Klemm, W. R. (2010). Free will debates: Simple experiments are not so simple.

Advances in
Cognitive Psychology, 6(-1), 47–65. doi: 10.2478/v10053-008-0076-2

Analiza critica
Nedelcu Gabriel
Articolul Free will debates: Simple experiments are not so simple
vizeaza a o problema fundamentala a omului, problema ce a ravasit mintea
savantilor de la rasaritul constiintei si pana acum, anume dominatia celor mai
semnficicative doua principii filosofice ale comportamentului uman,
determinismul impotriva liberului arbitru si implicit modului in care pe
parcursul timpului au existat o multime de argumente impotriva parghiilor pe
care constientul le are asupra subconstientului si asupra comportamentului si a
personalitati.Pe parcursul anilor , s-au scris atat de multe lcruri despre constiinta
si liberul arbitru in directia caracterului delusional al acestora incat acest statut
este luat ca atare in randul cercetatorilor.Acest articol prezinta atat limitarile de
design ale experimentelor ce au condus la aceasta perspectiva cat si dousprezece
categorii de concluzii eronate prin care unii eruditi au ajuns la aceasta concluzie
acceptata cu o gravitate dogmatica.
Majoritatea non-academica tinde sa ia ca atare faptul ca oamenii pot lua
decizii in prezenta mai multor variante cand nu exista constrangere exterioara
dar exista, in acelasi timp, o mare masa de oameni de stiinta si filosofi, multi
dintre ei fiind admisi ca academicieni de prim rang ,care conchid ca liberur
arbitru esteo iluzie, un truc pe care creierul il joaca asupra noastra. Aceasta
perspectiva ramane valida de sute de ani, dar in zilele noastre dezbaterea s-a
intensificat din cauza cercetarii interpretate eronat.
Argumentul zombie filosofic sau argumentul p-zombie este un
experiment de gandire în filozofia mintii și filosofia perceptiei care isi
imagineaza o fiinta care, dacă ar putea exista, poate concepe, în mod logic,
ideea că substanța fizica este tot ceea ce este necesar pentru a explica constiinta.
In aceasta perspectiva toate intentiitle sunt generate in subconstient , constiinta
putand doar sa medieze sensibilitatea intentiei , nu paote cauze per se un efect.
Intru-un stadiu incipient, oamenii cu traumatisme cranio-ceerbrale au fost primii
motivatori ai acestei directii(Weiskrantz 1968Intr un experiemnt bazat pe
capacitatea amnezicilor de a indentifica simple cuvinte,la prima vedere acestia
fiind incapabili de reculegere, in momentul in care li se comunicau primele 3
litere ale cuvantului acestia isi regaseau cuvintele pe care altfel nu le-ar fi
identificat, cu alte cuvinte, constructiile erau stocate in subconstient.Dar unde
este legatura cu intentiile ?In 1976 Julian Jaynes in The Origin of Conciousness
and the Breakdown of Bicameral Mind , Jaynes a oferit o multime de argumente
logice prin care constiinta nu e un factor atat de important in gandire iar
majoritatea muncii psihice precursoare gandurilor se realizeaza subconstient ,
Jaynes conchide ca constiinta e folosita doar ca sa pregateasca procesul gandirii
si sa perceapa rezultatul acesteia.
In continuarea articolului autorul analizeaza liniile moderne in care
teoreticienii abordeaza aceasta problema la nivel experimental, Wegner si Libet
au prezentat experimente pertinente dar limitate in favoarea argumentului
zombie si prezinta douasprezece concluzii eronate pe care oamenii e stiinta le au
adus in vedere pentru ca mai apoisa ofere argumente solide in vederea
perspectivei leburului arbitru , constientizarea evetimentului de criza si
responsabilitatea personala fiind prime exemple in direcita copatibilismului.
Din punctul meu de vedere, articoulul este bine structurat, majoritatea
argumentelor conducand in directia propusa de abstract, sursele bilbiografice
sunt credibile,prezinta o abordare pragmatica asupra subiectului si ofera limitele
experimentelor ce isi propuneau sa deomstreze suprematia determinismului .
In concluzie, articolul vizat este unul bine punctat, articulat corect din
punct de vedere al calitati argumentelelor reusand sa demonstreze ca
perspectivele de pana acum au fost mult prea radicale si cao perspectiva mai
nuantata ar reusi sa explice mult mai punctual anumite procese
comportamentale ale omului .
Surse Bibliografice

________(2005). Time and the brain: how subjective time relates to neural
time. Symposium
chaired by David Eagleman . Annual Meeting of the Society for Neuroscience.
Washington, D.
November 15.

Bayne, Tim. (2009). Phenomenology and the feeling of doing: Wegner on the
conscious will, p.
169-185. In Does Consciousness Cause Behavior. Edited by S. Pockett, W. P.
anks, and S. Gallaher.
The MIT Press. Cambridge, Mass.

Christophel, T. and Haynes, J. D. (2009). Single trial time-frequency decoding

of early
choice related EEG signals. Further evidence for unconscious determinants of
“free” de-

41

cisions. Program No. 194.19 Neuroscience Meeting Planner. Chicago, IL:

Society for Neuros-
cience, 2009. Online.
Churchland, Patricia S. (2002). Self-representation in nervous systems. Science.
296: 308-3310.

Dennett, D. C. (2003). Freedom Evolves. Viking, New York. 363 p.

Desmurget, M. et al. (2009). Movement intention after parietal cortex

stimulation in humans.
Science. 324: 811-813.

Gazzaniga, M. S. (1998). The Mind’s Past. University of California Press,

Berkeley, CA. 201 p.

Grill-Spector, K., and Kanwisher, N. (2005). Visual recognition. As soon as you

know it is there,
you know what it is. Psychological Science. 16(2): 152-160.

Jaynes. J. (1976). The Origin of Consciousness and the Breakdown of the

Bicameral Mind. Mariner
Books/Houghton Mifflin, New York, N.Y.

Jeannerod, M. (2009). Consciousness of action as an embodied consciousness,

p. 25-38. In Does
Consciousness Cause Behavior? Edited by S. Pockett, W. P. Banks, and S.
Gallagher. The MIT Press,
Cambridge.

42

Klemm, W. R. (2009). The “I avatar” of consciousness. Submitted and in

review.
Klemm, W. R., Li, T. H., and Hernandez, J. L. (2000). Coherent EEG indicators
of cognitive bind-
ing during ambiguous figure tasks. Consciousness and Cognition. 9: 66-85.

Lau H. C., Rogers R. D., Haggard P, Passingham R. E. (2004). Attention to

Intention. Science
303:1208 –1210.

Lau, H. C., Rogers, R. D., and Passingham, R. E. (2006). On measuring the

perceived onsets of
spontaneous actionjs. J. Neuroscience. 26 (27) 7265-7271.

Lee, D. (2004). Behavioral context and coherent oscillations in the

supplementary motor area. J.
Neuroscience. 24 (18): 4453-4459.

Libet, B., and Commentators (1985). Unconscious cerebral initiative and the
role of conscious will
in voluntary action. Behav. Brain Sciences. 8: 529-566

Makeig, S., Jung, T. –P., and Sejnowski, T. T. (1998). Multiple coherent

oscillatory components of

the human electroencephalogram (EEG) differentially modulated by cognitive

events. Soc. Neu-
rosci. Abs. 24 (1): 507.

43
McDonald, M. (2001). A Mind So Rare. The Evolution of Conscious Processes.
W. W. Norton, N.Y.,
N.Y. 371 p.
Mele, A. R. (2009). Free will: theories, analysis, and data, p. 187-205. in Does
Consciousness Cause
Behavior? Edited by S. Pockett, W. P. Banks, and S. Gallagher. The MIT Press,
Cambridge.

Musallam, S., Cornell, B. D., Greger, B., Scherberger, H., and Andersen, R. A.
(2004). Cognitive
control signals for neural prosthetics. Science. 305:258-262.

Obhi, S. S. And Haggard, P. (2004). Free will and free won’t. American
Scientist. 92 358-365.

Penrose, R. (1994). Shadows of the Mind, p. 387. Oxford University Press,

Oxford. 457 pp.

Pockett, S., Banks, W. P., and Gallagher, S., eds. (2009). Does consciousness
cause behavior? The MIT
Press. Cambridge, Mass.

Sommers, T. (2007). The illusion of freedom evolves, in Distributed Cognition

and the Will, p. 73,
edited by Don Ross et al. M.I.T. Press, Cambridge, Mass.

44
Soon, Chun Siong et al. (2008). Unconscious determinants of free decisions in
the human brain.
Nature Neuroscience. 13 April. doi:10.1038/nn.2112

Walter, H. (2001). Neurophilosophy of Free Will. From Libertarian Illusions to

a Concept of Natural Au-
tonomy. M.I.T. Press, Cambridge, Mass. 391 p.

Warrington, E. and Weiskrantz, L. (1968). A study of Learning and Retention in

Amnesic Pa-
tients. Neuropsychologia. 6 (3): 283.

Wegner, D. M. (2002). The Illusion of Conscious Will. MIT Press.

Cambridge, MA.