Ropoyzsd WAVINITY LYS Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii si parinti CATALIN LUCA psikolog Fundatia Culturala Forum Cluj-Napoca 1998Basme terapeutice pentru copii si parinti Cuvint inainte Orice carte are o poveste a ei, Chiar si aceasta carte de povesti, Ea este legatii de experienta dificultatilor de comunicare din practica relatiei cu pacientul copil dar si cu parintele siu, in tinpul gedintelor de consiliere sau psioterapie. in opinia lui Eric Fromm cea mai imperioas’ trebuinti'a omului este aceea de a-si depisi izolarea, inchisoarea singurititii sale, Pentru aceasta el trebuie si spun’ cova cuiva care sil asculte, si care s& ia in considerare cele spuse. Zi de 2i, cind vor- bim celor din jur, ne dim seama cf ei doar ne aud, nui ne ascultd, Mesajele verbale coti- diene sunt banale, De fapt nu comunicim, uneori nici cu cei din familie. De aceca se {ntimplé si nu ne intelegem, cu toate ci avem aceleasi pireri. Comunicarea este vitalé in procesul psihoterapeutic. Ea se realizeaza totusi dificil, mai ales sub presiunea timpului. insisi durata psihoterapiei depinde de eficienta comunicirii. Putini pacienti intelog c& terapeutul nu le rezolva el insusi problema, Acest lucru nu le-ar fi de un folos real. Rolul lui este si-i asculte, sii asiste, sii insofeasct pe calea descoperirii fortei interioare, a propriilor resurse de solutionare a problemei. Dar pentru a se lisa condus astfel, pacientul trebuie si aibi ineredere, si iba clar senzatia comunicdrii cu cineva care nu-l judeci, nu decide, nu-si asuma responsabilititile sale, Ne putem astepta si dureze mult timp pind la stabilirea unei telatii de ineredere. Majoritatca pirintilor care au copii cu probleme sunt capabili si giiseasct singuri rezolvarea deficultitilor lor. Totusi au din cind in cind nevoie si ei de cineva care sti asculte (nu doar si-i andi), si-i infeleagd, in timp ce ei insisi se afld in pro- cesul interior de ciutare si elaborare a solufici La fel se intimpl si cu copiii care vin la consiliere sau la psihoterapie. Au evoie s& se simmti intelesi si sd aibi libertatea de a hotlist pe cit posibil singuri in pro- Dlemele lor. Terapeutul supravegheaza aceasti independent, fi ajutd si-si descopere eul, forta interioard de a se impiica sau de a se confrunta cu situatia conflictual. Inainte ca psihoterapia si devin © modalitate stiinfificd de abordare, bas- mul era deja un element foleloric, poate chiar traditional de terapie si pedagogie prin folosirea metaforei. Nu putem preciza daci Seherazada a fost prima “specialist” despre care se spune ca timp de 1001 de nopti ar fi alinat tulburarea mental a singero- sului sah Riar istorisindu-i basmele care au ficut-o celebré, Intre 1812-1815 nu mai putin celebrii frati Grimm, descoperind cit de aseminitoare sunt basmele diferitelor Popoare, au semnat actul de nastere al basmologiei modeme ca autori ai culegerii “Kinder und Hausmirehen”. Cu siguranti basmmul nu tine totusi numai de domeniul copilitiei, Bste prin- cipalul motiv pentru care aceastt carte se adreseazi in acelasi timp adultilor si copiilor. Ea a fost inspirati pe ling propria experientd, de alfi doi autori si psihoterapeuti: Nancy Davis si Nossrat Paseschkian ale ciror idei convingitoare au constituit axa principal pentru adaptarea in roméneste acestei prime colectii de basme terapeutice. 3Sempronia Filipoi Cum trebuie inteles basmul cu mesaj terapeutic “Solditelul zicea aruncat la gunoi, trist si speriat. Simfea cx ceva in interiorul lui fusese montat gresit, dar nu stia ce putea si faci, pentru ci nu era foarte sigur ce anume era gresit. in noaptea aceea, cum stitea asa bietul soldatel in intuneric, i s-a arétat deodat cova luminos, Pe masurd ce aritarea se apropia, se dovedea a fi o zin minunati si plin& de strilucire. Cind s-a apropiat destul de mult, zina s-a prezentat zicind: “Eu sunt zina visurilor distrase”. “Visuri distruse? Ce inseamni{ asta?” a intrebat incetigor soldatelul de jucirie.”"Nimeni nu mA poate repara pentru c& nici chiar eu nu stiu ce mi s-a stricat.”. “Pi nici nu este nevoie si sti tu asta” i-a rispuns cu drigilisenie zina cea strilucitoare. Apoi |-a ridicat ugurel pe solditel si a zburat cu el la mesterul de juctrii, Zina I-a rugat pe mesler sf repare pintile stricate ale soldatelului si sil faci si se miste aga cum era de asteptat de la oricare alt jucirie. Mesterul a fost foarte fericit s& repare la loc pe solditel...”(“Soldatelul de juctrie”) Fetita nu mai putea de rusine. Viata i se prea un chin. De necaz, tot gindindu-se la ce i se intimpla, obositi si rusinatd fetita s-a oprit pe mar- ginea drumului si se odihneasck. Cum plingea asa incetisor, nici n-a observat ci s-a apropiat de ea o batrinicl cu ochi buni si intelepfi, care s-a oprit si a pri- vit-o. Vizind cft de supirat’ era fetita, a intrebat-o: “Pentru ce esti supirati?” “Pentru c& nu infeleg ce se iutimpl cu legumele pe care le ingrijesc sgile duc la piata s le vind, Desi muncese aga de mult cu ele, desi le impachetez pe fiecere in ldite, cind ajung la piatt am foarte mari emotii. Deschid léditele sinu gisesc in ele decit frunze vestede, cotoare putrede, din care nu mai pot s& vind absolut nimic, Nu mai stiu ce si mi fac...”. “O, doar asta te necjeste?" a intrebat-o bitrnica. Apoi, plind de bundvointd a adiugat: “Tu nu ai auzit ined de gindacii invizibili 7” “Nu, nu am auzit si nu i-am vazut niciodat&”, a raspuns fetita ridicind ochii. “Pai nici ou aveai cum si-i vezi , pentru ci sunt invizibili. Ei apar atunci cind ai emotii gi-ti distrug munca pe loc.” “Dar cum as putea si ma aplir de ei?”, a intrebat-o fetita, Batrinica a privit-o pe fetiti in ochi si a addugat: “Am sk-ti dau o cheiti fermecati. De cite ori te vei stridui si vei munei pentru ca legumele si zarzavaturile tale si ias framoase ca s& le poti vinde, dupa ce le-ai impachetat, incuie capacul fiecarei ladite cu aceasta cheitd. Cind vei ajunge la piaté nu vei mai avea emotii, pentru ok verdeturile pe care 4Basme terapeutice pentru copii si piri le-ai cultivat nu vor mai fi atacate de gindacii invizibili”. Zicind acestea, batrinica i-a intins fetitei o cheie mica, deosebit’ de toate cheile pe care fetita le vizuse vreodatd...."(*Gindacii invizibili”) Aproape indiferent de virsta, avantajele folosirii constiente, intenfionate a basmului cu mesaj terapeutic sunt aceleasi. 1. Basmul terapeutic ilumineazd. Se adreseaz intuitiei si fanteziei, nu ratiunii si nici logicii. Prin aceasta, la fel ca mitul, parabola sau fabula, intro- ducind irationalul, basmul terapeutic l@rgeste spapiul interior al pacientului. Extinderea desfiinteaza unilateralitatea pozitiei initiale, liniaritatea gindirii lo- gice (care nu totdeauna conduce Ja rezolyarea conflictuiui) si arancd asupra starii patogene o lumina nou. Comparativ cu realitatea, basmul reprezinté 0 lectic de viatii care sparge vechiul tipar al conflictului insurmontabil cu care era familiarizat pacientul. Prin intermediul mesajului terapeutic cele mai amare lectii de via{4 sunt usor indulcite afectiv. 2. Adaosul de fantezie, de intuitie, permite descoperirea si rezolvarea unor conflicte, din cauza c& basmul cu mesaj terapeutic este un vehical foarte potrivit pentru modele comportamentale si valori morale, Paciental absoarbe mesajul terapeutic, il incorporeazd propriilor sale ginduri, in timp ce compre- hensiunea este alimentat’ de imaginea verbal, de naratiunea propriu-zisi. Schimbarea de pozitie ii este doar sugeratd si are mai mult un caracter de joc. 3, Mesajul terapeutic nu este impus printr-o concluzie morala finalé, ca la fabule, ci ajunge si fie identificat de pacient si riimine ancorat in consti- infa lui, poate undeva la limita cu subconstiental, Pentru cé nu este legat direct, de experienta vietii reale, mesajul terapeutic este preluat la fel ca mesajul unui vis 4, Nici o confruntare direct nu are loc cu terapeutul, Din aceastil cauzi basmul nu ajunge sii fie un “trigger” pentru declangarea rezistentei la terapie. El contribuic la dezvoltarea unei noi atitudini fata de starea patogent. Comunicarea imbric prin intermediul basmului, o form “filtrat{”pe care pacientul nu o are de obicei la dispozitic. 5. Basmul aduce solutii cu totul neasteptate, cu efect emotional po- zitiv, Contrazice logica si obisnuinta. Acestea, il tin de obicei pe pacient fn cuca conflictelor care, chiar daci uneori sunt minore, il tulburd si-1 vulnerabi- lizeazi prin repetitic. 6. Pacientul are posibititatea sé lérgeascé sensul original al mesaju- ui terapeutic. {n cazuri diferite, mesajul este interpretabil diferit, in funcfie de situatia pacientului, pentru c& basmul transmite un anumit tip de creativitate, 7. Mesajul terapeuric se tezaurizeazé. El poate fi imediat aparent, deghizat sau ascuns. Informatia din naratiune este de cele mai multe ori plasatt {ntr-o manieri ambigu’ intr-un context care oscileazi de la ceva familiar la ceva cu totul neasteptat. Ambiguitatea favorizeazi efectul “retard” si face ca mesajul terapeutic si poati fi reactivat in alte situatii, fri ca dependenta fata de terapent sé creascd, 8. Basmul cu mesaj terapeutic poate fi folosit in combinatie cu orice alté tehnicd si la orice nivel al procesului terapeutic. Trebvie privit ca un instrument de comunicare, pentru cd el creazi pacientului o bazi de identifi- 5Sempronia Filipoi Sempron pn en care, protejindu-] (f8rd si-I atace axiologic). fl fnvatii pe pacient s& se autointe- eagi, si se aprecieze pozitiv, s&-si descopere propria putere interioard de a se “autovindeca”. Basmul terapeutic indeplineste citeva funcfii care arunck o lumina teoretict asupra unui adevar simplu: in terapie, ca gi in educatie nu poti da prea mult, sau prea putin. Doza bine “calculati” are efect remarcabil dact mesajul terapeutic il transforma pe pacient dintr-un receptor pasiv in unul care igi asuma activ responsabilitatea propriei schimbari. Functia de “oglinda” pe care se proiecteazi trebuintele emotionale ale pacientului. Basmul activeazi o bogitic neasteptati de imagini. Astfel este posibil modelarea mesajului siu conform structurii pacientului, iar aceasta este 0 prim’ reactie favorabil& procesului terapeutic. Al doilea pas favorabil se datoreazi faptului ck imaginea din oglind& separii, distanteazi pacientul de conflict si de experienta sa de viatii. El inceteaza si fie o victim’ a conflictului, fat de care i se sugereaz ck existit opozitie, : Functia de model relevi existenta solutiilor posibile. Ele nu sunt pre- cizate rigid, Sunt cu totul neobisnuite si last loc optiunilor pentru ca s& sti- muleze ei active de invitare a modelelor proprii. Aplicarea solutiilor fantas- tice este un model experimental cu totul inedit pentra pacient. Functia de mediator fntre rezistenta pacientului la terapie si atacul frontal asupra conceptiilor gresite si a mecanismelor sale de apirare, Eroul bas- mului este subiectul in cauzi, nu pacientul. De aceea este necesard atitudinea creativa a terapeutului faté de fiecare basm pe care si-l modifice conform datelor anamnestice ale cazului. Ca si hipnoza de tip Erikson, basnmul cu mesaj terpeutic vizeacil sub- constientul pentru a facilita modificarea comportamentului subjectului. Citind colectia de basme inv&tdm si le intelegem si sé Ie utilizim eficient fn sens te- apeutic: in doz adecvatd cazului satu momentului, pe un ton sincer si bineinte- les fdr nuante moralizatoare sau pilduitoare.Basme terapeutice pentra copii si parinti Cum se foloseste basmul cu mesaj terapeutic Basmmul cu mesaj terapeutic nu este un panaceu universal in psi hoterapia copilului. fn putine cazuri este suficient ca mijloc de rezolvare ter- apeuticd, Poate, si se recomandg, s& fie asociat cu alte tehnici, Pentru ca bas- mul cu mesaj terapeutic sx devin totusi un punct central al efortului de vinde~ care, este absolut necesar si fie folosit la timpul potrivit si in forma (varianta) potrivits, - Psihoterapeutul igi ncepe demersal in general numai dupa ce are 9 informatie anamnestict bund. fn cazul utilizirii basmului cu mesaj terapeutic, este absolut necesar si cunoastem motivul consultatiei psihologice, istoria cazu- lui, a familiei, incidenta tulburirilor psihice la mudele apropiate, evenimentele principale, (mai ales traumele din viata copilului), descrierea cit mai aménuntit’ a simptomelor sale. Ar fi utild inclusiv informatia dintr-o caracterizare scolard sau din oricare alti sursi pe care ne putem baza. ~ Se recomanda si investigm tipul de simboluri si metafore pe care e cunoaste gi Je accept pacientul, conform educafiei gi nivelului su de dez- voltare. Testele proiective, cele grafice (Rorschach, respectiv desenul omuletu- lui, casei, pomuui) sau visele, sunt utile inainte de introducerea basmelor, pen- tru ci sondim cu ajutorul Jor nivelul subconstient cliruia se adreseazi de fapt mesajul terapeutic. Aplicarea acelorasi teste dupa introducerea basmelor, sem- nalizeazi modificirile produse si devin astfel un mijloc de control al eficientei. ~ Basmnele trebuie alese cu mult’ griji. Abea dupa ce ne-ain familiarizat cu intreaga colectie (sau am invatat-o pe de rost), suntem in méisurd si alegem povestile care se potrivesc cel mai bine cazului, Dacd ne pripim, alegerea neadec- vata il va determina pe copil si asculte far interes, si ignore relatia cu terapeutul, sau si se plictiseasck. Demersul terapeutic este astfel definitv compromis. Dimpotriva, cind alegerea a fost reusiti, pacientul doreste curind sé asculte bas- mul din nou, ori afirma spontan ci i-a pkicut. fin asemenea situatie anxictatea scade, iar copilul va cere si asculte basimul inainte de a adormi. Un alt avantaj al alegerii corecte este ci pirintele care asculti sau citeste el insusi basmul beneficiazd la rindul séu. Si el simte uncori nevoia de a-si fortifica eul. Contextul neobisnuit, neasteptat, mesajul deghizat, fantasticul in care situatii furd iesire primesc cele mai surprinzitoare rezolvari, diminueazd si la adult disfunctiile emotionale si ametioreaz& capacitatea de a-si intelege copilul cu mai mult flexibilitate. Totusi ne putem astepta ca uncori parintele si nu aibi capacitatea de a identifica si de a recunoaste calititile terapeutice ale basmului, EB] va relata dupa un timp doar schimbarile in simptomatologia copilului, flirt s& le pund pe seama terapici. 7Sempronia Filipoi Mesajele pozitive prezente in basme sunt utile tuturor membrilor de familie care-l ascultd (mai ales mesajele de deschidere, de dragoste, de intelegere, de incredere). Trebuie semnalizat faptul c& atunci cind pacientul se afla in plin eveniment traumatizant, basmele terapeutice sunt ineficiente. La fel se intimplé in cazul copiilor enuretici, encopretici (cu exceptia situafiei cind aceste sufer- infe sunt consecinte ale unor forme de comportament abuziv asupra copilului). Inc& nu avem suficiente date experimentale pentru a fi in masur& si precizim toate tipurile de patologie im care mesajele terapeutice din basme nu sunt efi- ciente. ~ Dup& ce am selectionat setul de basme pe care le consideram adec- vate, a doua piatra de incercare pentra terapeut este adaptarea anumitor ele- mente flexibile Ja cazul_concret. Basmele care sunt notate cu asterix isi vor schimba chiar si tilul, tn functie de sexul copilului c&ruia fi sunt povestite. Cunoasterea amdnuntiti a datelor anamnestice (asupra carora insistim din nou), permite modificarea detaliilor in asa fel incit personajele basmului sf aib& insusiri cit mai apropiate de cele cunoscute de copil: Astfel pesonajul principal trebuie si aibA acelaii sex cu pacientul, sX existe aceladi anturaj familial, cu aceleadii pareri, infitistiri Mi stil de a vorbi. Aproape fiecare caz solicit anumite transformiri, Realizarea lor conduce la oglindirea in simboluti si metafore pro- uli, care si cear cel mai mic efort de acceptare din partea pacientului. Ele con- stituie vehicolul optim pentru mesajul terapeutic. Pacientul va intelege mai usor situalii concrete de via{’ care nu i-au fost explicate niciodatd. Datele din testele proiective aplicate initial sunt o bun& surs& de inspiratie pentru aceste transformari, Este important ca pacientul s¥ inteleag cuvintele folosite. Pentru copii mai mari expresiile verbale simple pot fi inlocuite cu altele mai sofisti- cate. -Introducem basmele intr-un mod cit mai lejerd si direct’: “Vreau sa- ti spun o poveste despre ... (un iepuras\ o printes&\ un béiat etc.) Ma intereseaza cum 0 si-ti plact”. Sau: “Am gisit citeva povesti frumoase, care parc iti mingfie sufletul si te ajutk s& te simti mai bine”. Sau: “Stiu cf iti plac povestile frumoase. Am si-fi spun citeva, Tu si ma ajufi si o alegem pe cea mai fu- moasé.” Dacd suntem familiarizafi cu toat& colectia de basme si cu anamneza, vom reusi si prezentiim basmele in cea mai potrivit’ fonmula de introducere. ~ Basmele trebuie povestite ints-o manierk natural’, degajatd, susti- ‘nut si nuantati emotional. ~ Se recomandi evitarea a doug tipuri de capcane: a) inclrcarea listei cu cit mai multe basme de spus intr-co singurd sedinta; b) ten- tatia de a pune intrebiri pacientului despre felul in care a inteles mesajul, respectiv de a rispunde la intrebirile sale despre semnificatia basmului. Nu se recomand& ca lista si fie prea lung pentru a nu banaliza efor- tul de ascultare si a nu obosi. Copilul trebuie sé rimind la sfiesit cu senzatia c& ar mai putea asculta mécar incd 0 poveste. La orice intrebare pe care o pune pacientul rispunsul va fi ceva de genul : “Tu ce crezi?” Pentru c& mesajul trebuie si alunece in zona subcon- 8Basme terapeutice pentru copii si parinti ‘stientului nu von céuta daca paciental |-a fnfeles sau nu si nu vom forta aceasta explorare, aceast descoperire. Cel mai important lucru este o& pacientul are capacitatea interni de a se expune acestui mesaj, de a-] intelege in ritmul su propriu si in acelasi timp este incapabil sii reziste influentei pe care mesajul 0 are asupra lui. ~ Pacientul poate fi incurajat si inventeze el insusi un ba - Ca sii fie eficient in aplicarea tehnicii basmului cu mesaj vindecdtor, ter apeutu] trebuie si gibi cfteva calititi: si rie in mod echilibrat creativ, intuitiv, cu 0 capacitate empaticl excelentd, si descopere si si simtd farmecul basmului, si se centreze pe pacient, si fie un bun observator al realititii si si nu se grébeascé. Notele de la sfirsitul basmelor marcate cu asterix semnaleazi necesitatea modi- ficdrii titlului si a personajului principal in functie de sexul pacientului, Alte mod- ificlti rimin la latitudinea terapeutului,Sempronia Filipoi Recomandari pentru parintii care doresc sa foleseascé basmul cu mesaj terapeutic. Intre felul de a gindi al adultului si cel al copilului este o diferenti important, cu consecinte emotionale: tn timp ce copilul crede foarte usor ck totul este posibil, adultul este convins ci totul este imposibil, cu citeva mici exceptii Se stie c& basmul este o istorisire, o naratiune in care fiinte sau obiecte inzestrate cu forte supranaturale, simbolizind binele si riul, lupti pen- tru, sau impotriva fericirii unor pesonaje. Spre deosebire de basmul obisnuit, cel cu mesaj vindecator, terapeutic,este un basm special conceput ca si contind © idee, mascati, exprimata indirect, si menita si sugeteze (nu sd te forteze s inveti cu tot dinadinsul) 0 schimbare de atitudine sau de comportament. Aceastd idee este prezentatt intr-un context neobisnuit, neasteptat, care fl ia prin surprindere pe copil, furindu-1 din realitate in lumea basmului, in care absolut totul este cu putint%, cu ajutorul fanteziei. Copilul alunec& destul de ugor in aceast& directie care coincide cu opinia lui despre lume, mai ales dact se creaz.o ambiant mai deosebith, linisliti si se alege un moment potrivit pen- tru povestirea basmului, Eficienta acestei forme de terapie, atit de apropiati de relatia traditionalit de intimitate dintre pArinte si copil, depinde mult de iscusinta celui ce istoriseste, adici de: - modul cum intuieste tipul mesajului vindecdtor de care are nevoie copilul; - capacitatea de a alege momentul potrivit; - intonatia naturald, cald&, nuantat emotional. Basmele din aceasti colectie nu sunt aranjate intr-o anumitd ordine. De aceea este bine si se find cont de citeva indicatii A. Pentru a alege mesajul cel mai potrivit, cititi cu atentie toate bas- mele cdutind si descifrati mesajele emofionale pe care le sugereazi. B. Confruntati pirerile la care afi ajuns cu intespretirile oferite in anexa de la sfirsitul cirtii, : C. Selectionati basmele in care vi se pare c& ati gisit un sprijin pen- tru ca si va intelegeti mai bine copilul, situatia Ini emotional. Ele vi vor ajata si aveti fat de copil cea mai potrivitd gi mai util& otitudine. D. Alegefi 1-2 basme al clror mesaj poate fi de exemplu cresterea increderii in sine, autoevaluarea pozitiva (“Plintuta cea perseverenta”, “Fluturele din plasa paianjenului”,"Broticelul si cutremural de pint”). Selectionati apoi un basm potrivit cu problema emotional a copilului, adic un basm de al cirui mesaj vindecitor copilul si aiba nevoie. E. Aveti griji si transformati titlul si continutul basmului in asa fel 10Basme terapeutice pentru copii si prin ca virsta, sexul, situatia, anturajul personajului principal si fie cit mai asemding- toare cu cea a copilului pe care doriti st-1 ajutafi, Tineti cont de nota explica- tivit de la sfirsitul fiectrui basm. F Se recomandi, desi nu este absolut necesar, si invatati basmele pe de rost, pent a le putea prezenta cit mai natural si mai nuantat din punct de vedere emotional, G. Profitati de orice moment adecvat, in care copilul va poate ascul- ta cu atentie. H. Unmititi reactia imediata a copilului, (fata, gesturile, tresiririle, comentariile, atentia, ticerile), Acest lucru vi ajutd s& intuiti care basm i s-a puirut mai semnificativ, Bste posibil ca p&rerile p&rintelui s& nu coincida cu cele ale copilului. Este util ca pirintele si accepte diferenta si si o inteleaga. I. Nu pitati s% urmariti si tm timp eficienta pe care o are basmul te- rapeutic (modificarile pirerii pe care copilul o are despre sine, sau schimbarea comportamentuiui su). J. Reluafi basmele care i-au plicut mai mult copilului si repetati-le printre alte povesti, dupa un interval de timp care sii nu depaseasc& o siptimind pentru copii mai mici si trei siptimini pentru cei mai mari. Binefnteles, la cer- erea copilului reluati basmul ori de cite ori este nevoie. Este un indiciu semni- ficativ faptul cX anumite basme din colectie sunt resolicitate. K. fn anumite situatii speciale este posibil s4 nu va simtiti suficient de degajafi ca s puteti utiliza cu efect bun aceste basmne. Pentru ca si vi mariti eficienta, apelati Ja un specialist psiholog, sau scrieti autoarei despre nel mnuririle pe care le aveti AVERTISMENT: 1. Nu comentati in nici un fel mesaju) basmului in fata copijujui! El il va descoperi singur. 2. Nu_puneti {ntrebiiri despre felul in care a fost inteles basmul. Nu siliti copilul s&-i “stoarc&” sensul cerindu-i st repovesteasc& sau si tragi con- cluzia moralizatoare, invatétura care se desprinde, Basmul-cu mesaj terapeutic nu este o lectie de tnvatat prin constringere! Dati timp de gindire si de “agezare” a sensului vindecitor, care este mai aproape de vis si de subconstient decit de rafionalitate, El poate “pluti” un timp in mintea copilului, fur si capete de la inceput ridicini Ritmul de “mnridicinare” variazii de 1a copil la copil, in functie de complexul emotional implicat. u-] comparati pe copil cu eroul din basm, fn mod direct, dar faceti ca datele lor si coincid&. Cu cit copilul este mai mic, cu atit aceasté coincident’ are o influent mai mare. 4, Se recomandi si nu_lungifi, “lista” basmelor pe care le-ati selectionat din colectie pentru o singurd prezentare. fn schimb reluati-le de cit mai multe ori pentru a le creste eficienta si pentru a nu-l nemultumi pe copil. 5,Daci faceti greselile de mai sus, basmele sunt ignorate de copil, au efecte contrare, sau chiar devin periculoase. Evitati si faceti aceste greseli! ilSempronia Filipoi BASME Gindacii invizibili (povestea nr. 1) a marginea unui oras indepartat, triia un gridinar cu familia lui. Era foarte vestit datorita pasiunii penta gridinarit, asa cd mult lume venea la el si-i ceard sfaturi. Dar cel mai mult sttea pe ling’ e] fetita lui, cireia fi plcea de asemenea grddinaritul. Avea si ea citeva stra- tur, pe care tatll ei i le incredintase si le ingrijeasca singurd. Sidea, sipa, plivea buruienile, cu un cuvint muncea destul de mult si se strduia din ras- puteri ca legumele si zarzavaturile de pe straturile ci si fie frumoase si sinatoase. [n fiecare dimineati fetita punea in Lidite salati, fasole verde, var2i, morcovi, dovlecei, spanac, tot ce culegea in acca zi si mergea la piati cu ele, incercind si le vind pe un pret cit mai bun, Avea mari emotii, dar marfa ei era proaspati, asa.cd seful piefei fi arta totdeauna un loc bun unde si se aseze si o ajuta si le vind. Cei din jurul ei o priveau cu sim- patie, desi era o fetitd cam temitoare si tacut’ din fire, Tatal ei se bucura si o Huda pentra aceasta treab pe care o fiicea destul de bine. El nu stia ce emotii mari avea fetita in fiecare zi, Din picate ins%, de un timp incoace, se intimpla ceva foarte ciu- dat, Cind ajungea la piati, fetita nu mai gisea in Hiditele ei ceeg ce pusese acasi, In locul legumelor proaspete, acolo mu era decit o invalmaseali de frunze mizerabile, sifonate, ofilite si cotoare putrezite, la care dack priveai, cu greu puteai si-ti dai seama daci fuseser morcovi sau pitrunjei. Fetitei nu-i venea si-gi creadi ochilor. Se uita in lidife, se uita in jur la oamenii care se stringeau in jurul ei, apoi iardsi se uita in dite, dar acolo nu mai gisea nimic demn de a vinde. Seful pietei a iertat-o o data, de dou ori dar apoi a chemat-o la el si a fntrebat-o ce s-a intimplat ci vine la piata cu marfa aga de proasti? Fetitei i s-a flicut foarte rusine, a lsat capul in 12Basme terapeutice pentru copii si pirinti pamint, s-a rosit la fatd si abea astepta sd se termine orele de piati ca si se ducd acasi. Dupi aceca, zi de zi fetita a fost tot mai atent ce pune in dite. Se apropia de piat& cu emotii tot mai mari. $i pe bun’ dreptate, pentru c& in liditele ci nu se giseau din nou decit frunze ofilite si putrede. Cei din jur fixau cu privirile, rideau pe seama ei, fi intorceau spatele, aga ci nu putea si mai vinda nimic. $i nu mai avea nici un pricten la piatd. La inceput fetita n-a spus nimic tatlilui ei, Se gindea ci, poate, cineva fi incurcase.cogurile din greseali sau din gluma, Cind a vazut insi cA nu mai reuseste si vindi nimic, plind de necaz, cu ochii in lacrimi i-a marturisit tatilui ce pateste, Gradinarul cel vestit s-a suparat si el, ins& pen- tru c& avea mare incredere in fetitd, n-a certat-o prea tare pentru neglijent& sia inceput si impacheteze impreund cu ea Iegumele si zarzavaturile proaspete fn liditele de dus la piatd. Faceau impreuna aceastd mune’, dar degeaba. Desi tatil siu o ajuta, in ziua urmatoare, la piati liditele erau din nou pline de gunoi in loc de verdeturi proaspete. Seful pietii a inceput sio priveascd plin de mil& pe fetitd, dar nu avea ce face, decit si o aseze mai in spate, unde nu trecea multd lume, pentru cli marfa ci strica tot aspectul pieti Fotita nu mai putea de rusine. Viata i se pirea un chin, De necaz, tot gindindu-se la ce i se intimpla, obositi si rusinatd fetita s-a oprit pe mar- ginea drumului s& se odihneased. Cum plingea ca asa incetigor, nici n-a observat ci s-a apropiat de ea o bitrinicd cu ochi buni si intelepti, care ssa optit si a privit-o. Vazind cit de supiratd era fetita, a intrebat-o: “Pentru ce esti suparat?” “Pentru cd nu inteleg ce se intimpli cu legumele pe care le ingri- Jese si le duc la piatd si le vind, Desi muncesc asa de mult cu ele, desi le impachetez pe fiecare in Lidife, cind ajung Ia piatd am foarte mari emofii. Deschid ldditele si nu gisesc in ele decit frunze vestede, cotoare putrede, din care nu mai pot s& vind absolut nimic. Nu mai stiu ce si mi fac...". “O, doar asta te nec&jeste?* a intrebat-o bitrinica. Apoi, plinii de bundvoint’ a addugat: “Tu nu ai auzit incd de gindacii invizibili 2” “Nu, nu am auvit si nu i-am vizut niciodata", a rispuns fetita tidicind ochii. “Pai nici nu aveai cum sii vezi , pentra cd sunt invizibili. Hi apar atunci cind ai emotii gi-ti distrug munca pe loc. “Dar cum as putea si mi apar de ei", a intrebat-o fetita. Batrinica a privit-o pe fetiti fn ochi si a adiugat: “Am si-ti dau o cheit& fermecata, De cite ori te vei stréidui gi vei 13Sempronia Filipoi munci pentru ca legumele si zarzavaturile tale s& iasé frumoase ca si le poti vinde, dup’ ce le-ai impachetat, incuie capacul ficcdrei Widife cu accast& cheiti. Cind vei ajunge la piafi nu vei mai avea emotii, pentru ci verdeturile pe care le-ai cultivat nu vor mai fi atacate de gindacii invi- zibili”. Zicind acestea, bitrinica i-a intins fetitei o cheie mic’, deosebité de toate cheile pe care fetita le vazuse vreodati. Multumindu-i, fetita a plecat mai bine dispusd spre casi. S-a apu- cat imediat de treabi, A smuls buruicnile de pe straturi, a curdtit plantele de frunze uscate si a cules varza, salata, ardeii, morcovii, rosiile , cu un cuvint tot ce trebuia dus la piati a doua zi, Le-a asezat cu grija in Hadite, a incuiat capacele cu cheita fermecati si s-a culcat linistitd. in dimineata urmatoare a plecat la piatd. Seful pietei s-a apropiat de ea gi a intrebat-o: “Bi, ai marfi bund astiizi?” “Da, vino si vezi”, i-a rispuns fetita sigurd de ea si rd nici o emotic. Cind a venit ling’ ea, fetita a descuiat laditele, rind pe rind, fark - si-ific deloc fricd sau rusine. Au iesit la iveala exact verdeturile proaspete, pline de roua, frumoase si slindtoase pe care ea le impachctase cu grija. Seful pietei a admirat marfa. Imediat s-au strins toti cei din jur. Legumele si zarzavaturile fetifei crau cele mai frumoase din piati asa incit au fost cumpérate la cel mai bun pret, Fetita nu mai putea de bucurie. S-a dus acasi foarte mindr’, iar tatdl ci a laudat-o cu dragoste, Fetita nu a spus nimdnui despre gindacii invizibili care i-au dis- (rus munca atunci cind avea emotii. Acum era foarte sigurd pe ca si nu-i mai era deloc rusine de nimeni. Cu timpul a reusit s& se ducd la piat abso- lut fair nici o emotie, asa cA n-a mai fost nevoie si foloseasc& acea cheit& fermecati, pe care o pistra totusi ascuns& intr-un loc secret stiut numai de ea, NOTA: Dacd spunem povestea unui biiat, eroul principal va fiun bitiat, 14Basme terapeutice pentru copii si parinti TALIN LUCA. Puiul dé’cerb si anotimpurile (povestea nr. 2) un pui de cerb, Era foarte norocos puiul, pentru ci se niiscuse exact cind toate florile infloreau, iar vremea era tot mai calda si mai fru- moasi. Cu fiecare zi care trecea, odat’i cu micul cerb crestea totul in jur: gi copacii si iarba, si florile, Mai tirziu, cind puiul de cerb a crescut mai mare, mai puternic, primavara s-a transformat intr-o varé cald& gi plicut. Apoi a venit toam- a. Odat cu ea, frunzele din copaci s-au colorat frumos, iar dupi aceea una dupa alta au cdzut, lisind crengile complet goale, Mai tirziu toamna s-a transformat in iarnd, cerul s-a Ricut cenusiu si din nori a fnceput s& ningd. Pujul de cerb se uita la 2Apada si tremura de frig. El se nascuse cind era atit de cald si de bine. Nimeni nu-i explicase de ce copacii isi schimb§ culoarea din verde in maro si de ce cAldura se transforma in frig. Micul cerb se gindea: "Cred cf eu am fiicut ceva ru si din aceast& cauzi vremea s-a schimbat atit de mult”. Aga se gindea si era tare, tare trist. Din plcate ninsoarea continua sé cada, iar acrul era tot mai rece. Puiul de cerb cra tot mai supirat. Continua s& cread ci el era vinovat pentru cf prima- vara dispiruse si pentru c& venise iarna. fi era foarte team cA intr-o zi el insusi ar putea fi transformat fn ceva rece si pustiu, Ja fel cum iama trans- formase pidure: ‘Asa cA stitea ascuns sub un copac cit era ziua de lung, crezind c& daca va rimine acolo nemiscat, va putea face din nou vremea s& devina la fel de bund si frumoasa ca inainte. {n timp ce zicea acolo zgribulit, simtindu-se foarte singur, iat ci s-a apropiat de cl un soricel bitrin si intelept, L-a_privit pe puiul de cerb, |-a tot privit si vazind ci nu se misca de acolo i-a spus: “Vai Cerbuletule, ce tare tremuri! Si arti asa de suparat! Puiul de cerb i-a rispuns: “Sgt! Taci, nu face zgomot! Uite, din cauza mea vremea s-a ricit. A venit frigul. Eu cred ci daci o sd stau aici nemiscat pot transforma la loc vremea ca si fie iardsi framoasa. Sunt foarte trist ci am fost asa de ru.” Un timp, soricelul cel intelept s-a uitat la el in ticere, minuntndu- se cum o fi ajuns oare cerbuletul si se creadi vinovat de schimbarea anotimpurilor, I se parca foarte important goricelului si-1 ajute pe micul cerb si inteleag cum stau lucrurile in acest lume in care trim, asa ci i-a a nir-o zi de primaVard minunatd, in mijlocu] unei paduri s-a niscut 15Sempronia Filipoi spus: “Nu esti tu de vind ci se schimba vremea! Acesta este un luctu foarte firesc. Asa este viata. fn fiecare an dup’ primavar’ urmeazd vara. Atit primavara, vara, toamna, cft si iama, sunt numai niste anotimpuri care vin si trec unul dupa altul, Primavara este anotimpul in care in padure toate inmuguresc, infloresc, cresc din nou, iar vara este foarte cald. Apoi vine anotimpul numit toamn’, cind frunzele se coloreazi asa de frumos, iar dup accea cad din copaci, lasindu-le crengile goale. Dup’ toamna urmeazi iarna. Acesta este exact anotimpul care te face si te simti asa de infrigurat cum te simti acum. lama este ger, iar pidurea este goald si pustie, Numai cd din fericire iama se va termina in curind, Dupi ea va veni iardsi primavara. in fiecare an, anotimputile vin si tre in aceeasi ordine. Se poate intimpla ca iama si vind ceva mai repede decit vremea hotiritd, iar frigul si inceap& mult mai curind decit ar trebui. Atunci este foarte greu de gisit rand in padure, Dar tu si tii minte cd fntotdeauna dupa jana urmeaz’ din nou primévara, pentru of asa a fost ficut lumea aceasta. Chiar si acum, fn timpul iemii reci, cind iti este foarte greu si crezi c& va mai fi din nou primavard, trebuie s& gsesti in inima ta puterea de a intelege acest adevar.” “Dar de ce nu pot si vid cf vine chiar acum primévara?” a fntre- bat foarte curios cerbuletul. “Ajuti-ma s& infeleg, te rog!” “Uncori norii ascund soarele de pe cer, Atunci aproape nu-ti mai vine s& crezi cli soarele exist totusi in spatele lor, Apoi, dupa un timp ,vin- tul alungd norii si te las& si vezi ck soarele a rimas tot acolo unde era din- totdeauna. Citeodatd vara, observi cu piirere de ru c& o floare minunat infloritd, se usc in scurt timp, iar semintele ei sunt luate si impristiate de vint. In acea clip este greu si-ti dai seama cA din acele seminte vor creste alte flori, Dar atunei cind in anul urmator revine primévara, poti vedea cum din seminte crese plante noi care fnfloresc la fel de frumos ca cele din anul trecut”. Cerbuletul asculta foarte atent ce spunea goricelul. I se prea ci vorbele noului siu prieten au un inteles special, care mergea drept spre inima lui. Dar mai erau atitea de spus si de aflat...” Drag’ Soricelule, iama este asa de rea pentru mine, pentru ci ma face s& simt un fel de frig in suflet, la fel cu frigul de afard’ Dar Soricelul I-a sfatuit prietenos pe puiul de cerb: " Orice fiinta are propriul siu izvor de putere si de cAldura in ca insisi, chiar daci este rece afar. Caut& propria ta cAldurd tnetuntrul t8u si incearcd s& o hranesti ca sii creascd continuu. Atunci ca te va ajuta s& te simti incdlzit chiar dack afari este cel mai frig.” Apoi, promitind ci se va intoarce pe-acolo Soricelu! si-a Iuat rimas bun. 16Basme terapeutice pentru copii si plrinti Puiul de cerb a lasat cuvintele Soricelului si patrund’ pind adine in mintea si fn inima sa. Ce ciudat i se pirea! Oare la ce s-o fi gindit Soricelul atunci cind spunea “propria ta ciilduri dinduntrul tu?" Cerbuletul a pistrat foarte bine in minte aceste cunvinte si se tot gindea la cle in timpul plimbarilor sale prin pidure. Pind intr-o zi obisnuité, cind plimbindu-se agale, dintr-odati Cerbuletul si-a dat seama de sensul acelor cuvinte, A fnceput si simt& chiar infuntrul lui cAldura mistetioas’ si mi- nunata. Zilele de iarn& care au mai urmat au trecut usor, iar cind a venit primavara in anul urmator Cerbuletul s-a simtit foarte diferit pe dinduntra. Infelegea in cu totul alt fel lucrurile: De exemplu de data aceasta pricepea c& el nu putea deloc s& controleze sau si schimbe ordinea anotimpurilor, pentru c& ele urmeaz& unele dupa altele in ordinea dati de natur’, indife- rent de cea ce ar fi dorit el. Apoi si-a mai dat seama de ceva foarte impor- tant: c& acea cildurd dinduntrul su trebuie hranit’ si antrenat’ si creased astfel incit chiar si in cea mai friguroasi zi, induntrul lui si existe totugi propria lui cdldurd specialA si puternicd. Din acca zi, cerbuletul a inceput Si vorbeascd despre anotimpuri cu ceilalti pui de cerb din pidure. Toti si-au dat scama cit de cald gi prietenos era el gi ce multe stia. NOTA: Dacé spuneti povestea unei fetite, atunci titlul ei va fi “Caprioara cea micé si anotimpurile”, iar eroina povestii va fi bineinteles 0 etiprioard. CATALIN LUCA psiholog Poarta de Tier * (povestea nr. 3) palat foarte mare, cu multe, multe incdperi. De jur imprejurul palatului se ridica un zid inalt de piatri cu o poarti uriasi de fier. Nici un vizitator nedorit nu putea si treacd pe acolo. Din picate, pentru ci triia fntr-un astfel de palat, printul nu avea nici 0 ocazie si se apropie de altcineva cu care si povesteasci despre gin- Q= demult, intr-o tard indepartatd era un print, care traia intr-un 17Sempronia Filipoi durile, dorintele sau visele pe care el le avea. Celor din palat, de care ar fi putut si se apropie, nici nu le trecea prin cap of ol ar fi avut nevoie si se impricteneasca cu ei, [si inchipuiau c& si aga, fiind print, avea tot ce-si dorea. Regele si regina rau foarte ocupati cu treburile lor regale, asa c& prinful, desi vorbea cu multi lume, fn sufletul siu se simfea foarte singur fnsX fntr-o noaple, s-a intimplat ci o vielate mici si imblinit& furisindu-se tiptil, s-a strecurat de afard printre gratiile porfii de fier si si-a croit drum spre camera printului, N-a trecut mult timp pind cind printul si micul siu vizitator s-au imprictenit foarte tare. Mai ales printul era asa de multumit c putea povesti si el cu cineva apropiat despre tot ce i se intim- pla zi de zi. Era fericit pentra c& in fiecare zi mica vietate venea la el, il asculta cu atentie si-i pisa de tot ce spunea el. Printul fi didea de mincare ii mingfia blinita si ficea in aga fel ca micul animal si se simté eft se poate ‘de bine in acel palat fn care tuturor le era frica s& intre. Mica vietate venea tot mereu in vizitd, iar printul a indrdit-o atit de mult incit a devenit o parte a vielii lui. ‘Toate mergeau ca pe roate si cei doi era tare fericiti, Pind cind intro zi, intoreindu-se in camera sa, prinful a glsit micul animal zicind fra vial pe dusumea Imediat a chemat tofi doctorii din palat ca si-l invie pe micul sau prieten, Gar, din pacate era prea tirziu,Toti medicii erau neputinciosi, Zdrobit de durere printul a organizat o inmormintare regeased pentru micul animal cu care se imprietenise asa de tare, Bietul print, ascunzind in sufletul Jui cea ce simtea, a devenit foarte trist si tot mai suparat si mai insingurat pe zi ce trecea, Regele a observat aceast schimbare si s-a ingrijorat de felul in care se purta printul din cauza tristetii sale. De aceea a dat ordin dulghe- rilor si timplarilor si construiascd peste poarta de fier ined o poart’, groast si rezistent%, astfel incit nici un alt animal sk nu mai poat vreodatd si se strecoare si si rneasc& din nou atit de tare inima printului. Imediat ce poarta a fost terminatd, intr-o noapte, in timp ce printul se friminta in somn, mica creaturd imbliniti a venit din nou la el in vis si i-a spus: “Tu nu m-ai inteles deloc, dragul meu prieten, Rostul meu a fost ca s& te inveselese, s& te fac si rizi, iar tu m-ai inchis afard. Acum nu mai pot ajunge la tine.” Printul a rimas foarte uimit de aceste cuvinte, pe care nu le-a pri- ceput imediat. Dupi un timp de cugetare, printul si-a dat seama ci era vorba de un alt fel,de a intelege viata si dragostea pierdutd. 18Basme terapeutice pentru copii si parinti : Printul s-a gindit toat noaptea la visul lui. Dimineata abea a asteptat si-i intiineascdi pe rege si pe regind la dejun, dup multe saptimini de cind nu mai luaserii masa impreun, El i-a cerut regelui si dea imediat ordin s& fie demontatd uriasa poarti de len. Regele, la tindul lui mirat de aceast% dorinté, dar iubindu-si nemasurat fiul, a fost de acord sii se scoatd poarta. Dupa un timp, printul a venit din nou la pirintii sii cu o alt& rugiminte: cit se poate de curind si deschida si poarta de fier si si orga- nizeze o petrecere, un carnaval cu nenumérati invitati. ‘Astfel, dupa multd vreme, muzica si cintecele vesele au putut fi iarisi auzite de-a lungul si de-a latul imparitici. * NOTA: Daci spuneti povestea unei fetife, eroina povestii va fio prinfesi. Broftacelul * si cufremurul de pamint (povestea nr. 4) u demult, pe malul unui lae din inima muntilor tra fericit un P cticel. Cit era ziua de lung se bronza la soare, prindea muste, iar seara ordicdia din toate puterile incit toate animalele din p&dure fl auzeau de departe, Broticelul nu stia multe despre aceasti lume si se bucu- 1a trlindu-si viata de la o zi la alta, Era norocos pentru ci venise pe lume intr- tun loc atit de frumos, plin de soare si hrana dupa plac. Din picate, intr-o zi intunecoasi si nefericita s-a produs pe neastep- tate un cutremur de pimint. Stinci mari si pietre multe au inceput sd se clatine si si se miste de la locul lor. fn invdlmiseala de tirind riscolitd, pietre pribusite si copaci ristumati, bietul brotiicel a c’zut si el pe neasleptate intr-o crapaturd de pimint neagra si foarte adinc&. Printre bulgirii mari si grei nici Vorb nu mai era s& poatdi vedea soarele. Cutremurul de pimint il luase abso- lut pe nepregitite, asa c& brotzicelul zicea acoperit de intuneric si Garin’, fr si stie ce si mai faci, fri si poatt reactiona. Orele treceau si abea putea 19Sempronia Filipoi migca din labute. Din cind in cind cite o lacrima fi umezea ochii. Gaura in care clause era asa de intunecoasi si rece. Aproape ci uitase de soare, de iarba verde $i plind de flori, de mustele pe care le prindea atit de usor. Uitase de ccilalti broticei cu care se scilda in lac, de pasitile care ciripeau in padure. Intunericul care-I Inconjura era asa de adinc, incit broticelul se simtea com- plet neputincios si s-a hotSrit si ramin& acolo pentru totdeauna. . “Nimeni n-o s& observe si n-o s&i pese” isi spunea trist brotacelul, gindindu-se ci nu va mai putea rezista multi vreme, din cauza fntunericului care il coplesea si din care incepea si simtd cd flicea parcil si el parte. Era cit pe-aci si renunte la tot. Numai ci mai era ceva. Pind atunci nu diduse deloc atentic unei voci foarte adinci din sufletul lui. Se prea of acea voce nu era de acord cu gindurile lui si parc fl indemna dinpotriva, s& incerce si se elibereze singur din gaura in care se afla. “Cautl sk gisesti o cale si iesi de aici din now la soare” fi soptea vocea foarte Huntricd. "Gindeste-te c& de fapt asta vrei si tu in realitate”, La inceput broticelul n-a ascultat-o, pentms c& vocea era mult prea slaba. Dar treptat vocea a devenit tot mai puternic%, mai insistent si el nu se mai putea face cA nu o aude. Acest glas a trezit treptat in brotiicel vechea lui do- Tint de a vedea din nou soarele si de a se zbengui prin iarba. Asa cd broticelul si-a adunat ultimele puteri, s-a scuturat de pimint sia inceput si sape cu Jibutele fn sus. Spa mai slab la inceput, dar apoi din ce in ce mai spomic, Miscaiile I-au ajutat s4 se strecoare printre pietre si bul- girii de pimint, asa inoft Ia un moment dat chiar a 2&rit o raz de lumina. Desi ochii Ini nu mai crau obisnuiti cu lumina, aceasta i-a dat putere si in curind broticelul a iesit iardsi la suprafata. Acum putea s4 vadi clar urmarile groaznice ale cutremurului de pimint. Rind pe rind a inceput s& simti cum razele soarelui fi inclzeau din nou corpul, a reineeput s4 simt& mirosul ierbii si ta cuprins o inviorare plicuti, De necrezut, dar topaind de colo-colo a sim{it chiar c& se poate bucura iardsi de viatd asa ca inainte. Bineinteles brotdcelul nu a uitat niciodaté cutremurul de pamint, pentra care a pistrat o amintire deosebiti in sufletul lui, Era acoko un locsor special din inima lui unde se afla aceasti amintire, Dat acum brotdcelul petre- cea mult timp ascultind cu mai mare atentie de vocea misterioas& din interi- orul lui, care fl indemnase s& gascascd singur calea de a se elibera si de ai iar la lumina. * NOTA: Dac& spuneti povestea unei fetife, titlul ei va fi “ Broscufa si cutremural de plimint”iat eroina povestii va fi bineinteles 0 broscutii. 20Basme terapeutice pentru copii si parinti ‘faimuta * care se credea copac (povestea nr. 5) asa de bine, incit a ajuns si creada chiar ¢a insisi cd este un copac. Tare ciudat si de necrezut pirea acest Iucru! Maimutica stitea fn copac cit era ziulica de lung si nu cobora de acolo nici noaptea. Zi si noapte stitea in copac si nimeni nu i-a spus niciodat& ca ea nu era de fapt copac. Nici copacul nu i-a soptit niciodatii cd ea nu era copac, pentru c& si pe el fl amuza si i se plrea chiar un compliment plicut faptul ca aceasti maimuticd se credea copac. Asa ck mai departe, maimutica se isa legainati in vint odati cu copacul. Dormea in copac si se hrinea cu frun- aulitele fragede de pe crengile mai subtiri. Pe scurt maimutica crestea an dup’ an crezind in continuare cd era si ca un copac. in pidurea aceea nu se gisea nici o oglinda, asa cA nu era nici o posibilitate pentru ca maimutica si-si dea seama cd a arta cu totul altfel decit un copac. Parca multumitl ci st in copac, ins& totusi, pe undeva in adincul sufletului ci, parc& simtea ci-i lipseste ceva si ci viata ei era prea legatd de copac intr-un fel ciudat si chiar nepotrivit. {ntr-o bund zi s-a intimplat si treacd pe acolo un iepuras. S. sus in copac si vizind-o pe maimulicd a strigat “ Hei, tu de colo! Di-te jos si hai si ne jucdim! Sunt tare singur si mi-ar place si gisesc pe cineva cui care si mi imprietenese si si ma joc!” Maimutica nu vorbise pind atunci aproape cu nimeni, asa c& nu prea avea voce, Totusi i-a rispuns: “Pe MINE mi strigi? Dar eu sunt copac”. lepurasului i s-a pirat foarte comic rispunsul, ca o gluma bun’, asa cia fnceput s& chicoteascd, iar apoi s-a apucat si rid de-a binelea, de se tivalea pe jos de ris. NICIODATA nu mai vazuse o maimutd care s& se cread& copac! Ultindu-se la el cum ride de ea, maimutica s-a infuriat si a tipat: Pentru ce rizi asa?” Tot chicotind , iepurasul i-a réspuns: ” Pai nu esti copac, Esti MAIMUTA. De unde ti-a venit ideea asta caraghioas% c& esti copac?” Auzind aceste cuvinte, maimutica si-a dat seama ci de fapt nu stia sigur de unde-i venise idea. Acum ar fi vrut s& se dea jos din copac, dar nu era deloc sigur pe ea si se temea.Totusi, pentru c& iepurasul o tot Q dati demult, o maimuta vietuia intr-un copac unde se obisnuise a uitat 21Sempronia Filipoi indemna cu binisorul, a reusit si coboare si apoi si-a petrecut tot restul zilei jucindu-se si distrindu-se asa de bine cum nu i se mai intimplase niciodata iatA pind atunci. Seara, dupi ce flicuse o mulfime de descoperiri amuzante si se zbenguise cu poft toat& ziua, s-a intors in copacul ei ca si se culce. fn copac era foarte bine si placut, ins, pe zi ce trecea, maimuticii i se pirea tot mai usor si renunte la acest confort si cobora ca sd se distreze jucindu-se. Curfnd, plrerea de riu dup’ copac a disparut de tot si maimuti- ca a ajuns s& se simt cu totul altfel in sufletul ei. Pentru prima oar in viati maimutica simfea cine este ea CU ADEVARAT si se bucura chiar c& este atit de diferité de un copac. Se bucura foarte mult pentru ci zi de zi descoperea Iucruri noi despre ea insisi, asa ci isi diidea tot mai mult seama ce fiint’ deosebit& era ea. Acum i venea chiar si zimbeascd de cite ori isi amintea c& inainte putuse s& creadi ci este un copac. *NOTA: Daca spuneti povestea unui baiat, titlul ei va fi “ Maimutoiul care se eredea copac”, iar croul principal va fi bineinteles un maimufoi. Gemenii * siamezi (povestea nr. 6) gemenii siamezi sunt aproape totdeauna absolut la fel, acestia dei nu erau deloc. Unul din ei era foarte mare, iar celllalt era foarte mic. Cu toate acestea ci tréiau agitati unul de altul, astfel incit orice fiiceau, puteau face numai impreun’. Ins& pentru c& unul dintre gemeni era mai mare decit celélalt, totdeauna ficeau numai ce dorea el si nu ce dorea cel mic, De exemplu cind cel mare Voia si se uite la televizor, dar cel mic nu voia, se uitau totusi la televizor; cind cel mare dorea si stea linistit sau s& doarmd, ei amindoi stiteau linistiti si dormeau. fn acest fel, geamfnul mare era totdeauna cel care hotdra dup bunul siiu plac ce si fack sau incotro ia, cfirindu-I dupi el oriunde pe geamanul mic. Q= demult, undeva, triia o pereche de gemeni siamezi. Desi 22Basme terapeutice pentru copii si p&rinti Bictul geamén mic era tare obosit si situl s& fack numai pe voia celui mare, dar pe de alt parte, nu se simtea sigur de el, nu prea stia ce ar putea face si nici nu avea curajul si-si spuna parerea cu voce tare, Era atit de atasat de fratele cel mare, incit se temea chiar c& daca ar spune cova, fratele mare s-ar supira foarte tare pe el si i-ar putea face ceva rau. Desi nu-i convenea deloc cum si%teau lucturile, geamdnul cel mic nu putea decit si tack din guri, Acesti doi gemeni erau aga o ciudatenie, mcit au venit doctori din alte plirti ca sd-i observe si si le facd fotografi. Intr-o bund zi a venit la ci un doctor vestit si dup’ ce i-a studiat intorcindu-i pe toate pirtile, i-a anuntat: “Aflati c& am o veste bund pentru voi, Am s& vi pot desparti unul de altul, in asa fel incit si fiti dou persoane complet diferite”. Geaménului cel mare nu i-a convenit deloc propunerea doctoru- Ini pentru ci lui fi pliicea si-1 conduc pe cel mic dupa cum avea chef. Asta il facea si se simti mai puternic si mai important. Dar geamdnul cel mic, sa gindit un pic . Desi nu putea sti cum vor sta lucrurile cind vor fi despirtiti, se siturase 8A tot fie legat de geamanul cel mare si voia si incerce ceva nou, Asa ci a spus doctorului: ” Bine, bine! Hai, te rog desparteste-ne!”, Geamnut cel mare insista ca doctoral s& nu-i separe, Cu rabdare, doctoral i-2 asoultat pe fiecare in parte si pentru c& aveau pireri atit de diferite, a organizat o mare conferint& la care au participat tofi ceilalti doc- tori, Dupa ce au discutat despre ce credea fiecare, au ajuns la concluzia c& geamanul cel mare nu avea dreptul si ia singur hotarfrea ca geaménul cel mic si rimfn& pentru totdeauna lipit de el. Asa ca impotriva vointei celui mare, doctorii j-au despirtit. Astfel ei au devenit dou’ fiinfe cu totul diferite, Odata separati geamiinul cel mic era cit se poate de bucuros. in sfirsit putca si el si fuga sau sk meargi incet, dup cum avea chef. Putea s& facd tot ce voia. Era minunat c se simtea liber, fn schimb geamanul cel mare era foarte nefericit. Hra morocdnos si bomb&nea pentru c& in inima lui se temea, Acum lucrurile erau aga de diferite! Dac& nu-I va mai putea conduce pe cel mic, cum se va descurca el? Va sti ce trebuie si facd, si ce nu? Cum va mai avea oare putere asupra Jui? Dup& cum ne putem usor inchipui, geamanul cel mic binuia aceasti problema. El nu dorea deloc ca geaménul cel mare si se simt nefericit, Totusi ce putea face ca sd inliture nefericirea lui? Doctorul a vor bit atunci cu cel mic si i-a explicat cd despiittirea Jor era un cadou pentra 23Sempronia Filipoi amindoi si c& ei trebuiau si astepte un timp pind se vor obisnui.cu libertatea siisi vor da seama fiecare in ce fel vor putea deveni amindoi puterni Asa cd de cite ori geaminul cel mare incerca iar si iar si-l facd pe cel mic s&-i indeplineascd voia, acesta din urmé refuza. Cel mic a inteles ca acum putea fi stipin pe el insusi pentru ch nu mai era legat de cel mare. Putea si hotdrascd singur incotro si meargi, sau nu, unde avea chef si manince sau s& se culce. Dac& geamanul cel mare se arta nemultumit de asta, cel mic se gindea in sinca lui: “i fritioare, se pare ci tu mai ai nevoie de un pic de timp ca si-ti dai scama cum si devii putemic prin tine insuti”. Si geamanul cel mic avea dreptate. *NOTA: Dac spuncti povestea unei fetife, titlul va fi “Gemenele siameze”. Prinful* si mama sa regina (povestea nr. 7) si fiul Jor Dorando. Toat& lumea spunea c& printul semana foarte bine cu regina chiar si in felul siu de a fi, Se spunea o& atunci cind va fi mare, cu siguran{Z, prinful va conduce regatul exact in acelasi fel cum ficea mama lui acum. Printul Dorando auzea far incetare c& bunicul su, profesorii sai, si tofi prictenii isi tot dédeau cu parerea cit de mult seména el cu mama sa. 7 Trebuie sd stiti ci regina mama era o femeie foarte deosebitd, care se gindea deseori cl micul siu regat va fi atacat de dusmani. Era chiar obsedata de accastii idee, asa cil supraveghea mereu uitindu-se pe ecranul radarului special instalat ca si detecteze din timp dac micul regat urma si fie atacat. Intro zi, pe cind tocmai faicea acest lucru, a observat o micd vir~ guliti pe ecran (care putea foarte bine si semnaleze prezenta unei pisiri, ori poate ca era numai un fir de praf), Regina mama a dat insé imediat alar- ma: “Vin dusmanii!” Drept urmare a cerut pe loc tuturor ostasilor care Q dati, demult, intr-o trisoard foarte mic, tréiau un rege, o reging 24Basme terapeutice pentru copii si parinti pizeau si fic gata de apirare pentru oA regatul cra atacat. Din nefericire, regina interpreta gresit semnele de pe radar atft de des, fncit ostasii de garda au inceput s& se plictiseasc& tot pregitindu-se degeaba pentru atacurile pe care si Je imagina regina. fn plus, reginei ajunsese s& i se par’ c& aude si unele sunete suspecte pe care bineinteles c& nimeni altcineva nu le auzca. Ha credea c& dusmanul se strecurase pind in camera ei, unde ficea anumite 2gomote, sau fi deranja instalafia de telefon, Sau i se prea ca noaptea dus- manul ficea galigic la etaj. Convins& cX toate acestea erau adevarate, regi- na se aplica si strige: “Sariti! Striti! Siriti!" chemind garzile in ajutor. De fiecare dati cind regina incepea s& strige, soldatii de paz se nitau unul la altul si oftau: "Auzi, Regina a inceput iar cu bazaconiile ci”. fnsi pentru ca regina era totusi sefa lor, alergan dendata aca, prefacindu- se cl fi cauta pe dusmani. Se striduiau din risputeri si fac tot ce ordona regina, pentru ci stiau foarte bine cX in ACEL regat, daca cineva nu i-ar fi ffcut pe plac, ea ar fi putut oricind s& ordone sé le taie capul. Prinful Dorando crestea imitind-o pe regind. El a inceput si creada ci un asa-zis lup il urmrea, mai ales cind se ducea la culcare, Era sigur c& vazuse asa-zisul lup Ja fereastr%, ba i se plrea ci-1 auzise la usd, ba i se pirea ci-] aude circulind la etaj. Atunci se spuca si el s& strige: “Siriti! , Soldatii de paz se gribeau si vind sila el , dar isi ficeau unul altuia cu ochiul si comentau ingtijorati:" Dorando a inceput s4 fie exact ca mama hui”, Mai este important de stiut c in acel mic regat soldafii care pizcau primeau accasti slujb& pe toatl viata lor, flr si poati renunta la ca. Asa c&, intr-o zi, situi de atitea false alarme, ei s-au hotérft s& discute despre printul Dorando.Voiau si giseascd 0 solutie pentru ca nu cumva el si creascd, ajungind exact ca mama lui, Pur si simplu nu mai suportau si se prefact de fiecare dati cd fi caut pe dusmani sau pe aga-zisul up, care nu era niciodati nictieri. Tot discutind, soldatii s-au hotirit si fl roage pe un om bitrin si foarte fntelept din regat si stea de vorb’ cu printul. Din fericire acesta a fost de acord sti sprijine pe soldati, pentru ci la tindul sia se siturase si-i tot aud’ pe print si pe regin& strigind, Aga cA infeleptul s-a dus la prinful Dorando si |-a ajutat si priceapa cf nu era pe-acolo absolut nici un lup care si incerce si-i faci riu. Atita a vorbit si La sfituit pe prinful Dorando, pind cind acesta a infeles in sfirgit c& totul era doar fn inchipuirea lui care fi juca feste flicindu-] si vada sau si audi ceea ce de fapt nu exista. Apoi batrinul a continuat si-1 invete pe print si vada lumea asa cum este ca in realitate, Ascultindu-I pe intelept printul 25Sempronia Filipoi Dorando si-a dat seama ce lucru important este ca e] si cresci in felul stu propriu si si devind un rege cit se poate de bun. Inteleptul l-a mai ajutat pe Dorando sd priceapa c& el nu era deloc obligat s& creascd pentru a deveni exact ca mama Jui regina, Prinful Dorando si bitrinul au stat de vorba indelung, Niciodata nu s-a stiut exact tot ce au discutat ei, Dar cea ce s-a putut observa a fost cf de la acea dati Dorando a inceput s& se comporte foarte diferit. N-a mai strigat niciodata si sara garzile s&-1 apere de asa-zisi lupi imaginari. Cind a mai crescut si a devenit adolescent, n-a mai lsat-o pe mama lui si-l plcdleascd flicindu-| s& creada cd vin dusmanii. El fi spunea: "Vai, drag’ mam, doar stii cd-i numai o pasdre pe ecranul radarului! Pentru ce vrei si ne purtim de parc ar veni dusmanii Dupé mai multi ani a venit si timpul ca Dorando si devini rege. Trebuic sd stiti cd el a condus tara cu totul altfel decit ficuse mama lui. fn primul rind pentru c& el vedea lucrurile ASA CUM ERAU IN REALI- TATE, Se simtea sigur pe el, era un om sensibil si drept, bun cu toti supusii ui, mai ales cu soldatii de garda, Multi vreme dupii aceea soldatii de gard& inc isi mai aminteau discutind intre ei despre cele intimplate si se felicitau ci avuseserd ideea de a trimite pe batrinul intelept si-i vorbeascd lui Dorando cu atita folos pen- tru toti, *NOTA: Daca spuneti povestea unei fetite, titlul povestii va fi “Printesa si mama ei regina” iar eroina principalii va fi o printesé al chret nume ar putea fi Doranda . Celelalte date ale povestii rimin neschimbate. 26Basme terapeutice pentru copi Cum se hraneste unrechin + (povestea nr. 8) delfinarium adic la un fel de gridind zoologic’ pentru pesti, unde se aflau mai multe bazine si acvarii cu api de mare, Acolo au fost adusi si triiau toate felurile de pesti din ocean, chiar si cei mai mari si mai rai, Baiatul care fi ingrijea voia s&-si faci treaba cit mai bine, asa c& s-a strdduit sd stringd cit mai multe informatii despre fiecare peste oceanic, Din aceastd cauz biiatul trebuia s& isi amintcascd tot timpul o multime de Jucruri. Dar el avea noroc pentru cd viata pestilor fl interesa foarte mult, asa inea minte tot ce citise. Intr-unul din acvarii triia un mare rechin alb, care avea cele mai infticosdtoare si mai puternice f&lci si era cel mai mare si mai ru dintre toti pestii de acolo, Baiatul ingrijitor a aflat de undeva ci era necesar si intre gi el in ap& impreund cu rechinul pentru a-l brini Acest lucru era o problema foarte serioas& pentru ingrijitor, pentru c& odatd intrat in api cu rechinul, se puteau intimpla oricind nigte lucruri groaznice. Rechinul se repezea la ingrijitor, incercind si-1 atace si infricosindu-| tare de fiecare dati. Bietul baiat se striduia din rasputeri sa se fereascd de dinfii rechinului, inotind, strind in diferite directii ca si nu fie muscat. Cind termina de hrinit re- chinul era mort de oboseali din cauza efortului ficut. intr-o zi a venit la acvariu un vizitator care a privit indelung felul in care era hrinit rechinul, Era de-a dreptul uimit de ce vedea cf se petrece. In sfirsit, cind ingrijitorul a reusit si ias% afar din acvariu, bucuros c mai scdpase Inc odat cu viala, vizitatorul s-a apropiat de el si l-a intrebat: “Pentru ce intri in apa cind ¢ timpul s&-i dai mincare rechinului?"ingri torul i-a rispuns:” Am citit undeva in manualul de ingrijire a pestilor oi tre~ buie si intri in apa ca si hrdinesti un rechin”. “Cred cil n-ai citit din cea mai bund carte, Sau probabil n-ai inteles qd ndeva departe, trlia un béiat care s-a angajat ca ingrifitor la un esle sX sta oft mai departe de marginea bazinului in care se afl el. Cind vrei s&-] hrainesti trebuie s&-i arunci mincarea in api. in felul Asta nu poate siti faci nici un rau", Baiatul ingrijitor a inceput si se gindeascd la acest jucru gi ideca i s-a paruta fi bund, Se sdturase peste poate de frica pe care 0 incerca zil- nic, mai ales cind rechinul reugea si-si infigd cite un colt in braful sau piciorul lui, umplindu-l de singe. Asa c%, zis si ficut, in ziva urmatoare a 27Sempronia Filipoi stat cit sa putut de departe de bazinul in care inota rechinul cel fioros si i- a aruncat de acolo mincarea in apa, Rechinul a devenit foarte furios vizind ci baiatul nu mai intra in apa. Pentru cd el se distra de minune incercind si- Latace si s&-l muste de picior, in sinea lui rechinul spera cd intr-o zi bait tul nici nu va mai fi in stare sa iasd afara din bazin si cd va ramine pentru totdeauna acolo cu el. Numai ci ingrijitorul era destul de destept ca si-si dea seama ci exist mai multe feluri de a te purta cu un rechin fioros si ci de fapt nici nu conta ce credea rechinul despre el, Cea ce conta cu adevarat era numai propria lui sigurant’. incepind din acea zi, el |-a hrinit pe rechin numai de la distant’, ba chiar le-a dat voie si altor ingrijitori si1 hrineascl, Baiatul a inteles ci in viat& unele lucruri sunt mai importante dectt altele si c& traind fnvataim ceva nou in fiecare zi, “NOTA: Daca spuneti povestea unei fetite, eroina principala va fio ingrijitoare. Papusa Lorela * (povestea nr. 9) ceva mai in virsti, au dat nastere unei fetite, minunat de fru- moase. Era un copil extraordinar si au hotirit ca numele ci si fie Lorela, Fetita stia s& fac tot ce stie s& faci un bebelus obisnuit, adic& gin- gurea, didea din miini si din picioare, faicea pipi in scutece si urla cind fi era foame, Nu-i lisa pe purintii ci si doarma noaptea, iar ziua nu-i lisa in pace de exemplu si manince fn liniste. fsi murdrea hainele si era teribil de g8ldgioasi, Din cauza tutuor acestor fapte, pirintii ei si-au dat seama cf ficuserd o mare greseali, pentru ci ei de fapt nu-si doriserd un copil care si fie chiar aga , adic si se poarte numai cum voia el. Drept care, cumva-cumva, au gisit ei o modalitate de a o trans- Q dati demult s-a intimplat cd un barbat si o femeie casatoriti, dar 28