arie, volum, masă, timp;
multiplilor şi pentru suprafaţă (km2, m2, - aplicare în diverse contexte a
submultiplilor punităţilor dm2 , cm2, ha, ar); unităților de măsură naționale și /
din sistemul internaţional transformări. Aria pătratului sau specifice regiunii;
de măsuri pentru lungime, şi a dreptunghiului (fără -justificare a unui demers sau
arie, volum, masă, timp. demonstraţii). rezultat matematic obţinut sau
3.7.Analizarea şi  Unităţi de măsură uzuale indicat cu figuri geometrice,
interpretarea rezultatelor pentru volum(m3,dm3,cm3); recurgând la argumentări;
obţinute prin rezolvarea transformări.Volumul -investigare a valorii de adevăr a
unor probleme practice cu cubului şi al cuboidului unei afirmaţii, propoziţii cu ajutorul
referire la figurile (paralelipipedului exemplelor, contraexemplelor.
geometrice şi corpurile dreptunghic) (fără  Cercetarea cazurilor concrete
studiate. demonstraţii). din situații reale și/sau
3.8.Utilizarea unităților  Unităţi de măsură uzuale modelate referitoare la figurile
de măsură studiate în pentru capacitate (l, ml); geometrice plane și corpurile
rezolvarea problemelor transformări. studiate și soluționarea
din diverse domenii.  Unităţi de măsură uzuale problemei identificate.
3.9. Justificarea unui  Realizarea lucrărilor practice,
pentru masă (t, kg, g, mg);
demers sau rezultat transformări. inclusiv pe teren, privind
obţinut sau indicat cu aplicarea figurilor geometrice
 Unităţi de măsură uzuale
figuri, corpuri geometrice plane și corpurilor studiate în
pentru timp (s, min, ora, ziua,
și unități de măsură, practică.
săptămâna, luna, anul,
recurgând la argumentări.  Realizarea investigațiilor
deceniul, secolul, mileniul);
3.10. Investigarea privind utilizarea figurilor
transformări.
valorii de adevăr a unei geometrice plane și corpurilor
 Unităţi monetare (naționale și
afirmaţii, propoziţii cu studiate în diverse domenii.
internaționale uzuale);
ajutorul exemplelor,  Realizarea proiectelor de
transformări.
contraexemplelor. grup/individuale, inclusiv
proiecte STEM/STEAM,
Elemente noi de limbaj
privind aplicarea figurilor
matematic:
geometrice plane și corpurilor
semidreaptă, pentagon, vârf,
studiate în situaţii reale şi/sau
latură,centru, rază, coardă,
modelate.
diametru, interior, exterior,
 Aplicarea jocurilor didactice în
drepte perpendiculare, drepte
predarea-învățarea-evaluarea

10
paralele, drepte concurente, figurilor geometrice plane și
paralelipiped dreptunghic, corpurilor studiate.
piramidă, cilindru, sferă, Produse recomandate:
generatoare, bază, muchii,  cazul cercetat, cu aplicații
mililitru, miligrame, kilometru practice;
pătrat, metru pătrat (cub),  răspunsul oral;
decimetru pătrat  exerciţiul rezolvat;
(cub),centimetru pătrat (cub),  răspunsul scris;
hectar, ar.  desenul;
 lucrarea practică realizată pe
Notaţiile pentru figurile teren “Calcularea lungimilor și
geometrice: perimetrelor”;
 - triunghi, < - unghi,  problema rezolvată;
||- paralel,  - perpendicular;  schema elaborată;
A-aria,  argumentarea orală/în scris;
V- volum,  planul de idei;
C- cerc,  proiectul „Geometria în
L- lungimea cercului. produse culinare”;
 proiectul„Elemente de
geometrie în poveștile
populare moldovenești” ;
 proiectul STEM „O călătorie
imaginară prin Moldova”;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.

LA FINELE CLASEI A V-a, ELEVUL POATE:


 identifica, citi, scrie, reprezenta, compara, ordonași rotunji numerele naturale, fracțiile,
numerele zecimale finite în contexte diferite;
 identifica, citi, scrie și reprezenta o mulțime dată în diverse moduri;
 determina cărei mulțimi de numere/ de obiecte îi aparține numărul/ obiectul dat;
 utiliza terminologia aferentă noţiunii de număr natural,fracţie, număr zecimal finit, mulțime,
divizor, multiplu, criteriu de divizibilitate, în contexte variate, inclusiv în comunicare;
 efectua operații aritmetice cu numere naturale, fracții ordinare, numere zecimale finite;
 aplica proprietățile operațiilor aritmetice pentru a eficientiza calculele;
 determina componenta necunoscută în cadrul operaţiei indicate;
 rezolva probleme, inclusiv probleme de mișcare, utilizând metodele studiate;
 afla o fracţie dintr-un număr natural;
 selecta, organiza, interpreta anumite date din diverse situații, pentru a rezolva probleme,
inclusiv cele identificate din cotidian, pornind de la diverse surse: text, tabel, desen, schemă,
diagramă etc.;
 reprezenta prin desen şi confecţiona din diferite materiale figurile geometrice plane studiate;
 efectua măsurări, exprima, rotunji și compara rezultatele unor măsurări, utilizând unitățile de
măsură adecvate pentru lungime, suprafață, volum,capacitate, masă, timp, unități monetare și
transformările acestora.
 descrie figurile geometrice plane, corpurile geometrice studiate și recunoaște elementele lor
(latură, vârfuri, unghiuri,centru, rază,coardă, diametru, interior, exterior);
 determina perimetrele, ariile (pătratului, dreptunghiului) şi a volumele (cubului,
paralelipipedului dreptunghic) şi exprima acestea în unităţi de măsură acceptate în Sistemul
Internațional, cât și în unități naționale respective de măsurare;

11
 utiliza terminologia și notațiile /simbolurilе aferente elementelor de geometrie studiate în
contexte diverse;
 justifica un demers sau rezultat matematic, recurgând la argumentări, susținând propriile idei și
opinii.

Clasa a VI-a

Unități de competențe Unități de conținut Activităţi și produse de învăţare


recomandate
1.1. Identificarea numerelor I.Numere naturale  Rezolvarea exerciţiilor și
naturale, a mulțimii problemelor de:
divizorilor, multiplilor  Mulţimea numerelor naturale - identificare și aplicare a terminologiei
numărului prim și compus în (N,N*). şi notaţiilor aferente noţiunii de număr,
diverse contexte.  Divizor. Multiplu. Numere mulţime, divizibilitate, inclusiv în
1.2. Identificarea și prime, numere compuse. situaţii de comunicare;
utilizarea terminologiei  Criteriile de divizibilitate cu 2, - determinare cărei mulţimi de numere
aferente noțiunii de număr, 3, 5, 9, 10. Numere pare şi îi aparţine numărul dat;
de mulțime, de divizibilitate numere impare. - identificare a numerelor naturale, a
în contexte diverse, inclusiv în  Descompunerea numerelor divizorilor și multiplilor unui număr
comunicare. naturale în produs de puteri de natural, numerelor prime, compuse,
1.3. Aplicarea criteriilor numere prime (pe exemple prime între ele în diverse situaţii;
de divizibilitate cu 10, 2, 5, 3, concrete). - determinare a mulțimii divizorilor,
9 pentru optimizarea  Divizor comun al două numere multiplilor unui număr natural;
calculelor. naturale. C.m.m.d.c. al două - aplicare a algoritmului de
1.4. Utilizarea numere naturale. Numere descompunere a numerelor naturale în
descompunerii numerelor prime între ele. produs de puteri de numere prime, a
naturale în produs de puteri de  Multipli comuni ai două criteriilor de divizibilitate cu 2, 3, 5, 9,
numere prime, a numere naturale. C.m.m.m.c. al 10 în diverse contexte;
proprietăților puterii în două numere naturale. - evidenţiere a avantajelor aplicării
contexte variate. criteriilor de divizibilitate, a
 Puterea cu exponent număr
1.5. Aplicarea proprietăţilor operaţiilor cu numere
natural. Proprietățile puterii cu
algoritmilor pentru exponent natural: produsul a naturale în efectuarea calculelor cu
determinarea cmmdc, cmmmc două puteri cu aceeași bază, numere naturale;
a două numere naturale în puterea produsului, câtul a - determinare a c.m.m.d.c. și c.m.m.m.c
rezolvări de probleme. două puteri cu aceeași bază , a două numere naturale.
1.6. Modelarea unei puterea unei puteri, - rezolvare de probleme simple,
situaţii simple, inclusiv din utilizând relațiile de divizibilitate;
a0 ,1n .
cotidian, utilizând relaţiile de - efectuare a operațiilor cu puteri cu
 Noțiunea de ecuație. Mulțimea
divizibilitate a numerelor exponent natural, utilizând proprietățile
soluțiilor ecuației.
naturale, rezolvarea puterii cu exponent natural;
 Rezolvarea în N a ecuaţiilor de
problemei obţinute şi - rezolvare de ecuaţii simple,
interepretarea rezultatelor. tipul: x ± a = b; a · x = b (a ≠ determinând componenta necunoscutăa
0); x : a = b (a ≠ 0);
1.7. Rezolvarea ecuaţiilor operaţiei prezente în ecuaţie;
ax + b = c (a ≠ 0,) unde a, b și
În mulțimea N, determinând - rezolvare de probleme prin alcătuirea
componenta necunoscută a sunt numere naturale, de ecuaţii, determinând componenta
determinând componenta
operaţiei prezente în ecuaţie. necunoscută a operaţiei prezente în
necunoscută a operaţiei
1.8. Elaborarea planului de ecuaţie;
prezente în ecuaţie.
idei, privind rezolvarea - justificare şi argumentare a
problemelor cu numere  Rezolvarea problemelor prin raționamentelor matematice și
naturale și rezolvarea alcătuirea de ecuații de tipuri rezultatelor obţinute la rezolvări de
problemei în con-formitate cu studiate. probleme.
planul elaborat. Elemente noi de limbaj  Cercetarea cazurilor concrete din
1.9. Justificarea şi matematic: situații reale și/sau modelate
argumentarea rezultatelor număr prim, număr compus, referitoare la numere naturale și
obţinute la rezolvări de numere prime între ele, cmmdc, soluționarea problemei
probleme și efectuări de cmmmc, descompunerea în identificate.

12
calcule cu numere naturale. factori primi, ecuație, soluție,  Realizarea lucrărilor practice,
produsul a două puteri cu inclusiv pe teren, privind
aceeași bază, puterea aplicarea numerelor naturale în
produsului, câtul a două puteri practică.
cu aceeași bază , puterea unei  Realizarea investigațiilor privind
puteri, ecuație, soluție a ecuației, utilizarea numerelor naturale în
mulțimea soluțiilor unei ecuații. diverse domenii.
 Realizarea unor proiecte de
grup/individuale, privind
aplicarea numerelor naturale în
situaţii reale şi/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice
în predarea-învățarea -
evaluarea numerelor naturale.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații
practice;
 răspunsul oral;
 exerciţiul rezolvat;
 răspunsul scris;
 problema rezolvată;
 itemul scris rezolvat;
 schema elaborată;
 argumentarea orală/în scris;
 planul de idei;
 proiectul „Numere naturale în
viața mea”;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
II.Numere întregi.  Rezolvarea exerciţiilor și
2.1. Identificarea, scrierea, Operaţii cu numere întregi problemelor de:
citirea și aplicarea -scriere, citire, identificare, ordonare,
numerelor întregi în  Număr întreg. Mulţimea comparare şi reprezentare a numerelor
diverse contexte. numerelor întregi Z. întregi pe axa numerelor;
2.2. Identificarea și aplicarea Reprezentarea pe axă a - aplicare a terminologiei şi a notaţiilor
terminologiei și a numerelor întregi. Opusul unui aferente noţiunii de număr întreg,
notațiilor aferente număr întreg. Modulul unui inclusiv în situaţii de comunicare;
noțiunii de număr întreg în număr întreg (introdus cu - determinare cărei mulţimi de numere
situații reale și/sau ajutorul distanţei pe axă). îi aparţine numărul dat;
modelate, inclusiv în  Ordonarea şi compararea - calcul cu numere întregi şi aplicare în
comunicare. numerelor întregi. calcule a algoritmilor şi proprietăţilor
2.3. Compararea, ordonarea  Adunarea numerelor întregi. studiate;
și reprezentarea Proprietăţi (comutativitatea, -utilizare a modulului numărului întreg
numerelor întregi pe axa asociativitatea, elementul în diverse contexte;
numerelor. neutru). - aplicare a algoritmului de determinare
2.4. Aplicarea proprietăților  Scăderea numerelor întregi. a componentei necunoscute în cadrul
operaţiilor studiate cu  Ordinea efectuării operaţiilor. operațiilor de adunare, scădere,
numere întregi în  Înmulţirea numerelor întregi. înmulțire, împărțire (termenul
efectuarea calculelor în Proprietăţi (comutativitatea, necunoscut, descăzutul, scăzătorul,
situații reale și/sau asociativitatea, elementul factorul necunoscut, deîmpărțitul,
modelate. neutru, distributivitatea faţă de împărțitorul) a numerelor întregi;
2.5. Utilizarea modulului în adunare şi scădere). - efectuare a operațiilor cu puteri cu
calcule cu numere întregi  Factorul comun. exponent naturalîn mulțimea numerelor
în diverse contexte. întregi, utilizând proprietățile puterilor;
 Împărţirea numerelor întregi,
2.6. Rezolvarea ecuaţiilor n - efectuare a calculelor cu numere
atunci când deîmpărţitul este
mulțimea Z, utilizând întregi, identificare și respectare a

13
proprietăţile operaţiilor multiplu al împărţitorului. ordinei efectuării operațiilor și
aritmetice studiate şi  Puterea unui număr întreg cu utilizarea parantezelor;
algoritmul de determinare exponent număr natural. -aplicare a numerelor întregi în diverse
a componentei Proprietățile puterii unui număr domenii, inclusiv în fizică,geografie,
necunoscute operaţiei întreg cu exponent natural. științe, biologie, economie etc.;
indicate.  Ordinea efectuării operaţiilor şi - rezolvare în Z a ecuațiilor, utilizând
2.7. Utilizarea numerelor folosirea parantezelor rotunde, proprietăţile operaţiilor aritmetice
întregi în diverse domenii: pătrate. studiate şi algoritmul de determinare a
în cotidian, în economie,  Rezolvarea în Z a ecuaţiilor de componentei necunoscute în cadrul
în alte discipline școlare. tipul: x ± a = b; a · x = b (a ≠ operaţiei indicate;
2.8. Justificarea şi 0); x : a = b (a ≠ 0); ax + b = c -investigare a valorii de adevăr (adevăr
argumentarea (a ≠ 0), determinând / fals) a unei afirmaţii simple prin
rezultatelor obţinute în componenta necunoscută a prezentarea unor exemple,
calcule cu umere întregi. operaţiei prezente în ecuaţie. contraexemple;
- justificare şi argumentare a
rezultatelor obţinute.
Elemente noi de limbaj  Cercetarea cazurilor concrete
matematic: din situații reale și/sau
Număr întreg, număr pozitiv, modelate referitoare la numere
număr negativ, opusul, modulul întregi și soluționarea
unui număr întreg, puterea unui problemei identificate.
număr întreg.  Realizarea lucrărilor practice,
inclusiv pe teren, privind
aplicarea numerelor întregi.
 Realizarea investigațiilor
privind utilizarea numerelor
întregi în diverse domenii.
 Realizarea proiectelor de
grup/individuale, privind
aplicarea numerelor întregi în
situaţii reale şi/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea
numerelor întregi.
Produse recomandate:
 cazul cercetat cu aplicații
practice;
 răspunsul oral;
 exerciţiul rezolvat;
 răspunsul scris;
 problema rezolvată;
 itemul scris rezolvat;
 schema elaborată;
 argumentarea orală/în scris;
 planul de idei;
 proiectul „Numere întregi în
viața mea”;
 proiectul „Axa evenimentelor
istorice din epoca antică”;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
III.Numere raţionale. Operaţii  Rezolvarea exerciţiilor și
3.1. Identificarea, scrierea în cu numere raţionale problemelor de:
diverse forme și citirea -scriere, citire, identificare a nu-merelor
numerelor raţionale în  Numere raţionale. Mulţimea Q. raţionale în diverse situaţii reale şi/sau
contexte variate. Reprezentarea pe axă a modelate;

14
3.2. Recunoașterea și numerelor raţionale. Opusul - aplicare a terminologiei şi notaţiilor
aplicarea terminologiei și unui număr raţional. Inversul aferente noţiunii de număr raţional,
a notațiilor aferente unui număr raţional nenul. mulțime, inclusiv în situaţii de
noțiunii de număr rațional, Modulul unui număr raţional comunicare;
de mulțime în contexte (introdus cu ajutorul distanţei - transformare a unui număr zecimal
variate, inclusiv în pe axă). finit în fracţie ordinară și invers;
comunicare.  Scrierea numerelor raţionale în - ordonare, comparare şi
3.3. Clasificarea,compararea, diverse forme. Transformarea reprezentarepe axă a numerelor
ordonarea, unui număr zecimal finit în raţionale;
reprezentarea pe axă și fracţie ordinară și invers. - rotunjire a rezultatelor unor calcule cu
rotunjirea numerelor  Compararea numerelor numere raţionale;
raţionale. raţionale. Rotunjirea numerelor -calculare cu numere raţionale utilizând
3.4. Aplicarea proprietăților raționale. proprietăţile, ordinea operaţiilor,
studiate ale operațiilor cu  Adunarea numerelor raţionale. semnificaţia parantezelor, modulul
numere raționale, în Proprietăţi (comutativitatea, numărului raţional;
efectuarea de calcule în asociativitatea, elementul - rezolvare de probleme, prin aplicarea
situații reale și/sau neutru). metodei adecvate şi a operaţiilor
modelate.  Scăderea numerelor raţionale. studiate cu numere raţionale;
3.5. Utilizarea modulului în Ordinea efectuării operaţiilor şi - evidenţiere a avantajelor folosirii
efectuarea calculelor cu utilizarea parantezelor. proprietăţilor operaţiilor cu numere
numere raţionale, în  Înmulţirea numerelor raţionale. raţionale;
rezolvări de probleme. Proprietăţi (comutativitatea, - aplicare a algoritmului de determinare
3.6. Elaborarea planului de asociativitatea, elementul a componentei necunoscute în cadrul
idei privind rezolvarea neutru, distributivitatea faţă de operațiilor de adunare, scădere,
problemelor în mulțimea adunare şi scădere). Factor înmulțire, împărțire (termen
numerelor raționale și comun. necunoscut, descăzut, scăzător, factorul
rezolvarea problemei în  Puterea unui număr raţional cu necunoscut, deîmpărțitul, împărțitorul)
conformitate cu planul exponent număr natural. a numerelor raționale;
elaborat. - rezolvare de probleme, de situații-
 Împărţirea numerelor raţionale.
3.7. Transpunerea unei problemă, utilizând aflarea fracţiei
 Ordinea efectuării operaţiilor şi
situaţii reale şi/sau dintr-un număr, aflarea numărului fiind
folosirea parantezelor.
modelate în limbaj dată fracţia;
 Aflarea fracţiei dintr-un număr.
matematic, rezolvarea -scriere și citire a mulțimilor,a
Aflarea numărului fiind dată
problemei obţinute, mulțimilor de numere;
fracţia.
utilizând numere raționale, -determinare a cardinalului unei
mulțmi, operații cu  Rezolvarea problemelor în mulțimi finite;
mulțimi, și interpretarea mulțimea numerelor raționale. - transcriere a mulțimilor dintr-un mod
rezultatelor obținute.  Mulțimi. Moduri de definire a de definire în altul;
3.8. Reprezentarea mulțimilor. Relația de - determinare cărei mulţimi de numere
mulțimilor în diverse apartenență. Mulțimi egale. mulțimi de obiecte îi aparţine numărul
moduri și efectuarea Submulțimi. Cardinalul dat, obiectul dat;
operațiilor cu mulțimi în mulțimii finite. - efectuare a operațiilor cu mulțimi(
contexte variate.  Operații cu mulțimi (reuniunea, reuniunea, intersecția, diferența);
3.9. Justificarea şi inter-secția, diferența). - rezolvare de probleme aplicând
argumentarea mulțimi, operații cu mulțimi;
rezultatelor obţinute în - investigare avalorii de adevăr
calcule cu numere Elemente noi de limbaj (adevăr/fals) a unei afirmaţii simple
raționale în diverse matematic: prin prezentarea unor exemple sau
contexte. număr rațional pozitiv, număr contraexemple;
3.10. Investigarea valorii rațional negativ, opusul unui - justificare şi argumentare a
de adevăr(adevăr/fals) a număr rațional, inversul unui rezultatelor obţinute şi a tehnologiilor
unei afirmaţii simple prin număr rațional nenul, mulțimi utilizate.
prezentarea unor exemple egale, submulțime, reuniunea  Cercetarea cazurilor concrete din
sau contraexemple. mulțimilor, interesecția situații reale și/sau modelate
mulțimilor, diferența mulțimilor. referitoare la numere raționale și
soluționarea problemei
identificate.

15
 Realizarea lucrărilor
practice,inclusiv pe teren, privind
aplicarea numerelor raționale în
practică.
 Realizarea investigațiilor privind
utilizarea numerelor raționale în
diverse domenii.
 Realizareaproiectelor de
grup/individuale, privind
aplicarea numerelor raționale în
situaţii reale şi/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea
numerelor raționale.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații
practice;
 răspunsul oral;
 exerciţiul rezolvat;
 răspunsul scris;
 problema rezolvată;
 itemul scris rezolvat;
 schema elaborată;
 argumentarea orală/în scris;
 planul de idei;
 proiectul „Aplicații ale
numerelor raționale în
profesiile părinților”;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
4.1. Identificarea rapoartelor, IV.Rapoarte şi proporţii  Rezolvarea exerciţiilor și
proporţiilor şi a mărimilor problemelor de:
direct sau invers  Rapoarte. Şiruri de rapoarte -scriere, citire, identificare a
proporţionale în contexte egale. rapoartelor, proporţiilor şi a mărimilor
diverse.  Proporţii. Proprietatea direct sau invers proporţionale în
4.2. Identificarea și aplicarea fundamentală a proporţiei. diverse situaţii;
terminologiei aferente no-  Aflarea unui termen - utilizare a terminologiei aferente
țiunii de raport, proporție, necunoscut al proporţiei. noţiunilor de proporţie, raport, procent,
procent, proporționalitate  Mărimi direct proporţionale. proporţionalitate directă,
în contexte variate,  Mărimi invers proporţionale. proporţionalitate inversă în situaţii
inclusiv în comunicare.  Regula de trei simplă. diverse, inclusiv în cele de comunicare;
4.3. Clasificarea evenimente-  Procente. Aflarea procentelor - calculare a rapoartelor a două mărimi
lorutilizând diverse dintr-un număr dat. de același fel, a două mărimi diferite și
criterii. utilizare a lor în rezolvări de probleme;
 Aflarea unui număr când
4.4. Reprezentarea unor date - rezolvare a problemelor, inclusiv din
cunoaştem procentele din el.
sub formă de tabele sau de cotidian, în care intervin rapoarte,
 Aflarea raportului procentual.
diagrame statistice în proporţii, procente, mărimi direct sau
vederea colectării, Probleme. invers proporţionale, media aritmetică
înregistrării, prelucrării şi  Elemente de organizare a și regula de trei simplă;
prezentării acestora, datelor. Reprezentarea datelor - rezolvare a problemelor de calculare a
utilizând, inclusiv, prin tabele şi grafice. Grafice concentrației soluției;
rapoarte, procente. cu bare, grafice circulare. - reprezentare a unor date sub formă de
4.5. Elaborarea planului de  Media aritmetică. tabele şi/sau de diagrame statistice în
idei, privind rezolvarea  Elemente de probabilităţi. vederea colectării, înregistrării,
problemelor din diverse Evenimente: sigure, posibile, prelucrării şi prezentării acestora,
domeniiîn care intervin imposibile(prin exemple utilizând numere raţionale, inclusiv,

16
rapoarte, proporţii, simple). rapoarte, procente;
procente, mărimi direct - clasificare a evenimentelor utilizând
sau invers proporţionale, diverse criterii;
media aritmetică, regula - justificare şi argumentare a
de trei simplă și Elemente noi de limbaj rezultatelor obţinute şi a tehnologiilor
rezolvarea problemei în matematic: utilizate.
conformitate cu planul raport, rapoarte egale, șir de  Cercetarea cazurilor concrete din
elaborat. rapoarte egale, proporție, situații reale și/sau modelate
4.6. Justificarea unui rezultat mărimi direct proporționale, referitoare la rapoarte, proporții,
sau demers simplu, sus- mărimi invers proporționale, procente și soluționarea
ţinerea propriilor idei şi regula de trei simplă, procent, problemei identificate.
viziuni, recurgând la eveniment, eveniment sigur,  Realizarea lucrărilor practice,
argumentări. eveniment posibil, eveniment inclusiv pe teren, privind
4.7. Investigarea valorii imposibil, grafic cu bare, grafic aplicarea rapoartelor, proporțiilor
de adevăr(adevăr/fals) a circular, media aritmetică. și procentelor în practică.
unei afirmaţii simple prin  Realizarea unor investigații
prezentarea unor exemple privind utilizarea rapoartelor,
sau contraexemple. proporțiilor și procentelor în
diverse domenii.
 Realizarea proiectelor de
grup/individuale, inclusiv proecte
STEM/STEAM, privind aplicarea
rapoartelor, proporțiilor și
procentelor în situaţii reale şi/sau
modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea
rapoartelor, proporțiilor și
procentelor.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații
practice;
 răspunsul oral;
 exerciţiul rezolvat;
 răspunsul scris;
 problema rezolvată;
 itemul scris rezolvat;
 schema elaborată;
 argumentarea orală/în scris;
 planul de idei;
 proiectul „Rapoarte și proporții
în culinărie”;
 proiectul STEAM „Rapoarte și
proporții în pictură și
arhitectură”;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
V.Figuri şi corpuri  Rezolvarea exerciţiilor și
5.1. Identificarea în situații geometrice problemelor de:
reale și/sau modelate și - identificare, descriere verbală şi în
clasificarea după diverse  Figuri geometrice: punct, scris, utilizând terminologia şi notaţiile
criterii a figurilor dreaptă, plan, semiplan, respective a figurilor şi corpurilor
geometrice studiate. segment, semidreaptă, linie geometrice studiate;
5.2. Identificarea și frântă (prezentare prin - reprezentare a figurilor geometrice
aplicarea terminologiei descriere şi desen). plane studiate şi a configuraţiilor
aferente noțiunilor geometrice, utilizând instrumentede

17
geometrice studiate în  Lungimea segmentului. desen, instrumente TICşi aplicarea
diverse contexte, inclusiv Segmente congruente. reprezentărilor respective în rezolvări
în comunicare. Construcția unui segment, de probleme;
5.3. Caracterizarea unor congruent cu cel dat. Mijlocul - determinare a lungimilor de segmente,
configuraţii geometrice, segmentului. perimetrilor, lungimii cercului, a ariilor
utilizând terminologia și  Triunghi, patrulater (pătrat, (pătratului, dreptunghiului, discului) şi a
notațiile specifice. dreptunghi, paralelogram, volumelor (cubului, paralelipipedului
5.4. Utilizarea instrumentelor romb, trapez) (prezentare prin dreptunghic) şi exprimarea acestora în
dedesen (echer, raportor, descriere şi desen). Perimetrul unităţi de măsură adecvate;
compas, riglă) pentru rep- triunghiului, patrulaterului. - confecţionare din diferite materiale a
rezentarea în plan a unor  Poligon. Elemente ale corpurilor şi figurilor geometrice
configuraţii geometrice, a poligonului (laturi, vârfuri, studiate;
relaţiilor între figuri; unghiuri, diagonale), interior, - utilizare a raportorului la construirea
5.5. Confecţionarea din exterior. Perimetrul unui unghi, având o măsură dată, la
diferite materiale a poligonului. construirea bisectoarei unui unghi ;
figurilor plane și a  Aria pătratului, dreptunghiului, - utilizare a riglei și a compasului la
corpurilor geometrice (fără demonstraţie). construirea unghiului congruent cu cel
studiate.  Unghiuri. Măsura în grade a dat;
5.6. Calcularea şi estimarea unghiurilor. Raportorul şi - utilizare a riglei și a echerului la
măsurilor de unghiuri, a aplicarea lui la calculul măsurii construirea dreptelor paralele,
lungimilor, perimetrilor, unghiului. Construirea cu perpendiculare și a mediatoarei unui
ariilor, volumelor (pentru ajutorul raportorului a unui segment;
figurile geometrice studi- unghi având o măsură dată. - utilizare a compasului pentru
ate, inclusiv, a obiectelor  Calcule cu măsuri de unghiuri construirea cercurilor în diverse
reale din cotidian), (grade, minute, secunde). configurații;
folosind reţele de pătrate,  Clasificarea unghiurilor: -aplicare a proprietăților figurilor și
formulele cunoscute, unghiuri ascuțite, obtuze, corpurilor geometrice studiate în
instrumentele adecvate, diverse domenii;
drepte, complementare,
sistemul internaţional
suplementare, opuse la vârf, - analizare şi interpretare a rezultatelor
şi/sau cel naţional de obţinute prin rezolvarea unor probleme
adiacente.
măsuri. practice cu referire la figurile, corpurile
 Unghiuri congruente.
5.7. Extrapolarea achizițiilor geometrice studiate şi la unităţile de
Construirea cu ajutorul riglei și
geometrice dobândite,
a compasului a unui unghi măsură relevante;
utilizând diverse reprezen-
congruient cu cel dat. - investigare a valorii de adevăr (adevăr
tări geometrice, pentru / fals) a unei afirmaţii simple prin
 Bisectoarea unghiului.
rezolvarea problemelor prezentarea unor exemple,
practice simple referitoare Construirea cu ajutorul
contraexemple;
la perimetre, arii, volume raportorului a bisectoarei unui
unghi. - justificare a unui demers sau rezultat
şi, dacă este cazul, matematic obţinut sau indicat cu figuri,
utilizând transformarea  Drepte concurente, drepte
corpuri geometrice, recurgând la
convenabilă a unităţilor de paralele şi perpendiculare.
argumentări.
măsură.  Mediatoarea unui segment.  Cercetarea cazurilor concrete din
5.8. Justificarea unui rezultat Construirea cu ajutorul riglei și situații reale și/sau modelate
sau demers simplu, a echerului a mediatoarei referitoare la figurile geometrice
susţinerea propriilor idei şi segmentului. plane și corpurile studiate și
viziuni, recurgând la  Linie curbă. Cerc. Disc. soluționarea problemei
argumentări. Elemente ale cercului (centru, identificate.
5.9. Investigarea valorii de rază, diametru, coardă),  Realizarea lucrărilor practice,
adevăr(adevăr/fals) a unei interior, exterior. Numărul  . inclusiv pe teren, privind
afirmaţii simple prin Lungimea cercului. Aria aplicarea figurilor geometrice
prezentarea unor exemple discului (fără demonstraţie). plane și corpurilor studiate în
sau contraexemple.  Cub, paralelipiped dreptunghic practică.
(cuboid), piramidă, cilindru  Realizarea investigațiilor privind
circular drept, con circular utilizarea figurilor geometrice
drept. Desfăşurata corpului plane și corpurilor studiate în
geometric studiat. Sferă, corpul diverse domenii.
sferic. Elemente ale corpurilor  Realizarea unor proiecte de

18
(feţe, muchii, vârfuri, baze, grup/individuale, inclusiv
centru, rază, diametru, proiecte STEM/STEAM, privind
generatoare). aplicarea figurilor geometrice
 Volumul cubului şi a plane și corpurilor studiate în
cuboidului (fără demonstraţie). situaţii reale şi/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
Elemente noi de limbaj predarea-învățarea-evaluarea
matematic: figurilor geomet-rice plane și
Paralelogram, romb, trapez, corpurilor studiate.
unghi,unghiuri ascuțite, obtuze, Produse recomandate:
drepte, complementare,  cazul cercetat, cu aplicații
suplementare, opuse la vârf, practice;
adiacente,bisectoare,  răspunsul oral;
mediatoare, diagonală, raportor,  răspunsul scris;
grade, minute, secunde, interior,  problema rezolvată;
exterior, diametru, coardă,  itemul scris rezolvat;
numărul  schema elaborată;
 , lungimea cercului, arie,  desenul realizatat;
piramidă, cilindru circular  argumentarea orală/în scris;
drept, con circular drept, sferă,  planul de idei;
corpul sferic, generatoare.  proiectul STEM „Corpuri
Notaţiile pentru figurile geometrice în construcțiile din
geometrice: localitatea mea”;
m( <B) – măsura unghiului B,  lucrarea practică pe teren
 - grad, ʹ - minute, ʺ- secunde, „Calcularea ariei terenului de
≡ - congruent, joacă/terenului sportiv”;
 lucrarea de laborator
„Determinarea valorii
numărului  ”.
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.

LA FINELE CLASEI A VI-a, ELEVUL POATE:

 identifica, citi, scrie, reprezinta, compara și ordona numere naturale, numere întregi, numere
raționale într-o varietate de contexte, inclusiv în comunicare;
 determina cărei mulțimi de numere, obiecte, aparține numărul, obiectul dat;
 identifica, citi, scrie și reprezinta o mulțime dată în diverse moduri;
 aplica criteriile de divizibilitate cu 2,3,5,9,10, descompunerea în factori primi, numerele prime
și compuse la rezolvarea problemelor, inclusiv din cotidian;
 utiliza terminologia și notațiile aferente noţiunilor de număr natural, număr întreg, număr
rațional, raport, proporție, procent, mulțime, divizor, multiplu, criteriu de divizibilitate, elementelor
de geometrie studiate în contexte diverse;
 efectua operațiile de adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere cu exponent
număr natural cu numere din multimile de numere studiate;
 aplica proprietățile operațiilor aritmetice studiate pentru a eficientiza calcule cu diverse
numere;
 rezolva ecuații simple, utilizând proprietăţile operaţiilor aritmetice studiate şi algoritmul de
determinare a componentei necunoscute în cadrul operaţiei indicate, în mulțimile de numere
studiate;

19
 rezolva probleme utilizând metode studiate, probleme de aflare a fracţiei dintr-un număr, de
aflare a numărului fiind dată fracţia, de aflare a p% dintr-un număr, de aflare a unui număr când
cunoaştem procentele din el, de aflare a raportului procentual;
 investiga probleme, situații-problemă, în care se solicită aplicarea operațiilor aritmetice, a
metodelor de rezolvare învățate, organizarea datelor sub formă de tabele şi/sau de diagrame
statistice în vederea colectării, înregistrării, prelucrării şi prezentării acestora, utilizând numere
raţionale, inclusiv, rapoarte, procente;
 reprezinta prin desen şi confecţiona din diferite materiale figurile geometrice plane studiate;
 determina perimetrul poligoanleor, lungimea cercului, ariilor (pătrat, dreptunghi, disc) şi a
volumelor (cub, paralelipiped dreptunghic) utilizând formule cunoscute, Sistemul Internaţional
şi/sau cel naţional de măsuri;
 opera cu măsuri de unghiuri: grade, minute, secunde;
 utiliza instrumentele de desen la construirea dreptelor paralele, perpendiculare, mediatoarei
unui segment, cercului în diverse configurații;
 utiliza raportorul la măsurarea și construirea unghiurilor, la construirea bisectoarei unui unghi;
rigla și compasul la construirea unui unghi congruient cu cel dat;
 aplica terminologia și notațiile aferente figurilor și corpurilor geometrice studiate în diverse
contexte;
 investiga valoarea de adevăr (adevăr/fals) a unei afirmaţii simple prin prezentarea unor exemple
sau contraexemple;
 justifica un demers sau rezultat matematic, recurgând la argumentări, susținând propriile idei și
opinii.

Clasa a VII-a

Activităţi și produse de învăţare


Unități de competențe Unități de conținut
recomandate
1.1. Identificarea ş I. Numere reale  Rezolvarea exerciţiilor și
aplicarea terminologiei  Mulţimea numerelor raționale problemelor de:
aferente noțiunii de număr Q. Incluziunile N  Z  Q. - identificare a numerelor naturale,
real în diverse contexte,  Numere zecimale. Numere întregi, raţionale, iraţionale, reale, în
inclusiv în comunicare. zecimale periodice. diverse con-texte;
1.2.Identificarea şi  Reprezentarea numerelor - ordonare, comparare şi reprezentare a
clasificarea după diverse raționale pe axă. numerelor reale pe axa numerelor;
criterii ale elementelor  Noţiunea de rădăcină pătrată - scriere a numerelor reale în diverse
mulțimilor numerice N, Z, Q, dintr-un număr raţional forme;
I, R. nenegativ. Calcularea rădăcinii - transformare de numere zecimale
1.3. Compararea, pătrate din numere raţionale periodice în fracții ordinare și invers;
ordonarea, poziționarea nenegative, utilizând - explicitare a expresiilor cu modul,
pe axă, reprezentarea în calculatorul și/sau utilizând definiția modulului;
diverse forme a estimarea/rotunjirea. - determinare cărei mulţimi de numere,
numerelor reale.  Noţiunea de număr iraţional. obiecte îi aparţine numărul, obiectul
1.4. Calcularea rădăcinii  Noţiunea de număr real. dat;
pătrate din numere reale - aplicare a terminologiei și
 Mulţimea numerelor reale.
nenegative, utilizând diverse Incluziunile N  Z  Q  R. simbolurilor aferente noţiunii de număr
metode. real și mulțime, inclusiv în comunicare;
 Operaţii cu mulţimile
1.5. Explicitarea - respectare a ordinii efectuării
N, Z, Q, R şi submulţimile lor
modulului oricărui număr operațiilor, a semnificației parantezelor
(reuniunea, intersecţia,
real şi aplicarea și utilizare a proprietăților operațiilor în
diferenţa, produsul cartezian (cu
proprietăților modulului în efectuarea calculelor în mulțimea R;
două mulțimi finite)).
diverse contexte. - calcul cu numere şi aplicare în
1.6. Efectuarea operațiilor  Modulul numărului real. calcule a algoritmilor şi proprietăţilor
Proprietăţi:
(adunarea, scăderea, adecvate;

20
înmulţirea, împărţirea, | a | 0 ; | a | a ; | a | 2  a 2 = | a 2 |; - transfer şi extrapolare a soluţiilor unor
ridicarea la putere cu probleme pentru rezolvarea altora,
| ab || a || b | ;
exponent natural, calcularea utilizând numere reale și mulțimi;
rădăcinii pătrate), cu numere a |a| -completare şi compunere a unor
| | , b  0.
reale, utilizând proprietățile b |b| succesiuni de numere după reguli
acestora.  Adunarea, scăderea, înmulţirea, identificate sau date;
1.7.Aplicarea numerelor împărţirea, ridicarea la putere cu - argumentare a rezultatelor obţinute în
reale și mulțimilor exponent natural. Proprietăţi. rezolvarea problemelor;
numerice studiate în diverse  Proprietăţile radicalilor: - aplicare a mulțimilor numerice
situații reale și/sau modelate. studiate și a submulților acestora în
1.8. Justificarea unui ab = a b , a  0, b  0; diverse domenii;
demers sau rezultat obținut a a - introducere a factorilor sub radical,
sau indicat cu numere reale, = , a  0, b  0; scoatere a factorilor de sub radical;
recurgând la argumentări b b -justificare a unui demers sau rezultat
simple. a 2 = | a |; matematic obținut sau indicat cu
numere reale, recurgând la argumentări.
( a ) 2 = a, a  0.  Cercetarea cazurilor concrete
 Introducerea factorilor sub din situații reale și/sau modelate
radical, scoaterea factorilor de referitoare la numere reale și
sub radical. soluționarea problemei
 Compararea, ordonarea şi identificate.
reprezentarea pe axă a  Realizarea lucrărilor
numerelor reale. practice,inclusiv pe teren, privind
aplicarea numerelor reale în
Elemente noi de limbaj practică.
matematic:  Realizarea investigațiilor privind
număr irațional, număr real, utilizarea numerelor reale în
număr zecimal periodic, rădăcina diverse domenii.
pătrată a unui număr nenegativ,  Realizarea unor proiecte de
radical, valoarea radăcinii grup/individuale, privind
părtrate, radicali (termeni) aplicarea numerelor reale în
asemenea, introducerea situaţii reale şi/sau modelate.
factorilor sub radical, scoaterea  Aplicarea jocurilor
factorilor de sub radical. didactice în predarea-
învățarea-evaluarea
numerelor reale.
Produse recomandate:
 cazul cercetat cu aplicații
practice;
 exercițiu rezolvat;
 problemă rezolvată;
 algoritm aplicat;
 joc didactic „Domino”;
 sofisme rezolvate (cu numere );
 contraexemplu prezentat;
 proiectul: ”Metode alternative
de calculare a valorii rădăcinii
pătrate dintr-un număr real”;
 matricea de asociere
completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
2.1.Identificarea și II. Calcul algebric  Rezolvarea exerciţiilor și
aplicarea în diverse problemelor de:
contexte a terminologiei  Numere reale reprezentate prin -identificare și utilizare în contexte
aferente calculului algebric. litere. Expresii algebrice. diverse a terminologiei aferente noțiunii

21
2.2. Efectuarea de adunări  Operații cu numere reale de număr real reprezentate prin litere;
scăderi, înmulțiri, împărțiri reprezentate prin litere - calculare a valorii numerice a expresii
şi ridicări la putere cu (adunarea, scăderea, înmulțirea, algebrice;
exponent natural ale împărțirea, ridicarea la putere cu -efectuare de adunări, scăderi, înmulţiri,
numerelor reale reprezentate exponent natural). împărţirişi ridicări la putere cu
prin litere în diverse  Formulele înmulțirii prescurtate: exponent natural ale numerelor reale
contexte. 𝑎(𝑏 ± 𝑐) = 𝑎𝑏 ± 𝑎𝑐; reprezentate prin litere în diverse
2.3.Identificarea în (a  b)(c  d )  ac  ad  bc  bd contexte;
enunțuri diverse a (𝑎 ± 𝑏)2 = 𝑎2 ± 2𝑎𝑏 + 𝑏 2 -identificare în enunţuri diverse a
formulelor înmulțirii 2 2 formulelor calculului prescurtat;
(𝑎 − 𝑏)(𝑎 + 𝑏) = 𝑎 − 𝑏 .
prescurtate şi utilizarea -utilizare a formulelor calculului
 Descompunerea unei expresii
acestora pentru optimizarea înmulţirii prescurtate pentru
algebrice în produs de factori:
calculelor. optimizarea unor calcule;
scoaterea factorului comun,
2.4.Calcularea valorii - descompunere a unei expresii
aplicarea formulelor de calcul
numerice a expresii algebrice în produs de factori, utilizând
prescurtat.
algebrice, utilizând calculul scoaterea factorului comun, gruparea și
algebric. formulele calculului prescurtat;
Elemente noi de limbaj
2.5. Descompunerea unei -selectare şi sistematizare din mulţimea
matematic:
expresii algebrice în produs de informaţii culese sau indicate a
numere reale reprezentate prin
de factori, utilizând datelor necesare pentru rezolvarea
litere, coeficientul numeric,
formulele înmulțirii problemei de calcul algebric în diverse
partea literală, termeni asemenea,
prescurtate și metodele situaţii;
expresie algebrică, valoarea
studiate. - justificare şi argumentare a
expresiei algebrice, formulele
2.6. Analizarea rezolvării rezultatelor obţinute, efectuând calcule
înmulțirii prescurtate, patratul
unei probleme, situații- cu numere reale reprezentate prin litere.
sumei, patratul diferenței,
problemă cu calcul algebric  Cercetarea cazurilor concrete din
diferența patratelor,
în contextul corectitudinii diverse domenii referitoare la
descompunerea în produs de
rezultatului/ rezultatelor. calculul algebric și soluționarea
factori, transformări identice.
2.7. Justificarea problemei identificate.
rezultatelor obţinute cu  Realizarea investigațiilor privind
calcul algebric, susținând utilizarea caculului algebric în
propriile idei și viziuni, diverse domenii.
recurgând la argumentări.  Aplicarea jocurilor didactice în
predarea- învățarea-evaluarea
calculului algebric.
Produse recomandate:
 exercițiu rezolvat;
 problemă rezolvată;
 jocul didactic ”Cine recunoaște
formula?”;
 planul de idei elaborat;
 algoritm aplicat;
 contraexemplu prezentat;
 matricea de asociere
completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
3.1. Identificarea şi III. Funcții  Rezolvarea exerciţiilor și
aplicarea terminologiei şi a  Sistemul cartezian de problemelor de:
notațiilor aferente noțiunii de coordonate în plan. Axe. - reprezentare a punctelor în sistemul
funcție în diverse contexte. Originea sistemului, cadrane, cartezian de coordonate, fiind date
3.2. Definirea unei funcții abscisă, ordonată. coordonatele lui și de determinare a
utilizând modul sintetic,  Coordonatele punctului. coordonatelor unui punct reprezentat;
analitic, grafic. Identificarea în sistemul -construire a unor exemple de
3.3.Identificarea și cartezian de coordonate a corespondenţe care sunt funcţii;
formularea de exemple -aplicare în contexte diverse, inclusiv în

22
simple de corespondențe care punctului, cunoscând comunicare, a terminologiei şi notaţiilor
sunt funcții din diverse coordonatele lui. Identificarea aferente noţiunii de funcţie;
domenii, inclusiv din viața coordonatelor punctului dat în -scriere, citire, exemplificare a
cotidiană. sistemul cartezian de noţiunilor: corespondenţe care sunt
3.4.Reprezentarea în coordonate. Distanța dintre două funcţii, funcţie, lege de corespondenţă,
diverse moduri: analitic, puncte din plan. domeniu de definiţie (finit, infinit),
tabelar, grafic, prin diagrame  Noțiunea de funcție. Domeniul codomeniu, mulţime de valori, tabel de
a unei funcții şi utilizarea de definiție, codomeniu (pe valori, diagramă, grafic;
acestor reprezentări în exemple simple). Funcții cu -reprezentare în modul analitic, modul
rezolvări de probleme. domeniul de definiție finit, sintetic, modul grafic a unor
3.5.Deducerea infinit. corespondenţe şi/ sau funcţii;
proprietăților funcției de  Moduri de definire a funcției. -utilizare a proprietăţilor funcţiilor
gradul I (zerou, semn,  Noțiunea graficul funcției. studiate în rezolvări de probleme,
monotonie) prin lectura  Funcția de gradul I. Funcția situaţii-problemă, în studierea unor
grafică și/sau analitică. constantă. Reprezentarea procese fizice, chimice, biolo-gice,
3.6. Utilizarea grafică. Proprietăți (monotonie, economice, sociale modelate prin funcţii;
proprietăților funcțiilor în semnul funcției, zerou, panta -aplicare a proporționalității directe în
rezolvări de probleme, dreptei). diverse domenii, inclusiv în viața
situații-problemă, în studiul  Proporționalitate directă. cotidiană;
și explicarea unor procese Reprezentarea grafică. - asociere a unei probleme / situații-
fizice, chimice, biologice, Proprietăți. problemă cu un model matematic de tip
sociale, economice, modelate funcție;
prin funcții. Elemente noi de limbaj - justificare a unui demers sau rezultat
3.7.Aplicarea matematic: obținut sau indicat cu funcții, recurgând
proporționalității directe în sistemul cartezian de coordonate la argumentări.
diverse domenii, inclusiv în în plan, axe de coordonate, axa  Cercetarea cazurilor concrete din
viața cotidiană. absciselor, axa ordonatelor, situații reale și/sau modelate
3.8. Justificarea unui originea sistemului cartezian de referitoare la funcțiile studiate și
demers sau rezultat obținut coordonate, cadrane, abscisă, soluționarea problemei
sau indicat cu funcții, ordonată, coordonatele punctului, identificate.
recurgând la argumentări. dependențe funcționale, funcție,  Realizarea lucrărilor practice,
mod sintetic de definire al inclusiv pe teren, privind
funcției, mod analitic de definire aplicarea funcțiilor studiate în
al funcției, argumentul funcției, practică.
valoare independentă,valoare  Realizarea investigațiilor privind

dependentă, domeniu de definiție, aplicarea funcțiilor studiate în


tabel de valori, codomeniu, legea diverse domenii.
de corespondență, mulțimea de  Realizarea proiectelor de

valori, reprezentare grafică, grup/individuale, inclusiv proiecte


funcție numerică, funcție de STEM/STEAM, privind aplicarea
gradul I, funcție constantă, funcțiilor, studiate în situaţii
proporționalitate directă, graficul reale şi/sau modelate.
funcției, monotonie, funcție strict  Aplicarea jocurilor didactice în

crescătoare, funcție strict predarea-învățarea-evaluarea


descrescătoare, semnul funcției, funcțiilor studiate.
zeroul funcției, panta dreptei. Produse recomandate:
 cazul cercetat cu aplicații
practice;
 investigația ”Timpul utilizat
pentru realizarea temei de
acasă în decurs de o
săptămână”;
 exercițiul rezolvat;
 problemă rezolvată;
 proiectul STEM realizat
„Funcții în fizică”;
 proiectul realizat

23
„Proporționalitatea directă în
viața cotidiană”
 algoritm aplicat;
 model de funcție elaborat;
 grafic trasat al funcței;
 diagramă elaborată;
 argumentarea orală/în scris;
 matricea de asociere
completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 proiectul STEM ,,Variația
caracteristicilor meteo pentru o
perioada de 3 luni în
localitatea de baștină”:
 testul sumativ rezolvat.
4.1. Identificarea şi IV. Ecuaţii. Inecuaţii  Rezolvarea exerciţiilor și
aplicarea terminologiei problemelor de:
aferente noțiunilor de ecuație  Noţiunea de ecuaţie cu o - rezolvare a ecuaţiilor și inecuațiilor
şi inecuație în diverse necunoscută. Soluția ecuației. de gradul I cu o necunoscută și
contexte. Mulțimea soluțiilor ecuației. reductibile la acestea;
4.2. Utilizarea  Ecuaţii echivalente. - efectuare a transformărilor echivalente
proprietăților relațiilor de Transformări echivalente. pentru a obţine ecuaţii, inecuaţii
egalitate, inegalitate la  Ecuaţii de gradul I cu o echivalente cu cele date;
efectuarea transformărilor necunoscută (ax+b=0, a,b  R, - transpunere a unei probleme, situaţii-
echiva-lente. a≠0) şi reductibile la acestea. problemă în limbajul ecuaţiilor ,
4.3. Rezolvarea ecuațiilor Mulţimea soluţiilor ecuaţiei de inecuaţiilor, rezolvarea problemei
de gradul I, inecuațiilor de gradul I, existenţa, unicitatea obţinuteşi interpretarea rezultatului;
gradul I şi reductibile la soluţiei. - aplicare a proprietăţilor funcţiilor în
acestea, utilizând  Rezolvarea unor probleme, rezolvarea unor ecuaţii, inecuaţii;
transformările echivalente. inclusiv cu conţinut practic, cu -creare şi rezolvare a unor probleme
4.4. Analizarea rezolvării ajutorul ecuaţiilor. simple pornind de la un model dat:
unei ecuații, inecuații în  Inegalităţi numerice. Proprietăţi. ecuaţie, inecuaţie;
contextul corectitudinii, al  Intervale de numere reale. - efectuare de reuniuni şi intersecţii cu
simplității, al clarității şi al Reprezentarea lor pe axă. intervale numerice, folosind
semnificației rezultatelor. Operaţii cu intervale (reuniunea, reprezentările pe axa numerelor;
4.5. Efectuarea de intersecţia). - transpunere a problemelor cu text în
reuniuni şi intersecții cu  Noţiunea de inecuaţie cu o limbaj matematic în contextul rezolvării
intervale numerice şi necunoscută. Inecuaţii ecuaţiilor, inecuaţiilor de gradul I cu o
reprezentarea pe axa echivalente. necunoscută sau reductibile la acestea;
numerelor a rezultatelor - justificare a unui demers sau rezultat
 Inecuaţii de gradul I de tipul:
obținute. obţinut sau indicat cu inegalităţi,
ax+b<0; ax+b≤0; ax+b>0;
4.6. Transpunerea unei ecuaţii, inecuaţii, recurgând la
ax+b≥0, a≠0, a, b  R şi
probleme, situații– problemă argumentări, exemple, contraexemple.
reductibile la acestea. Mulţimea
în limbajul ecuațiilor şi/sau  Cercetarea cazurilor concrete din
soluţiilor inecuației de gradul I
al inecuațiilor de gradul I cu situații reale și/sau modelate
și reprezentarea ei pe axă.
o necunoscută, rezolvarea referitoare la ecuațiile, inecuațiile
problemei obţinute şi studiate și soluționarea
Elemente noi de limbaj
interpretarea rezultatului. problemei identificate.
matematic:
4.7. Crearea şi rezolvarea  Realizarea investigațiilor privind
ecuație de gradul I cu
unor probleme pornind de la
necunoscută, mulțimea soluțiilor aplicarea ecuațiilor, inecuațiilor
un model dat: ecuație, studiate în diverse domenii.
ecuației, ecuații echivalente,
inecuație.  Realizarea proiectelor de
transformări echivalente, interval
4.8. Justificarea unui grup/individuale, privind
de numere reale, interval închis,
demers, rezultat obţinut aplicarea ecuațiilor, inecua-țiilor
deschis, interval semiînchis,
și/sau indicat cu inegalităţi, studiate în situaţii reale şi/sau
inecuație cu o necunoscută,
ecuaţii, inecuaţii, recurgând modelate.

24
la argumentări, exemple, inecuații echivalente, soluție a Aplicarea jocurilor didactice în
contraexemple. inecuației, mulțimea soluțiilor a predarea-învățarea-evaluarea
inecuației, domeniul valorilor ecuațiilor, inecuațiilor studiate.
admisibile (DVA) al ecuației. Produse recomandate:
 cazul cercetat cu aplicații
practice;
 exercițiul rezolvat;
 problemă rezolvată;
 algoritmul aplicat;
 planul de idei elaborat;
 proiectul realizat „ Aplicarea
ecuațiilor de gradul I cu o
necunoscută în diverse
domenii”;
 matricea de asociere
completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
5.1. Identificarea și V. Noţiuni geometrice.  Rezolvarea exerciţiilor și
aplicarea terminologiei şi a Recapitulare şi completări problemelor de:
notaţiilor aferente figurilor - exersare cu elementele studiate de
geometrice studiate în  Elemente de logică logică matematică;
diverse contexte. matematică.Noțiunea de -identificare și aplicare a terminologiei
5.2. Clasificarea figurilor propoziție. Propoziţii aferente elementelor de logică
geometrice studiate după generale şi particulare (pe matematică studiate;
diverse criterii. exemple simple). Negarea -clasificare şi comparare a figurilor
5.3. Reprezentarea în plan a unei propoziţii (pe geometrice studiate;
figurilor geometrice studiate, exemple simple). - reprezentare în plan a figurilor geo-
utilizând instrumentele de Valoarea de adevăr metrice studiate, utilizând instrumentele
desen şi aplicarea (adevăr / fals) a unei de desen, calculatorul şi aplicarea
reprezentărilor respective în propoziţii. Exemple reprezentărilor respective în rezolvări
rezolvări de probleme. simple de utilizare a de probleme;
5.4. Aplicarea proprietăţilor operatorilor logici „şi”, - aplicare a proprietăţilor figurilor
figurilor geometrice studiate „sau”, „nu”, „dacă- geometrice studiate în diverse domenii;
în diverse domenii. atunci”, a termenilor „cel - creare şi rezolvare a unor probleme
5.5. Transpunerea unei mult”, „cel puţin”, „unii”, simple pornind de la un model geo-
prolbeme, situaţii- problemă „toţi”, „oricare ar fi”, metric indicat;
în limbajul geometric, „există”. - analizare şi interpretare a rezultatelor
rezolvarea problemei  Noţiuni geometrice obţinute prin rezolvarea unor probleme
obţinute şi interpretarea fundamentale (punct, practice cu referire la figurile
rezultatului. dreaptă, plan, distanța geometrice studiate şi launităţile de
5.6.Alegerea reprezentărilor dintre două puncte, măsură relevante;
geometrice adecvate în măsura unghiului). - construire a unor secvenţe simple de
vederea optimizării  Dreaptă.Puncte coliniare. raţionament deductiv, rezolvare a unor
calculelor cu măsuri de Semidreaptă. Segment. probleme simple de demonstraţie;
unghiuri.  Unghi.Definiţie, notaţii, -investigare a valorii de adevăr a unei
5.7. Selectarea şi elemente. Clasificarea afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu
sistematizarea din mulţimea unghiurilor: unghiuri ajutorul exemplelor, contraexemplelor,
de informaţii culese sau ascuțite, drepte, obtuze, demonstraţiilor.
indicate a datelor necesare unghiuri opuse la vârf,  Cercetarea cazurilor concrete din
pentru rezolvarea problemei unghiuri adiacente, situații reale și/sau modelate
de geometrie în situaţii reale unghiuri complementare, referitoare la figurile geometrice
şi/sau modelate, rezolvarea unghiuri suplementare. studiate și soluțio-narea
problemei obţinute/ date. Măsura unghiului. problemei identificate.
5.8. Aplicarea transformă- Calcule cu măsuri de  Realizarea lucrărilor practice,
rilor geometrice studiate inclusiv pe teren, privind

25
(simetria față de un punct, unghiuri (grade, minute, aplicarea figurilor geometrice
simetria față de o dreaptă) secunde). studiate în practică.
pentru a identifica și explica  Propoziţii matematice.  Realizarea investigațiilor privind
fenomene, procese. Noţiunile de definiţie, utilizarea figurilor geometrice
5.9. Justificarea unui axiomă, teoremă, ipoteză, studiate în diverse domenii.
demers, rezultat obţinut concluzie, demonstraţie,  Realizarea proiectelor de
și/sau indicat cu figuri consecință. grup/individuale, inclusiv
geometrice, recurgând la  Teorema reciprocă. proiecte STEM/STEAM, privind
argumentări, exemple, Exemplu, contraexemplu. aplicarea figurilor geometrice
contraexemple.  Metoda reducerii la studiate în situaţii reale şi/sau
absurd. modelate.
 Drepte paralele. Criterii  Aplicarea jocurilor didactice în
de paralelism. predarea-învățarea-evaluarea
 Drepte perpendiculare. figurilor geometrice studiate.
Distanța de la un punct la Produse recomandate:
o dreaptă.  cazul cercetat, cu aplicații
 Simetria faţă de un punct, practice;
simetria faţă de o dreaptă.  problemă rezolvată;
Proprietăţi.  planul de idei;
Elemente noi de limbaj  desenul;
matematic:  argumentarea orală/în scris;
propoziție, propoziție particulară,  lucrarea practică pe teren
propoziție generală, negarea unei ”Calcularea măsurilor
propoziții, operatori logici „şi”, unghiurilor”;
„sau”, „nu”, „dacă-atunci”,  matricea de asociere
termenii „oricare ar fi”, „există” completată;
, definiție, axiomă, teoremă,  proiectul STEAM„Simetria în
criteriu, ipoteză, concluzie, arte”;
demonstrație, consecință, teorema  proiectul STEM „Simetria în
reciprocă, unghiuri interne natură”;
alterne, unghiuri interne de  harta conceptuală elaborată la
aceiași parte a secantei, unghiuri capitol;
externe alterne, unghiuri externe  testul sumativ rezolvat.
de aceiași parte a secantei,
unghiuri corespondente, axioma
lui Euclid, simetria faţă de un
punct, centrul de simetrie,
simetria faţă de o dreaptă, axă de
simetrie.
6.1. Recunoaşterea VI. Triunghiuri congruente  Rezolvarea exerciţiilor și
triunghiurilor congruente  Triunghi. Definiţie, problemelor de:
și a cazurilor de elemente, clasificarea - identificare a segmentelor,
congruență a triunghiurilor. unghiurilor, triunghiurilor congruente
triunghiurilor în contexte  Relaţia de congruenţă. în configuraţii geometrice reale şi/sau
diverse.  Segmente congruente. modelate;
6.2. Reprezentarea prin  Unghiuri congruente. - stabilire a relaţiei de congruenţă între
desen a figurilor studiate  Triunghiuri congruente. două triunghiuri, utilizând criteriile de
şi confecţionarea din  Cazurile de congruenţă congruenţă;
diferite materiale a a triunghiurilor. - aplicarea criteriilor decongruenţă a
figurilor geometrice şi  Construcţia (utilizând triunghiurilor, a metodei triunghiurilor
relaţiilor studiate. rigla ş compasul) a congruente în rezolvarea problemelor
6.3. Transpunerea în triunghiurilor după diverse;
limbaj specific cazurile LUL, ULU, - justificare a unui demers sau rezultat
geometriei a unor LLL. obţinut sau indicat în contextul
probleme, situaţii-prob- congruenţei triunghiurilor, recurgând la
 Inegalități în triunghi.
lemă şi rezolvarea argumentări, demonstraţii, exemple,
 Criteriile de congruenţă

26
problemelor obţinute. pentru triunghiurile contraexemple;
6.4.Elaborarea planului de dreptunghice (cu - rezolvare a problemelor simple de
rezolvare a problemei demonstraţie). demonstraţie, de construirea unor
referioare la utilizarea  Metoda triunghiurilor secvenţe simple de raţionament
metodei triungiurilor congruente. deductiv;
congruente, a proprie-  Bisectoarea unui unghi. - investigare a valorii de adevăr a unei
tăţilor triunghiurilor în Proprietatea bisectoarei afirmaţii, propoziţii;
contexte variate și (cu demonstrație). - creare şi rezolvare a unor probleme
rezolvarea problemei în Construcția bisectoarei simple, pornind de la un model
conformitate cu planul. unui unghi cu ajutorul geometric indicat.
6.5.Aplicarea cazurilor de riglei şi compasului.  Cercetarea cazurilor concrete din
congruenţă a triunghiu-  Mediatoarea unui situații reale și/sau modelate
rilor în rezolvări de segment. Proprietatea referitoare la triunghiuri și
probleme. mediatoarei(cu congruența acestora și
6.6.Analizarea şi demonstrație). soluționarea problemei
interpretarea Construcția mediatoarei identificate.
rezultatelor obţinute prin unui segment cu ajutorul  Realizarea lucrărilor practice,
rezolvarea unor probleme riglei şi compasului. inclusiv pe teren, privind
practice cu referire la  Linii importante în aplicarea triunghiurilor
figurile geometrice şi la triunghi. Mediana în congruente în practică.
unităţile de măsură triunghi. Bisectoarea  Realizarea investigațiilor privind
studiate. triunghiului. Înălțimea utilizarea triunghiurilor și a
6.7.Justificarea unui de- triunghiului. Mediatoarea triunghiurilor congruente în
mers sau rezultat obţinut triunghiului. Proprietăți. diverse domenii.
sau indicat cu triunghiuri,  Suma măsurilor  Realizarea unor proiecte de
recurgând la argumentări, unghiurilor unui grup/individuale, inclusiv
demonstraţii. triunghi.Teorema proiecte STEM/STEAM, privind
6.8. Construirea unor unghiului exterior (cu aplicarea triunghiurilor în situaţii
secvenţe simple de demonstrație). reale şi/sau modelate.
raţionament deductiv.  Proprietăţile triunghiului  Aplicarea jocurilor didactice în
6.9. Investigarea valorii de isoscel (cu demonstraţie). predarea- învățarea-evaluarea
adevăr a unei afirmaţii, triunghiurilor.
 Proprietățile triunghului
propoziţii, inclusiv cu echilateral (cu Produse recomandate:
ajutorul exemplelor, demonstraţie).  cazul cercetat, cu aplicații
contraexemplelor. practice;
 Linia mijlocie în triunghi.
 problema rezolvată;
Proprietăţi (cu
 planul de idei elaborat;
demonstraţie).
 desenul;
 Triunghiul dreptunghic.
 argumentarea orală/în scris;
Proprietăţile triunghiului
 demonstrația;
dreptunghic: lungimea
 lucrarea practică pe teren
medianei corespunzătoare ”Calcularea distanțelor până la
ipotenuzei, proprietatea un punct inaccesibil, a înălțimii
triunghiului drept-unghic unui obiect”;
cu un unghi de 30 0 (cu  matricea de asociere
demonstraţie). completată;
Elemente noi de limbaj  harta conceptuală elaborată la
matematic: capitol;
relația de congruență, triunghiuri  testul sumativ rezolvat.
congruente, cazuri de congruență
LUL, ULU, LLL a triunghiurilor,
triunghi dreptunghic, catetă,
ipotenuză, unghi exterior, linii
importante în triunghi, mediana
triunghiului, bisectoarea
triunghiului,mediatoarea
triunghiului, înălțimea

27
triunghiului, linia mijlocie în
triunghi.

Anexă
privind notațiile şi simbolurile figurilor geometrice

Punct – A,B,C, ...; Dreaptă – a,b,c,... sau AB, CD, ...


Plan -  ,  ,  , ... sau (ABC), sau (A,a), sau (AB,C); Semiplan – [a,C, (a,C;
Semidreaptă – [AB, (AB; Segment – [AB], (AB), [AB), (AB];
Lungimea segmentului – AB; Unghi - ABC;
Măsura unghiului - m(ABC); Triunghi - ABC;
Cerc – C(O;r) sau C(A;AB) ; Arc de cerc - AB sau ALB;
Lungimea arcului de cerc - l AB ; Măsura arcului de cerc – m(AB); Disc
- D(O;r);
Perimetru PABC ; PABCD ; Semiperimetru – p;
Aria - AABC ; AABCD ; Al ; Ab ; At ; Volumul – V;
Înălţimea - ha , h[ AB ] ;h- pentru figurigeometriceMediana - m a sau m[ AB ] ;
plane, H – pentru corpuri geometrice;
Bisectoarea - ba sau b[ AB ] ; Mediatoarea -  a sau  [ AB ]

LA FINELE CLASEI A VII-a, ELEVUL POATE:


 identifica, scrie, citi, reprezinta pe axă, compara și ordona numere naturale, întregi, raționale,
iraționale, reale în diverse situații;
 efectua în diverse situații reale și/sau modelate operații cu numere reale (adunare, scădere,
înmulțire, împărțire, ridicare la putere cu exponent natural, extragerea rădăcinii pătrate);
 aplica proprietățile studiate ale modulului unui număr real în diferite contexte pentru a efectua
operațiile solicitate;
 aplica proprietățile studiate ale rădăcinii pătrate în diferite contexte;
 utiliza formulele de calcul prescurtat pentru optimizarea transformărilor algebrice;
 recunoaște în diverse contexte funcția și elementele ei;
 reprezinta grafic, analitic funcția de gradul I;
 formula exemple de funcții de gradul I din diverse domenii, inclusiv din viața cotidiană;
 rezolva probleme simple din cotidian, utilizând ecuații/inecuații de gradul I cu o necunoscută;
 identifica și aplica elementele de logică matematică studiate în diverse contexte;
 identifica în diverse configurații noțiunile geometrice fundamentale;
 selecta perechile de triunghiuri congruente în diverse situații;
 utiliza metoda triunghiurilor congruente în rezolvări de probleme;
 utiliza proprietățile studiate ale triunghiurilor, inclusiv ale triunghiului dreptunghic, în
rezolvări de probleme din diverse domenii;
 reprezenta pe desen, utilizând instrumentele de desen și instrumentele TIC, figurile geometrice
studiate;
 determina perimetrul triunghiului, lungimii liniei mijlocii, utilizând proprietățile/formulele
învățate;
 utiliza instrumente geometrice la construirea dreptelor paralele, perpendiculare, a unghiurilor, a
bisectoarei unui unghi, a mediatoarei unui segment;
 recunoaște în mediul înconjurător figuri simetrice față de un punct, față de o dreaptă;

28
 identifica și aplica în diverse situații translația și proprietățile acesteia;
 identifica și utiliza termenii specifici și notațiile aferente conceptelor de număr natural, întreg,
rațional,irațional, real, specifici ecuației, inecuației, calculului algebric, funcției și elementelor de
geometrie studiate și a simbolurilor matematice aferente în contexte diverse;
 investigha valoarea de adevăr (Adevăr/Fals) a unei afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu ajutorul
exemplelor, contraexemplelor;
 justifica un rezultat, recurgând la argumentări, demonstrații,susținând propriile opinii și idei.

Clasa a VIII-a
Activităţi și produse de învăţare
Unități de competențe Unități de conținut
recomandate
1.1 . Identificarea și  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor
aplicarea terminologiei I. Numere reale.Recapitulare şi de:
aferente numărului real completări - identificare în diverse contexte a
în situaţii reale şi/sau  Mulţimea numerelor reale. numerelor naturale, întregi, raţionale,
modelate. Modulul numărului real. iraţionale, reale, puterilor, radicalilor
1.2 . Recunoașterea în Proprietăţi: şi a proprietăţilor acestora;
diverse enunţuri şi | a | 0 ; - aplicare a terminologiei aferente
exemplificarea în diverse numărului real în situaţii reale şi/sau
| a | a ;
contexte a numerelor reale, modelate, inclusiv în comunicare;
a puterilor, radicalilor şi | a |2  a 2 - ordonare, comparare şi reprezentare
proprietăţilor acestora. | ab || a || b | ; a numerelor reale pe axă;
1.3. Ordonarea, - scriere a numerelor reale în diverse
compararea şi a |a| forme;
| | , b  0.
reprezentarea nume-relor b |b| - determinare a cărei mulţimi de
reale pe axă. numere, obiecte îi aparţine numărul,
 Operaţii cu numere reale.
1.4. Aplicarea obiectul dat;
 Puteri cu exponent natural.
moduluilui numărului real - calcul cu numere reale şi aplicare în
Proprietăţi (cu demonstraţie).
și a proprietăților acestuia calcule a algoritmilor şi proprietăţilor
în diverse situații.  Puteri cu exponent întreg.
studiate;
Proprietăţi.
1.5. Alegerea formei de - efectuare de rotunjiri şi estimări în
reprezentare a unui număr  Rădăcină pătrată.Extragerea
calcule cu numere reale, cu mărimi;
real şi utilizarea de rădăcinii pătrate. Estimarea
- evidenţiere a avantajelor folosirii
prin rotunjire a valorii
algoritmi pentru proprietăţilor operaţiilor cu numere
optimizarea calculului cu rădăcinii pătrate.
reale;
 Proprietăţi ale rădăcinii pătrate.
numere reale. - rezolvare de probleme şi situaţii-
1.6. Operarea cu  Introducerea factorului sub problemă, utilizând numere reale și
numere reale pentru radical. Scoaterea factorilor de operații cu numere reale;
efectuarea calculelor cu sub radical. - justificare şi argumentare a
numere reale în diverse rezultatelor obţinute şi a tehnologiilor
contexte, utilizând Elemente noi de limbaj de calcul utilizate;
proprietățile operațiilor matematic: - formare a obişnuinţei de a verifica
studiate și a putere cu exponent întreg, regulile dacă o problemă este sau nu
semnificațiilor de calcul cu puteri cu exponent determinată, investigând valoarea de
parantezelor. întreg. adevăr a rezultatului obținut;
1.7. Clasificarea după - justificare a unui demers sau
diverse criterii a rezultat matematic obţinut sau indicat
elementelor mulţimilor cu numere reale, recurgând la
numerice N, Z,Q, R. argumentări, demonstraţii.
1.8. Investigarea  Cercetarea studiilor de caz
valorii de adevăr a unei referitoare la numere reale și
afirmaţii, propoziţii cu soluționarea problemei identificate.
numere reale, inclusiv cu  Realizarea unor lucrări practice
ajutorul exemplelor, privind aplicarea numerelor reale în

29
contraexemplelor. practică.
1.9. Justificarea unui  Realizarea unor investigații privind
demers sau rezultat utilizarea numerelor reale în diverse
obţinut sau indicat cu domenii.
numere reale,recurgând la  Realizarea unor proiecte de
argumentări, demonstraţii. grup/individuale privind aplicarea
numerelor reale în situaţii reale şi/sau
modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea
numerelor reale.
Produse recomandate:
 cazul cercetat cu aplicații practice;
 exercițiul rezolvat;
 problema rezolvată;
 algoritmul aplicat;
 contraexemplul prezentat;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
II. Calculul algebric  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor
2.1. Identificarea și  Numere reale reprezezentate de:
aplicarea terminologiei prin litere. - identificare și aplicare a
aferente calculului  Operaţii cu numere reale terminologiei aferente calculului
algebric în contexte reprezentate prin litere. algebric în contexte diverse;
diverse.  Formule de calcul prescurtat: - creare şi rezolvare a unor probleme
2.2. Efectuarea de adunări (a  b) 2  a 2  2ab  b 2 ; utilizând litere în locul numerelor
scăderi, înmulţiri, împărţiri necunoscute;
şi ridicări la putere cu (a  b)( a  b)  a 2  b 2 ; - efectuare de adunări, scăderi,
exponent natural ale (a  b) 3  a 3  3a 2 b  3ab 2  b 3 înmulţiri, împărţiri şi ridicări la putere
numerelor reale cu exponent natural ale numerelor
reprezentate prin litere. a 3  b 3  (a  b)(a 2  ab  b 2 ) . reale reprezentate prin litere în diverse
2.3. Identificarea în  Metode de descompunere în contexte;
enunţuri diverse a factori: - identificare în enunţuri a formulelor
formulelor calculului - descompunerea în factori calculului prescurtat şi utilizare a
prescurtat şi utilizarea folosind factorul comun ; acestora pentru simplificarea unor
acestora pentru - descompunerea în factori calcule;
simplificarea unor calcule. folosind metoda grupării; - descompunere a unei expresii
2.4. Descompunerea unei - descompunerea în factori algebrice în produs de factori
expresii algebrice în folosind formulele de calcul utilizând, inclusiv, formulele
produs de factori, utilizând prescurtat. calculului prescurtat;
metoda adecvată.  Transformări identice ale - transformare a expresiilor algebrice
2.5.Analizarea rezolvării expresiilor algebrice. utilizând elementele studiate de calcul
unei probleme, situaţii- algebric;
problemă în contextul Elemente noi de limbaj - investigare a valorii de adevăr a
corectitudinii, al matematic: unei afirmaţii, propoziţii prin
simplităţii, al clarităţii şi al cubul sumei, cubul diferenței, suma demonstraţii, cu ajutorul exemplelor,
semnificaţiei rezultatelor. cuburilor, diferența cuburilor. contraexemplelor.
2.6. Investigarea valorii  Cercetarea cazurilor concrete din
de adevăr a unei afirmaţii, diverse domenii referitoare la
propoziţii privind calculul calculul algebric și soluționarea
algebric, inclusiv cu problemei identificate.
ajutorul exemplelor,  Realizarea unor investigații privind
contraexemplelor, utilizarea caculului algebric în
demonstraţiilor. diverse domenii.
 Aplicarea jocurilor didactice în

30
predarea-învățarea-evaluarea
calculului algebric.
Produse recomandate:
 exercițiul rezolvat;
 problema rezolvată;
 algoritmul aplicat;
 contraexemplul prezentat;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
3.1. Identificarea în diverse III. Şiruri. Funcţii  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor
enunţuri şi aplicarea în  Noţiunea de şir numeric. de:
contexte diverse a  Moduri de definire a unui şir. - utilizare a regulilor date pentru a
terminologiei şi notaţiilor  Clasificarea şirurilor ( şiruri construi şiruri;
aferente noţiunii de şir, finite, şiruri infinite, şiruri - construire a unor exemple de
funcţie. monotone). dependenţe funcţionale, funcţii;
3.2. Clasificarea şirurilor,  Noţiunea de funcţie. - identificare și aplicare în contexte
funcţiilor după diverse Dependenţe funcţionale. diverse, inclusiv în comunicare, a
criterii. Moduri de definire a funcţiei. terminologiei, notaţiilor aferente
3.3. Identificarea și  Graficul funcţiei. noţiunii de şir, funcţie;
descrierea unor şiruri,  Funcţia de gradul I. Proprietăţi - scriere, citire, exemplificare a
dependenţe funcţionale în (zerou, semn, monotonie). noţiunilor şir, dependenţă funcţională,
situaţii reale şi/sau Panta dreptei. funcţie, lege de corespondenţă,
modelate.  Funcția constantă. domeniu de definiţie (finit, infinit),
3.4.Reprezentarea în
 Proporţionalitatea directă. codomeniu, mulţime de valori, tabel de
diverse moduri (analitic, valori, diagramă, grafic;
 Funcţia de forma
sintetic, grafic) a unor - reprezentare în diverse moduri
corespondenţe şi/ sau funcţii   k 
f : R  R , f ( x)  , k  R (analitic, sintetic, grafic) a unor
în scopul caracterizării x corespondenţe şi/ sau funcţii;
acestora. - lectură grafică/analitică și
3.5. Extrapolarea funcțiilor Proprietăţi (semn, monotonie) determinare a proprietăților funcției;
studiate și aproprietăţilor ale funcţiei. - aplicare a proprietăţilor funcţiilor în
acestora pentru rezolvarea  Funcţia rezolvări de probleme;
problemelor, situaţiilor- f : R  R , f ( x )  x . - utilizare a funcţiilor și șirurilor
problemă din diverse studiate în rezolvări de probleme,
domenii. Proprietăţi (zerou, semn, situaţii-problemă din diverse domenii,
3.6. Deducerea monotonie). inclusiv pentru studierea și
proprietăţilor funcţiei exemplificarea unor procese fizice,
studiate (zerouri, semn, Elemente noi de limbaj chimice, biologice, economice,
monotonie) prin lectura matematic: istorice, sociale;
grafică şi/sau analitică. șir numeric, șir numeric finit, șir - justificare a unui demers sau
3.7. Utilizarea funcţiilor și numeric infinit, formula rezultat matematic obţinut sau indicat
șirurilor studiate în termenului de rangul n al șirului, cu studiul şirurilor, funcţiilor,
rezolvări de probleme, șir numeric strict crescător, șir recurgând la argumentări,
situaţii-problemă, în numeric crescător, șir numeric demonstraţii;
studierea și explicarea unor - investigare a valorii de adevăr a
strict descrescător, șir numeric
procese fizice, chimice, unei afirmaţii, propoziţii cu ajutorul
descrescător, șir numeric
biologice, economice, demonstraţiilor, a exemplelor,
istorice sociale și/sau constant, șir numeric monoton, contraexemplelor.
antreprenoriale . ecuația graficului funcției,
3.8. Investigarea valorii de proporționalitate inversă,  Cercetarea unor cazuri concrete din
adevăr a unei afirmaţii, hiperbola, funcția radical. situații reale și/sau modelate
propoziţii privind șirurile referitoare la șirurile, funcțiile studiate
numerice și funcții, inclusiv și soluționarea problemei identificate.
cu ajutorul exemplelor,  Realizarea unor lucrări practice,
contraexemplelor,

31
demonstraţiilor. inclusiv pe teren, privind aplicarea
funcțiilor studiate în practică.
 Realizarea unor investigații privind
aplicarea șirurilor, funcțiilor studiate
în diverse domenii.
 Realizarea unor proiecte de
grup/individuale, inclusiv proiecte
STEM/ STEAM, privind aplicarea
șirurilor, funcțiilor, studiate în
situaţii reale şi/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea șirurilor,
funcțiilor studiate.
Produse recomandate:
 investigația ”Schimbarea
temperaturii aerului într-o săptămână”;
 exercițiul rezolvat;
 problema rezolvată;
 algoritmul aplicat;
 graficul trasat al funcței;
 proiectul STEM ”Funcții în sport”;
 proiectul ”Funcții în fizică”;
 diagrama elaborată;
 argumentarea orală/în scris;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
4.1. Identificarea în IV.Ecuaţii. Inecuaţii. Sisteme  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor
diverse enunţuri şi  Noţiunea de ecuaţie de gradul I de:
aplicarea în diverse cu o necunoscută. Recapitulare - identificare în diverse enunţuri şi
contexte a terminologiilor, şi completări. aplicare, în diverse contexte a
a notaţiilor aferente  Noţiunea de ecuaţie de gradul I terminologiilor, notaţiilor aferente
noţiunilor de ecuaţie, cu două necunoscute. noţiunilor de ecuaţie, inecuaţie, sistem;
inecuaţie, sistem. Reprezentarea geometrică a - aflare a soluțiilor ecuaţiilor
4.2. Evaluarea şi ecuaţiei de gradul I cu două liniare, inecuațiilor cu o necunoscută, a
analizarea rezolvării unei necunoscute. Panta dreptei. sistemelor de ecuații și inecuații în
ecuaţii, inecuaţii, sistem în  Noţiunea de sistem de două diverse contexte;
contextul corectitudinii, al ecuaţii de gradul I cu două - reprenzentare grafică a soluţiilor
simplităţii, al clarităţii şi al necunoscute.Transformări ecuaţiilor de gradul I cu una şi două
semnificaţiei rezultatelor. echivalente. necunoscute;
4.3. Rezolvarea tipurilor  Metode de rezolvare a - efectuare a transformărilor
studiate de ecuații, sistemelor de două ecuaţii de echivalente pentru a obţine ecuaţii,
inecuații, sisteme în gradul I cu două necunoscute inecuaţii, sisteme echivalente cu cele
diverse contexte. (metoda reducerii, metoda date;
4.4. Transpunerea unei substituţiei, metoda grafică). - rezolvare a sistemelor de două
probleme, situaţii-  Rezolvarea problemelor cu text ecuaţii de gradul I cu două necunoscute
problemă în limbajul cu ajutorul ecuaţiilor şi/sau prin diverse metode: metoda reducerii,
ecuaţiilor, inecuaţiilor sistemelor de ecuaţii. metoda substituţiei, metoda grafică;
şi/sau al sistemelor,  Inegalităţi numerice. - transpunere a unei probleme,
rezolvarea problemei Proprietăţi. situaţii-problemă în limbajul ecuaţiilor,
obţinute şi interpretarea  Intervale de numere reale. inecuaţiilor şi/sau al sistemelor,
rezul-tatului. Operaţii cu intervale rezolvarea problemei obţinute şi
4.5. Obţinerea de ecuaţii, (reuniunea, intersecţia). interpretare a rezultatului;
inecuaţii, sisteme, utilizând - creare şi rezolvare a unor
 Noţiunea de inecuaţie de
transformările echivalente, probleme simple pornind de la un
gradul I cu o necunoscută.
rezolvarea ecuațiilor, model dat: ecuaţie, inecuaţie, sistem;

32
inecuațiilor și sistemelor  Rezolvarea inecuaţiilor de - efectuare de reuniuni şi intersecţii
obținute. gradul I cu o necunoscută. cu intervale numerice şi reprzentare pe
4.6. Crearea şi rezolvarea  Noţiunea de sistem de inecuaţii axă a rezultatelor obţinute;
unor probleme simple de gradui I cu o necunoscută. - justificare a unui demers sau
pornind de la un model  Rezolvarea sistemelor de rezultat obţinut sau indicat cu
dat: ecuaţie, inecuaţie, inecuaţii de gradul I cu o inegalităţi, ecuaţii, inecuaţii, sisteme
sistem. necunoscută. recurgând la argumentări, demonstraţii,
4.7. Aplicarea exemple, contraexemple;
proprietăţilor funcţiilor în Elemente noi de limbaj - utilizarea tipurilor studiate de
rezolvarea unor ecuaţii, matematic: ecuații, inecuații și sisteme, pentru a
inecuaţii, sisteme. ecuație cu două necunoscute, rezolva probleme din diverse domenii;
4.8. Utilizarea tipurilor soluție a ecuației cu două - aplicare a proprietăţilor funcţiilor
studiate de ecuații, în rezolvarea unor ecuaţii, inecuaţii,
necunoscute, domeniul valorilor
inecuații și sisteme, pentru sisteme în diverse contexte.
a rezolva probleme din admisibile a unei ecuații cu două  Cercetarea unor cazuri concrete din
diverse domenii: fizică, necunoscute, graficul ecuației, situații reale și/sau modelate
chimie, economie etc. dreapta soluțiilor ecuației, sistem referitoare la ecuațiile, inecuațiile,
4.9. Justificarea unui de două ecuații cu două sistemele studiate și soluționarea
demers sau rezultat necunoscute, soluție a sistemului problemei identificate.
matematic obţinut sau de două ecuații cu două  Realizarea unor investigații privind
indicat cu inegalităţi, aplicarea ecuațiilor, inecuațiilor,
necunoscute, mulțimea soluțiilor
ecuaţii, inecuaţii, sisteme sistemelor studiate în diverse domenii.
recurgând la argumentări, sistemului de ecuații, sisteme  Realizarea unor proiecte de
demonstraţii, exemple, echivalente, metoda substituției, grup/individuale, privind aplicarea
contraexemple. metoda reducerii, metoda grafică, ecuațiilor, inecua-țiilor, sistemelor
sistem de inecuații de gradul I cu o studiate în situaţii reale şi/sau
necunoscută, soluție a sistemului modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
de inecuații de gradul I cu o
predarea-învățarea-evaluarea
necunoscută, mulțimea soluțiilor
ecuațiilor, inecuațiilor, sistemelor
sistemului de inecuații de gradul I studiate.
cu o necunoscută. Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 exercițiul rezolvat;
 problema rezolvată;
 algoritmul aplicat;
 gafice trasate pentru sisteme de
ecuații;
 proiectul „Aplicații ale ecuațiilor,
inecuațiilor, sistemelor de ecuații în
diverse domenii”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
5.1. Identificarea în V. Ecuaţii de gradul II  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor
diverse enunţuri şi  Noţiunea de ecuaţie de gradul de:
aplicarea în diverse II cu o necunoscută; - identificare în diverse enunţuri şi
contexte a termino-logiei, a  Rezolvarea ecuaţiilor de forma aplicare în diverse contexte a
notaţiilor aferente noţiunii ax 2  c  0, a  0, a, c  R ; terminologiei, notaţiilor aferente
de ecuaţie de gradul II cu o noţiunii de ecuaţie de gradul II cu o
necunoscută.  Rezolvarea ecuaţiilor de forma necunoscută;
5.2. Evaluarea şi ax 2  bx  0, a  0, a, b  R ; - recunoaștere în diverse contexte a
analizarea rezolvării unei componentelor ecuației de gradul II;
 Rezolvarea ecuaţiilor de forma
ecuaţii de gradul II în - clasificare a ecuaţiilor de gradul
contextul corectitudinii, al a( x  m)( x  n)  0, a  R  . II după diverse criterii;
simplităţii, al clarităţii şi al

33
semnificaţiei rezultatelor.  Rezolvarea ecuaţiilor de gradul - identificare și rezolvare a
5.3. Transpunerea unei II cu o necunoscută, forma diferitor tipuri de ecuaţii de gradul II cu
probleme, situaţii- completă. o necunoscută şi reductibile la acestea în
problemă în limbajul  Rezolvarea ecuaţiilor de gradul contexte reale și/sau modelate;
ecuaţiilor de gradul II cu o II, forma redusă. - descompunere în factori a
necunoscută sau reductibile  Relaţiile între soluţii şi expresiei de forma
la acestea, rezolvarea coeficienţi: teorema lui Viete; ax 2  bx  с, a  0, a, b, с  R şi aplicare a
problemei obţinute şi reciproca teoremei lui Viete. astfel de descompuneri în rezolvări de
interpretarea rezul-  Descompunerea în produs de probleme;
tatului. factori a expresiei de forma - transpunere a unei probleme,
5.4. Clasificarea ecuaţiilor
ax 2  bx  с, a  0, a, b, с  R . situaţii-problemă în limbajul ecuaţiilor
de gradul II după diverse de gradul II cu o necunoscută sau
criterii.  Rezolvarea problemelor prin
aplicarea ecuațiilor de gradul reductibile la acestea, rezolvarea
5.5. Rezolvarea ecuațiilor problemei obţinute şi interpretarea
de gradul II în diverse II.
rezultatului;
contexte, utilizând metoda
Elemente noi de limbaj - aplicare a ecuațiilor de gradul II
rațională. la studiul altor discipline;
5.6. Aplicarea relațiilor lui matematic:
ecuație de gradul II cu o necunos- - soluționare şi creare de ecuaţii de
Viete în rezolvări și creări
cută; coeficienții ecuației de gradul gradul II cu o necunoscută, utilizând
de ecuații de gradul II.
teorema lui Viete şi/sau reciproca
5.7. Justificarea unui II cu o necunoscută; ecuație de teoremei lui Viete;
demers sau rezultat obţinut gradul II, forma incompletă; - investigarea valorii de adevăr
sau indicat cu ecuaţii, ecuație de gradul II, forma redusă; şi/sau justificarea unui demers sau
recurgând la argumentări,
discriminantul ecuației de gradul II rezultat matematic obţinut sau indicat cu
demonstrații.
cu o necunoscută; delta; formula ecuaţii, recurgând la argumentări,
de rezolvare a ecuaţiei de gradul demonstrații, exemple, contraexemple.
 Cercetarea unor cazuri concrete din
II; relațiile lui Viete.
situații reale și/sau modelate
referitoare la ecuațiile de gradul II
studiate și soluționarea problemei
identificate.
 Realizarea unor investigații privind
aplicarea ecuațiilor de gradul II
studiate în diverse domenii.
 Realizarea unor proiecte de
grup/individuale,inclusiv proiecte
privind aplicarea ecuațiilor de gradul
II studiate în situaţii reale şi/sau
modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea
ecuațiilor de gradul II studiate.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 exercițiu rezolvat;
 problemă rezolvată;
 algoritmul aplicat;
 contraexemplul prezentat;
 proiectul ”Aplicații ale ecuației de
gradul doi în diverse domenii”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
6.1.Recunoașterea în VI. Figuri geometrice plane.  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor
diverse contexte și Recapitulare şi completări de:

34
aplicarea în diverse  Elemente de logică - recunoaștere în diverse contexte
situații a elementelor de matematică: enunţ, propoziţie și aplicare în diverse situații a
logică matematică studiate. (simplă, compusă), definiţie, elementelor de logică matematică
6.2. Recunoașterea în axiomă, teoremă, consecinţă, studiate;
diverse contexte și teorema reciprocă, ipoteză, - identificare, descriere verbală şi
aplicarea în diverse concluzie, demonstraţie, în scris, utilizând terminologia şi
situații a terminolo-giilor și valoarea de adevăr, notaţiile respective a noţiunilor
notațiilor aferente figurilor contraexemplu. geometrice studiate în diverse contexte;
geometrice studiate.  Triunghiuri. Clasificarea triun- - clasificare şi comparare a
6.3.Identificarea, ghiurilor. Liniile importante în figurilor geometrice studiate;
descrierea verbală şi în triunghi. Proprietăţi. - reprezentare în plan a figurilor
scris, utilizând  Cercul. Elementele cercului. geometrice studiate, utilizând
terminologia şi notaţiile Discul. Elementele discului. instrumentele de desen, instrumentele
respective a noţiunilor  Poziţia relativă a unei drepte TIC şi aplicare a reprezentărilor
geometrice studiate în faţă de un cerc/disc. respective în rezolvări de probleme;
diverse contexte.  Unghi la centru. Arce de cerc. - analiză şi interpretare a
6.4. Clasificarea şi  Unghi înscris în cerc. rezultatelor obţinute prin rezolvarea
compararea figurilor unor probleme practice cu referire la
geometrice studiate după Elemente noi de limbaj figurile geometrice studiate şi la
diverse criterii. matematic: unităţile de măsură relevante;
6.5. Reprezentarea în plan dreaptă exterioară cercului, - justificare a unui demers sau
a figurilor geometrice
dreaptă tangentă la cerc, dreaptă rezultat obţinut sau indicat cu figuri
studiate, utilizând geometrice, recurgând la argumentări,
instrumentele de desen, secantă la cerc, unghi la centru, demonstraţii;
instrumentele TIC şi arc mic de cerc, arc mare de cerc, - construire a unor secvenţe
aplicarea reprezentărilor capetele arcelor, arce simple de raţionament deductiv,
respective în rezolvări de complementare, măsura unui arc, rezolvare a unor probleme simple de
probleme. unghi înscris în cerc. demonstraţie;
6.6. Aplicarea figurilor - investigare a valorii de adevăr a
geometrice studiate și a unei afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu
proprietăţilor acestora în ajutorul exemplelor, contraexemplelor;
diverse domenii, în situaţii - aplicare a figurilor figurilor
reale şi/sau modelate. geometrice studiate și a proprietăţilor
6.7. Justificarea unui acestora în diverse domenii, inclusiv în
demers sau rezultat obţinut viața cotidiană.
sau indicat cu figuri  Cercetarea unor cazuri concrete din
geometrice, recurgând la situații reale și/sau modelate
argumen-tări, demonstraţii. referitoare la figurile geometrice
6.8. Construirea unor studiate și soluționarea problemei
secvenţe simple de identificate.
raţionament deductiv.  Realizarea unor lucrări practice,
6.9. Investigarea valorii inclusiv pe teren, privind aplicarea
de adevăr a unei afirmaţii, figurilor geometrice studiate în
propoziţii referitoare la practică.
figurile geometrice  Realizarea unor investigații privind
studiate, inclusiv cu utilizarea figurilor geometrice
ajutorul exemplelor, studiate în diverse domenii.
contraexemplelor.  Realizarea unor proiecte de
grup/individuale, inclusiv proiecte
STEM/ STEAM, privind aplicarea
figurilor geometrice studiate în
situaţii reale şi/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea figurilor
geometrice studiate.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații practice;

35
 problemă rezolvată;
 planul de idei elaborat;
 desenul;
 argumentarea orală/în scris;
 demonstrația;
 lucrarea practică pe teren
„Determinarea figurilor geometrice în
curtea școlii”;
 proiectul STEAM „Aplicații ale
figurilor geometrice în design”;
 matricea de asociere completată;
 modele ale figurilor geometrice
studiate;
 harta conceptuală elaborată la
capitol/unitate de învățare;
 testul sumativ rezolvat.
7.1.Identificarea în VII. Triunghiuri asemenea  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor
diverse situații și aplicarea  Segmente proporţionale. de:
terminologiei și notațiilor  Teorema lui Thales. - identificare în diverse situații și
aferente asemănării  Triunghiuri asemenea. aplicare a terminologiei și notațiilor
triunghiurilor.  Teorema fundamentală a aferente asemănării triunghiurilor;
7.2. Identificarea asemănării. - identificare a triunghiurilor
triunghiurilor asemenea în  Criterii de asemănare a asemenea în configuraţii geometrice
configuraţii geometrice triunghiurilor. reale şi/sau modelate;
reale şi/sau modelate.  Criterii de asemănare a - stabilire a relaţiei de asemănare
7.3.Stabilirea relaţiei de triunghiurilor dreptunghice. între două triunghiuri utilizând criteriile
asemănare între două  Aplicaţii. de asemănare;
triunghiuri prin diverse - aplicare a criteriilor de asemănare
metode. a triunghiurilor în rezolvarea
Elemente noi de limbaj
7.4.Aplicarea metodei
matematic: problemelor diverse, inclusiv din viața
asemănării triunghiurilor raportul a două segmente, cotidiană;
pentru rezolvarea unor - justificare a unui demers sau
probleme practice şi/sau segmente proporționale, teorema
rezultat obţinut sau indicat în contextul
din diverse domenii. lui Thales, triunghiuri asemenea, asemănării triunghiurilor, recurgând la
7.5. Justificarea unui coeficientul de asemănare, teorema argumentări, exemple, contraexemple,
demers sau rezultat obţinut fundamentală a asemănării, demontraţii;
sau indicat în contextul criteriile de asemănare a două - rezolvare a problemelor simple
asemănării triunghiurilor, triunghiuri, criteriile de asemănare de demonstraţie, de construire a unor
recur-gând la argumentări, secvenţe simple de raţionament
a două triunghiuri dreptunghice.
demonstraţii. deductiv;
7.6.Construirea unor - investigare a valorii de adevăr a
secvenţe simple de unei afirmaţii, propoziţii;
raţionament deductiv. - creare şi rezolvare a unor
7.7. Elaborarea planului probleme simple pornind de la un
de idei privind rezolvarea model geometric indicat.
unor probleme practice, - elaborare a unor planuri de
aplicând metoda acţiuni pentru rezolvarea unor probleme
triunghiurilor asemenea și din practică, utilizând metoda
rezolvarea prob-lemei în triunghiurilor asemenea.
conformitate cu planul  Cercetarea unor cazuri concrete
elaborat. din situații reale și/sau modelate
7.8. Investigarea valorii referitoare la triunghiuri asemenea și
de adevăr a unei afirmaţii, soluționarea problemei identificate.
propoziţii cu asemănarea  Realizarea unor lucrări
triun-ghiurilor, inclusiv cu practice, inclusiv pe teren, privind
ajutorul exemplelor, aplicarea triunghiurilor asemenea în
contraexemplelor,

36
demonstrației. practică.
 Realizarea unor investigații
privind utilizarea triunghiurilor
asemenea în diverse domenii.
 Realizarea unor proiecte de
grup/individuale, inclusiv proiecte
STEM/STEAM, privind aplicarea
triunghiurilor asemenea în situaţii
reale şi/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea
triunghiurilor asemenea.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 problemă rezolvată;
 planul de idei;
 desenul;
 modele ale figurilor geometrice;
 argumentarea orală/în scris;
 demonstrația;
 proiectul STEM „Aplicații ale
asemănării triungiurilor în
construcții”;
 lucrarea practică pe teren „Aplicații
ale asemănării triunghiurilor în
activitatea practică”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
8.1. Recunoaşterea şi VIII. Relaţii metrice  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor
descrierea elementelor în triunghiul dreptunghic de:
unui triunghi dreptunghic  Proiecţii ortogonale pe o - identificare a triunghiurilor drept
în configuraţii geometrice dreaptă. unghice şi a elementelor acestuia în
reale si/sau modelate.  Teorema înălţimii (cu demon- configuraţii geometrice reale şi/sau
8.2. Aplicarea relaţiilor straţie). modelate;
metrice într-un triunghi  Teorema catetei(cu demon- - aplicare a relaţiilor metrice într
dreptunghic pentru straţie). un triunghi dreptunghic pentru
determinarea unor  Teorema lui Pitagora(cu determinarea unor elemente ale
elemente ale acestuia. demonstraţie). Aplicaţii. acestuia;
8.3. Identificarea și  Elemente de trigonometrie în - justificare a unui demers sau
apliarea în diverse triunghiul dreptunghic: sinusul, rezultat obţinut sau indicat cu relaţii
contexte a terminologiei şi cosinusul, tangenta şi metrice în triunghiul dreptunghic,
notaţiilor aferente cotangenta unui unghi ascuţit. recurgând la argumentări, demonstraţii;
triunghiului dreptunghic și  Valorile sinusului, cosinusului, - rezolvare a problemelor simple
a relațiilor metrice studiate tangentei şi cotangentei pentru de demonstraţie, de construire a unor
.    secvenţe simple de raţionament
8.4. Justificarea unui unghiurile de 30 ,45 ,60 . deductiv;
demers sau rezultat obţinut  Rezolvarea triunghiului - calculare şi utilizare a valorilor
sau indicat cu relaţii dreptunghic. sinusului, cosinusului, tangentei şi
metrice în triunghiul cotangentei unghiului de 30  ,45  , 60  în
dreptunghic, recurgând la Elemente noi de limbaj rezolvări de probleme;
argumentări, demonstraţii. matematic: - iniţiere şi realizare a unor
8.5. Construirea unor proiecția ortogonală a unei figuri investigaţii/explorări utilizând achitiţiile
secvenţe simple de pe o dreaptă,teorema înălțimii, matematice referitoare la triunghiurile
raţionament deductiv în media geometrică, teorema catetei, dreptunghice în diverse domenii.
contextul relaţiilor metrice

37
în triunghiul dreptunghic. teorema lui Pitagora, reciproca - extrapolare a relațiilor metrice în
8.6. Calcularea şi teoremei lui Pitagora, sinusul unui triunghiul dreptunghic studiate și a
utilizarea în diverse unghi ascuțit, cosinusul unui unghi elementelor de trigonometrie pentru
domenii ale valorilor rezolvarea problemelor din diverse
ascuțit, tangenta unui unghi
sinusului, cosinusului, domenii.
tangentei şi cotangentei ascuțit, cotangenta unui unghi  Cercetarea unor cazuri concre
ascuțit. din situații reale și/sau modelate
unghiului de 30  ,45  ,60  .
8.7. Extrapolarea referitoare la relațiile metrice în
relațiilor metrice studiate și triunghiurile dreptunghice și
a elemen-telor de soluționarea problemei identificate.
 Realizarea unor lucrări practice,
trigonometrie pentru
rezolvarea problemelor din inclusiv pe teren, privind aplicarea
diverse domenii. relațiilor metrice în triunghiurile
8.8. Iniţierea şi realizarea dreptunghice în practică.
 Realizarea unor investigații
unor investigaţii/explorări
utilizând achitiţiile privind utilizarea relațiilelor metrice în
matematice referitoare la triunghiurile dreptunghice în diverse
triunghiurile dreptunghice, domenii.
 Realizarea unor proiecte de
inclusiv în domeniul
antreprenorial. grup/individuale, inclusiv proiecte
STEM/STEAM, privind aplicarea
relațiilor metrice în triunghiurile
dreptunghice în situaţii reale şi/sau
modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea relațiilor
metrice în triunghiurile dreptunghice.
Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 problemă rezolvată;
 planul de idei;
 desenul;
 modele ale figurilor geometrice;
 argumentarea orală/în scris;
 demonstrația;
 proiectul STEM „Aplicații ale
relațiilor metrice în construcții”;
 lucrarea practică pe teren
„Construcția triunghiurilor
dreptunghice utilizând relațiile metrice
studiate”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
9.1. Identificarea, IX. Patrulatere. Poligoane  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor
clasificarea după diverse  Noțiunea de poligon. Poligoane de:
criterii și reprezentarea în convexe. Elemente. - clasificare a figurilor geometrice
plan a patrulaterelor,  Noțiunea de patrulater. studiate;
poligoanelor. Elemente. Patrulatere convexe. - reprezentare în plan a figurilor
9.2. Identificarea şi  Paralelogramul.Elemente, geometrice studiate, utilizând
aplicarea terminologiei, a proprietăţi, criterii. instrumentele de desen, și/sau
notaţiilor aferente  Paralelograme particulare: instrumente TIC şi aplicarea
noţiunilor de poligon -dreptunghiul, elemente, reprezentărilor respective în rezolvări de
patrulater în diverse proprietăţi, criterii; probleme;
contexte. -rombul, elemente, proprietăţi, - aplicare a patrulaterelor,
9.3.Aplicarea poligoanelor și a proprietăţilor acestora

38
proprietăţilor triunghiurilor criterii; în diverse domenii;
și patrulaterelor în - pătratul, elemente, proprietăţi, - analizare şi interpretare a
rezolvări de probleme, criterii. rezultatelor obţinute prin rezolvarea
situaţii-problemă din  Trapezul, elemente, clasificare, unor probleme din practică cu referire la
diverse domenii. proprietăţi. figurile geometrice studiate şi la
9.4. Transpunerea unei  Linia mijlocie a trapezului. unităţile de măsură relevante;
probleme, situaţii- Proprietatea liniei mijlocii (cu - construire a unor secvenţe simple
problemă referitoare la demonstraţie). de raţionament deductiv, rezolvare a
patrulatere și/sau poligoane  Noțiunea de poligon regulat. unor probleme simple de demonstraţie;
în limbajul geometric, Elemente. Poligoane regulate: - investigare a valorii de adevăr a
rezolvarea problemei triunghiul echilateral, pătratul, unei afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu
obţinute şi interpretarea hexagonul regulat. ajutorul exemplelor, contraexemplelor;
rezultatului. - justificare a unui demers sau
9.5. Investigareavalorii de Elemente noi de limbaj rezultat matematic obţinut sau indicat cu
adevăr a unei afirmaţii, matematic: triunghiuri, patrulatere, poligoane,
propoziţii cu caracter poligon convex, hexagon, criteriile recurgând la argumentări, demonstraţii.
geometric referitoare la paralelogramului, trapez, bazele  Cercetarea unor cazuri concrete din
patrulatere și poligoane. trapezului, laturi laterale situații reale și/sau modelate
9.6. Construirea unor (neparalele) ale trapezului, trapez referitoare la patrulatere și pologoane
secvenţe simple de isoscel, trapez dreptunghic, studiate și soluționarea problemei
raţionament deductiv în înălțimea trapezului, diagonala identificate.
contextul patrulaterelor trapezului, linia mijlocie a  Realizarea unor lucrări practice,
studiate. trapezului, poligon regulat, inclusiv pe teren, privind aplicarea
9.7. Elaborarea hexagon regulat, apotema patrulaterelor și pologoanelor studiate
planului de rezolvare a poligonului regulat. în practică.
problemei referitoare la  Realizarea unor investigații privind
patrulaterele și aplicarea patrulaterelor și
poligoanele studiate în pologoanelor studiate în diverse
contexte variate și domenii.
rezolvarea problemei în  Realizarea unor proiecte de
conformitate cu planul. grup/individuale, inclusiv proiecte
9.8. Justificarea unui STEM/STEAM, privind aplicarea
demers sau rezultat obţinut patrulaterelor și pologoanelor studiate
sau indicat cu patrulatere, în situaţii reale şi/sau modelate.
poligoane, susținând Produse recomandate:
propriile idei și viziuni,  problema rezolvată;
recurgând la argumentări,  demonstrația;
demonstraţii.  cazul cercetat, cu aplicații practice;
 investigația ”Poligoane regulate în
tehnică”:
 schema elaborată;
 algoritmul aplicat;
 jocul TANGRAM;
 puzzle geometric;
 planul de idei;
 proiectul STEAM „Poligoane și
patrulatere în design”;
 lucrare practică pe teren „Aplicații
ale patrulaterelor și poligoanelor în
curtea școlii”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.
10.1.Recunoașterea şi X. Vectori în plan  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor
aplicarea terminologiei, a  Translaţia. Proprietăţi. de:
notaţiilor aferente - identificare şi aplicare a

39
noţiunilor de vector și Aplicaţii. terminologiei, a notaţiilor aferente
translație în diverse  Noţunea de vector. Clasificarea noţiunii de vector, noțiunii de translație
contexte. vectorilor. Modulul vectorului. în diverse contexte;
10.2.Identificarea și  Operaţii cu vectori: suma - aplicații ale translației în situații
aplicarea translației în (regula triunghiului, regula reale și/sau modelate;
situații reale și/sau paralelogramului), diferenţa, - identificare a unor elemente de
modelate. produsul vectorului cu un geometrie vectorială în diverse contexte;
10.3. Recunoaşterea unor număr, descompunerea - efectuare a operaţiilor cu vectori;
elemente de geometrie vectorului după doi vectori - aplicare a vectorilor şi a
vectorială în diverse necoliniari. proprietăţilor lor în diverse domenii,
contexte.  Aplicaţii (în geometrie, în inclusiv în rezolvări de probleme
10.4. Operarea cu vectori fizică, în viață). practice.
în situații reale și/sau  Cercetarea unor cazuri concrete din
modelate. Elemente noi de limbaj situații reale și/sau modelate
10.5.Extrapolarea matematic: referitoare la vectori și soluționarea
vectorilor şi a proprietăţilor translația, segment orientat, problemei identificate.
lor pentru rezolvarea vector nul, vectori egali, modulul  Realizarea unor investigații privind
problemelor din diverse utilizarea vectorilor în diverse
(lungimea) vectorului, vectori coli-
domenii, inclusiv probleme domenii.
din fizică și din practica niari, adunarea vectorilor,  Realizarea unor proiecte de
cotidiană. rezultanta vectorilor, regula grup/individuale, inclusiv proiecte
10.6.Justificarea unui triunghiului, regula STEM/ STEAM, privind aplicarea
demers sau rezultat obţinut paralelogramului, scăderea vectorilor în situaţii reale şi/sau
sau indicat cu vectori, vectorilor, înmulțirea vectorilor cu modelate.
recurgând la argumentări, un număr real, descompunerea  Aplicarea jocurilor didactice în
demonstraţii. predarea-învățarea-evaluarea
vectorului după doi vectori
vectorilor.
necoliniari, vectori unitari. Produse recomandate:
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 problemă rezolvată;
 investigația ”Vectorii în viața mea”;
 planul de idei elaborat;
 desenul;
 argumentarea orală/în scris;
 proiectul „Vectorii în fizică”.
 proiectul STEAM ”Translația în
design”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la
capitol;
 testul sumativ rezolvat.

LA FINELE CLASEI A VIII-a, ELEVUL POATE:

 identifica, scrie, urilizând diverse forme, citi, compara și ordona numere reale în diverse
situații și contexte;
 efectua operațiile studiate cu numere reale, inclusiv operațiile cu numere reale reprezentate
prin litere, în situații modelate și/sau reale;
 transforma expresii algebrice, utilizând formulele de calcul prescurtat și metodele studiate
de descompunere în factori;
 identifica în situații reale și/sau modelate șiruri numerice și dependențe funcționale;
 clasifica șiruri, funcții, ecuații, inecuații, sisteme, figuri geometrice studiate după diverse
criterii date sau selectate;

40
 extrapola proprietățile șirurilor și a funcțiilor studiate pentru a rezolva probleme din diverse
domenii;
 identifica în diverse enunţuri şi aplica în diverse contexte terminologiile și notaţiile aferente
noţiunilor matematice studiate;
 identifica și rezolva în diverse contexte tipurile studiate de ecuații, inecuații și sisteme;
 identifica în diverse contexte și descrie verbal şi/sau în scris, utilizând terminologia şi
notaţiile respective, noţiunile geometrice studiate și proprietățile acestora;
 clasifica şi compara figurile geometrice studiate după diverse criterii;
 reprezenta în plan figurile geometrice studiate, utilizând instrumentele de desen,
calculatorul, instrumentele TIC şi aplica reprezentările respective în rezolvări de probleme;
 calcula măsuri de unghiuri (utilizând raportorul, elementele de trigonometrie, criteriile de
asemănare studiate), lungimi de segmente, perimetre ale figurilor, arii ale pătratelor și
dreptunghiurilor în situații reale și/sau modelate;
 aplica criteriile și proprietățile figurilor geometrice studiate în diverse contexte;
 identifica în diverse contexte și utiliza translația în diverse domenii, inclusiv în rezolvări de
probleme practice;
 identifica în diverse contexte și utiliza vectorii şi operațiile cu vectori în diverse domenii,
inclusiv în rezolvări de probleme practice;
 investiga valoarea de adevăr a unei afirmaţii, propoziţii utilizând exemple, contraexemple;
 justifica un demers/rezultat obţinut sau indicat, recurgând la argumentări, demonstraţii,
susținând propriile idei și opinii.

Clasa a IX-a

Activităţi și produse de învăţare


Unități de competențe Unități de conținut
recomandate
1.1. Identificarea, I. Mulţimea numerelor reale.  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor
clasificarea după diverse Recapitulare şi completări de:
criterii și reprezentarea în  Noţiunea de număr real. - identificare a numerelor naturale,
diferite forme a Reprezentarea numerelor întregi, raţionale, iraţionale, reale, puteri,
elementelor mulţimilor N , reale pe axă. Incluziunile radicali şi a proprietăţilor acestora în
Z , Q, R. N  Z  Q  R. diverse contexte;
1.2.Identificarea și - scriere a numerelor reale în diverse
 Modulul numărului real.
forme;
Proprietăţi: | a | 0 ; | a | a ;
utilizarea terminologiei
aferente noţiunii de număr - determinare cărei mulţimi de
real în diverse contexte. | a | 2  a 2 =| a 2 |; numere îi aparţine numărul dat;
- calcul cu numere reale şi aplicare în
1.3. Operarea cu numere | ab || a || b | ; calcule a modulului, algoritmilor și
reale pentru efectuarea
calculelor în situații reale a |a| proprietățiilor studiate;
| | , b  0. - ordonare, comparare şi
și/sau modelate. b |b|
1.4.Aplicarea algoritmilor reprezentare a numerelor reale pe axă;
 Compararea numerelor reale. - efectuare de estimări și rotunjiri în
de calcul cu numere reale Operaţii aritmetice cu
în rezolvări de probleme, a calcule cu numere, cu mărimi;
numere reale. Proprietăţi. - aplicare a numerelor reale în diverse
operațiilor cu numere reale  Puteri cu exponent întreg.
și proprietăților acestora în situații reale și/sau modelete;
Proprietăţi.

41
diferite situaţii.  Radicali de ordinul doi. - rezolvare de probleme şi situaţii
1.5. Aplicarea modulului Proprietăţi. Raţionalizarea problemă, utilizând numere reale și
numărului real şi a numitorilor de forma operații cu numere reale;
proprietăţilor acestuia în a b , a b . - justificare şi argumentare a
rezolvări de probleme. rezultatelor obţinute şi a tehnologiilor de
1.6. Explorarea estimărilor Elemente noi de limbaj calcul utilizate;
şi rotunjirilor pentru matematic: - formare a obişnuinţei de a verifica
verificarea corectitudinii raționalizare. dacă o problemă este sau nu determinată,
unor calcule cu numere investigând valoarea de adevăr a
reale în diverse contexte. rezultatului obținut;
1.7. Justificarea unui - justificare aunui demers sau rezultat
demers sau rezultat obţinut obţinut sau indicat cu numere reale,
sau indicat cu numere recurgând la argumentări, demonstraţii.
reale, recurgând la  Cercetarea cazurilor concrete din
argumentări, situații reale și/sau modelate
demonstraţii. referitoare la numere reale și
soluționarea problemei identificate.
 Realizarea unor lucrări practice, inclusiv
pe teren, privind aplicarea numerelor
reale în practică.
 Realizarea unor investigații privind
utilizarea numerelor reale în diverse
domenii.
 Realizarea unor proiecte de grup/indi-
viduale, privind aplicarea numerelor
reale în situaţii reale şi/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea numerelor
reale.
Produse recomandate:
 exercițiul rezolvat;
 problema rezolvată;
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 schema elaborată;
 sofisme matematice rezolvate;
 algoritmul aplicat;
 contraexemplul prezentat;
 investigația „Puterile în diverse
domenii”;
 proiectul „Numerele reale în viața
mea”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
2.1. Identificarea şi II. Rapoarte algebrice  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor
aplicarea terminologiei şi a  Noţiunea de raport algebric. de:
notaţiilor aferente noţiunii Domeniul valorilor admisibile - determinare a valorilor numerice ale
de raport algebric în diverse (DVA). unor expresii algebrice pentru diferite
contexte.  Amplificarea, simplificarea valori ale variabilelor;
2.2. Determinarea valorlor rapoartelor algebrice. - aplicare a algoritmilor de calcul,
numerice ale unor expresii  Operaţii aritmetice cu rapoarte utilizând proprietăţile operaţiilor cu
algebrice pentru diferite algebrice. rapoarte algebrice;
valori ale variabilelor.  Identitate. Expresii identic - efectuarede transformări identice
2.3. Utilizarea de analogii egale. ale expresiilor algebrice în domeniul
în efectuarea operţiilor cu  Transformări identice ale valorilor admisibile ale acestora;
fracţii ordinare şi rapoarte expresiilor algebrice. - identificare şi aplicare a
algebrice.

42
2.4. Aplicarea algoritmilor  Demonstraţia unor identităţi terminologiei aferente noţiunii de raport
de calcul, utilizând simple. algebric în diverse contexte;
proprietăţile operaţiilor cu - determinare a DVA a expresiilor
rapoarte algebrice în algebrice şi a rapoartelor algebrice;
rezolvări de probleme. Elemente noi de limbaj - aplicare a rapoartelor algebrice în
2.5. Efectuarea de matematic: diverse domenii.
transformări idenrtice ale raport algebric, numărătorul  Cercetarea cazurilor concrete din
expresiilor algebrice în raportului, numitorul raportului, diverse domenii referitoare la calculul
domeniul valorilor domeniul valorilor admisibile algebric și soluționarea problemei
admisibile acestora. (DVA), identitate, expresii identic identificate.
2.6. Evaluarea şi egale, transformări identice.  Realizarea unor investigații privind
analizarea unei probleme, utilizarea calculului algebric în diverse
situaţii- domenii.
problemă în contextul  Aplicarea jocurilor didactice în
corectitudinii, al simplităţii, predarea-învățarea-evaluarea calculului
al clarităţii şi al algebric.
semnificaţiei rezultatelor. Produse recomandate:
2.7. Justificarea unui  răspunsul oral;
demers sau rezultat obţinut  răspunsul scris;
sau indicat cu calcul  exercițiul rezolvat;
algebric , recur-gând la  problema rezolvată;
argumentări, demonstraţii.  schema elaborată;
 algoritmul aplicat;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
3.1. Recunoașterea şi III. Funcţii  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor
aplicarea terminologiei, a  Noţiunea de funcţie. Moduri de:
notaţiilor aferente noţiunii de definire a unei funcţii. - construire a unor exemple de
de funcţie în diverse  Graficul funcţiei. Lectură dependenţe funcţionale, funcţii;
contexte. grafică. Transformări ale - aplicare în contexte diverse,
3.2. Identificarea unor graficelor funcţiilor: translaţia inclusiv în comunicare, a terminologiei,
dependenţe funcţionale în paralelă cu axele de notaţiilor aferente noţiunii de funcţie;
situaţii reale şi/sau coordonate. - reprezentare în diverse moduri
modelate, inclusiv de tipul  Proprietăţi ale funcţiei (analitic, sintetic, grafic) a unor
funcţiei de gradul II. (zerouri, monotonie, semn, corespondenţe şi/ sau funcţii;
3.3. Transpunerea în extreme). - deducere analitică/prin lectură
limbajul funcţiilor a  Funcţia de gradul II. Cazuri grafică a proprietăţilor unei funcții;
diferitor situaţii din viața particulare ale funcției de - trasare a graficelor funcțiilor;
cotidiană și din alte gradul II. Graficul funcției de - utilizare a algoritmului de studiu al
domenii. gradul II. Proprietăţile funcției funcţiilor studiate în rezolvări de
3.4. Trasarea graficului de gradul II: zerouri, probleme, situaţii-problemă, în studierea
unei funcții, inclusiv a unei monotonie, semn, extreme. unor procese fizice, chimice, biologice,
funcții de gradul II, și  Funcţia economice, sociale modelate prin funcţii;
deducerea proprietăţilor - transpunere în limbajul funcţiilor a
f : R  R , f  x   x . Graficul
3
funcţiei (zerouri, semn, diferitor situaţii din viața cotidiană și din
monotonie,extreme) prin și proprietăţile ei (zerou, alte domenii;
lectura grafică şi/sau monotonie, semn). - investigare a valorii de adevăr a
analitică. unei afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu
3.5. Aplicarea Elemente noi de limbaj ajutorul exemplelor, contraexemplelor.
proprietăților funcţiei de matematic:  Cercetarea cazurilor concrete din situații
gradul II în rezolvări de funcția de gradul II, graficul reale și/sau modelate referitoare la
ecuaţii, inecuaţii, probleme, funcției de gradul II, parabola, funcțiile studiate și soluționarea
situaţii-problemă, în studiul ramurile parabolei, vârful problemei identificate.
unor procese fizice, parabolei, axa de simetrie a  Realizarea unor lucrări practice, inclusiv
chimice, biologice, parabolei, translația paralelă a pe teren, privind aplicarea funcțiilor
economice, sociale, graficului în raport cu axele de

43
modelate prin funcţii. coordonate, puncte de extrem, studiate în practică.
3.6. Justificarea unui extremele funcției.  Realizarea unor investigații privind
demers sau rezultat obţinut aplicarea funciilor studiate în diverse
sau indicat cu referire la domenii.
funcţii, recurgând la  Realizarea unor proiecte de
argumentări, demonstrații. grup/individuale, inclusiv proiecte
STEM/STEAM, privind aplicarea
funcțiilor studiate în situaţii reale
şi/sau modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea funcțiilor
studiate.
Produse recomandate:
 răspunsul oral;
 răspunsul scris;
 exercițiul rezolvat;
 problema rezolvată;
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 investigația ”Elemente ale graficelor
funțiilor studiate în construcțiile din
localitate„ ;
 grafice trasate;
 algoritmul aplicat;
 proiectul STEM ”Funcțiile în
tehnică”;
 proiectul STEAM ”Funcțiile în arte”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
4.1. Identificarea şi IV. Ecuaţii, inecuații , sisteme  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor
aplicarea terminologiei, a  Noţiunea de ecuaţie. de:
notaţiilor aferente Transformări echivalente. - identificare şi aplicare a
noţiunilor de ecuaţie,  Ecuaţii de forma ax  b  0 , terminologiei, a notaţiilor aferente
inecuație, sistem de ecuaţii, a, b  R . noţiunilor de ecuaţie, inecuație, sistem de
sistem de inecuații, în ecuaţii, sistem de inecuații;
diverse contexte.  Ecuaţii de gradul II cu o - determinare a soluțiilor ecuaţiilor,
4.2.Rezolvarea ecuațiilor, necunoscută. Relații între inecuaţiilor, sistemelor de tipurile
inecuațiilor și/sau a soluții și coeficienți. studiate;
sistemelor de tipurilor  Ecuaţii raționale cu o - efectuare a transformărilor
studiate necunoscută. echivalente pentru a obţine ecuaţii,
4.3.Transpunerea unei  Sisteme de două ecuaţii de inecuaţii, sisteme echivalente cu cele
probleme, situaţii-problemă gradul I cu două necunoscute. date;
în limbajul ecuaţiilor şi/sau  Metode de rezolvare a - determinare a soluțiilor sistemelor
sistemelor de ecuaţii, sistemelor de două ecuaţii de de două ecuaţii de gradul I cu două
rezolvarea problemei gradul I cu două necunoscute necunoscute prin diverse metode: metoda
obţinute şi interpretarea (metoda reducerii, metoda reducerii, metoda substituţiei, metoda
rezultatului. substituţiei, metoda grafică). grafică;
4.4. Selectarea și  Rezolvarea problemelor cu - transpunere a unei probleme,
aplicarea metodei adecvate text cu ajutorul ecuaţiilor şi situaţii-problemă în limbajul ecuaţiilor,
de rezolvare a ecuaţiilor, /sau sistemelor de ecuaţii. inecuaţiilor şi/sau al sistemelor,
inecuațiilor și a sistemelor  Inecuații de gradul I cu o rezolvarea problemei obţinute şi
de ecuaţii/inecuații. necunoscută. interpretarea rezultatului;
4.5. Aplicarea ecuaţiilor și  Inecuații de gradul II cu o - determinare a soluțiilor ecuaţiilo
sistemelor de ecuaţii la necunoscută. raționale cu o necunoscută;
rezolvarea problemelor.  Metoda intervalelor. - aplicare a metodei intervalelor la
4.6.Crearea şi rezolvarea  Sisteme de inecuații de gradul rezolvarea inecuaţiilor raționale cu o
unor probleme simple necunoscută;

44
pornind de la un model I - creare şi rezolvare a unor probleme
dat: ecuaţie, inecuaţie, cu o necunoscută. simple pornind de la un model dat:
sistem.  Inecuații raționale cu o ecuaţie, inecuaţie, sistem.
4.7. Justificarea unui necunoscută. - justificare a unui demers sau
demers sau rezultat obţinut Elemente noi de limbaj rezultat obţinut sau indicat cu inegalităţi,
sau indicat cu referire la matematic: ecuaţii, inecuaţii, recurgând la
ecuații, inecuații, sisteme, ecuaţii raționale cu o argumentări, exemple, contraexemple.
recurgând la argumentări, necunoscută, inecuații raționale  Cercetarea cazurilor concrete din situații
demonstrații. cu o necunocută, metoda reale și/sau modelate referitoare la
intervalelor. ecuațiile, inecuațiile, sistemele studiate
și soluționarea problemei identificate.
 Realizarea unor investigații privind
aplicarea ecuațiilor, inecuațiilor,
sistemelor studiate în diverse domenii.
 Realizarea unor proiecte de
grup/individuale, privind aplicarea
ecuațiilor, inecuațiilor, sistemelor
studiate în situaţii reale şi/sau
modelate.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea ecuațiilor,
inecuațiilor, sistemelor studiate.
Produse recomandate:
 exercițiul rezolvat;
 problema rezolvată;
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 schema elaborată;
 planul de idei;
 sofisme matematice rezolvate;
 grafice trasate;
 algoritmul aplicat;
 proiectul ”Ecuații, inecuații, sisteme
în fizică, chimie”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
5.1. Identificarea și V. Elemente de statistică  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor
aplicarea în diverse matematică şi de teoria de:
contexte a terminologiei și probabilităţilor. Elemente de - evidenţiere şi clasificare a diferitor
notațiilor aferente calcul financiar tipuri de evenimente;
noțiunilor studiate din  Colectarea, organizarea şi - aplicare în diverse situații, inclusiv
statistică matematică, teoria reprezentarea grafică a datelor în comunicare, a terminologiei și
probabilităților și calcul în tabele de date statistice, notațiilor aferente noțiuniunilor studiate;
financiar. diagrame, grafice statistice. - sortare, clasificare, reprezentare
5.2.Sortarea,clasificarea  Interpretarea datelor. grafică a datelor, obiectelor,
datelor, obiectelor, eveni-  Noţiunea de eveniment. evenimentelor pe baza unor criterii;
mentelor pe baza unor  Clasificarea evenimentelor. - selectare din mulţimea datelor
criterii și identificarea  Determinarea probabilităţii culese a informaţiilor relevante pentru
criteriilor după care se producerii unui eveniment, rezolvarea problemei în situaţii reale
alege o mulţime de obiecte, folosind raportul: nr.cazuri şi/sau modelate;
date, fenomene, favorabile /nr.cazuri posibile. - determinare a probabilităţii
evenimente.  Elemente de calcul financiar: producerii unui eveniment, folosind
5.3.Selectarea din procente, dobânzi, TVA, preț, raportul: nr.cazuri favorabile /nr.cazuri
mulţimea datelor culese a credit, buget,buget familial, posibile;
informaţiilor relevante buget personal. - organizare şi reprezentare, utilizând,
pentru rezolvarea inclusiv, instrumentele TIC, a datelor
problemei în situaţii reale

45
şi/sau modelate. Elemente noi de limbaj din diverse domenii;
5.4. Identificarea în matematic: - interpretare a datelor în diverse
situații reale și/sau tabelul de date statistice, contexte;
modelate a diagrame prin cercuri, diagrame - aplicare a elementelor de calcul
evenimentelor. prin pătrate, diagrame financiar în situații reale și/sau modelate;
5.5. Determinarea structurale, eveniment aleator, - explorare și caracterizare a unor
probabilităţii producerii evenimente elementare, situaţii cu caracter local şi/sau global
unui eveniment, folosind evenimente egal posibile, utilizând elementele statisticii
raportul: nr.cazuri definiția clasică a probabilității, matematice, probabilistice, elementele de
favorabile /nr. cazuri probabilitatea evenimentului calcul financiar studiate.
posibile. aleator elemente de calcul  Cercetarea cazurilor concrete
5.6.Clasificarea financiar, dobânzi, TVA, preț, din situații reale și/sau modelate
evenimentelor după şansa credit, buget, buget familial, referitoare la elementele statisticii
producerii lor (eveniment buget personal. matematice, probabilistice, elementele
sigur, probabil, posibil, de calcul financiar studiate și
imposibil) şi estimarea soluționarea problemei identificate.
şansei producerii unui  Realizarea unor investigații
eveniment. privind aplicarea elementelor statisticii
5.7.Aplicarea elementelor matematice, probabilistice, elementelor
de calcul financiar în de calcul financiar studiate în diverse
situații reale și/sau domenii.
modelate.  Realizarea unor proiecte de
5.8. Organizarea, grup/individuale, inclusiv proiecte
reprezentarea şi STEM/STEAM, privind aplicarea
interpretarea datelor din elementelor statisticii matematice,
diverse domenii, utilizând probabilistice, elementelor de calcul
elemente ale statisticii financiar studiate în situaţii reale şi/sau
matematice şi/sau modelate.
probabilistice, instrumente  Aplicarea jocurilor didactice în
TIC. predarea-învățarea-evaluarea
5.9. Explorarea și elementelor statisticii matematice,
caracterizarea unor probabilistice, elementelor de calcul
situaţii cu caracter local financiar studiate.
şi/sau global utilizând Produse recomandate:
elementele statisticii  cazul cercetat, cu aplicații practice;
matematice, probabilistice,  exercițiul rezolvat;
elementele de calcul  problemă rezolvată;
financiar studiate.  algoritmul aplicat;
5.10.Justificarea unui  investigația „Evenimetele în viața
demers sau rezultat obţinut mea”;
sau indicat cu elementele  proiectul „Bugetul familiei și bugetul
statisticii matematice, personal”.
probabi-listice, elementele  proiectul „Statistica în profesiile
de calcul financiar studiate, părinților”;
susținând propriile idei și  diagramă statistică elaborată;
viziuni, recurgând la  proiectul STEM „Statistica în
argumentări, demonstrații. economie”;
 proiectul „Finanțele în viața mea”;
 grafice statistice elaborate;
 sondaje statistice realizate;
 argumentarea orală/în scris;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 test sumativ rezolvat.
6.1. Identificarea şi VI. Cercul. Discul.  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor
aplicarea terminologiei, a Recapitulare și completări de:
notaţiilor aferente - identificare, descriere verbală şi în

46
noţiunilor de cerc și disc în  Cercul.Discul. Elemente. scris a figurilor geometrice studiate;
diverse contexte.  Poziția relativă a unei drepte - clasificare şi comparare a figurilor
6.2. Recunoașterea în față de un cerc/disc. geometrice studiate;
situații reale și/sau  Unghi la centru. Unghi înscris - reprezentare în plan a figurilor
modelate a cercurilor, în cerc. Arc de cerc. geometrice studiate, utilizând
discurilor și elementelor  Tangenta la cerc.Proprietăți. instrumentele de desen, și/sau instrumente
lor.  Proprietatea coardelor egal TIC şi aplicarea repre-zentărilor
6.3. Construirea în plan, depărtate de centrul cercului. respective în rezolvări de probleme;
utilizând instrumentele de  Proprietatea arcelor cuprinse - aplicare a proprietăţilor cercurilor și
desen, a instrumentelor între coarde paralele. discurilor în diverse domenii;
TIC, a cercurilor, - analizare şi interpretare a
discurilor și elementelor Elemente noi de limbaj rezultatelor obţinute prin rezolvarea unor
acestora. matematic: probleme din practică cu referire cercuri
6.4. Aplicarea cercului, Nu sunt elemente noi. și discuri;
discului , a proprietăţilor și - construire a unor secvenţe simple de
elementelor acestora în raţionament deductiv, rezolvare a unor
rezolvări de probleme din probleme simple de demonstraţie;
diverse domenii. - justificare a unui demers sau
6.5. Transpunerea unei rezultat obţinut sau indicat cu cercuri și
probleme, situaţii-problemă discuri recurgând la argumentări,
referitoare la cerc, disc în demonstraţii;
limbajul geometric, - investigare a valorii de adevăr a
rezolvarea problemei unei afirmaţii, propoziţii cu ajutorul
obţinute şi interpretarea demonstraţiilor, exemplelor, contra-
rezultatului. exemplelor.
6.6. Investigarea valorii de  Cercetarea cazurilor concrete din
adevăr a unei afirmaţii, situații reale și/sau modelate
propoziţii cu caracter referitoare la cerc și disc și soluționarea
geometric, referitoare la problemei identificate.
cerc, disc.  Realizarea unor lucrări practice, inclusiv
6.7. Construirea unor pe teren, privind aplicarea cercurilor și
secvenţe simple de discurilor în practică.
raţionament deductiv, în  Realizarea unor investigații privind
contextul cercului, discului. aplicarea cercurilor și discurilor în
6.8. Justificarea unui diverse domenii.
demers sau rezultat obţinut  Realizarea unor proiecte de
sau indicat cu cercuri și grup/individuale, inclusiv proiecte
discuri, recurgând la STEM/STEAM, privind aplicarea
argumentări, demonstraţii. cercurilor și discurilor în situaţii reale
şi/sau modelate.
Produse recomandate:
 problema rezolvată;
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 investigația ”Cercul și discul în viața
mea”;
 schema elaborată;
 planul de idei elaborat;
 algoritmul aplicat;
 proiectul STEAM „Cercul și discul
în arhitectură”.
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
7.1. Identificarea și VII. Arii  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor
aplicarea în diverse  Noţiunea de arie. de:
contexte a terminologiei  Aria pătratului, - reprezentare în plan a figurilor
aferente noțiunii de arie și

47
de calcul a ariilor figurilor. dreptunghiului. geometrice studiate, utilizând
7.2.Recunoaşterea în  Aria paralelogramului. instrumentele de desen, și/sau
diverse contexte şi  Aria rombului. instrumente TIC şi aplicarea
utilizarea în rezolvări de  Aria triunghiului reprezentărilor respective în rezolvări de
probleme a formulelor de (A = 0,5ah; formula lui probleme de calcul de arii;
calcul a ariilor triunghiului, Heron). - calculare a ariilor figurilor
patrulaterelor, discului.  Aria trapezului. geometrice studiate în diverse contexte;
7.3. Utilizarea formulelor  Aria triunghiului echilateral. - analizare şi interpretare a
de calcul a ariilor figurilor  Aria hexagonului regulat. rezultatelor obţinute prin rezolvarea unor
geometrice studiate în  Lungimea cercului. Aria probleme practice cu referire la figurile
rezolvarea problemelor, discului. geometrice studiate şi la unităţile de
situațiilor-problemă din măsură relevante ariilor;
diferite domenii (fizică, - justificare a unui demers sau
tehnică, construcții). rezultat obţinut sau indicat cu arii ale
Elemente noi de limbaj
7.4. Calcularea ariilor în figurilor geometrice recurgând la
matematic:
situații reale și/sau argumentări, demonstraţii;
aria unei figuri, formula lui
modelate. Heron, aria triunghiului, aria - construire a unor secvenţe simple de
7.5. Elaborarea planului paralelogramului, aria rombului, raţionament deductiv, rezolvare a unor
de rezolvare a problemei aria trapezului, aria triunghiului probleme simple de demonstraţie;
referitoare la calculul regulat, aria hexagonului - investigare a valorii de adevăr a
ariilor în contexte variate regulat. unei afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu
și rezolvarea problemei în ajutorul exemplelor, contraexemplelor.
conformitate cu planul.  Cercetarea cazurilor concrete din situații
7.6.Investigarea valorii de reale și/sau modelate referitoare la
adevăr a unei afirmaţii, ariile figurilor studiate și soluționarea
propoziţii referitoare la arii. problemei identificate.
7.7. Justificarea unui  Realizarea unor lucrări practice, inclusiv
demers sau rezultat obţinut pe teren, privind aplicarea ariilor în
sau indicat cu arii ale practică.
figurilor geometrice  Realizarea unor investigații privind
studiate, recurgând la aplicarea ariilor în diverse domenii.
argumentări, demonstraţii.  Realizarea unor proiecte de
grup/individuale, inclusiv proiecte
STEM/STEAM, privind aplicarea ariilor
în situaţii reale şi/sau modelate.
Produse recomandate:
 problema rezolvată;
 demonstrația;
 cazul cercetat, cu aplicații practice;
 investigația „Ariile în sala de clasă”;
 schema elaborată;
 planul de idei;
 algoritmul aplicat;
 proiectul „Ariile în viața mea”;
 proiectul STEAM „Ariile în arte”;
 lucrarea practică pe teren „Calcularea
ariilor în curtea școlii”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
8.1.Identificarea în diverse VIII. Poliedre  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor
enunţuri și clasificarea de:
după diverse criterii a  Prismă și elementele ei (vârf, - identificare, descriere verbală şi în
poliedrelor studiate. muchie, bază, faţă laterală, scris, utilizând notaţiile respective a
8.2. Recunoașterea și înălţime, diagonală). poliedrelor studiate şi/sau a elementelor
aplicarea în diverse Clasificarea prismelor (prismă acestora;
contexte a terminologiei - reprezentare în plan a corpurilor

48
aferente poliedrelor dreaptă, prismă oblică, prismă geometrice studiate, utilizând
studiate. regulată, paralelipiped, instrumentele de desen, și/sau instrumente
8.3.Calcularea ariilor, paralelipiped dreptunghic, TIC, şi aplicarea reprezentărilor
volumelor poliedrelor, paralelipiped drept, cubul). respective în rezolvări de probleme de
utilizând formulele Desfăşurata suprafeţei unei calcul de arii şi/sau volume;
corespunzătoare şi/sau prismei drepte. - calcul a ariilor suprafeţelor şi/sau
desfăşurările acestora.  Aria suprafețelor și volumul volumelor poliedrelor studiate în situaţii
8.4. Aplicarea poliedrelor prismei drepte. reale şi/sau modelate din diferite domenii;
pentru a identifica și  Piramida și elementele ei - analizare şi interpretare a
explica procese, fenomene (vârf, muchie, bază, faţă rezultatelor obţinute prin rezolvarea unor
din diverse domenii. laterală, înălţime, apotemă). probleme practice cu referire la poliedrele
8.5. Transpunerea unei Clasificarea piramidelor studiate şi la unităţile de măsură relevante
situaţii reale și/sau (piramidă dreaptă, piramidă ariilor, volumelor;
modelate referitoare la oblică, piramida regulată, - justificare a unui demers sau
poliedre în limbajul tetraedru, tetraedru regulat). rezultat obţinut sau indicat cu figuri
geometric, rezolvarea Desfăşurata suprafeţei unei geometrice recurgând la argumentări,
problemei obţinute şi piramide. demonstraţii;
interpretarea rezultatului.  Aria suprafețelor și volumul - investigare a valorii de adevăr a
8.6. Elaborarea planului piramidei regulate unei afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu
de rezolvare a problemei cu (triughiulare, patrulatere, ajutorul exemplelor, contraexemplelor,
poliedre și rezolvarea hexagonale). demonstraţiilor.
problemei în conformitate  Trunchiul de piramidă.  Cercetarea cazurilor concrete din
cu planul elaborat. Elemente. Clasificare. situații reale și/sau modelate referitoare
8.7. Investigarea valorii la poliedre și soluționarea problemei
de adevăr a unei afirmaţii, Elemente noi de limbaj identificate.
propoziţii referitoare la matematic:  Realizarea unor investigații privind
poliedre . prismă, prismă dreaptă, prismă aplicarea poliedrelor în diverse
8.8.Justificarea unui oblică, prismă regulată, domenii.
demers sau rezultat obţinut paralelipiped, paralelipiped  Realizarea unor proiecte de grup/indi
sau indicat cu poliedre, drept, aria laterală a unei viduale, inclusiv proiecte
recurgând la argumentări, prisme, aria totală a unei prisme STEM/STEAM, privind aplicarea
demonstraţii. drepte, volumul prismei drepte, poliedrelor în situaţii reale şi/sau
apotemă, piramidă dreaptă, modelate.
piramidă oblică, piramidă  Realizarea unor lucrări practice, inclusiv
regulată, tetraedru, tetraedru pe teren, și de laborator privind
regulat, aria laterală a piramidei calculul ariilor și volumelor poliedrelor.
regulate, aria totală a piramidei Produse recomandate:
regulate, volumul piramidei  problema rezolvată;
regulate, trunchi de piramidă.  cazul cercetat, cu aplicații practice;
 investigația „Poliedrele în casa mea”;
 planul de idei elaborat;
 schema elaborată
 proiectul „Poliedrele în construcțiile
din localitate”;
 lucrareade laborator „Calcularea
volumelor obiectelor, având forma unui
poliedru”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.
9.1. Identificarea în IX. Corpuri de rotație  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor
diverse enunţuri și  Noțiune de cilindru. Cilindrul de:
clasificarea după diverse circular drept și elementele lui - identificare, descriere verbală şi în
criterii a corpurilor de (rază, diametru, bază, scris, utilizând notaţiile respective a
rotație studiate. suprafaţa laterală, corpurilor de rotație studiate şi/sau a
9.2. Recunoașterea și generatoare, înălţime, axă de elementelor acestora;
aplicarea în diverse - reprezentare în plan a corpurilor

49
contexte a terminologiei simetrie, secţiune axială). geometrice studiate, utilizând
aferente corpurilor de Desfăşurarea suprafeţei unui instrumentele de desen, și/sau instrumente
rotațe studiate. cilindru circular drept. TIC, şi aplicarea reprezentărilor respective
9.3.Calcularea ariilor,  Aria suprafeţelor și volumul în rezolvări de probleme de calcul de arii
suprafeţelor, volumelor cilindrului circular drept. şi/sau volume;
corpurilor de rotație,  Noțiunea de con. Conul - calcul a ariilor suprafeţelor şi/sau
utilizând formulele circular drept și elementele lui volumelor corpurilor de rotație studiate
corespunzătoare şi /sau (vârf, bază, suprafaţa laterală, în situaţii reale şi/sau modelate din diferite
desfăşurările acestora. înălţime, generatoare, axă de domenii;
9.4. Aplicarea corpurilor simetrie, secţiune axială). - analizare şi interpretare a
de rotație pentru a Desfăşurarea suprafeţei rezultatelor obţinute prin rezolvarea unor
identifica și explica conului circular drept. probleme practice cu referire la corpurile
procese, fenomene din  Aria suprafeţelor și volumul de rotație studiate şi la unităţile de
diverse domenii. conului circular drept. măsură relevante ariilor, volumelor;
9.5. Transpunerea unei  Trunchiul de con circular - justificare a unui demers sau
situaţii reale și /sau drept.Elemente. rezultat obţinut sau indicat cu corpuri de
modelate referitoare la  Sfera și corpul sferic. rotație recurgând la argumentări,
corpurile de rotațe în Elemente (centru, rază, demonstraţii;
limbajul geometric, diametru). Aria suprafeţei - investigare a valorii de adevăr a
rezolvarea problemei sferice. Volumul corpului unei afirmaţii, propoziţii, inclusiv cu
obţinute şi inerpretarea sferic. ajutorul exemplelor, contraexemplelor,
rezultatului. demonstraţiilor.
9.6. Elaborarea planului Elemente noi de limbaj  Cercetarea unor cazuri concrete din
de rezolvare a problemei cu matematic: situații reale și/sau modelate referitoare
corpurile de rotație și cilindrul circular drept,conul la corpurile de rotație și soluționarea
rezolvarea problemei în circular drept, trunchiul de con problemei identificate.
conformitate cu planul circular drept, suprafaţa  Realizarea unor investigații privind
elaborat. laterală, suprafața totală, axă de aplicarea corpurilor de rotație în diverse
9.7. Investigarea valorii de simetrie, secţiune axială, corpul domenii.
adevăr a unei afirmaţii, sferic, desfășurarea cililindrului  Realizarea unor proiecte de
propoziţii referitoare la circular drept, desfășurarea grup/individuale, inclusiv proiecte
corpurile de rotație, conului circular drept. STEM/STEAM, privind aplicarea
inclusiv cu ajutorul corpurilor de rotație în situaţii reale
exemplelor, şi/sau modelate.
contraexemplelor,  Realizarea unor lucrări practice, inclusiv
demonstraţiilor. pe teren, și de laborator privind
9.8.Justificarea unui calculul ariilor și volumelor corpurilor
demers sau rezultat obţinut de rotație.
sau indicat cu corpuri de Produse recomandate:
rotație, recurgând la  problema rezolvată;
argumentări, demonstraţii.  cazul cercetat, cu aplicații practice;
 investigația „Corpurile de rotație în
casa mea”;
 algoritmul aplicat;
 schema elaborată;
 planul de idei;
 proiectul STEM „Corpurile de rotație
în construcțiile din localitate”.
 proiectul STEAM „Corpurile de
rotație în arte”;
 lucrarea de laborator „Calcularea
volumelor obiectelor, având forma unui
corp rotund”;
 matricea de asociere completată;
 harta conceptuală elaborată la capitol;
 testul sumativ rezolvat.

50
LA FINELE CLASEI A IX-a, ELEVUL POATE:

 identifica, scrie, reprezenta, compara și ordona numere reale în diverse situații și contexte;
 efectua în diverse contexte operațiile cu numere reale: adunarea; scăderea; înmulțirea;
împărțirea; ridicarea la putere cu exponent întreg;
 utiliza terminolgia aferentă noțiunii de număr real în diverse contexte, inclusiv în
comunicare;
 aplica operațiile cu numere reale și proprietățile acestora în situaţii reale şi/sau modelate;
 aplica estimări şi rotunjiri pentru verificarea corectitudinii unor calcule cu numere reale în
diverse contexte;
 identifica dependenţe funcţionale, inclusiv de tipul funcţiei de gradul II, în diverse domenii;
 utiliza terminologia și notațiile aferente noțiunii de funcție în situaţii reale şi/sau modelate;
 trasa graficul unei funcții și interpreta grafice obținute și/sau date;
 aplica proprietățile funcţiilor studiate în rezolvări de ecuaţii, inecuaţii, în studiul și
explicarea unor procese fizice, chimice, biologice, economice, sociale, modelate prin
funcţii.
 justifica un demers sau rezultat obţinut sau indicat recurgând la argumentări, demonstrații;
 rezolva ecuațiile, inecuațiile, sistemele de tipurile studiate;
 identifica şi aplica terminologia, notaţiile aferente noţiunilor de ecuaţie, inecuație, sistem de
ecuaţii, sistemde inecuații în diverse contexte;
 transpune o situaţie reală și/sau modelată în limbajul ecuaţiilor, inecuațiilor, sistemelor de
ecuaţii, sistemelor de inecuații, rezolva problema obținută şi interpreta rezultatele;
 identifica tipul ecuației/inecuației și/sau sistemului de ecuații/inecuații, selecta metoda
adecvată de rezolvare și poate să o aplice la rezolvarea acestora;
 sorta şi clasifica date, obiecte, evenimente pe baza unor criterii;
 determina probabilitatea producerii unui eveniment, folosind raportul: nr.cazuri favorabile
/nr. cazuri posibile;
 clasifica evenimente după şansa producerii lor (eveniment sigur, probabil, posibil,
imposibil) şi estima şansa producerii unui eveniment;
 organiza şi reprezenta date în tabele de date statistice, diagrame, grafice statistice;
 aplica elementele de calcul financiar studiate în rezolvarea unor probleme din diverse
domenii, inclusiv din domeniul antreprenorial;
 identifica, clasifica după diverse criterii și reprezenta în plan, utilizând instrumentele de
desen, triunghiuri, patrulatere, cercuri, discuri, poliedre, corpuri rotunde și elemente ale
acestora;
 aplica proprietăţile triunghiurilor, patrulaterelor, cercurilor, dicurilor, poliedrelor și corpuri
rotunde în rezolvări de probleme din diverse domenii;
 transpune o situaţie reală și/sau modelată referitoare la triunghiuri, patrulatere, cercuri,
dicuri, poliedre și corpuri rotunde în limbajul geometric, rezolva problema obţinută, justifica
şi interpreta rezultatul;
 aplica criteriile de congruență a triunghiurilor şi criteriile de asemănare ale triunghiurilor în
rezolvări de probleme în situaţii reale şi/sau modelate;
 recunoaște în diverse enunţuri, utiliza în rezolvări de probleme din diferite domenii (fizică,
geografie, biologie, istorie etc) formulele de calcul a ariilor triunghiului, patrulaterelor,
discului, suprafețelor poliedrelor, corpurilor rotunde și a volumelor poliedrelor și corpurilor
de rotație;
 reprezenta adecvat în plan figurile geometrice plane și corpurile geometrice studiate în
vederea calculării lungimilor de segmente, a măsurilor de unghiuri, a ariilor și volumelor;
 investigha valorea de adevăr a unei afirmaţii, propoziţii.

51
V. REPERE METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE

Cadrele didactice îşi pot alege metodele şi tehnicile de predare şi îşi pot adapta practicile
pedagogice în funcţie de ritmul de învăţare şi de particularităţile elevilor. Profesorii au obligaţia de
a stabili obiective şi de a organiza şi desfăşura activităţi de învăţare care să ofere posibilităţi de
progres şcolar pentru toţi elevi, incluzând băieţii şi fetele, elevii cu dizabilităţi, cu deficienţe
psiho-motorii sau cerinţe medicale speciale, elevii provenind din diverse medii culturale şi
sociale, elevii aparţinând diferitelor etnii etc.
Reconsiderarea finalităţilor şi a conţinuturilor învăţământului, axarea pe formarea de competenţe
este însoţită de reevaluarea şi înnoirea strategiilor, tehnologiilor şi metodelor folosite în practica
educaţională la matematică. Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea strategiilor, tehnologiilor, metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor
cognitive şi operatorii ale elevilor, pe exersarea potenţialului psihofizic şi intelectual al
acestora, pe transformarea elevului în coparticipant la propria formare;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;
 accentuarea caracterului formativ al strategiilor, tehnologiilor, metodelor utilizate în
activitatea de predare-învăţare-evaluare, acestea asumându-şi o intervenţie mai activă şi mai
eficientă în cultivarea potenţialului individual, în dezvoltarea capacităţilor de a opera cu
informaţiile asimilate, de a aplica şi evalua cunoştinţele dobândite, de a investiga ipoteze şi de a
căuta soluţii adecvate de rezolvare a problemelor sau a situaţiilor-problemă;
 îmbinare şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informaţie, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea
programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe etc.) cu activităţile ce solicită
efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, studiului de caz etc.;
 însuşirea unor metode de informare şi dedocumentare independentă, utilizând tehnologiile
informaţionale şi comunicaţionale adecvate (TIC), inclusiv reţeaua Internet, care oferă
deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Prin realizarea curriculumului se vor crea condiţii favorabile fiecărui elev de a-şi forma şi
dezvolta competenţele într-un ritm individual, de a-şi transfera cunoştinţele acumulate dintr-o zonă
de studiu în alta.
Profesorul de matematică va desfășura procesul educațional la matematică utilizănd
clasificarea tipurilor de lecții după criteriul competenței. [5]
În cadrul predării-învăţării matematicii e necesară crearea unor condiţii favorabile antrenării
elevilor pe calea căutărilor, a cercetării, care să favorizeze învăţarea prin problematizare şi
descoperire. De asemenea, este necesară crearea unor condiţii favorabile privind transferul
cunoştinţelor matematice dobândite şi conştientizate în diverse domenii, inclusiv în cotidian şi în
domeniul determinat de aria curriculară. În acest aspect profesorul de matematică, va utiliza orice
posibilitate de a exemplifica aplicaţiile matematicii în fizică, chimie, biologie, informatică, în viaţa
cotidiană şi în alte domenii. Astfel cadrul didactic:
 va ţine cont de posibilităţile oferite de către manualele şcolare la matematică privind realizarea
conexiunilor intra- şi interdisciplinare (problemе integrative; situaţii-problemă, prezente în textul
manualului; itemi integrativi, prezenţi în probele de evaluare incluse în manual etc.);
 va selecta din culegerile de probleme şi exerciţii şi va propune elevilor probleme cu conţinut
interdisciplinar;
 va selecta din materialele didactice şi metodice probleme integrative şi le va propune elevilor
în cadrul diverselor manifestări matematice (ore, activităţi extracurriculare, ilimpiade etc.);
 va realiza, de comun accord cu profesorul de fizică, chimie, biologie, informatică şi de la alte
discipline, ore integrative;

52
 va organiza sistematic, în cadrul orelor şi în cadrul altor activităţi educaţionale situaţii-
problemă cu conţinut interdisciplinar şi/sau aplicativ;
 va organiza, în cadrul studierii matematicii, activităţi practice pe teren şi lucrări de
laborator, lucrări grafice cu aspect interdisciplinar şi/sau aplicativ.
 va realiza, de comun acord cu profesorii de alte discipline, proiecte de tip STEM și STEAM.
În măsura, posibilităţilor orele de matematică vor fi asistate de calculator.
Fiecare elev are dreptul la succes şcolar şi la atingerea standardelor educaționale. Profesorii
au obligaţiade a stabili sarcini de învăţare adaptate nivelului elevilor, astfel încât fiecare elev să
realizeze progrese conform posibilităţilor sale. În acest context:
 pentru elevii aflaţi în risc de eşec şcolar, profesorii au obligaţia de a realiza activităţi de
învăţare diferenţiate, adaptând curriculumul şcolar a anului de studiu la posibilităţile de
învăţare ale acestora;
 pentru elevii cu CES, profesorii au obligația de a realiza activități de învățare
individualizate, în funcție de tipul curriculumului realizat din perspectiva Planului
Individual;
 pentru elevii cu aptitudini matematice, profesorii au obligaţia de a stabili sarcini de
învăţare de nivel ridicat care să le asigure progresul.
Rolul fundamental al evaluării constă în asigurarea unui feed-back permanent şi
corespunzător, necesar atât actorilor procesului educaţional, cât şi factorilor de decizie şi publicului
larg. Aşadar, în procesul educaţional integrat predare-învăţare-evaluare componenta evaluare
ocupă un loc nodal, de importanţă, atât psihopedagogică, profesională, cât şi socială. În contextul
formării şi dezvoltării competenţelor evaluarea educaţională se va fundamenta pe următoarele
principii, stipulate în Cadrul de referință al curriculumului național [2]:
 evaluarea este un proces permanent, dimensiunea esenţială a procesului educaţional şi о
practică efectivă în şcoală;
 evaluarea stimulează învățarea, formarea și dezvoltarea competențelor;
 evaluarea se axează pe necesitatea de a compara pregătirea elevilor cu competenţele
specifice, unitățile de competențe (sub-competenţele) ale fiecărei discipline de studiu şi cu
obiectivele ( operaţionale) ale fiecărei lecţii;
 evaluarea se fundamentează pe standarde educaţionale de stat- standarde de
competenţă(eficiență) - orientate spre ceea ce va şti, ce va şti să facă şi cum va fi elevul la
finalizarea şcolarizării sale;
 evaluarea implică utilizarea unei mari varietăţi de metode (tradiţionale şi moderne);
 evaluarea este un proces reglator, care determină calitatea activităţilor şcolare;
 evaluarea trebuie să-i conducă pe elevi spre о autoapreciere corectă şi spre о îmbunătăţire
continuă a performanţelor şcolare.
În procesul educaţional la matematică profesorul va aplica: a) evaluarea iniţială, realizând
funcţia prognostică; b) evaluarea curentă, realizând funcţia formativă; c) evaluarea finală
(sumativă), realizând funcţia diagnostică. Evaluările sumative (finale), realizate la finele
capitolului/unității de învâțare/anului de învăţământ, vor demonstra dacă sunt dobândite achizițiile
determinate de unitățile de competență preconizate pentru compartimentul/clasa respectivă.
Prin examenul de absolvire a gimnaziului la matematică se va evalua dacă au fost formate
competenţele specifice matematicii, preconizate pentru treapta gimnazială de învăţământ, şi dacă
au fost atinse standardele de eficiență la matematică.
Fixând de fiecare dată obiectivele lecţiei, profesorul le va corela cu competenţele specifice,
unitățile de competențe respective. Probele de evaluare utilizate la clasă vor conţine itemi şi
sarcini prin intermediul cărora se vor evalua, prioritar, nu doar cunoştinţe şi capacităţi separate, ci
formarea de competenţe. Exemple de astfel de itemi şi sarcini profesorul le poate selecta din
ghidurile metodologice, culegerile de teste la matematică şi din programa la matematică pentru
examenul de absolvire a gimnaziului.
În contextul principiilor evaluării prioritară şi dominantă în procesul lecţiei/activităţii
educaţionale este evaluarea curentă – evaluarea formativă. Succesul lecţiei e în funcţie de

53
atingerea obiectivelor preconizate. În acest aspect secvenţa Evaluare este obligatorie pentru fiecare
lecţie de matematică şi în cadrul acestei secvenţe se va evalua nivelul de atingere a obiectivelor
lecţiei.
Evaluarea va implica, în ansamblu, utilizarea diverselor forme, metode şi tehnici. În contextul
evaluării formării competenţelor prioritare vor deveni metoda proiectelor, investigaţia, probele
practice, lucrările de laborator şi grafice, testarea şi realizarea testelor docimologice
integrative. Este binevenită evaluarea asistată de calculator.Evaluările, realizate la matematică,
vor include în mod obligatoriu şi itemi rezolvarea cărora necesită conexiuni interdisciplinare,
transdisciplinare. Vor fi propuse spre realizare şi proiecte integrative, inclusiv proiecte de tip STEM
și STEAM, ca metodă de evaluare.
Este important ca fiecare elev, profesor și părinte/tutore să conştientizeze că evaluarea în orice
circumstanţe trebuie să fie obiectivă.

BIBLIOGRAFIE

1. Codul Educației al Republicii Moldova. Chișinău, 2014 .


2. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării Cadrul de referință al curriculumului național .
Chișinău, Lyceum, 2017.
3. Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. Standarde de eficiență a învățării. Chişinău, Lumina,
2012.
4. Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova Referențialul de evaluare a competențelor specifice
formate elevilor. Chișinău, 2014.
5. Ion Achiri. Didactica matematicii. Chișinău, Prut, 2013.
6. Ion Achiri, Nina Bîrnaz, Victor Ciuvaga ș.a. Evaluarea curriculumului educațional. Aria
curriculară: Matematică și științe. Chișinău:CEP USM , 2018.
7. Educația centrată pe copil. Ghid metodologic. Coordonatori Callo T., Paniș A. Chişinău,
„Print-Caro”, 2010.
8. T.Cartaleanu, A.Ghicov Predarea interactivă centrată pe elev. Ghid metodologic pentru
formarea cadrelor didactice din învăţămîntul preuniversitar.Chişinău, Ştiinţa, 2007.
9. T. Cartaleanu, S. Lîsenco, L. Sclifos, ș.a. Formarea competențelor prin strategii
didactice interactive. Chișinău: Centrul Educaţional PRO DIDACTICA, 2008.
10. Bocoș M. Instruirea interactivă. Iași, Polirom, 2013.

54

S-ar putea să vă placă și