The art of sight-reading: Influence of practice, playing tempo, complexity and

cognitive skills on the eye–hand span in pianists

Arta de a citi la prima vedere: Influența pe care o au practica (studiul, exersarea),

tempoul, complexitatea și abilitățile cognitive asupra relației (timpului de reacție,
de relaționare dintre) ochi-mâini în cazul pianiștilor

Autori:
Stephanie Rosemann (Department of Human-Neurobiology, University of Bremen, Germany)
Eckart Altenmüller (Institute for Music Physiology and Musicians’ Medicine, Hanover University
of Music, Drama, and Media, Germany)
Manfred Fahle (Department of Human-Neurobiology, University of Bremen, Germany)

Studiul are ca scop investigarea influenței pe care o are practica (studiul), tempoul și complexitatea
discursului muzical asupra relației dintre ochi și mâini (în sensul distanței dintre informația pe care o
citesc ochii și cea pe care o reproduc mâinile - EHS), precum și relația cu interpretarea și abilitățile
cognitive (recunoașterea formei, memoria de lucru și viteza mentală, de gândire).

EHS eye-hand span

cognitive skills (shape recognition, working memory, and mental speed)

Experimentul:
- 9 pianiști acompaniază un flaut îregistrat anterior, care are și rolul de metronom
- după o perioadă de studiu individual/practică se realizează a doua măsurătoare a EHS păstrându-se
tempoul
- pentru a treia și a patra măsurătoare este modificat tempoul

Rezultate:
- perioada de studiu individual are o influență minoră asupra EHS
- tempoul și complexitatea discursului au o influență semnificativă asupra EHS (acesta se modifică în
funcție de cele două aspecte)
- de asemenea, EHS este corelat cu calitatea interpretării după studiul individual și viteza de gândire
- EHS pare să fie caracteristic, specific fiecărui muzician, se dezvoltă de-a lungul anilor de studiu și
este relativ independent de o perioadă scurtă de studiu individual

General
- citirea la prima vedere a unui fragment muzical este o abilitate necesară aproape tuturor muzicienilor
- în majoritatea studiilor care au cercetat acest aspect s-a descoperit influența abilităților cognitive de
bază precum capacitatea de memorare, dar și abilități relaționate cu studiul individual precum
cantitatea de timp acordată studiului (cumulativ practice time) p. 658-659
- în timpul citirii la prima vedere, ochii muzicianului scanează, citesc constant notele ușor înaintea
notelor care sunt cântate
- distanța dintre notele cântate (poziția mâinilor) și cele care sunt citite înainte (fixate peste) (poziția
ochilor) este denumită eye-hand span (EHS) și poate fi reprezentată prin durata de timp dintre fixarea
și redarea unei note (măsurată în secunde sau milisecunde), sau prin numărul de note dintre poziția
mâinilor și cea a ochilor
- anticiparea este necesară pentru a recunoaște, a decoda, a procesa și memora fragmentul muzical în
timp ce este planificat și executat comportamentul motor

p. 659-660 (studii anterioare)

- în ultimii 25 de ani puține studii au investigat EHS muzicienilor în timpul citirii la prima vedere
- au fost utilizate dispozitive de urmărire a acțiunii ochilor

- fiecare studiu a avut rezultate diferite în ceea ce privește lungimea EHS și a utilizat diferite tipuri de
măsurători:
Rayner & Pollatsek, 1997: 1.5–3.1 notes;
Sloboda, 1974: 3.8–6.8 notes;
Furneaux & Land, 1999;
Wurtz et al., 2009: 1 s
- în afară de modalitatea de calcul, studiile anterioare diferă și în ceea ce privește modul de realizare
al experimentului (cu metronom sau cu tempoul propriu) și tipul de muzică (melodii simple sau notate
pe două portative), astfel este dificil de conturat concluzii ferme mai ales în situația lipsei unui tempo
fix

p. 660
- studiul de față cercetează diferiți factori care care ar putea fi corelați cu mărimea EHS la pianiști
- sunt înregistrate mișcările ochilor pianiștilor cu experiență (experți) în timpul citirii la prima
vedere, după studiu individual (repetiții) și cu diferite tempouri
- este reconstruită situația unui acompaniament la pian pentru un flaut înregistrat anterior
- este utilizată o tehnologie nouă (inedită) pentru indentifica cu precizie mișcările ochilor
efectuându-se măsurători la interval de milisecundă
- este utilizat un test standardizat neuropsihologic și un chestionar pentru a studia influența pe
care o au aptitudinile cognitive și nivelul de expertiză (rezultat din măsurători cantitative asupra
timpului petrecut studiin de-a lungul vieții, și măsurători calitative precum notarea nivelului de
performanță)
- tempoul a fost fix, dictat de flautul preînregistrat
- EHS a fost calculat drep numărul de timpi dintre poziția curentă a ochilor și a mâinilor (latența
dintre fixarea și redarea unei note)

- studiul de față atrage atenția asupra unui posibil efect de repetiție (studiu) pe care ar putea sa-l aibă
EHS (în sensul că un EHS mai mare ar putea fi asociat cu o repetiție, un tempo mai lent și o
complexitatea redusă a muzicii)
- cu un EHS mare sunt așteptate rezultate mai bune în ceea ce privește testele cognitive, în special la
nivelul memoriei de lucru, al vitezei de gândire și al recunoașterii formelor

Metoda
Participanții
- au fost plătiți să participe și au avut libertatea să se retragă din studiu oricând
- 9 studenți la pian din cadrul Hanover University of Music, Drama and Media (4 femei și 5 bărbați)
- studenții studiau pianul ca materie principală, nivelul aptitudinilor se presupune ca este mare (nu au
fost incluși începători sau intermediari)
- doi dintre participanți și terminat deja studiile, ceilalți au finalizat 6 semestre (+/- 2.5) din ciclul de
studii
- vârsta medie a fost 25.11 ani (+/- 6.47)
- 8 participanți erau dreptaci și unul stângaci
- toți aveau vederea normală sau parțial corectată spre normală
- urmărirea privirii a necesitat ca studenții să aibă ochii de culoare deschisă deoarece programul utiliza
contrastul dintre irisul deschis la culoare și pupila întunecată pentru a detecta pupila și a determina
poziția pe care era fixată privirea

Echipamentul și materialele
- toți participanții au interpretat acompanimentul fragmentului Adagio ma non tropo din Sonata pentru
flaut în mi minor (BWV 1034) compusă de Johann Sebastin Bach
- piesa era nouă pentru toți
- partitura conținea melodia și acompaniamentul printate pe două pagini A4, 30 de măsuri, câte 6
sisteme pe fiecare pagină
- linia melodică a flautului a fost înregistrată utilizând un microfon (nu a fost produsă cu ajutorul unei
instrument MIDI)
- în timpul citirii la prima vedere, pianiștilor li s-a solicitat să acompanieze flautul care a avut și rolul
de metronome pentru a evita diferențele de tempo dintre participanți
- înainte de prima intrarea a flautului, un metronome a indicat tempoul timp de o măsură
- mișcările ochilor pianiștilor au fost înregistrate cu ajutorul unui sistem de urmărire a ochilor
- interpretarea a fost înregistrată prin intermediul unei interfețe MIDI care a direcțional intrarea
pianului către un computer extern
- instrumentul (Kawai, Professional Stage Piano MP 9000)
The chin rest, the eye tracking camera and the light-emitting diodes (LED) of the eye tracking system
were fixed at the table where the piano (Kawai, Professional Stage Piano MP 9000) was placed. The
participants had to keep their head on the chin rest (42 cm height from the table) to which the camera
was attached. The distance between eyes and camera was 20 cm. The LED lights were positioned on
the piano so that the distance from the eyes to the infrared light was 43 cm and the distance between
both lights was 30 cm. The music stand with the sheet music was placed behind the piano at 70 cm
distance from the eyes, and the width of the sheet music (both pages side by side) was 39.5 cm. The
height of the table was 68 cm and the height of the camera from the table was 40 cm. Although the
piano was placed on the table below the eye tracking camera and the chin rest, there was enough space
for the hands to play the piano.

Software developed in-house served to track the eye movements of the pianists. A computer received
the signal from the camera, which was attached to the chin rest and used the corneal Purkinje reflex of
the eyes, which were illuminated by the LED lights relative to pupil position, to calculate the target
position the participant was fixating. In this experiment, the left eye of each participant was used for
eye tracking.
Procedura
- în prima încercare, participanților li s-a solicitat să citească la prima vedere partitura imediat ce este
redat flautul
- au fost redată de metronom o măsură de patru timpi, iar flutul a intrat după al V-lea timp (pe timpul
II)
- nu a fost acordat un timp de studiu anterior primei măsurători
- înainte de a doua măsurătoare, pianiștilor li s-au acordat 30 de min să studieze fragmentul
- li s-a solicitat să redea materialul în 3 tempouri diferite (II – tempoul original, III și IV tempo cu 20%
mai rapid sau cu 20% mai rar – jumatate au început cu tempoul mai rapid, restul cu cel mai lent)
- pe parcursul întregului experiment toți participanții au putut asculta ceea ce au cantat

p. 262
Evaluarea interpretării și percepția (cunoașterea, înțelegerea)
- s-au evaluat măsurătorile interpretării la prima vedere și a celei după studiu cu același tempo
- s-a utilizat un sistem de notare german pentru a evalua interpretarea piniștilor în sensul nivelului de
aptitudini (flautistul a acordat note de la 1 la 6 participanților)
- notarea a avut în vedere numărul de greșeli, note omise și frazarea corectă
- pentru a evalua citirea la prima vedere și nivelul de experiență al pianiștilor, participanții au fost
intervievați și au completat un chestionar pentru a ține un jurnal despre activitățile lor muzicale, în
urma cărora a fost calculat numărul de ore de studiu acumulate și experiența profesională
- acest document a fost împărțit în 3 categorii de activități (studiu, ore de curs și citire la prima vedere),
fiecare având cate două subcategorii (instrument principal și instrument secundar pentru studiu și citire
la prima vedere; calitatea de elev sau profesor pentru ore de curs)
- li s-a cerut să completeze câte ore au petrecut pe săptămână la fiecare categorie, la patru grupe de
vârstă diferite (până la 10 ani, 10-15, 15-18, 18-prezent)
- grupele de vârstă au fost necesare pentru a urmări comportametul participanților în ceea ce privește
studiul individual pe parcursul diferitelor faze de-a lungul educației lor muzicale și pentru a calcula nr.
total de ore petrecut studiind pentru fiecare participant în parte
- au rezultat 7 variabile ca măsuri de expertiză în ceea ce privește experiența anterioară:
1. numărul de concerte
2. timpul total de studiu la pian
3. timpul total de studiu la un instrument secundar (dacă era cazul)
4. numărul de ore în calitate de elev
 5. numărul de ore în calitate de profesor
6. numărul de ore petrecut citind la prima vedere la pian
7. numărul de ore petrecut citind la prima vedere la un instrument secundar (dacă era cazul)
- capacitatea cognitivă a fost evaluată prin intermediul unei selecții de teste neuropshihologice (teste
de măsurare a vitezei de gândire și procesare, a memoriei de scurtă durată și a celei de lucru, precum
și abilitățile de recunoaștere a formelor)
- test pentru viteza atenției, flexibilitate mentală, căutare vizuală și funcție motorie este Trail
Making Test (TMT; Reitan & Wolfson, 1985)
It is a paper and pencil test where the participants
were required to connect ascending numbers (part A) or alternating numbers and letters (part
B) as fast as possible. The participants completed both parts of the test. The time the participants
needed to complete each part was measured using a stop watch by the experimenter. This processing
time (in seconds) was used for evaluation.

- pentru evaluarea atenției susținute și abilității scanare vizuală D2 Concentration Endurance

Test (D2; Brickenkamp, 1994)
It is also a paper and pencil task, which consists of 14 rows with 47 characters per row. The characters
are ‘d’ and ‘p’ each with one to four vertical dashes. Targets are ‘d’ characters with two
dashes and participants were required to cross out targets and leave non-targets untagged with
a time constraint of 20 s for each row. The overall number of crossed out characters, omissions
and errors was evaluated to measure the quality of performance for each subject.

- pentru măsurarea timpilor de reacție vizuală și auditivă Simple reaction time tasks (pt
fiecare testul a avut 20 de încercări, pt analiză fiind selectat timpul mediu de reacție

- pentru memoria vizuală de scurtă durată Visual Pattern Test (VPT; Della Sala, Gray,
Baddeley & Wilson, 1997)
The participants were required to memorize
42 matrix patterns of black and white squares with a presentation time of 3 s each. The complexity
of the patterns increased from a 2 × 2 matrix to a 6 × 5 matrix. After the presentation
of each pattern the participant had to draw it onto the pre-assembled scoring sheet. For scoring,
the number of correct squares for each pattern was used (e.g. for the first pattern, there are
a maximum of 4 correct squares, and for the last one, a maximum of 30).
 - pentru memoria de scurtă durată și cea de lucru The digit span task (Hamburg-Wechsler-
Intelligenztest für Erwachsene’ (HAWIE) (Tewes, 1994))
Participants had to recall digits of increasing
length in chronological (part A) or reversed order (part B). The number of recalled digit
spans and the according age-corrected value was used for scoring.

- pentru capacitatea de recunoaștere a formelor au fost utilizate două subteste (10 și 11) din
‘Leistungsprüfsystem’ (LPS; Horn, 1983)
In subtest 10, the participants were
required to recognize some specified symbols (T, U, L, triangle, rhombus) in a figure (processing
time: 3 min). In subtest 11, the participants had to recognize fragmented figures and mark the
beginning letter of that figure. Below each figure, the target letter (initial letter of the figure)
and four distracter letters were displayed (processing time: 1 min). The number of correct
responses was evaluated and the respective age-corrected t value was used for scoring.

Calculul EHS și analiză statistică

- pentru a calcula EHS programul de urmărire a ochiului a fost modificat pentru a înregistra simultan
mișcările ochiului și intrările MIDI ale notelor redate

- informațiile temporale în ceea ce privește mișcările ochiului și atacurile notelor au fost transmise
direct și suprapuse peste partitură pe un monitor prin intermediul programului Matlab, astfel fiind
posibilă calcularea EHS
- EHS a fost calculat ca latență (în ms) între fixarea vizuală și redarea unei note și ca număr de timpi
între poziția curentă a ochilor și a mâinilor (p. 664)
- utilizarea numărului de timpi ca unitate de măsură în locul numărului de note a fost adecvată deoarece
timpul este constant în fiecare măsură în timp ce notele variază de la o măsură la alta
- pentru a reduce cantitatea de informație procesată, EHS a fost calculat considerând timpul 1 și 3 al
fiecărei măsuri (mai puțin prima si ultima), acest lucru fiind realizat pentru fiecare serie de măsurători
- pentru a evalua EHS în funcție de nivelul de dificultate al textului, măsurile considerate dificile (5,
10-13, 24-25) sau ușoare (1-4, 22, 23, 29) au fost cercetate mai detaliat fiind considerat fiecare timp al
măsurilor respective

- înainte de analiza statistică, datele au fost intercalate în timpul scurtelor perioade de pierdere a
semnalului de către programul de urmărire a ochiului sau în momentele în care pianiștii au greșit
- toate măsurătorile pentru care nu a putu fi calculată nicio valoare EHS pentru cel puțin patru
participanți au fost excluse din analiză (9 data points for measurement at sight; 4 data points for
measurement after rehearsal; 2 data points for measurement with fast tempo; 6 data points for
measurement with slow tempo)
- celelalte celule goale din data pool (spațiu de colectare a datelor) au fost completate cu valoarea
medie EHS de la ceilalți participanți

- calculul EHS și corectarea datelor a fost realizată separat pentru fiecare înregistrare
- apoi au fost comparate EHS pentru diferitele înregistrări (ex. pentru a testa prima ipoteză, valorile
EHS pentru prima și a doua înregistrare au fost comparate între ele)
- astfel fiecare grup de înregistrări (la prima vedere – după studiu, original – rar/rapid) a fost comparat,
fiind necesar ca fiecare grup să aibă același data points pentru a exclude efectele care ar putea rezulta
din compararea mșsurătorilor diferite de la fiecare participant
- pentru analiza statistică a fiecărei comparații, au fost incluse doar acele data points care puteau fi
calculate în înregistrarea respectivă a fiecărui gup

- analiza statistică a fost realizată cu ajutorul programului IBM SPSS Statistics 20

- pentru a identifica influența pe care o au studiul, schimbările de tempo și complexitatea, au fost
realizate măsurători repetate ANOVA și post hoc paired t tests
- relațiile dintre abilitățile cognitive, interpretare, expertiză (experiență) și EHS au fost analizate prin
analiza corelației de rang non-parametrică (Spearman-Rho, 2-tailed) deoarece multe dintre variabile
nu erau măsurate intervalic (notele, numărul de concerte)

Rezultatele
- scopul studiului a fost să identifice influențele pe care le au studiul, schimbările de tempo și diferitele
nivele de dificultate asupra duratei EHS a pianiștilor care realizează o citire la prima vedere
- de asemenea au fost investigate și relațiile dintre interpretare, expertiză și abilitățile cognitive și EHS

Rezultatele EHS pentru mașurătorile la prima vedere și după studiu

- nu s-a identificato diferență semnificativă între valorile EHS la prima vedere și cele după studiu nici
ca latență, nici ca număr de timpi

- There was a trend in latency difference between the duration of the EHS at sight (1252 ms, SD = 135)
and after the rehearsal phase (1326 ms, SD = 141)
- în ceea ce privește numărul de timpi, nu s-a înregistrat o diferență semnificativă între valorile la prima
vedere (0.46 beats, SD = 0.12) și după studiu (0.47 beats, SD = 0.12)

- în ceea ce privește numărul de timpi după studiu, au rezultat 3 tipuri de EHS: scăzut, crescut,
neschimbat; a fost realizată o analiză pentru subgrupe de câte 3 participanți (cu EHS crescut vs. scăzut,
cei cu diferențe neglijabile au fost ommiși din această analiză
- testele t neîmperecheate au arătat că ambele grupuri au fost asemănătoare înainte de studiu, dar s-au
diferențiat semnificativ după
- Within these subgroups the change of the EHS
before versus after rehearsal did not yield significance for the group with increased EHS (p =
.104) but a trend was present for the group with decreased EHS (p = .073) as computed with
two paired t tests.

Rezultatele EHS pentru tempouri diferite

- latență - EHS tempo rapid a fost semnificativ mai mic decât cel pentru tempoul original, cât și pentru
cel al tempoului mai rar, iar EHS tempo rar a fost semnificativ mai mare decât cel original
- număr de timpi – EHS tempo mai rar diferă semnificativ de celelalte două, însă originalul și tempoul
mai rapid nu diferă foarte mult
- în ceea ce privește efectul schimbării de tempo s-a observat că acest aspect are un efect major asupra
EHS
- interesant este că nu s-a produs o schimbare direct proporțională a EHS în relație cu schimbarea de
tempo 20% (rapid – scăzut cu 14.8%, rara – crescut cu 10%)

Rezultatele EHS pentru diferențele de complexitate

- măsurile identificate ca fiind dificile și cele ușoare au fost supuse unor calcule detaliate pentru a
determina diferențele de EHS în cazul diferențelor de complexitate
- latența – nu au fost diferențe semnificative
- număr de timpi – un efect semnificativ, valoarea EHS pentru măsurile dificile fiind mult mai mică
decât cea pentru cele ușoare

Citirea la prima vedere și performanța cognitivă

- pentru a analiza relația dintre valoarea EHS, citirea la prima vedere și performanța cognitive, precum
și expertiza muzicală a fost realizată o analiză a corelației (Spearman-Rho, 2-tailed)
- participanții au început studiul pianului în medie la vârsta de 5.7 (+/- 2.1) ani; timpul de studiu
acumulat de-a lungul vieții a fost 14292 de ore și au primit 954 de ore de curs
- au rezultat două corelații semnificative: una pozitivă (0.85 (p = .004) între rezultatele testului D2 pentru
rezistența concentrării și EHS în numărul de timpi; una negativă (−0.707 (p = .033) între rezultatele
subtestului LPS 11 pentru recunoașterea formelor și EHS în ms
- prin urmare, un EHS mare a fost asociat cu un rezultat scăzut la subtestul LPS 11
- a fost o tendință în cee ce privește corelația dintre EHS în număr de timpi și rezultatele testului TMT
partea A (viteza atenției, flexibilitatea gândirii, căutarea vizuală și funcția motorie); cu cât timpul de
finalizare a testului a fost mai mic, cu atât valoarea EHS a fost mai mare
- o altă tendință cu valoare negative (−0.650 (p = .058) s-a înregistrat între interpretarea după studiu și
EHS în număr de timpi, astfel măsurătorile după studio au arătat că participanții cu o interpretare mai
bună au dovedit o valoare EHS în număr de timpi semnificativ mai mare

Dezbatere
Obiectivul studiului a fost să investigheze diferiții factori care ar putea fi asociați cu durata EHS la
pianiști. Acești factori au fost: studiul, tempoul, complexitatea și sarcina de a citi la prima vedere, și
citirea la prima vedere și performanța cognitivă

Compararea valorilor EHS la prima vedere și după studiu

Ipoteza conform căreia există o creștere a EHS după o perioadă de studiu de 30 de min. a fost respinsă
deoarece analiza nu a semnalat nicio diferență semnificativă între cele două măsurători. Doar o tendință
în ceea ce privește diferența de latență EHS a fost observată. Asta sugerează că pianiștii nu primesc un
beneficiu prin studiul muzicii la nivelul înald de aptitudini pe care îl au. O explicație pentru lipsa unui
efect a studiului poate fi faptul că EHS la acești interpreți a fost deja bine stabilit prin ani de studio,
astfel e posibil să nu se schimbe după o perioadă scurtă de studio. O altă explicație ar putea fi că
partitura a fost prea dificilă pentru participanți. O creștere a EHS ar fi condus la o încărcare mai mare
a memoriei care ar fi fost imposibil de procesat de către muzicieni.
Faptul că a fost identificată doar o ușoară îmbunătățire (un trend) în interpretare după studiu poate fi
explicate prin posibilitatea ca timpul de studiu a muzicii a fost prea scurt pentru a îmbunătăți
semnificativ interpretarea. Având în vedere că a fost observant un efect mic al studiului asupra
interpretării, asta ar putea explica lipsa de efect asupra EHS.

O analiză separată a subgrupelor a arătat prezența a 3 tipuri de schimbări după studiu: 3 participanți au
avut o descreștere a EHS, 3 o creștere, iar ceilalți 3 aproape nicio schimbare. Schimbările prezente au
fost mici spre moderate. Grupurile cu modificări ale EHS au arătat o diferență semnificativă în nr. de
timpi după studio. Acestea explică de ce grupul ca întreg nu a prezentat un efect semnificativ al studio.
Având în vedere aceste rezultate complexe pentru o perioadă scurtă de studio de 30 min, ar merita să
fie explorat efectul studiului asupra EHS ceva mai detaliat în studiile ce vor urma.

Compararea diferitelor tempouri

Tempoul a avut un efect semnificativ asupra duratei EHS. Cel măsurat în latență a fost mai redus când
a fost mărit tempoul, dar mai mare ăn relație cu tempoul scăzut. Pe de altă parte, EHS în nr de timpi a
scăzut la tempoul rar, dar nu a crescut semnificativ pentru tempoul rapid. Rezultatele au confirmat
ipoteza, rezultând impactul pe care îl are tempoul asupra duratei EHS. Acest efect a fost descoperit și
anterior în ceea ce privește EHS în latență (Furneaux and Land, 1999). Trudiul de față a descoperit de
asemenea o corelație între EHS ăn nr. de timpi și tempo. Totuși, nr. de note cântate nu a fost inclus în
analiză. Ar putea fi posibil ca muzicianul să fi cântat mai puține note în tempo rapid și mai multe în
cel rar. Însă aici nu a fost investigată influența tempoului asupra nr. de note cântate, acest aspect ar
putea fi cercetat în studiile ce vor urma.

Compararea EHS pentru diferitele niveluri de complexitate

Ipoteza conform căreia complexitatea structurală influențează EHS a fost parțial confirmată.
Rezultatele EHS latență nu au arătat un efect semnificativ al complexității structurale, dar numărul de
timpi a fost semnificativ mai mare pentru măsurile mai ușoare decât pentru cele mai dificile. Alte studii
au găsit o corelație între anticiparea notelor și complexitatea partiturii (Rayner & Pollatsek, 1997;
Wurtz et al., 2009), dar nicio corelație între EHS în latență și complexitatea muzicii. Acest aspect este
destul de surprinzător deoarece în aceste studii anterioare, participanții au interpretat două sau trei
lucrări diferite (una mai complexă decât cealaltă) cu propriul tempo, acest tempo fiind corelat cu
complexitatea muzicii. Un fragment mai complex a fost cântat mai rar decât un fragment mai ușor.
În studiul de față, tempoul a fost controlat acompaniind înregistrarea flautului, astfel nu au existat
diferențe de tempo și totuși nu a putut fi identificată nicio corelație între EHS și dificultatea muzicii.
Pe de altă parte, a fost observat un număr mai mare de timpi pentru fragmentul mai ușor decât pentru
cel dificil. Este posibil să fi fost un număr mai mare de note în măsurile mai dificile față de cele mai
ușoare (valabil pentru unele măsuri dar nu pentru toate). Totuși, numărul ridicat de note ar putea scădea
EHS având în vedere că ipotetic, memoria vizual-motorie de scurtă durată poate stoca un anumit
număr de note. Pentru măsurile dificile care conțin același număr de note ca cele ușoare, scăderea
numărului de timpi poate fi datorat faptului că materialul poate fi mai dificil și ar consuma mai mult
timp să proceseze față de situația măsurilor mai ușoare, astfel mai puține note pot fi stocate de memoria
de scurtă durată. Cu toate acestea, trebuie ținut cont de faptul că pentru acest studiu a fost analizată
puțină informație (8 măsuri dificile și 7 măsuri ușoare) referitoare la complexitate. Astfel, în studiile
următoare, o cantitate mai mare de informație pentru fiecare categorie de complexitate ar trebui
colectată.

Relația dintre EHS - interpretare, expertiză și abilități cognitive

Informațiile colectate au dezvăluit corelații între EHS și: abilitățile vitezei de gândire, ale recunoașterii
de forme și interpretare (doar pentru măsurătorile cu tempo original după studiu). Rezultatele altor
studii (Furneaux & Land, 1999; Sloboda, 1974; Truitt et al., 1997), care au arătat corelații între EHS
si nivelul de aptitudini, constituită într-un EHS mai mare pentru interpreții mai buni în contrast cu cei
mai puțini buni, în ceea ce privește citirea la prima vedere, nu a putut fi confirmat.

În studiul de față, a fost găsită o corelație între EHS în nr de timpi și interpretarea doar după studiu. Pe
de o parte, efectul ar putea fi foarte mic astfel încât numărul de participanți a fost prea mic ca să arate
acest efect pentru ambele măsurători. Pe de altă parte, citirea la prima vedere e posibil să fi fost prea
dificilă pentru participanți, după cum s-a observat în aprecierea lor (acceptabil pentru prima
înregistrare și adecvat pentru a doua).

Alte studii (Kopiez & Lee, 2008; Lee, 2003; Meinz & Hambrick, 2010) au arătat corelații între citirea
la prima vedere și capacitatea memoriei de lucru, viteza de gândire și expertiză. Beneficiile vitezei de
gândire asupra realizărilor în ceea ce privește citirea la prima vedere sunt foarte importante. În plus, o
relație semnificativă între aptitudinile de citire la prima vedere și recunoașterea de tipare, modele a
fost descoperită (Waters et al., 1998). S-a testat dacă relația dintre EHS și aptitudinile cognitive există
și s-a descoperit că rezultatele testului D2 au fost corelate semnificativ cu numărul de timpi și s-a
observat existența unui tendințe în ceea ce privește TMT partea A. Acest aspect dovedește că
aptitudinile necesare pentru a promova cu succes testul D2 sunt corelate pozitiv cu dimensiunea EHS,
însemnând că participanții cu un scor mare la testul D2 au dat dovadă de un EHS mai mare ddecât cei
cu un rezultat mai scăzut.

O astefel de sarcină mentală nu a fost utilizată anterior în ceea ce privește descoperirea de corelații
între performanța cognitivă și citirea la prima vedere sau EHS. Faptul că ambele valori s-au corelat
pozitiv, demonstrează că abilitatea de a scana și cea de a extrage informația sunt legate de un EHS mai
mare. Este important de reținut că pianiștii demonstrează în general un nivel de performanță foarte
ridicat la sarcini similare cu cântatul la pian (Jäncke, Shah, & Peters, 2000; Jäncke, Schlaug &
Steinmetz, 1997). Pentru citirea la prima vedere foarte complexă, viteza de gândire și cea psihomotorie
s-a descoperit că sunt principalii indicatori (Kopiez & Lee, 2006) dar este clar că ambele se corelează
puternic dacă sunt evaluate de teste care necesită performanță motorie. Tendința pentru corelația dintre
TMT partea A li EHS ar putea fi explilcată prin numărul mic de participanți. Corelația negativă dintre
EHS și abilitățile de recunoaștere a formelor din subtestul LPS 11 nu este foarte importantă deoarece
un EHS ridicat este asociat cu un rezultat mic al LPS. Asta înseamnă că fie acest test nu a fost adecvat
pentru a evalua aptitudinile de recunoaștere la prima vedere ale pianiștilor, fie că aceste aptitudini nu
sunt relevante pentru mărimea EHS. Este probabil că celelalte teste cognitive nu au fost potrivite pentru
a accesa în totalitate strategiile de codare folosite pentru a coda materialul din partitură și din acest
motiv nu a mai fost observată nicio altă corelație semnificativă.

O altă explicație ar putea fi că materialul pentru citirea la prima vedere a fost foarte complex; un studiu
anterior a dezvăluit că puterea memoriei de lucru devine mult mai importantă pentru complexitate
medie a citirii la prima vedere, dar importanța scade foarte mult pentru nivelurile de complexitate mai
mare (Kopiez & Lee, 2006).

Limitări
O mare problemă a studiului a fost pierderea de date și corectarea informațiilor pierdute. Unele
măsurători nu au fost incluse: cele în care mai puțin de 5 participanți au produs un EHS au fost excluse
din analiza statistică. Pentru interpolarea măsurilor goale, a fost utilizată valoarea medie a
măsurătorilor de la ceilalți participanți. În timpul analizei EHS a fost evident că variațiile dintre
participanți, și de asemenea între participanți din măsurători diferite, au fost mari. Deși am recunoscut
că valoarea medie de la ceilalți participanți este posibil să nu fie valoarea optimă pentru corectarea
datelor, rezultând în corelații semnificative sau ascunzând corelații, a părut un mod pragmatic de a
face față pierderii de date. Pentru a evita pierderi de date viitoare, este necesară stabilirea unui semnal
bun în ceea ce privește urmărirea ochiului. În acest studiu, pianiștii au fost nevoiți să-și sprizine bărbia
pe un suport, astfel au avut restricție în mișcări și au stat într-o poziție neobișnuită. În studiile viitoare,
ar fi bine să se includă o sesiune de studiu cu o zi îninte de măsurători. Astfel, participanții s-ar putea
obișnui cu aparatura. Pentru calculul EHS, valoarea în timpi pare să fie cea mai potrivită unitate de
măsură. Numărul de timpi este stabil pe parcursul întregii piese, în timp ce numărul de note se modifică
la fiecare măsură. În special când vine vorba de corelarea cu complexitatea muzicii, numărul de note
nu este o unitate de măsură adecvată deoarece, în majoritatea cazurilor, mai multe note sunt în părțile
dificile decât în cele ușoare. Pe lângă aceasta, calculul EHS în ms este rezonabil doar dacă este utilizat
un metronome ca tipar (paradigmă). După cum se poate observa, EHS în ms este corelat cu tempoul,
astfel, trebuie avută grijă în momentul ăn care se calculează EHS pentru o piesă în care este permisă
alegerea tempoului propriu. Trebuie reținut faptul că EHS în număr de timpi se schimbă deasemenea
în funcție de tempo (în acest caz semnificativ pentru tempoul rar). Astfel, este util să se facă distincții
clare între valorile EHS pentru fragmentele rapide și cele lente din muzică.

Concluzii
În toate cazurile, ochii au fost clar înaintea mâinilor cu cantitate variată de timp. Această întârziere ar
putea fi necesară pentru a recunoaște, procesa și stoca informația în memoria de scurtă durată până
când reacția motorie este plnificată și realizată. O parte dintre aceste descoperiri nu se potrivesc cu
activitatea anterioară privitoare la mișcătile ochiului la muzicieni, dar s-au demonstrat câteva dovezi
pentru corelațiile dintre durata EHS și interpretarea participanților, și viteza de gândire a acestora. O
perioadă scurtă de studiu nu influențează EHS, în timp ce tempoul și dificultatea discursului o fac.

S-a concluzionat că EHS este caracteristic pentru fiecare muzician și este dezvoltat pe parcursul anilor
de studiu. Este independent de o perioadă scurtă de studiu și nu este corelat cu timpul total de studiu
și experiența muzicianului. Având în vedere că studiile preocupate de calculul EHS al muzicienilor
sunt rare, aceste rezultate pot fi văzute ca o încurajare pentru cercetările viitoare în acest subiect
fascinant al sarcinilor cognitive și senzorio-motorii foarte complexe.