Sunteți pe pagina 1din 2

Istoricul Comunei Baleni

Este cunoscut faptul ca zona comunei Baleni a fost locuita din cele mai vechi
timpuri.

Cercetările arheologice din ultima vreme dând la iveala aşezări omeneşti cu mult
înaintea primelor documente, na fac sa credem in străvechea ei existenta.

Satul Baleni, vatra puternicei familii a boierilor Baleni, căruia i s-a alăturat mult
mai târziu satul sârbilor, este atestat de documente de pe la jumătatea veacului al
XV-lea sub numele de satul Ruşi.

Numele de Baleni dat satului Ruşi se trage de la numele unui boier care a stăpânit
«ocina» in Ruşi si anume paharnicul Balea dupa cum reiese dintr-un document din
30 iunie 1572 semnat de Alexandru Voievod, domn a Ungro-Vlahiei, fiul luiMircea
Voievod. Acest document poate fi considerat actul de nastere al satului Baleni.

După ce satul si-a schimbat numele, boierii ce stăpâneau ocina in Baleni si-au
adăugat la nume : « ot.Baleni ».

Incepând cu marele Ban Udrea Baleanu se schimba denumirea de « ot.Baleni » in


aceea de Baleanu. Sub acest nume se cunoaşte o puternica familie care a ocupat
înalte dregătorii in Tara Romaneasca. Cel mai proeminent membru din familia
boierilor Baleni a fost marele Ban Udrea Baleanu, care a jucat un rol de seama in
îndrăzneţul act istoric al lui Mihai Viteazul : Unirea vremelnica a celor trei Tari
Romaneşti.

Marele Ban Udrea Baleanu, după ocuparea Moldovei este lăsat locţiitor de domn la
Iaşi, de către Mihai Viteazul.

In timpul luptelor de pe Argeş este insa prins de Ieşi si dat in mâinile lui Simion
Movila, care-1 decapitează in mai 1601. Si urmaşii săi au fost in posturi destul de
însemnate : marele Ban, marele vornic Ivascu Baleanu a fost capul suprem al
armatei sub domnia lui Matei Basarab.

Ultimul descendent a fost logofătul Nicolae Baleanu, cel care incheie astfel puternica
familie a Balenilor in anul 1867.

Construita de marele logofat Grigore Baleanu, sfetnic apropiat al lui Constantin


Brancoveanu, Curtea Boiereasca se intindea pe o suprafata de 7 pogoane si 19
prajini. Era inconjurata de ziduri inalte de 4 metri si groase de 0,5 metri, astazi in
ruina. Conacul boieresc nu mai exista, fiind demolat si caramizile folosite la alte
constructii administrative.