Hidrocentrala Vidraru, un proiect 100% românesc şi unul dintre cele mai importante obiective

economice ale judeţului Argeş, a cărei construcție a durat cinci ani şi jumătate şi s-a încheiat
în anul 1966, fiind inaugurată pe 9 dedcembrie, s-a plasat pe locul doi, ca mărime, din istoria
ţării, după cea de pe Bistriţa, pusă în funcţiune în anul 1950.

Amplasarea barajului în Cheile Argeşului a necesitat excavaţii pe versanţi în condiţii deosebite.

A fost construit drumul artificierilor, care cuprinde 4.000 de trepte din lemn pe versanţii cheilor
Argeşului. De asemenea, au fost aplicate tratamente speciale de suprafaţă şi de adâncime.

“Hidrocentrala a fost gândită ca un obiectiv energetic de referinţă, de aceea nu s-a făcut rabat
la materiale şi la calitate (un specialist elveţian, ing. Stuky, spunea că românii «fac lux»’ privind
calitatea lucrărilor)”, potrivit reprezentanţilor Hidroelectrica.

Proiectul a fost 100 % românesc, iar centrala a fost echipată cu cea mai bună tehnologie a
momentului.

“De la punerea în funcţiune şi până în prezent, hidrocentrala Vidraru a produs circa 17.034
GWh, trecând prin turbinele sale peste 25 miliarde de metri cubi de apă”, arată datele
producătorului hidro.

Râul Argeş este situat în sudul României, formând unul dintre cele mai importante bazine
hidrografice ale ţării, cu suprafaţa de 12.500 kilometri pătraţi.