ORADEA ANUL XVI Mai — Iunie 1935

N o . 5—6 ANALE CULTURALE Lei 2 0

Director-Fondator: GEORGE BACALOGLU

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Biserica Stravopoleos, sidită la 1724. (Reconstruită ca monument istoric, vesi pag. 66).

A 5-a ANIVERSARE A RESTAURAŢIEI

BUCUREŞTI DE ERI ŞI BUCUREŞTI DE AZI
„CELE TREI CRIŞURI"
Centrala: O R A D E A , s t r . R e g e l e F e r d i n a n d , 11 ( C a s a N a ţ i o n a l ă ) — T e l e f o n 119.
R e d a c ţ i a ş i A d m i n i s t r a ţ i a din B u c u r e ş t i — S t r . R e g a l ă , 14.

A B O N A M E N T E :

^gM&g^ Pe un an, particulari Lei 200.— ^^V^

JW|Ì|SL Pe un an şcoli de toate gradele şi unităţile militare Lei 500.— JÈÊÊÊL
«GEÉS Pe un an autorităţi Lei 1000.— IPPC
^ ^ ^ ^ Abonament de încuraiare Lei 2000.—
In străinătate : Europa 1500 lei ; America 7 dolari.
Anunţuri şi reclame după tarif.— Manuscrisele nu se înapoiază.
Abonamentele de încurajare se certifică, publicând după dorinţă, numele abonatului la o rubrică specială.
In abonamente, pe lângă plata integrală a costului normal al revistei, se consideră şi încurajarea pentru acţiunea
de propagandă culturală şi naţională întreprinsă, mai ales în provinciile alipite.

CUPRINSUL:

«Cele Trei Crişuri» R e s t a u r a ţ i a şi c o n s e c i n ţ e l e ei.

Dan. Ar. C u l t u r ă şi t i n e r e ţ e .
Const. Moisil BCU Cluj / Central
B u c u r e ş t i iUniversity
vechi. Library Cluj
A. Lupu-Antonescu Documente.
C. D. Anghel P r e f e c ţ i i v e c h i şi prefecţii noui.
* * * L u n a Bucureştilor.
Al. lacobescu D e a l u l Fil a r e t — P a r c u l C a r o l .
G. B O nouă grădină publică inaugurată : Grădina Botanică.
Radu Cosmin A m i n t i r i din v i a ţ a c u l t u r a l ă a v e c h i u l u i B u c u r e ş t i .
Elena Fior. Doicescu . . . . T i m p u l (poezie).
Silvia Paulian Gilort . . . . C â n t e c p ă g â n (poezie).
* * # C o n g r e s u l Ligii C u l t u r a l e la C e r n ă u ţ i (1935).
Ciprian Doicescu D o u ă poezii : P r e s i m ţ i r e — M ă r t u r i s i r i .
Traian Birâescu Ideia n a ţ i o n a l ă .
B. D e s v e l i r e a m o n u m e n t u l u i m a r t i r i l o r d e la B e i u ş (Bihor).
O. Densuşianu-fiul Clipa h o t ă r â r i i .
Prof. Dr. C. Bacaloglu . . . Italia—România.
G. B C o n s t a n ţ a — M a m a i a (Realizări edilitare).
Col. George Bacaloglu . . . Politica e x t e r n ă : A c t u a l i t ă ţ i politice.
Anton Cehov C a n d e l a b r u l (povestire), t r a d , d e O. D .

NOTE: Noui a c a d e m i c i a n i . — M o n u m e n t u l lui N . B ă l c e s c u la P a l e r m o . — D e s v e l i r e a s t a t u i i lui S p i r u Haret.-

Cincizeci d e a n i d e la m o a r t e a lui V i c t o r H u g o .

CĂRŢI : Mircea Damian : B u c u r e ş t i . — Gallia Tudor : L a t i n i a d a . — Virginia Ghiorghiu : C â n t e c u l inimii.

Spirite şi m o r a v u r i . — N o u t ă ţ i l e zilei. — N u m e r o a s e clişee.

 Proprietari»
CfrrloilßÜztL arhitecţi
SOCIETATEA
ANONIMA
ROMÂNA
DE TELEFOANE
ecuiâ- tcœkkl
instalaţia
T e l e f o n i c ă •'
i n t e r i o a r a *)
BCU Cluj / Central University Library Cluj

ROPRIETARI
de c a s e moderne d o r e s c s ă a i b ă
i n s t a l a ţ i i de telefon în imobilele
lor, pentru a e v i t a i n s t a l a r e a de
s â r m e e x t e r i o a r e şi s t r i c a r e a
inutilă a p e r e ţ i l o r . In c i u d a tutvt-
ror planurilor î n t o c m i t e şi a c h e l -
tuelilor f ă c u t e pentru a a v e a o Consultând l a S o c i e t a t e a de Te­
i n s t a l a ţ i e de telefon e s t e t i c ă , re­ lefoane DIRECŢIA 1ECHWCĂ a
zultatele obţinute sunt, deseori,
Instalaţiilor, eta\ul VI, camera
departe de a fi satisfăcătoare,
a c e a s t a numai din c a u z ă c ă nu 604, v e ţ i a v e a c e r t i t u d i n e a c ă in­
sunt f i x a t e conductele cum t r e ­ stalaţiile v o r fi e x e c u t a t e in mod
buie şi nu c o r e s p u n d p r e s c r i p - c o r e s p u n z ă t o r spre deplina
•Hunilor S o c i e t ă ţ i i de T e l e f o a n e . Dv. mulţumire.
D i r e c ţ i a Technică a I n s t a l a ţ i i l o r vă stă la
' di s p o z i ţ i e I N MO D A B S O L U T G R A T U I T

Os
^ ^ ^ ^
P
ARL
AME
NTE S
IT
O R
C
IE ALE T
REC
UTU
LUI

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Şedinfa solemnă a Adunării Ţârei Româneşti (Divanul ad-hoc). — 9 Octombrie 1857.

Adunarea Regulamentului organic din 1831.

 Anul XVI, No. 5 - 6 Mai—Iunie 1935

R
EST
A UR
A Ţ
A
I ŞI CONS
ECI
N Ţ
ELE EI
Qe împlinesc cinci ani de la în- multă mai trebuia încă până ca în­ rutted să fie urmate şi ascultate
Cy tronarea M. S. Carol al Il-lea, ţelepciunea lui să se traducă în fap­ disciplinar.
ca Rege al României. Cinci ani de te. A venit atunci, în acea perioada Consecinţele Restauraţiei trebuie
înviorare a vieţii noastre de stat, a Regenţei, prinţul Carol. Venea de privite în această lumină. In vre­
de încordare din ce în ce mai in­ departe, după o absenţă îndelunga­ muri nesigure, un conducător si­
tensă de energii sporite, călăuzite tă pe care o ştiam cu toţii dureroa­ gur ; în vremuri de nehotărâte ini-
de sus de domnitorul tânăr care a să, cu lumină în süßet, şi avânt ţiathie, definitiva trasare a drumu­
transmis BCU Cluj / Central University Library Cluj
parcă acestei ţări ceva din
ritmul tinereţii sale creatoare.
bărbătesc în ideal. Şi s'a suit pe
tronul Itti în timp ce ţaţa se înfiora
lui pe care pornisem ; dealungul
nor destrămări ale entusiazmului,
u-

Dar să privim lucrurile in mar­ toată de fericirea şi îmbărbătarea entusiasta recucerire a conştiinţei
ginea problemelor ce s'au pus. După unei salvatoare regăsiri. Poporul, unităţii noastre. Şi, peste tot, frium
Unire, Restauraţia a fost, poate, cel guvernele aveau, iarăşi, un şef, un ful tinereţii deasupra încetinirilor
mai însemnat eveniment pentru şef care să poruncească, să îndru- rutinei. Un Rege tânăr într'un Stat
ţară. Unirea a urmat războiului, meze, să înfăptuiască; a cărui fap­ tânăr. Un domnitor luminat, alături
Restauraţia, acelei perioade nesigu­ tă, a cărui îndrumare, a cărui po- de un popor de neobosite creaţii.
re cunoscută sub numele de Regen­ Şi această credinţă s'a adeverit pe
ţă. Atât una cât şi cealaltă au fost deplin în decursul celor cinci ani
o închegare de noi discipline în pe­ de rodnică şi înţeleaptă domnie. N'a
rioade de primejdioase destinderi. fost manifestare în legătură cu tre­
cutul, căreia M S. Regele Carol al
Dar să ne oprim exlusiv la Res­ Il-lea să nui fi pătruns adâncul
tauraţie. Care era situaţia noastră evlaviei, cinstind-o. N'a Jost îndemn
înaintea ei? Lipsiţi de un Rege nou pe care să nu l fi patronat,
pregătit, călăuziţi de provizoratul nici vrednicie pusă în slujba nea­
unei Regenţe simţeam, în sufletul mului pe care să n 'o fi sprijinit şi
nostru al tuturora, un mare gol. căreia să nu-i fi fost din capul lo­
Situaţia ţării, problemele ei ca şi cului călăuză.
cele internaţionale nu erau făcute In cultură, în avânt tineresc, în
pentru a ne linişti. O ţară tânără manifestări de artă, în prăznuirea
ca a noastră avea, şi are încă, în- jertfelor trecute, în legăturile pe cari
tr'adevăr, toate privilegiile dar şi ne străduim să le facem statornice
toate scăderile tinereţii : avânt, în­ cu vechi şi valoroşi prieteni ai ţă­
credere, permanentă împrospătare rii, fiinţa şi înţelepciunea Regelui
de energii, pe de o parte: lipsă de aşează făclia din neastâmpărul că­
disciplină, de siguranţă, de definitivă reia se împrăştie lumina şi însu­
închegare de forţe, pe de alta. Nu fleţirea. Şi, cu acelaş temeinic avânt,
eram, în două cuvinte, la acel grad insuflă armatei încrederea în dra­
de evoluţie care îngădue o auto- gostea Lui şi în puterile ei, spriji­
conducere prin simpli reprezentanţi nind pregătirile timpurii, ca în tot
ai poporului, ci aveam nevoe de cuprinsul lumii, de alt ţel, într'o
prestigiul absolut, inatacabil al li­ vreme când, ameninţând pildele trecu­
nei voinţe cu un desăvârşit orizont tului şi năzuind săpuie stavilă în­
de continuitate în mers. demnurilor spre culturalizare,—răz­
Aceasta u'o putea da de cât o vo­ boiul îşi arată colţii din umbră, cu
inţă regală. Regele pe care îl aveam toată slava ce secantă în numele pă­
era încă mic, neştiutor şi vreme lìiserica liti Bucur. cii, până dincolo de marginile lumii.
„Cele trei Crişuri".
 » M B H
CELE TREI CRIŞUR]
A 5-a A
NV
IE
RSA
RE A R
EST
AUR
AŢE
II
C7)edăm mai jos cuvintele de mândră făgăduinţă fi de bărbătească bucurie pe care M. S. Regele
«•'V Carol al ll-lca le-a adresat poporului român, la intrarea Sa în ţară. Această frumoasă pro­
clamaţie a unui Domn nou într'o ţară reînnoită, a lost primul gest regal îndreptat spre popor.

Către Români ! 8 Iunie 1930

CJmpins de marea Mea dragoste de Ţară, am sosit în mijlocul Poporului Meu

°^ spre a fi, conform făgăduinţa dale, pavăză fiului Meu şi strajă Patriei.
Când acum mai bine de patru ani, mijloace, pentru Mine neînţelese,
au fost întrebuinţate, faţă de scumpul Meu Părinte şi faţă de Mine să
Mă silească a Mă îndepărta de Ţara Mea iubită, nu am putut crede o
clipă, că o domnie atât de glorioasă se va sfârşi fulgerător.
Astăzi în mi/locul vostru am venie cu inima plină de dragoste
pentru toţi Românii şi cu singurul gând de a strânge împrejurul Tro­
nului pe toţi fiii Patriei dornici de muncă şi de adevăr.
in sufletul Meu nu a rămas uici-o umbră de resentiment faţă de
acei cari, In răstimpul pribegiei, au crezut că puteau prin vorbele lor să
şteargă din inima acelui Popor, în mijlocul căruia M'am născut şi am
crescut, legătura sufletească ce nea unit.
In clipele grele prin care trece Ţara, fac cel mai cald apel tutulor
fiilor săi, la cea mai sinceră şi dezinteresată colaborare, pentru desvol-
tarea forţelor ei vii.
Cer ca toţi, fără deosebire de opinie politică, credinţe sau obârşie,
să-Mi dee sprijinul lor cel mai larg pentru propăşirea Ţării prin cinste
şi demnitate. '
Carol al II-i

C
U L
TUR
Ă ŞI TI
N EREŢE
CTiua d e 8 Iunie, s'a t r a n s f o r m a t p r i n v o i n ţ ă
<=»^3 r e g a l ă , în s ă r b ă t o r e a s c ă zi a tinereţii,—a
BCU Cluj / Central University Library Cluj
î n d e m n u l u i s p r e î n t ă r i r e a t r u p e a s c ă şi l i m p e ­
z i r e a p r i n c u l t u r ă a sufletului. T i n e r e t u l r o m â ­
n e s c , c h e z ă ş i a vieţii d e m â i n e a ţării, s e î n a l ţ ă
p r i n v r e r e a R e g e l u i s p r e culmile biruinţii tru­
peşti şi sufleteşti, s t a t o r n i c i n d lozinca i m p u s ă
d e î m p r e j u r ă r i , azi m a i m u l t ca o r i c â n d , că
m i n t e a s ă n ă t o a s ă n u p o a t e sălăşlui d e c â t în
trup sănătos.
«Pregătirea unei generaţii sănătoase pentru
ziua d e m â i n e , — a s p u s M. S. R e g e l e C a r o l
al II-lea, cu a c e s t prilej, — e s t e cel m a i î n a l t
şi m a i sfânt c o m a n d a m e n t p e c a r e t r e b u e să-1
a i b ă c o n d u c ă t o r i i u n u i n e a m . P e n t r u voi, ce­
t ă ţ e n i i şi ostaşii d e m â i n e , p e n t r u voi m u n c i m
noi, ca să p r e g ă t i m o R o m â n i e n o u ă , în c a r e
s ă t r ă i ţ i tot a ş a d e fericiţi c u m a u t r ă i t g e n e ­
raţiile d i n a i n t e d e r ă z b o i . V i s e c e r e î n s ă şi
v o u ă u n l u c r u , c a r e e s t e c h e z ă ş i a u n u i pro­
g r e s s i g u r : vi se c e r e d r a g o s t e faţă d e con­
d u c ă t o r i şi m a i p r e s u s d e t o a t e d r a g o s t e şi
c o n ş t i i n c i o z i t a t e la m u n c ă . M u n c i n d fără pre­
g e t , m u n c i n d cu d r a g o s t e , veţi fi a c e i c a r i veţi
clădi o ţ a r ă n o u ă , o ţ a r ă p u t e r n i c ă , o ţ a r ă
c a r e n u v a p u t e a fi b i r u i t ă p e nici u n t e r e n .
A c e a s t a t r e b u e s ă fie c r e d i n ţ a c a r e să v ă con­
d u c ă d e azi î n a i n t e şi c a r e să r ă m â i e i d e a l u l
î n t r e g i i v o a s t r e vieţi».
L e g â n d u - s e , sufletul d e slăvile culturii, i a r
t r u p u l d e mijloacele s o r t i t e să-i p ă s t r e z e în­
t r e a g ă s ă n ă t a t e a , g e n e r a ţ i a c a r e , de-abia înfi­
r i p a t ă la v i a ţ ă , p o r n e ş t e c o n ş t i e n t ă la l u p t ă ,
n u m a i î n c a p e î n d o i a l ă că va birui.
G e s t u l r e g a l d e azi d e s c h i d e l a r g ă p o a r t a
v i r t u ţ i l o r c ă t r e viitor. Şi, s u b flamura u n e i
n o u i c r e d i n ţ i , c u l t u r a şi t i n e r e ţ e a îşi d a u m â ­
n a p e n t r u m a r e a s ă r b ă t o a r e a sufletelor şi
p u t e r n i c u l f r e a m ă t al b r a ţ e l o r .
D e l u m i n a c o l o r a t ă din n e a s t â m p ă r u l g â n d u ­
lui p e s t e t o a t ă f r ă m â n t a r e a u n e i t i n e r e ţ i con­
ş t i e n t ă d e m e n i r e a ei, a t â r n ă î n m u g u r i r e a u n e i
vieţi n o u ă , în s t a r e să c ă l ă u z e a s c ă v i r t u ţ i l e
n e a m u l u i p e t ă r â m u r i d e slavă. Dan. Ar.
 >
m Mim<wm>m^>m CELE TREI
Vederea Bucureştilor,
BUCURŞ II V
E E
C HI
c7)acă o r a ş u l B u c u r e ş t i a d e v e n i t
c a p i t a l a R o m â n i e i î n t r e g i t e , a-
BCU Cluj / Central University Library Cluj
c e a s t a s e d a t o r e ş t e în p r i m u l r â n d
faptului că e s t e o a ş e z a r e s t r ă v e c h e ,
care multe veacuri de a rândul a
fost nu n u m a i c a p i t a l a p r i n c i p a t u l u i
Ţ ă r i i - R o m â n e ş t i şi a p o i a r e g a t u l u i
R o m â n i e i , d a r şi c e n t r u l p o l i t i c ,
e c o n o m i c ş i c u l t u r a l al î n t r e g u l u i
românism.
Istoria n e a r a t ă c ă p r i n c i p a t u l
Ţ ă r i i R o m â n e ş t i a fost c e a d i n t â i
o r g a n i z a ţ i e d e s t a t r o m â n e s c inde­
p e n d e n t şi că el c u p r i n d e a la înce­
p u t şi p a r t e din A r d e a l : Ţ a r a Oltu­
lui şi a S e v e r i n u l u i ; şi o p a r t e din
Moldova : B a s a r a b i a ; şi r e g i u n e a din
sudul D u n ă r i i , D o b r o g e a .
Astfel în m o d n a t u r a l t r e b u i a să
se d e ş t e p t e şi să î n c o l ţ e a s c ă în min­
tea principilor m u n t e n i şi a clasei
c o n d u c ă t o a r e ideia u n i t ă ţ i i n a ţ i o n a l e ,
ce erea să se r e a l i z e z e prin mijlocirea
acestui principat.
Nu e s t e deci d e m i r a r e c ă u n D o m n
m u n t e a n , Mihai V i t e a z u l , a î n c e r c a t
cel d i n t â i s ă r e a l i z e z e a c e a s t ă uni­
t a t e n a ţ i o n a l ă , c u m n u e s t e d e mi­
r a r e că m a i t â r z i u , c â n d î m p r e j u r ă ­
rile i n t e r n e şi e x t e r n e a u d e v e n i t
favorabile, u n i t a t e a n o a s t r ă naţio­
nală s'a făcut p r i n a l i p i r e a Moldovei
la Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi a p o i a A r d e a ­
lului, B a s a r a b i e i şi B u c o v i n e i la r e ­
gatul R o m â n i e i , în c a r e influenţa
munteană era precumpănitoare.
T o t p e n t r u a c e s t e m o t i v e şi ora­
şul B u c u r e ş t i , c a p i t a l a p r i n c i p a t u l u i
l a r i i R o m â n e ş t i , d e v e n i n d î n c ă din
veacul al XVII-lea c e n t r u l politic
u n d e se f r ă m â n t a u ideile d e u n i r e ,
a c â ş t i g a t o i m p o r t a n ţ ă mai m a r e
CRIŞURI
sec. XVIII de Pecters. (Col. Olszewski).
d e : Const. Moisil
Directorul general al Aihtuelor Statului
Secretarul Societăţii „Bucureştii Vechi".
d e c â t celelalte o r a ş e ale p ă m â n t u l u i
r o m â n e s c şi s'a i m p u s t r e p t a t capi­
tală a P r i n c i p a t e l o r U n i t e , a p o i ca­
p i t a l ă a r e g a t u l u i R o m â n i e i şi în
sfârşit c a p i t a l a R o m â n i e i î n t r e g i t e .
Cercetările arheologice lăcute pe
teri torul B u c u r e ş t i l o r şi a r e g i u n i i
d i n p r e j u r a u d o v e d i t , că î n c ă din
v r e m u r i l e p r e i s t o r i c e , î n c e p â n d cu
v r e o 2000 d e a n i î n a i n t e d e C r i s t o s
— e r a u aici a ş e z ă r i o m e n e ş t i . Dea-
l u n g u l D â m b o v i ţ e i şi a Colentinei,
cele d o u ă r â u r i b u c u r e ş t e n e , s'au
săpat de curând mai multe staţiuni
s t r ă v e c h i , în c a r i s'au g ă s i t a r m e şi
u n e l t e d e b r o n z ori d e fier şi o ce­
r a m i c ă cu o r n a m e n t e c a r a c t e r i s t i c e ,
c a r i t o a t e c o n s t i t u i e s c o civilizaţie
p r e i s t o r i c ă specifică, n u m i t ă „civili­
zaţia Bucureşti".
D e s i g u r a c e a s t ă civilizaţie s e
d a t o r e ş t e tribului d a c , ce locuia p e
a c e s t e m e l e a g u r i şi c a r e profitând
d e a d ă p o s t u r i l e m i n u n a t e ce i-le ofe-
r i a u d e a l u r i l e î n c o n j u r a t e d e locuri
î n t i n s e şi b o g a t e în t o a t e p r o d u s e l e
solului, a p u t u t să a j u n g ă la o des­
v o l t a r e e c o n o m i c ă şi c u l t u r a l ă su­
perioară.
Pro}. Constantin Moisil.
>zmmiWZ<mmmw
E s t e deci foarte n a t u r a l să consta­
t ă m în a c e a s t ă r e g i u n e î n t r e b u i n ţ a ­
r e a m o n e t e i cel p u ţ i n cu d o u ă vea­
c u r i î n a i n t e d e C r i s t o s şi d e s c o p e ­
ririle d e m o n e t e d a c e d e a r g i n t şi
d e t e t r a d r a h m e din T h a s o s în ime­
d i a t a a p r o p r i e r e a B u c u r e ş t i l o r , con­
firmă cu p r i s o s i n ţ ă a c e a s t a .
D e şi din e p o c a r o m a n ă n u s'au
descoperit până acum decât puţine
r ă m ă ş i ţ e c u l t u r a l e , a b o n d e n ţ a tot
m a i m a r e d e m o n e t e i m p e r i a l e ro­
m a n e din t i m p u l A n t o n i n i l o r şi din
vecurile u r m ă t o a r e sunt probe sigure
că l o c a l i t a t e a e r a locuită şi că D a c i i
d e aici e r a u , c a şi cei din r e s t u l
D a c i e i , s u p u ş i influenţei politice şi
culturale romane.
N u se p o a t e p r e c i z a în s t a r e a ac­
t u a l ă a c u n o ş t i n ţ e l o r istorice d a c ă
în a d e v ă r a e x i s t a t p e locul B u c u r e ş t i ­
lor a c t u a l i l o c a l i t a t e a d a c o r o m a n ă
Pitturile s u n t î n s ă şi a l t e indicii,
afară de monete, despre o viaţă
d a c o r o m â n ă aici în v e a c u r i l e I—IV
d. C r .
D e a s e m e n e a , pe lângă n u m e r o a s e
m o n e t e b i z a n t i n e , a v e m şi diferite
alte o b i e c t e c u l t u r a l e , c a r i d o v e d e s c
că aşezarea delà Bucureşti a existat
şi în t i m p u l e p o c e i d e civilizaţie
b i z a n t i n ă p â n ă în v e a c u l a l X I V -
lea ' ) .
S p r e sfârşitul a c e s t u i v e a c a p a r
primele documente medievale, cari
m e n ţ i o n e a z ă o r a ş u l n o s t r u , m a i în­
tâi sub numele de «Cetatea Dâmbo-
viţa» şi a p o i sub n u m e l e d e Bucu­
reşti.
C â t d e p u t e r n i c ă e r a a c e a s t ă ce­
t a t e se p o a t e r e c u n o a ş t e d u p ă aşe­
z a r e a ei în p u n c t u l cel m a i t a r e al
cursului de jos al Dâmboviţei şi
d u p ă m e n ţ i u n i l e d o c u m e n t e l o r con-
1) Cf. pentru toate acestea Const. Moisil,
Bucureştii Vechi in Boabe de grâu No. 9
din 1932 şi în extras separat) unde este data
şi bibliografia.
mmmmmassmm CELE TREI CRIŞURI mmmmmsssmm
t i m p o r a n e . In o r i c e c a z e r a o ce­
l a t e d e zid, c a r e s e r v i a n u n u m a i
ca p u n c t s t r a t e g i c , d a r şi ca p o p a s
s i g u r p e n t r u n e g u s t o r i i cari l u c r a u
c u p o r t u r i l e delà D u n ă r e .
D u p ă c e celelalte d o u ă c e t ă ţ i din
regiunea sudică a Ţării Româneşti :
G i u r g i u şi T u r n u M ă g u r e l e , a u că­
z u t definitiv în m â n a T u r c i l o r (1417),
i m p o r t a n ţ a m i l i t a r ă şi e c o n o m i c ă a
B u c u r e ş t i l o r a c r e s c u t foarte mult,
fapt c a r e a d e t e r m i n a t pe D o m n i i
ţării să-şi s t a b i l e a s c ă aici a d o u a
capitală.
De a c u m viitorul B u c u r e ş t i l o r e s t e
a s i g u r a t , căci p e l â n g ă c e n t r u po­
litic el d e v i n e şi cel m a i d e s e a m ă
c e n t r u c o m e r c i a l . Iar d u p ă ce Mihai
V i t e a z u l d ă o n o u ă d i r e c t i v ă poli­
ticii r o m â n e ş t i , în s e n s u l d e a lua
conducerea luptelor pentru liberarea
popoarelor creştine de sub domnia
s e m i l u n e i , Bucureştii d e v i n c e n t r u l Podul Mogoşoaii, aci Calea Victoriei şi Palatul Regal.
a c e s t e i politici şi ochii t u t u r o r po­
p o a r e l o r c r e ş t i n e , c a şi t o a t e spe­
r a n ţ e l e lor, se î n d r e a p t ă s p r e oraşul
în c a r e s e f ă u r i a u p l a n u r i l e a c e s t e i
liberări.
D a r cum începutul trebuia să se
facă c u l i b e r a r e a ţărilor r o m â n e ş t i
d e s u b s u z e r a n i t a t e a t u r c e a s c ă , Bu­
cureştii d e v i n in c h i p n a t u r a l cen­
t r u l sforţărilor r o m â n e ş t i in a c e a s t ă
direcţie.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
L i b e r a r e a d e s u z e r a n i t a t e a tur­
c e a s c ă î n s e m n a î n s ă u n i t a t e a na­
ţională.
D e a c e e a , c â n d s'a c â ş t i g a t inde­
p e n d e n ţ a , s'a făcut p r i m u l p a s m a r e
c ă t r e u n i r e a t u t u r o r r o m â n i l o r şi
când Bucureştii au devenit capitala
R o m â n i e i L i b e r e , el a î n c e p u t să
fie şi c e n t r u l m i ş c ă r i l o r d e u n i r e a
ţ i n u t u r i l o r r o m â n e ş t i c a r e m a i ră­
măseseră subjugate.
In m o d n o r m a l p r i n u r m a r e a de­
venit a c e s t o r a ş c a p i t a l a t u t u r o r
R o m â n i l o r în m o m e n t u l c â n d a-
c e a s t ă u n i r e definitivă s'a p u t u t rea­
liza, căci n u e r a n u m a i cel m a i im­
p o r t a n t c e n t r u politic, e c o n o m i c şi Palatul Regal de eri, Jură împrejmuire.
cultural dintre toate oraşele româ­
neşti, d a r şi simbolul unităţii noas­
tre naţionale.
DOCUMENTE
A c e ş t i a a u fost B u c u r e ş t i i V e c h i , (1873 — 1878).
a c ă r o r istorie se î n c h e i e la 1918. d e : A. Lupu-Anton eseu.
Să s p e r ă m că B u c u r e ş t i i c a r i d u p ă
a c e a s t ă d a t ă a u luat a s p e c t u l u n u i CJnstittttul macedoromân. In c u r t e a u n d e să s e r v e a s c ă în ş c o a l a r o m â ­
mare centru european, vor avea ^ bisericei Sfinţii A p o s t o l i , din stra­ n e a s c ă d e acolo. S e v e d e t r e a b a c ă
menirea nu numai de a menţine d a cu a c e l a ş n u m e , s e afla I n s t i t u t u l o d a t ă în p o s e s i u n e a b a c a l a u r e a t u l u i
c e e a ce s'a c â ş t i g a t , d a r şi d e a M a c e d o - r o m â n . A d ă p o s t e a n u m a i fii s a u n u m a i a certificatului d e absol­
contopi în m o d definitiv t o a t e aspe­ de români macedoneni, trimişi să v i r e a liceului, n u s e g r ă b i a u s ă s e
rităţile ce m a i e x i s t ă î n t r e diferitele î n v e ţ e în B u c u r e ş t i l i m b a şi s ă în­ î n t o a r c ă la a p o s t o l a t ; căci la înce­
r e g i u n i ale ţării şi a c r e i a î n t r e g u ­ v e ţ e m a i d e p a r t e în liceul Sf. S a v a . p u t u l a n u l u i ş c o l a r 1873, I n s t i t u t u l
lui p o p o r r o m â n e s c s i t u a ţ i a ce o O b ţ i n e a u locul I a r ă c o n c u r s ; pri- e s t e desfiinţat. E r a m i n i s t r u al şcoa-
m e r i t ă în l u m e . m i a u î n t r e ţ i n e r e , c ă r ţ i şi î m b r ă c ă ­ lelor p r o f e s o r u l u n i v e r s i t a r V i o r e a n u
m i n t e c o m p l e t ă f ă r ă nici o cheltu­ c a r e m o ş t e n i s e dispoziţia l u a t ă d e
O operă valorează atâta după câte suferinţe ială şi n u e r a u a m e n i n ţ a ţ i s ă p i a r d ă g e n e r a l T e l . Cei 15—20 d e i n t e r n i
pui în susţinerea ei. (N. Iorga). a u fost v ă r s a ţ i în i n t e r n a t u l liceului
b u r s a d a c ă r ă m â n e a u r e p e t e n ţ i , ţi-
Definiţia dată banilor de către Papa: Ba­ Sf. S a v a . A c i a u t r ă i t p â n ă la ter­
nul este un răutăcios stăpân, dar un excelent nându-li-se în s e a m ă n e c u n o a ş t e r e a
servitor. limbii d e aici, p e c a r e d e altfel o m i n a r e a c u r s u r i l o r . Alţi fii m a c e d o ­
Modestia e o podoabă, dar ajungi mai re­ învăţau foarte repede. O singură neni n'au mai putut obţine bursă
pede fără ea. condiţie : să s e î n t o a r c ă , d u p ă ter­ în i n t e r n a t e l e S t a t u l u i d e c â t concu­
A te crede prea mult, este o slăbiciune. m i n a r e a studiilor liceale, la m a t c ă r â n d în r â n d cu a s p i r a n ţ i i din Ţ a r ă .
wmmmmmmmz CELE TREI CRIŞURI >mmmmm>2mmwz
A ş a s'a s t i n s p l e i a d a m a c e d o n e n i l o r
în şcoalele n o a s t r e . D i n t r e cei ră­
m a ş i p r i n t r e noi, unii a u i n t r a t în
a r m a t ă unde au călcat trepte înalte,
alţii a u î n c e r c a t ale l i t e r a t u r i i c a
Bagav p r i m u l t r a d u c ă t o r al libretu­
lui operii T r a v i a t a ; C a i r e t t i a învă­
ţ a t m u z i c a şi a c â n t a t în O p e r e . Şi
p r o f e s o r a t u l a a t r a s ca şi politica
n a ţ i o n a l i s t ă . Ştefan Mihăileanu pro­
fesor, a u t o r d e c ă r ţ i d i d a c t i c e şi în-
t e m e e t o r u l p r i m u l u i dicţionar ma-
c e d o - r o m â n , a d u s o c a m p a n i e în­
flăcărată p r i n p r e s ă şi în î n t r u n i r i ,
în f a v o a r e a m a c e d o r o m â n i l o r . Bul­
g a r i i i-au î n c h i s g u r a , l'au s u p r i m a t
în mijlocul B u c u r e ş t i l o r , z i u a nă­
miaza mare.
Noilor veniţi în i n t e r n a t u l liceului
Sf. S a v a t r e b u i a s ă li s e g ă s e a s c ă
loc. I n t e r n a t u l n u d i s p u n e a d e m a i
mult d e 50 locuri. S'a r e c u r s la o
dislocare a v r o 12 b u r s i e r i p e c a r e
i-a s u r g h i u n i t la i n t e r n a t u l liceului
Matei B a s a r a b . R e v o l t e la cei m a r i ,
p l a n ş e t e la cei mici. P e n t r u a-i c a l m a
li s'a s p u s c ă a ş a a h o t ă r î t sorţul.
S o r ţ u l m ă a t i n s e s e şi p e m i n e .
Ion M. Rîureanu. M â h n i r e a noa­
stră era întemeiată. Ne rupsesem
d i n t r e colegi c u c a r e s i m p a t i z a m ,
cu cari n e p o t r i v i a m la î n v ă ţ ă t u r ă ,
la g â n d u r i , la j o c u r i ; d i n t r ' u n c e n t r u
în c a r e p r i m i s e m î n d r u m ă r i şi în­
c e p u s e m s ă n e f o r m ă m sufletele.
Trebuia acum să ne c u m p ă r ă m alte BCU Cluj / Central University Library Cluj
manuale, să ne facem preţuiţi de
alt p e r s o n a l a d m i n i s t r a t i v şi d e alţi
profesori; şi m a i şi e r a m în u r m ă
cu lecţiile, căci e v e n i m e n t u l s e pe­
t r e c u s e p e la sfârşitul lui S e p t e m ­
brie. P e a t u n c i lecţiunile î n c e p e a u
r i g u r o s la î n t â i u ale lunei. Colegii
mei din c l a s a III o b ţ i n u s e r ă şi n o t e
la m a i m u l t e m a t e r i i . S e m a i a d ă o g a
şi faptul că la a r i t m e t i c ă , g e o m e t r i e fiinţatului c ă m i n m a c e d o r o m â n . In­ lui. C a s ă s e r v e a s c ă e d u c a ţ i a tine­
şi 1. l a t i n ă e r a m în deficit cu o p a r t e t e r n a t u l , p e P o d u l Caliţii (azi C a l e a r e t u l u i ş c o l a r s c r i s e s e o s e r i e d e po­
din c u n o ş t i n ţ e c a r e n u ni s e p r e d a ­ Rahovei) în c a s e l e A r i o n în c a r e s'a veşti c a r i , p u b l i c a t e în mii d e e x e m ­
s e r ă la Sf. S a v a , în clasa a n t e r i o a r ă ; instalat, d u p ă ce le-a m ă r i t şi îm­ p l a r e , f o r m a u «biblioteca t i n e r i m i i
d r u m u l p e care-1 f ă c e a m d e p a t r u b u n ă t ă ţ i t , P r i m ă r i a S e c t o r u l u i Al­ d e a m b e s e x e » . Mai r ă s p â n d i t e şi
ori p e zi î n t r e i n t e r n a t şi liceu n e b a s t r u . D r u m u l î n t r e cele d o u ă lo­ c e t i t e e r a u : Franclin, opere alese,
r u i n a î n c ă l ţ ă m i n t e a şi, i a r n a , n e ec- c a l u r i e s t e c a m la 500 m e t r i şi delà Privighetoarea, Rosa din Taneburg,
s p u n e a m la r ă c e l i şi alte m a l a d i i . i n t r a r e a din C a l e a R a h o v e i se lun­ Emigranţii la Brasilia. F a b u l a ţ i a nu
Liceul e r a i n s t a l a t în localul des- g e ş t e p â n ă dincolo d e biserica Sf. e r a i n v e n ţ i e p e r s o n a l ă . A u t o r u l imi­
Apostoli. S t r a d a e r a fără t r o t u a r , tase pe canonicul elveţian Schmidt.
a ş t e r n u t ă c u p i a t r ă d e g â r l ă (bolo­ Compunerile acestuia, îmbâcsite cu
vani) î n f r u m u s e ţ a t ă c u b ă l t o a c e , c u a m ă n u n t e şi p r e c e p t e o b s c u r e pen­
c a s e m ă r u n t e locuite n u m a i d e căs­ t r u r o m â n i , le a d o p t a s e s t r u c t u r i i
nicii m o z a i s t e : croitori, c r o i t o r e s e n o a s t r e sufleteşti î n t r ' o c o m p o z i ţ i e
şi c a s e p u b l i c e d e s p e ţ a c e a m a i o r d o n a t ă , î n t r ' o l i m b ă s i m p l ă şi lim­
josnică. S t r a d a m a i e r a şi colectorul p e d e . A c e s t e calităţi a u f a v o r i z a t
a p e l o r m u r d a r e şi l ă t u r i l o r p e c a r e e d u c a ţ i a m o r a l ă a t i n e r e t u l u i din
le a r u n c a u d e m u l t e ori în picioa­ scoale, t i m p d e p e s t e t r e i z e c i d e a n i .
r e l e coloanei d e şcolari. A z i d u p ă Ceva aşa nu a mai produs literatura
şaizeci şi doi d e ani, n u se p r e z i n t ă noastră de când, murind autorul,
mult mai bine. l u c r ă r i l e lui n u s'au m a i e d i t a t , c u
Colegii n e - a u p r i m i t b i n e ; a d m i ­ t o a t ă s t ă r u i n ţ a u n o r profesori p e
nistraţia, cu indiferenţă ; directorul, lângă moştenitori.
c u s i m p a t i e ; profesorii, cu b u n ă v o ­ Ion R î u r e u n u , înalt, u s c ă ţ i v , v o r b ă
i n ţ ă . D i r e c t o r al i n t e r n a t u l u i e r a u n a p ă s a t ă , n u e r a s i m p a t i c p r i n înfă­
o m ales, I. M. R î u r e a n u , p e d a g o g şi ţ i ş a r e ; d a r e r a b u n ca p â i n e a caldă,
scriitor, p r e ţ u i t în l u m e a a d m i n i s t r a ­ şi a t r ă g ă t o r p r i n sfaturile p e c a r e
t i v ă p e n t r u c o r e c t i t u d i n e a lui ; în n i le d a şi i n s p i r a r e c u n o ş t i n ţ ă p r i n
A. Lupu-Antonescu. l u m e a profesorală, p e n t r u l u c r ă r i l e îngrijirea p e c a r e o d a t u t u l o r şi

BCU Cluj / Central University Library Cluj
Turnul Col/ei, zidit de Serbau Vodă Cautacuzino la anul 1712 şi care a servit
de foişor pentru Joc, de la 1847—1888, când a Jost dărâmat.
p r i n ajutorul m a t e r i a l p e c a r e îl d a
celor necăjiţi, cu m u l t ă d i s c r e ţ i e .
E r a u n e d u c a t o r în f u n c ţ i u n e al in­
ternilor. In fiecare S â m b ă t ă s e a r a ,
în fiecare s e a r ă d e ajun d e s ă r b ă ­
t o a r e n a ţ i o n a l ă , v e n i a la ora apelu­
lui, în s a l ă . V o r b i a d e s p r e înţelesul
zilei u r m ă t o a r e , d e f r u m u s e ţ e a fap­
telor, d e u r m ă r i l e lor, d e izvorul
sufletesc g e r m i n a t o r . L ă u d a p e cele
b u n e ; înfiera p e cele rele, î n d e m n a
şi sfătuia. N e v o r b i a şi d e î n t â m p l ă ­
rile şi înfăptuirile publice d e c u r â n d ,
d a c ă i s e p ă r e a u că s u n t m a r i şi
istorice. P r i n g r a i u l lui a m c u n o s c u t
meritul războiului pentru indepen­
d e n ţ ă . S e î n c ă l z i a vizibil c â n d po-
vestia o v i c t o r i e a a r m a t e l o r noa­
s t r e . A m î n v ă ţ a t delà R î u r e a n u să
i u b i m Ţ a r a , s ă a s p i r ă m la u n i t a t e a
n a ţ i o n a l ă şi ce fel d e o a m e n i t r e b u e
s ă d e v e n i m p r i n î n v ă ţ ă t u r ă şi b u n ă
p u r t a r e ca s'o r e a l i z ă m .
î n t r ' o zi, î n a i n t e d e o r a mesii delà
a m i a z i , ne-a c h e m a t urgent în sala
d e apel. N e o b i ş n u i t . N e d o m i r i r e a a
fost î n d e p ă r t a t ă p r i n t r ' o v e s t e pen­
t r u c a r e i se p ă r e a p r e a m u l t s ă
a ş t e p t e o r a c u l c a t u l u i : V. Alexan­
dri câştigase cupa delà Montpellier.
S e î n n e c a d e fericire p o v e s t i n d u - n e
istoricul c o n c u r s u l u i , n u m e l e concu­
r e n ţ i l o r şi t e l e g r a m a a n u n ţ ă t o a r e
sosită în c h i a r d i m i n e a ţ a acelei zile.
A p o i ne-a citit 'Latina ginte» ac­
c e n t u â n d fiecare calificativ, fiecare
strofă şi, p e n t r u a o infiltra în su­
fletele n o a s t r e , a cetit-o d e trei ori,
c u a c e l a ş e n t u s i a s m . U n p u n c t ne­
g r u , în l e x i c : onor, în l a t i n a g i n t ă
«e teribilă 'n m â n i e c â n d b r a ţ u l s ă u
l i b e r a t o r loveşte în c r u d a t i r a n i e şi
Hanul Manne, pe locul Hotelului
l u p t ă p e n t r u al s ă u onor». P e R â u -
r e a n u îl d u r e a a c e s t lexic p e c a r e
îl g ă s i a n e a r m o n i o s şi d e f o r m a ţ i e
rău inspirată ; dar pe care poetul
l'a î n t r e b u i n ţ a t şi în i m n u l n a ţ i o n a l :
« t r ă e a s c ă R e g e l e în p a c e şi onor».
Micii Dorobanţi. In fiecare D u m i ­
n e c ă d i m i n e a ţ a , g r ă d i n i l e şi d e a l u l
d e la C o t r o c e n i e r a u î n p â n z i t e d e
s u t e d e şcolari d e ai ş c o a l e l o r pri­
m a r e şi d e ai gimnaziilor. I n b r ă c a ţ i
în bluze şi p a n t a l o n i d e dril alb, cu
o p i n c u ţ e , c u c ă c i u l ă d e oae, m o d e l
Mihai V i t e a z u l — , c u p u ş c ă d e l e m n ,
s a b i e şi t e a c ă tot d e l e m n , c â n d e-
r a u î n c o l o n a ţ i p e n t r u m e r s or r â n ­
duiţi p e n t r u exerciţii, d a u i m p r e s i a
u n e i a r m a t e d e p i g m e i . E r a în a d e ­
văr o a r m a t ă i m a g i n a t ă de genera­
lul D a v i l a , p r o t e j i a t ă d e V o d ă şi co­
m a n d a t ă d e l o c o t e n e n t u l din infan­
t e r i e S e g ă r c e a n u . E x e r c i ţ i i d e miş­
c a r e în c o m u n , d e r e z i s t e n ţ ă la
d r u m , d e m â n u i r e a a r m e i şi d e r ă b ­
d a r e d e f o a m e şi d e s e t e , căci fron­
tul se r u p e a la o r a u n u d. a. şi, p â n ă
s'ajungi a c a s ă , îţi ieşia p ă r u l p r i n
căciulă. S p e c t a c o l u l e r a frumos. A -
c e a s t ă a r m a t ă în m i n i a t u r ă r ă s c o l i a
a s p i r a ţ i i ; ţ i n u t a ei, d a î n c r e d e r e ,
i a r p r o g r e s a r e a ei vizibilă în fiecare
D u m i n e c ă d a s p e r a n ţ e . A c e a s t ă ar­
m a t ă d e copii în exerciţii d e oa­
m e n i m a t u r i a v e a să d e v i n ă p e s t e
c â ţ i v a a n i sprijinul şi s t r a j a Ţ â r i i .
M. S. D o m n u l î n c u r a j a cu p r e z e n ţ a ,
la exerciţii, m a i în fiecare zi. D u p ă
r ă z b o i u , micii d o r o b a n ţ i s'au î n e c a t
în g l o r i a celor m a r i . I n s t i t u ţ i a lor
s'a î n s c r i s în istorie. I n 1904, d u p ă
a p r o a p e t r e i z e c i d e ani, m i n i s t r u l
M. V l ă d e s c u a î n c e r c a t s'o r e î n v i e -
z e ; d a r n e p r e g ă t i r e a u n o r a , lipsa
d e p r i c e p e r e a a l t o r a şi o a r e c a r e
lăcomii b u g e t a r e a u c o m p r o m i s ini­
ţiativa, d u p ă c e se f ă c u s e r ă m u l t e
cheltueli p e n t r u î n z e s t r a r e c u m a t e ­
rial t r e b u i n c i o s .
Acţiune simtomatică. In 1875, Mi-
h a i u V i t e a z u l , *oaspedebrons scump
Dacia de azi.

nonă sosit iar printre noi» (V. Ale­
xandri) se asfixia, în faţa U n i v e r s i ­
tăţii, î n f ă ş u r a t în p â n z ă d e a s ă . Gu­
v e r n u l n u î n d r ă s n i a să-1 libereze,
să-1 i n a u g u r e z e , cu t o a t e î n d e m n u ­
rile şi p r o t e s t e l e opiniunii publice,
în a d u n ă r i p u b l i c e şi î n z i a r e . S e
împotrivea ministrul Austriei care
v e d e a în r e v e n i r e a e r o u l u i o a m e ­
ninţare a m o n a r h i e i ; iar guvernul,
prilej d e t u l b u r ă r i şi m a n i f e s t ă r i pu­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
blice î n p o t r i v a U n g u r i l o r . P r i n t r e
şcolari, fierbere m a r e . Şcolarii d e
prin clasele I V — V e r a u t i n e r i for­
m a ţ i b i n e fiziceşte. S e i n t r a p e a-
tunci în liceu la v ă r s t a d e doispre­
zece a n i , a ş a că la v â r s t a d e 16—17
ani, s ă n ă t o ş i , voinici, şi înflăcăraţi
de lecţiunile profesorilor n a ţ i o n a l i ş t i ,
liceenii se a v â n t a u în m i ş c ă r i l e pu­
blice, c h i a r c u p r e ţ u l s p i n ă r i i lor
c a r e n u e r a u s c u t i t e la a l e g e r i ori
la m i t i n g u r e l e p r e g ă t i t o a r e , d e lovi­
turile b ă t ă u ş i l o r Ilie G e a m b a ş u şi
Temelie, comandaţi de Popa Tache
din D e a l u l Spirti. A c e s t a a v e a prin­
t r e noi şi u n spion, p e u n fiu al s ă u
I e r o m n i m o n , înalt, firav şi p r o s t u ţ .
Intr'o d i m i n e a ţ ă , la o r a d e l a t i n e ş t e
valvă m a r e . Poliţia c ă u t a p e făptaşi.
D e s c o p e r i s e în d i m i n e a ţ a a c e i a c u
s o a r e c ă M i h a i u - V i t e a z u l s e des-
b r ă c a s e d e s a c şi se u i t a vesel la
m u l ţ i m e a c a r e îl a p l a u d a şi a d o r a .
V i n o v a ţ i ? D i n d e d u c ţ i i în d e d u c ţ i i
şi cu ajutorul spionilor identificase
p e a n u m i ţ i şcolari. I n t r ' a d e v ă r , u n
g r u p c o m p a c t d e liceeni, conspira­
tori naţionalişti, se p r e z e n t a s e r ă la
picioarele S t a t u e i , c e r u s e r ă i e r t a r e
eroului că-i s t r i c ă s o m n u l în plin
miezul nopţii şi, p e c â n d toţi pri-
v e g h i a u s ă n u se i v e a s c ă vre-o pie­
dică n e a ş t e p t a t ă , u n u l se u r c a s e p e
soclu şi c u o foarfecă t ă i a s e înveli-
t o a r e a şi-o a r u n c a s e b u c ă ţ i p e p a v e a .
Maestrul a c e s t a fusese u n licean din
a IV, V a s i l e L a m b r u . L ' a u m â n ­
g â i a t la poliţie, p e el şi p e alţii.
I-au m â n g â i a t d a r p e s t e puţin,
i n a u g u r a r e a s'a făcut c u fastul şi
e n t u s i a s m u l firesc, m u l t ă v r e m e com­
p r i m a t . Ni s'a d a t în v ă z Mihaiu-
V i t e a z u l în b r o n z şi c a p u l d e o p e r ă
l i t e r a r ă al lui V . A l e x a n d r i , lapi­
d a r a «Odă la statua lui M. V.*
Inspecţie domnească. In d u p ă P a s ­
tele lui 75, liceul a fost vizitat d e Al.
O r ă s c u , r e c t o r u l U n i v e r s i t ă ţ i i din
B u c u r e ş t i şi ultimul m i n i s t r u con­
s e r v a t o r din l u n g u l m i n i s t e r al lui
L a s c a r Catargiu. Venise să pregă­
t e a s c ă p e r s o n a l u l şi a c e s t a să pre­
g ă t e a s c ă şcolarii p e n t r u vizita Mă­
riei S a l e D o m n u l u i . D o m n i t o r u l voia
să v a d ă c u m se p r e z i n t ă î n v ă ţ ă m â n ­
tul t e o r e t i c şi c u ce n e v o i m a t e ­
r i a l e se l u p t ă . E p o c a p o t r i v i t ă u n o r
a s e m e n i inspecţii e r a u e x a m e n e l e
d e sfârşit d e a n . S e a n u n ţ ă D o m n u l .
E p r i m i t c e r e m o n i o s d e corpul pro­
fesoral. P e u ş a d e s c h i s ă a clasei V
i n t r ă u n s t r ă i n p e n t r u şcolari c a r i
nu-1 c u n o ş t e a u , î n b r ă c a t ţivil, însoţit
d e u n altul în u n i f o r m ă , A g h i o t a n ­
tul. Elevii s a l u t ă s c u l â n d u - s e . P r o ­
fesorul n u se m i ş c ă d u p ă jeţul ca­
t e d r e i , u n s c a u n l a r g cu b r a ţ e , căp­
tuşit cu p ă r d e cal î n b r ă c a t în m e -
şină. N e aflam la e x a m e n u l d e limba
Teatrul Naţional şi Palatul
franceză. P r o f e s o r R a o u l d e Pont-
b r i a n t . Nobil f r a n c e z v e n i t la n o i
d u p ă l o v i t u r a d e S t a t a lui N a p o ­
leon III, se î n c e t ă ţ e n i s e , î n v ă ţ a s e per­
fect limba n o a s t r ă şi t r e c e a d e u n
v i r t u o s n e î n t r e c u t în ale ş a h u l u i .
P l ă c u t la c h i p şi la v o r b ă , e r a iubit
d e şcolari p e n t r u cari sacrifica o r e
d u p ă a m i a z ă a f a r ă d e ale c u r s u l u i ,
n u m a i ca să-i facă s ă p r o g r e s e z e în
vorbire franţuzească. Scrisese un
m a n u a l d i d a c t i c şi primul dicţionar
român-frances cu s c o p d e a com­
b a t e p e C i h a c . E r a a c u m profesor
definitiv la liceul M a t e i B a s a r a b .
D o m n i t o r u l a s t a t tot t i m p u l în
p i c i o a r e , o oră. Profesorul a s t a t j o s
şi a c o n t i n u a t e x a m i n a r e a şcolari­
lor liniştit, fără g r a b ă şi f ă r ă să a-
runce o cât de repede privire către
î n a l t u l musafir. Şcolarilor le e r a in­
d i f e r e n t ă s c e n a , nu-şi d a u s e a m ă d e
g r a v i t a t e a faptului. P e ei îi p r e o ­
c u p a , p e cei din b a n c ă , c u m a r fi
p u t u t s a u a r fi t r e b u i t să r ă s p u n d ă
la î n t r e b ă r i l e p u s e celor î n ş i r a ţ i în
p i c i o a r e , în faţa c a t e d r e i . D u p ă o
o r ă , D o m n i t o r u l p l e a c ă , şcolarii sa­
l u t ă ; profesorul n u se m i ş c ă . D u p ă
ce D o m n u l s'a d e p ă r t a t , p r o f e s o r u l
iese şi el din c l a s ă c a să s e r ă c o ­
r e a s c ă în c a n c e l a r i e şi s ă f u m e z e o
havană.
L a S e p t e m b r i e viitor a m a v u t alt
p r o f e s o r d e 1. franceză, p e L o u i s
L a c r o i x , u n fost c ă l u g ă r , r e f u g i a t şi
el tot din m o t i v e politice.
Soluţie radicală. î n d e p ă r t a r e a lui
R a o u l d e P o n t b r i a n t delà liceul Ma-
teiu B a s a r a b , c a p e d e a p s ă p e n t r u
i n d e l i c a t e ţ a lui faţă d e D o m n u l Ţ ă r i i
a fost justificată. U r a d e r a s ă n u
justifica insulta S u v e r a n u l u i Ţ ă r i i în
care profesorul găsise ospitalitate;
s i m p a t i i şi d e r a s ă şi p e r s o n a l e ,
Ţ ă r i i a c ă r e i p â i n e o m â n c a şi-i în­
lesnise p l a t a ei d â n d u - i o c a t e d r ă în
î n v ă ţ ă m â n t . N u se s o c o t i s e c ă D o m ­
nul C a r o l e r a Ţ a r a , n e a m u l , cu as­
piraţiile lui c u c a r e p r o f e s o r u l el în­
suşi s i m p a t i z a şi l u c r a p e n t r u r e a ­
l i z a r e a lor. M ă r t u r i e , d i c ţ i o n a r u l ro-
mâno-francez.
Telefoanelor.
8BsnmBflB»m
Vechea Mitropolie din Bucureşti, zidită de Constantin
O p e d e a p s ă s i m i l a r ă d a r nejusti­
ficată d e c â t d o a r d e m e s c h i n ă r i a po­
litică, a izbit şi p e p r o f e s o r u l Na-
nian. Profesor d e ştiinţele fizice şi
BCU Cluj / Central University Library Cluj
n a t u r a l e , definitiv, a u t o r al m a n u a ­
lelor d i d a c t i c e în s p e c i a l i t a t e , t r a d u ­
s e în m a r e p a r t e d e p e ale francezu­
lui L a n g l e b e r t , N. făcea pasă-mi-te
politică m i l i t a n t ă . A c e a s t a nu-1 îm­
p i e d e c a d e a'şi îngriji lecţiile, utili­
zând material experimental modest
p e c a r e îl p o s e d a liceul : c â t e c e v a
p e n t r u g r a v i t a t e , a c u s t i c ă şi căldu­
r ă . E l e c t r i c i t a t e a şi m a g n e t i s m u l e-
r a u mai bine reprezentate. Nanian
făcea lecţii în clasele inferioare. In
cele s u p e r i o a r e , fizica lui G a n o t pe
d i n a f a r ă , m a ş i n e l e şi celelalte obi­
e c t e d e m o n s t r a t i v e , d e s e n a t e p e ta­
blă. Alt profesor, a l t ă lipsă d e m e -
toadă.
N a n i a n făcea politică m i l i t a n t ă .
L a o î n t r u n i r e ţ i n u t ă în S a l a Bösel
a v o r b i t s u s ţ i n â n d g u v e r n u l în exer­
ciţiu, şi a t e r m i n a t c a m astfel :
« S c h i m b a r e a D o m n i l o r b u c u r i a nebu­
nilor ; « s c h i m b a r e a g u v e r n e l o r lăco­
m i a a d v e r s a r i l o r flămânzi. Să n u
votaţi schimbarea guvernului care
nu e prea rău, dar este sătul ; pe
c â n d u r m ă t o r u l v i n e flămând şi vai
de pungile noastre».
L a S e p t e m b r e viitor, N a n i a n îşi
î n c e p e a lecţiile la liceul din C r a i o v a .
Triumf. In m o m e n t u l mobilizării
fier b e a m d e d o r i n ţ a d e a s e r v i p e
front. V â r t o ş i la t r u p , încălziţi su­
fleteşte d e i u b i r e a P a t r i e i , n e ve­
d e a m p ă r t a ş i <•/« gloria străbună şi
la gloria viitoare' ca să r i d i c ă m
«o ţ a r ă m i c ă p e s t e o m a r e î m p ă r ă ­
ţie» (V. A l e x a n d r i ) ; d a r n ' a v e a m
v â r s t a legiuită. N ' a m fost p r i m i ţ i
CELE TREI CRIŞURI
Vodă Serbau (1654).
nici ca v o l u n t a r i . Ţ a r a n u voia să-şi
p r i m e j d u e a s c ă viitorul, căci noi e-
r a m viitorul c a r e n u t r e c e a cu noi,
d u p ă v o r b a p e s i m i s t ă a lui E m i n e -
scu, ci v e n i a f r u m o s şi solid. C â t a
ţ i n u t r ă z b o i u l , a m fost n u m a i agi­
taţie, n e a s t â m p ă r . Ş t e l e p ă i a m p r i n
lapoviţă, ne frângeam prin gropile
uliţelor a l e r g â n d d u p ă ş t i r i ; şi ex
s u l t a m d e b u c u r i e c â n d ele e r a u fa­
v o r a b i l e . C u sufletul a m fost p e
front, a m î m p ă r t ă ş i t d u r e r i l e în­
f r â n g e r i l o r m o m e n t a n e , n e - a m înăl­
ţ a t c u izbânzile, n e - a u d u r u t g r e u ­
t ă ţ i l e şi d e s c u r a j ă r i l e u n o r a , n e - a m
felicitat d e a v â n t u l şi curajul t u t u r o r a .
R ă s p l a t a a v e n i t . D e l à f e r e s t r e l e in­
ternatului a m privit, a m aruncat
flori şi poezii în c a l e a î n v i n g ă t o r i ­
lor, a m a p l a u d a t frenetic şi a m p l â n s
discret. S e î n t o r c e a a r m a t a c a r e în-
f r â n s e s e p e O s m a n P a ş a , a c u m os­
t a t i c şi a d u s r ă n i t în c a l e a ş c a dom­
n e a s c ă , î n c a d r a t d e g e n e r a l i i noştri.
In tot l u n g u l P o d u l u i Caliţii se stri-
via l u m e a c a să p r i m e a s c ă corte­
giul cu p â i n e şi s a r e , cu flori şi u-
r a l e . Mulţi î n g e n u n c h i a u . Şcolarii
cântau imnuri de biruinţă, acestor
P
REF
ECŢ
I V
ECH
I ŞI P
REF
ECŢ
INO
— Din istoria administraţiunei
Publicăm mai jos un preţios articol al re­
gretatului C. D. Anghel, care a descris cu a-
tâta talent obiceiurile Prefecţilor de altă dată.
CŢn istoria administraţiunei prefecto-
riale româneşti se deosibesc neted
două epoci bine caracterizate, aproape
tranşate.
O epocă primordială, ancestrală, pri­
mitivă, ale cărei obârşii se pierd în
msmmsmammm
Biserica Stavropolios, reconstruită
ca monument istoric.
ostaşi c a r i « a r ă t a s e r ă , p r i n a v â n t u l
lor, cine a m fost o d i n i o a r ă , c i n e i a r
v o m fi o d a t ă şi c a r i p r i n vitejia lor,
a d ă o g a s e r ă la vechiul n o s t r u n u m e
u n r e n u m e d u s p e D u n ă r e în M a r e
şi din M a r e d u s în l u m e » . (V Alexandri)
A m a v u t în a c e l e clipe v i z i u n e a
v e c h e i R o m e , în zilele c â n d p r i m i a
p e l e g i o n a r i i victorioşi în u r m a că­
r o r a v e n i a u , legaţi şi î n d u r e r a ţ i , pri­
zonierii d e s e a m ă .
C u c â t e v a zile î n a i n t e d e c ă d e r e a
Plevnii, u n ziar, Naţionalul scos d e
F r é d é r i c D a m é , a n u m e ca s'o a n u n ­
ţe, e r a c u m p ă r a t c a p â i n e a c a l d ă .
A m v ă z u t în a c e a zi, p e î n s e r a t e ,
p e C. B o s i a n u a s a l t a t d e m u l ţ i m e
c a r e îi c e r e a informaţii. B o s i a n u ,
profesor la f a c u l t a t e a d e d r e p t din
C a p i t a l ă , vestit p e n t r u ş t i i n ţ a lui şi
p r e ţ u i t p e n t r u calităţile lui, s e în­
t o r c e a a c a s ă . Ş e d e a c e v a m a i de­
parte de internatul nostru. Bătrâ­
nul m e r g e a î n c e t şi d a a m ă n u n t e
d e s p r e e v e n i m e n t , citind în ziarul
m e n ţ i o n a t . Ş t i r e a fusese î n s ă p r e ­
m a t u r ă . D e c e p ţ i e . Naţionalul n'a
m a i a v u t c u m p ă r ă t o r i şi s'a cufun­
d a t în u i t a r e .
romane —
d e : C. D. Anghel.
zorile istoriei noastre contimporane.
Este vremea faimoşilor ispravnici, a
paşilor cu tuiuri, a prefecţilor omni­
potenţi. Acestea pot tot ce vor, tot ce
le trăzneşte prin cap Atot puternicia
lor n'are nici o mărginire. Ei sunt stă­
pâni pe j u d e ţ : pe avutul, pe cinstea
şi chiar pe fiinţa subordonaţilor lor.
Dispun în mod absolut de toată sufla-
 aHmnHMsmra CELE TREI CRIŞURI ngaaesnanBSBMss

Vechiul local al Camerei Deputaţilor, sub acoperământul

căruia s'au încrucişat ascuţişurile spiritului oratoric al marilor
înaintaşi, cari au consolidat temelia României întregite de azi :
Barbu Catargi, Ion Brâtianu, C. A. Rosetti, Mihail Kogălni­
ceanu, Lascăr Catargi, Fraţii Lahovary, Petre Carp, Titu Ma-
iorescu, General Manu, Dim. Sturdza, Take Ionescu, Al. Mar-
hiloman, N. Filipescu, Barbu Delavrancea, C. Arion şi loan
!. C. Brătianu, străluciţi oratori parlamentari.ţ Camera Deputaţilor de azi.

rea funcţionărească şi o pot întrebuinţa
după plac, la îndeplinirea voinţei lor.
Au la discreţia lor neţărmurită pe ori­
cine a r e cea mai mică nevoe, sau de­
pinde în orice chip, de autoritatea cons­
tituită a Statului şi — Doamne ! — cine
în ţara românească nu depinde întru
câtva de Statul centralizator şi absor­
bant şi pe cine nu-1 strânge vre-o ne­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
voe, pe care numai Statul e in m ă s u r ă
să i-o satisfacă?
Nu este nici o îngrădire pentru pute­
rea lor, nici o stavilă nu se ridică îm­
potriva tendinţei lor spre arbitrar, nici
o censura împotriva bunului lor plac
erijat în dogmă de guvernământ, în­
tocmai ca pentru tiranii republicilor
medievale italiene, sau pentru satrapii
Levantului îndepărtat.
Legile nu există pentru ei, iar pute­
rea centrală nu exercită nici o cenzură
asupra lor, asupra administraţiunei lor.
Tot ceeace li se cere este ca alegerile
să iasă strună.
Ei centralizează în mâinile lor vân-
joase toate iţele puterei şi răspund de
tot Ei au sub înalta lor supraveghere
şi la discreţia lor de fapt, pe toţi func­
ţionarii depinzând de diversele minis­
tere, între resorturile cărora este repar­
tizată autoritatea publică. Generalul sau
colonelul, comandând puterea armată,
trebuie să se închine ispravnicului, dacă
nu vrea să sboare în 24 ore spre alt
colţ al ţărei Prezidentul şi procurorul,
ce incarnează a treia putere în Stat.
sunt numiţi după recomandaţia lui şi-i
sunt adânc plecaţi, ca nişte oameni
care au deosebită grije de viitorul şi
de înaintarea lor în grad. Inginerul-şef
ştie bine că dacă nu m e r g e şnur se
încurcă socotelile zilelor de prestaţie.
De revizorul şcolar să nu mai vorbim :
el este un om de casă al ispravnicului
pus pe procopseală; iar în fine primarii
şi notarii sunt toţi de ai noştri, căci
helbet nu de geaba s'au umplut luni
întregi coloanele Monitorului cu de­
crete de disolvare
Prin persecuţiuni şi vexaţii, el poate
prăpădi pe oricare ins din judeţ, fă-
cându-1 neom ; precum deasemenea pe
altul prin protecţie poate să-1 urce în
slava cerului, sau să facă din el ce n'a
visat nici când. Aşa nu s'a văzut oare
un ispravnic făcând preoţi de sat din
vagmiştri liberaţi din armată şi punân-
du-i să facă slujba bisericească cu aju­
torul . crucii lor şi a sfinţilor delà
cazarmă ?
Şi lucrul nu-i de mirat, căci el n'are
seamă de dat n i m ă n u i : el este totul.
El este alfa şi omega. In judeţul lui el
poate spune ca odinioară, despre Sta­
tul francez, Regele Soare : judeţul
meu .. . sunt eu /
Când un asemenea potentat pornea
în inspecţie în judeţ, cu vardistul pe
capra cupelei trase de patru cai înain­
taşi, alergând năpraznic sub pocnitu­
rile de biciu ale surugiului multicolor'
cu escorta de călăraşi înarmaţi până
în dinţi abia ţinându-se în goană de
scara trăsurei, în norul de praf ce ri­
dica în cale, — ispravnicul apărea c a
un Jupiter tonnans, ca un Iehovah,
la care lumea privea cu frică şi evlavie.
Aceeaşi frică, salutară de altfel, îl
însoţea şi când se îndupleca să des­
cinda din înălţimile caleştei, frică pe
care de altfel făcea tot ce trebuia ca
s'o întreţie veşnic vie. îngheţau sluj­
başii când păşea pragul vre-unei auto­
rităţi, intrau în pământ prevaricatorii,
iar mulţi dintre cei inspectaţi, după
plecarea satrapului trebuiau să se scu­
ture şi să-şi îndrepte coafura, căci a-
desea inspecţia se rezuma într'o păru­
ială sdravănă, sau se mărginea repede
la câteva perechi de palme.
Aşa a fost în timpurile blagoslovite,
patriarcale. Aceste timpuri insă au a-
pus pentru vecie. Ele nu pot să mai
reînvie şi deasemenea nici instituţiile
despotice ce înflorise sub oblăduirea
lor. De altfel asemenea instituţii, ase­
menea dregătorii, a r fi în zilele noastre
nişte adevărate anacronisme, căci prin
proporţiile lor exorbitante, prin iper­
trofia atot-puterniciei lor ar jicni simţul
nostru meschin de proporţiuni şi de
măsură, mediocraţia instinctului nostru
modern de nivelare şi de egalizare
*
In a doua perioadă suntem în vre­
mea prefecţilor atât de reduşi din ve­
chea omnipotenţă, atât de desbrăcaţi
de orice putere, atât de golaşi, încât
nu mai reprezintă nimic ca imperiu.
Din despoti au ajuns nişte biurocraţi,
ca toţi ceilalţi
Li s'au luat binişor toate prerogati­
vele de arbitrariu de mai înainte, s'au
scos de sub sfera lor de înrâurire, una
câte una, toate categoriile de slujbaşi
de care dispuneau absolut odinioară :
şi magistraţii, şi picherii, şi conductorii,
şi poliţiştii, şi învăţătorii de toate sexele,
şi felcerii, şi vameşii şi chiar moaşele.
Chiar asupra organelor de sub di-
r e a c t a i dependinţă, asupra acelor in­
fime r u a g e administrative, ca primarii
rurali şi notarii, nu le-a mai r ă m a s a-
proape nici o putere. Ca să scoată azi
din slujbă un prefect pe un primar
beţiv sau pe un notar abuziv—şi D-zeu
ştie câţi sunt de categoria acestora sub
cerul ţărei noastre - e o dandana a-
proape mai anevoioasă, decât pentru
un guvern caterisirea unui mitropolit
primat.
Tot asemenea el şi-a pierdut cu de­
săvârşire prestigiul asupra modernilor
potentaţi ce compun colegiile noastre
electorale, — şi asta-i mai g r a v decât
toate, în blagoslovitul regim constitu­
ţional, ce ne c â r m u e ş t e !
Astfel nici prin gând nu-i mai trece
azi unui onorat cetăţean alegător la
colegiul I să răspundă ca odinioară,
unui c a p de judeţ, care i-ar fi obiectat
că nu-i poate satisface vre-o cerere, de
oarece s'ar opune legea :
— „Las că ştiu eu, d-le prefect, că
dacă vreţi d-voastrd, vrea şi legea..."
Căci ştie bine că în adevăr acesta
nu mai e în stare a ocoli legea, nici s'o
calce în picioare ca odinioară
Câtă decădere, câtă micşorare dea-

Sosirea Domnitorului
semenea şi în ochii masselor, dat fiind
în adevăr, că. pentru românul neaoş,
semnul hotărîtor de putere nu e altul
decât putinţa de a eluda legea, de a o
înlătura când te supără, de a abuza
de prerogativele ce-ţi sunt hărăzite..
Un dregător care nu e în stare să
faeă aşa ceva e în ţara românească un
moft, un zero, un mon cher, ca toată
lumea. Ce prestigiu să mai ceri delà el
şi ce vază !
Mai mult încă ! Prefectul modern este
căzut atât de jos înaintea corpului elec­
toral încât nu-i voinic a uza nici m ă c a r
de mijlocul suprem de convingere al
politicianului r o m â n : fdgddueala.
înainte v r e m e ispravnicul putea pro­
mite lucrurile cele mai extravagante,
putea promite marea cu sarea şi se
prindea : îşi făcea treaba, căci putinţa
BCU Cluj / Central University Library Cluj
îndeplinirei lucrurilor celor mai exor­
bitante nu i era exclusă. După cum c'o
minciună boerească, pe vremuri, puteai
irece 'n ţara ungurească, tot asemenea
cu un Iţi fdgdduesc şi o vorbă am, ce
voturi nu putea obţine odinioară un
satrap ! Azi însă capul judeţului nici
se 'ncumetă a făgădui, căci ştie că nu-1
crede nimeni. Şi-a mâncat credinţa, s'a
dus trecerea, s'a risipit evlavia. Şi de
aceea şi alegerile se fac azi din partea
cârmuirei ca vai de lume. Nici slujbe
de împărţit la dălcăuci, nici tăgădueli,
nici şurupuri de învârtit, nici morţi de
cărăbănit la urnă ; — cu ce să sporeşti
numărul voturilor ? Şi totuşi — ce in­
consecvenţă ! — o cădere în alegeri a
candidaţilor stăpânirei tot mai zdrun­
cină situaţia unui prefect şi-1 sileşte zile
Sinaia: Echipaj Domnesc de altă dată
Carol iu tară (1866).
întregi dearândul, să-şi pună cu des.
nădejde întrebarea chinuitoare a lui
Hamlet, legendarul prinţ al Danemar­
c e i : a fi san a nu fi?
In asemenea condiţii, cu atari mij­
loace de acţiune, la ce poate năzui un
prefect în zilele noastre decât să fie
tolerat, nebăgat în seamă, să se poată
strecura, să fie destul de neutru, de
incolor, de inodor, insipid ca să nu facă
umbră nimănui.
Să stea deci liniştit în inacţiune lă­
sând zilele să c u r g ă ; să nu se tulbure,
căci slujba ca şi viaţa-i scurtă ; să di­
gereze în tihnă leafă, diurnă şi even­
tual indemnizaţii şi să caute mai ales
să se armonizeze, pe cât se va putea
mai mult, cu fondul şters al prostiei
provinciale ambiante.
Atunci însă se pune întrebarea : cum
se vor mai îndeplini vre-odată îmbună­
tăţirile de care se simte atâta nevoie
în judeţ : şoselele care sunt într'un hal
fără hal ; podurile peste râuri, din lipsa
cărora se îneacă oameni şi animale
când vin apele mari ; locaşurile sfinte
ce aşteaptă să fie clădite, în locul celor
ridicate de cucernicia strămoşilor şi pe
care urgia vremurilor le-a d ă r ă p ă n a t ;
şcolile, care să micşoreze gloata ne­
sfârşită a analfabeţilor şi să ademenea­
scă pruncii spre binefacerile învăţă­
turii ; localurile administrative, care să
ridice prestigiul autorităţei şi s'o im-
puie respectului tuturora?
Cum să se îndeplinească? Vor mai
aştepta şi ele, cum au mai tot aşteptat
de atât amar de vreme, că doar nu
piere lumea.
(1875).
Dacă nu s'au învrednicit a le realiza
ispravnicii omnipotenţi de pe vremuri,
cărora nimic nu le stătea în cale, apoi
cine să le facă ? Epigonii vremelnici şi
neputincioşii de astăzi?
Ce-a mai r ă m a s în adevăr după u r m a
activităţei vechilor ispravnici? Câteva
palate administrative, unele mai groaz­
nice ca architectură şi estetică decât
celelalte, şi minunata reţea de şosele a
colonelului Roznovanu.
Această reţea ce îmbrăţişează întreg
judeţul Neamţu, străbate toţi codrii,
păşeşte peste toate gârlele, urcă toate
culmele în pante t r ă g ă n a t e şi nesimţite,
deserveşte toate satele — este de bună
seamă o operă monumentală şi minu­
nată, care n'are pereche în lume decât
doar şoselele cu care a înzestrat Dal­
maţia generalul francez Marmont.
Pentru a o rei liza Polcovnicul Roz­
novanu, ca un dictator, a mobilizat în­
tr'o zi întreg judeţul.
Toată suflarea omenească din sate
a fost într'o bună dimineaţă scoasă la
lucru manu militari, doar infirmii au
fost lăsaţi pe acasă. Bărbaţi, copii, fe­
mei s'au aşternut la lucru de dimineaţă
până noaptea şi cine crâcnea era pus
jos şi... i se aplica Constituţia.
Din urgia asta nemaipomenită când
sătenii au început a se desmetici, treaba
era isprăvită, şoselele durate, judeţul
Neamţu înzestrat cu cele mai bune căi
de comunicaţie din ţara românească.
Samavolnicia făptuită s'a uitat şi de
aci încolo, când drumeţul porneşte la
drum şi vede înainte-i nesfârşita şosea,
ca o dungă de lumină, apărând şi dis­
părând pe la întorsături şi prin pâlcuri
de pădure, în urcuşu-i nesimţit spre
slava culmilor Carpaţilor, nu se poate
opri să nu exclame :
— Halal să-i fie! Vrednic om a mai
fost ispravnicul Roznovanu !
Ca dânsul n-au fost însă decât puţini,
cei mai mulţi, dimpotrivă, ţinând să
ilustreze axioma lui Creangă, iscusitul
cunoscător al sufletului n o s t r u : „că ro­
mânului li e greu până s'apucă de
lucru, că de lăsat, se lasă oricând".
Dar. dacă din trecut au r ă m a s aşa
puţine isprăvi, iar prezentul se prezintă
aşa de sărăcăcios, atunci nu e de pus
vre-o nădăjde nici în viitor. .
O îndreptare doară va fi cu putinţă
când prefecţii vor fi scoşi din politică
şi făcuţi inamovibili.
Până atunci însă nădejdea românului
e numai în mila lui Dumnezeu, căci
dacă Dumnezeul părinţilor noştri s'a
milostivit de a ridicat ţara după puhoa­
iele năvălirilor, dacă a isbăvit-o de or-
diile păgâne, de răzmiriţe, de jecmă­
nelile domnilor şi ale boerilor, dacă a
ferito dp molime şi alte multe pacoste,
dacă, graţie unei ploi căzută la timp,
el rosteştp ca lanurile celui leneş să fie
tot atât de îmbelşugate ca ale celui
harnic şi. în nemărsinita-i bunătate
are grijă de cel vrednic ca şi de cel
nevrednic — de ce n'ar asigura oare
el propăşirea ţârei şi pe tărâmul ad­
ministrativ?
Conseil :
5: tu souffres, crois-moi ne dis pas ta
sonf france
Au passant indiscret qui ne compren­
drait pas.
Car tu trouverais, parfois devant tes pas.
Que du lâche mépris ou de l'indifférence,

L
UNA BUCURE
ŞTI
LOR
Stema actuală a Capitalei Bucureşti.
C X / i n u n a t a i n i ţ i a t i v ă a d-lui pri-
c
"' 1
mar general Al. G. Donescu,
a r e î n v i a t ca prin m i n u n e v i a ţ a din
t r e c u t a B u c u r e ş t i l o r şi ne-a r e d a t ,
la o d i s t a n ţ ă c o n s i d e r a b i l ă d e ani,
viziunea C a p i t a l e i n o a s t r e , d e a t u n c i
d e c â n d l o c u i n ţ e mici lipsite d e calori­
fere şi d e r a d i o , s t r ă z i î n g u s t e şi
ş e r p u i t o a r e , săli d e s p e c t a c o l e mo­
deste dădeau Bucureştiului aspectul
a c e l a p e c a r e îl n u m i m p a t r i a r h a l
şi c a r e s e l e a g ă în a m i n t i r e a n o a s ­
t r ă m e l a n c o l i c ă , cu v i s i u n e a t r a m ­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
vaiului cu cai şi al p r i m e l o r , l e n e ş e
t r e n u r i . C i n e a v ă z u t e x p o z i ţ i a a ră­
m a s desigur uimit de această meş­
teşugită reconstituire a trecutului
b u c u r e ş t e a n . N u n u m a i p e n t r u pito­
rescul u n e i astfel d e r e c o n s t i t u i r i ci
şi p r i n l a t u r a i n s t r u c t i v ă c a r e a e-
videnţiat, a reliefat m a i b i n e zis pro­
g r e s u l n o s t r u din u l t i m e l e decenii.
Intrarea principală în Parcul Carol, unde s'au
Serbările „Lunii Bucureştilor".
CELE TREI CRIŞUR1
O m u l a r e m e m o r i a s c u r t ă , şi nu-i
t r e b u e p r e a m u l t u n e i m u l ţ i m i pen­
t r u a u i t a l u c r u r i t r e c u t e şi a se a-
d a p t a c u o s p o n t a n ă n a t u r a l e ţ ă no­
ilor a ş e z ă r i . Astfel B u c u r e ş t i i d e a-
c u m 15—20 d e ani, c a r e ni s'au p ă ­
r u t a t â t d e d e p a r t e în t i m p , r e t r ă -
e s c azi s u b ochii n o ş t r i a m i n t i n d u - n e
prin n e t r ă i r i l e lui că c e v a m a i m u l t
de un deceniu ne desparte abia de
el. Şi a m p u t e a s p u n e c ă d-1 Al. G.
D o n e s c u n ' a r e c o n s t i t u i t n u m a i ve­
chiul t r u p al B u c u r e ş t i u l u i ci ne-a
r e s t i t u i t şi sufletul său, c a r e e s t e
p u ţ i n şi s u n e t u l n o s t r u .
E x p o z i ţ i a o r g a n i z a t ă în P a r c u l Ca­
rol, p r i m a m a n i f e s t a r e în a c e s t g e n
în ţ a r a n o a s t r ă , r e p r e z i n t ă C a p i t a l a
în tot c e e a c e p r i v e ş t e t r e c u t u l ei,
în f o r m a c e a m a i c a r a c t e r i s t i c ă a
zilelor n o a s t r e şi în p l a n u r i l e pen­
t r u viitor.
In p r i m u l p a v i l i o n delà i n t r a r e a
in P a r c u l C a r o l , o r a ş u l e s t e prezen­
t a t c u t r e c u t u l şi cu viitorul s ă u .
O machetă arată primele aşezări
o m e n e ş t i pe locurile u n d e s e află a-
cum Bucureştii: aşezările preistorice
din anii 2000—3000 î n a i n t e d e Cris-
tos, o d e s c o p e r i r e la T e i , P l u m b u i t a ,
Ciurel, e t c .
O altă m a c h e t ă a r a t ă oraşul cum
e r a la a n u l 1789: p e v r e m e a a c e i a
o r a ş u l se î n t i n d e a delà B r e z o i a n u
p â n ă la s t a t u i a B r ă t i a n u : c a r t i e r u l
Sft. Ştefan d e a s t ă z i , c a r t i e r c e n t r a l ,
e r a p e a t u n c i la ţ a r ă , i a r la schitul
D a r v a r i e r a u vii p â n ă u n d e boerii din
acele vremuri m e r g e a u cu caleaşca.
desfăşurat
!
Al. G. Donescu
Primarul general al Capitalei.
T o a t e a c e s t e m o m e n t e din trecu­
tul C a p i t a l e i s u n t p r e z e n t a t e p r i n
m a t e r i a l u l e x p u s în a c e s t pavilion.
E x i s t ă a p o i o fotografie a B u c u r e ş ­
tilor l u a t ă din T u r n u l Colţei la a n u l
1860 c â n d d e l à C i ş m i g i u s p r e m a r ­
g i n e a o r a ş u l u i p â n ă la C o t r o c e n i s e
întindeau numai grădini.
O s e r i e d e fotografii l u a t e în ul­
timii opt-zeci d e a n i s u n t p r e z e n t a t e
a l ă t u r i d e fotografiile a c e l o r a ş i col­
ţuri din o r a ş fotografiate a s t ă z i .
C â ţ i d i n t r e b ă t r â n i îşi m a i a m i n ­
tesc cum era vadul sacagiilor pe
locul u n d e e s t e a s t ă z i V a m a Poştei ?
T o a t e a c e s t e a se p o t v e d e a în p a v i ­
lionul t r e c u t u l u i B u c u r e ş t i l o r .
Ca o c o m p l e c t a r e a v i z i u n e i Bu­
c u r e ş t i l o r d e a c u m 100 a n i . s'a r e ­
c o n s t i t u i t în P a r c u l C a r o l u n c a r t i e r
c u s t r ă z i î n t o r t o c h i a t e şi clădiri a ş a
cum erau pe v r e m e a regulamentului
o r g a n i c : T u r n u l Colţei, h a n u l Ma-
n u c , c a s e c u etaj, p r ă v ă l i i v e c h i , şi
b o r d e i e delà periferia o r a ş u l u i .
R o m â n i a d e ţ i n e locul p r i m la u-
n e l e m a n i f e s t ă r i , astfel că a c e a s t ă
expoziţie r ă m â n e u n p u n c t d e a t r a c ­
ţie p e n t r u vizitatorii din ţ a r ă şi din
străinătate.
Tradiţionalul cioban Bucur
(sculptură pe poarta de intrare a Expoziţiei
din Parcul Carol)
 mwmwz>wmwmw< CELE TREI CRIŞURI mmmmmmsmmt I
DEALUL FILAR £
C7storia B u c u r e ş t i l o r n u s e o p r e ş t e de-
*s c â t a s u p r a u n o r a n u m i t e p ă r ţ i din
a l c ă t u i r e a lor, în ceiace p r i v e ş t e desvol-
tarea treptată, atât a încrucişării străzi­
lor c â t şi a g o s p o d ă r i i l o r î n t e m e i a t e p e
m a i d a n u r i l e d e al c ă r o r n u m e azi n i m e n i
nu-şi m a i a m i n t e ş t e . A ş a , d e pildă, d a c ă
Cişmigiul, c a r e din c a p u l locului a fost
socotit u n c e n t r u al cetăţii lui B u c u r , şi-a
luat numele delà îndeletnicirea paznicu­
lui î n s ă r c i n a t cu s u p r a v e g h e r e a c u r g e r i i
şi s c u r g e r i i a p e l o r din fântâni, şi p e n t r u
a c e a s t a , s u b A l e x a n d r u Ipsilante, şi-a l u a t
titlul d e Cişmigiu, vechiul B u c u r e ş t i şi-a
s t a t o r n i c i t o b â r ş i a p e dealul F i l a r e t u l u i ,
p o r n i n d de-aci s p r e C a l e a Mogoşoaiei,
n u m i t ă , delà B r â n c o v e a n u î n c o a c e , şi Po­
/. Câmpineanu (1841 — 1888) Em. Protopopesctt-Pake dul Mogoşoaiei s a u d r u m u l B r a ş o v u l u i . Dealul Filaretitlui—f,
Fost Primar al Capitalei. (1845—1893) Pe-aci s e făcea s c u r g e r e a c h e r v a n e l o r
Fost Primar al Capitalei. p o r n i n d din s p r e D u n ă r e , delà G i u r g i u ,
iar r ă d v a n e l e boiereşti, c h i a r d a c ă a r fi c o b o r â t din m u n t e , făceau ocolul a c e s t u i m a i d a n ca să p ă t r u n d ă în
d e s c h i z ă t u r a cea m a i u m b l a t ă a acelei v r e m i , fie p r i n P o d u l Beilicului, s a u C a l e a Ş e r b a n V o d ă d e m a i târziu,
fie p r i n P o d u l Calicilor, s a u C a l e a R a h o v e i d e azi.
Căci, n u se ştie p r i n ce mijloc şi d a t o r i t ă c ă r o r pricini, cele m a i m u l t e h a n u r i şi c i ş m e l e aci îşi d ă r u i a u
bogăţiile, cu t o a t e că vechiul d r u m al B r a ş o v u l u i , n u m i t s u b Ş e r b a n V o d ă C a n t a c u z i n o drumul cel vechi al
Târgoviştei. (azi C a l e a Griviţei), e r a plin d e m i ş c a r e şi d e v i a ţ ă , ca să n u m a i v o r b i m d e a c e l a ş Pod al Cali­
cilor, t ă i a t m u l t m a i t â r z i u d e B r â n c o v e a n u , şi c a r e t r e b u i a să se n u m e a s c ă , s u b d o m n i a lui, Podul Mogo­
şoaiei, (azi c a l e a V i c t o r i e i ) . A ş e z ă r i o m e n e ş t i , d e altfel, e x i s t a u m a i d e m u l t în a n u m i t e d e s p ă r ţ i t u r i ale că­
r ă r i l o r nesfârşite p a r c ă , fie la Tei, fie la P l u m b u i t a , fie la C i u r e l . C e n t r u l r ă m â n e a î n g r ă m ă d i t în şesul din
jurul P o d u l u i Mogoşoaiei. S c h i t u l D a r v a r i e r a î n d e p ă r t a t m u l t d e a c e s t pod, şi p â n ă la viile din preajmâ-i,
boierii se d u c e a u c u c a l e a ş c a . T u r n u l Colţei, înfipt în m a r g i n e a podului ca o s t r a j ă , p r i v e a d e p ă r t ă r i l e p e s t e
f r u n z a r u l prăfuit al g r ă d i n i l o r . Căci, de-aci şi p â n ă în d e a l u l Cotrocenilor, ocolindu-se F i l a r e t u l c a r e r ă m â n e a
BCU Cluj / Central University Library Cluj
a s c u n s dincolo d e coline, n u s e z ă r e a u d e c â t î n t i n s e g r ă d i n i d e p o m e t u r i şi z a r z a v a t u r i , locul n e t e d fiind a-
r a r e o r i t u r b u r a t d e c o t c o d ă c i t u l p ă s ă r i l o r ce-şi c ă u t a u h r a n a în p r e a j m a bordeielor.
Dincolo d e şesuri, b ă l t o a c a delà poalele F i l a r e t u l u i ,
r ă m â n e a s c ă l d ă t o a r e a bivolilor. M a h a l a g i i din c a r t i e r e l e să­
r a c e c a r i a v e a u s ă a d ă p o s t e a s c ă m a i t â r z i u cea d i n t â i g a r ă
a Bucureştilor,—calea f e r a t ă s p r e G i u r g i u fiind p r o i e c t a t ă
m a i ' n a i n t e de-a se h o t ă r î u n a l t d r u m d e l e g ă t u r ă c u r e s ­
tul ţării,—îşi a v e a u aci în h a n u r i l e d e p e m a r g i n i , locul o-
bişnuit de petrecere.
P e s t e zeci d e a n i , i s c u s i n ţ a s t r ă l u c i t u l u i p r i m a r E m .
P r o t o p o p e s c u - P a k e a v e a s ă t a i e , dincolo d e a p a m u r d a r ă a
D â m b o v i ţ e i , m a r e l e b u l e v a r d în jurul c ă r u i a s'a c r e i a t labi­
rintul u n o r s t r ă z i î n t o r t o c h i a t e şi î n g u s t e , d ă i n u i t o a r e p â n ă
în zilele n o a s t r e . De-aci t r e b u i a să p o r n e a s c ă s p r e linia d e
cale f e r a t ă u r c u ş u l ce-şi s t ă v i l e a cotiturile în p r e a j m a băl­
t o a c e i p e c a r e o a m e n i i h a r n i c i şi p r i c e p u ţ i , colindători ai
a p u s u l u i civilizat, a u aşezat-o în mijlocul g r ă d i n i i d e m a i
t â r z i u , u r c a t ă p e p o v â r n i ş u r i p â n ă în p r a g u l cimitirului din
c a p u l p o d u l u i Ş e r b a n V o d ă , s a u al Beilicului.
M â n a c r e i a t o a r e a a d ă o g a t zi d e zi la p i t o r e s c u l săl­
b a t e c al t r e c u t u l u i , f a r m e c u l m o d e r n i s m u l u i şlefuitor d e ar­
gilă. P a r c u l Carol d e mai t â r z i u şi d e azi, c a u n G i a n i c c o l o
s t r ă j u i t o r p e c u l m e în r e v ă r s a r e a s t r ă z i l o r s p r e p o d u r i l e în­
t o r t o c h i a t e d e a l t ă d a t ă , s'a înfrumu­
s e ţ a t t r e p t a t , p â n ă în c e a s u l c â n d pri­
c e p e r e a şi t r u d a doctorului C. I s t r a t i
a v e a s ă i d e a î n f ă ţ i ş a r e a cu a d e v ă r a t
civilizată i m p u s ă d e c e r i n ţ e l e v r e m i i .
î n f r u m u s e ţ a t cu î n d e l u n g ă r ă b d a r e ,
s c o r m o n i t în a m ă n u n ţ i m e , p a r c u l în­
văluit în v e r d e l e t i n e r e s c al a d ă o g i r i ­
lor d e fiecare clipă, şi-a t ă i a t p a r c ă

Né s i n g u r c ă r ă r i l e , î n s e n i n â n d u - s e în lu­
mina coborâtă cu dărnicie asupră-i.

Barbu
w Delavrancea
P r e ţ u i r e a lui t r e b u i a s ă v i n ă de-abia
în 1906, c â n d , d e s c h i s ca o p r i m i t o a r e
şi a d ă p o s t i t o a r e d e linişte, g r ă d i n a îşi
d e s v ă l u i a s u b ochii uimiţi ai d r u m e ţ i ­
lor din a l t e v r e m u r i , c o m o r i l e r a r e d e
(1858—1918)
Fost Primar âi Capitalei, f r u m u s e ţ e şi p a ş n i c ă r e c r e a ţ i e . '
I
PARCUL CAROL de : Al. lacobescu

A d ă o g i r i l e s'au b u c u r a t p e î n c e t u l d e
o s â r g u i t o a r e p r i c e p e r e . S'a d a t î n l ă t u r i
a c e i a ce s'a socotit d e p r i s o s ; s'a înlocuit
s ă l b ă t e c i a c u rodul n o u al civilizaţiei.
C ă r ă r i l e t ă i a t e la p o a l a c r â n g u l u i şi în
p r e a j m ă d e a p e , şi-au p o r n i t u r c u ş u l s p r e
sufletul a d ă p o s t i t în l u m i n a p u r u r i pâlpâi­
t o a r e a fiinţei î n c u n j u r a t ă d e s l a v a mu­
ceniciei î n t r u p a t ă în a m i n t i r e . P â n ă c â n d ,
d u p ă a n i d e t ă i n u i t ă şi o d i h n i t o a r e adă-
p o s t i r e a î n g â n d u r ă r i l o r , s p r i n t e n u l în­
d e m n d e s u b p r i m a r i a t u l d-lui Al. G. Do-
n e s c u a d a t a c e s t e i g r ă d i n i a u r e o l a im­
pusă de vreme.
Căci, p e n t r u cine a c o l i n d a t d r u m u r i l e
din a p u s şi a c e r c e t a t f r u m u s e ţ i l e cari
îţi î n t â m p i n ă ochiul la fiecare p a s , stră­
•mat in 19<)6 ht Parcul Carol d a n i a P r i m a r u l u i G e n e r a l al C a p i t a l e i d e iV. Fleva (1840—1913) N. Filipescu (1861—1916)
azi, d l Al. G. D o n e s c u se î n v r e d n i c e ş t e Fost Primar al Capitalei. Fost Primar al Capitalei.
de o deosebită luare-aminte.
P e n t r u d-sa t r e c u t u l e o c h e z ă ş i e , ori cât d e m u l t i p l e şi d e v a r i a t e a r fi mijloacele t e c h n i c e i m o d e r n e .
Clădind p e t e m e l i a s t a t o r n i c i t ă d e î n a i n t a ş i , n u a d a o g ă la vechile f r u m u s e ţ i d e c â t a c e i a c e spiritul v e a c u l u i p o a t e
să î n g ă d u i e . S e v e d e a c e a s t a din m o d e r n i z a r e a în stil n e o b i ş n u i t a v e c h e i c e t ă ţ i a c i o b a n u l u i B u c u r , r ă z n i t ă
pe c o a s t e , de-o p a r t e şi d e alta a u n e i a p e t u l b u r i rostogolită în c ă u ş d e m â l s p r e î n t i n d e r i l e l e n e ş e ale pla­
iurilor d u n ă r e n e . T ă i e r e a d r u m u r i l o r n o u ă î n t r e clădirile u r i a ş e , r i d i c a t e d u p ă c e a m a i p r o a s p ă t ă c r e a ţ i e a r h i ­
t e c t u r a l ă , n u n u m a i p e dealul F i l a r e t u l u i s t e r p d e odinioară,—azi î n f r u m u s e ţ a t în j u r u l p a r c u l u i ce-şi l e a g ă n ă
v e r d e l e t â n ă r p e s t e a p e — d a r şi în c e n t r u l c a p i t a l e i , d e la u n c a p ă t la celălalt, d ă o r a ş u l u i d e v e c h e t r a d i ţ i e
r o m â n e a s c ă u n a s p e c t d e p r o p o r ţ i i m o n u m e n t a l e , stilizându-1 p a r c ă prin s t r u c t u r a n o u ă a înnobilării.
C a p i t a l a ţării s'a b u c u r a t în u l t i m a v r e m e d e g r a b n i c e î n f r u m u s e ţ ă r i , cari i-au d ă r u i t o î n f ă ţ i ş a r e n o u ă
şi civilizată. D r u m e ţ u l d e ieri a p r o a p e că n u m a i r e c u n o a ş t e u n e l e c a r t i e r e p r i n t r a n s f o r m a r e a c ă r o r a s'au
d e s c h i s c ă t r e c e n t r u s t r ă z i largi, i m p u n ă t o a r e p r i n c o n s t r u c ţ i i l e ce le m ă r g i n e s c , cu a s p e c t a p u s e a n .
(1850-1918)
BCU Cluj / Central University Library Cluj
i organizatorul
D a r î m b u n ă t ă ţ i r e a d e c ă p e t e n i e r ă m â n e a c e i a a t r a n s f o r m ă r i i a p r o a p e în î n t r e g i m e a c a r t i e r e l o r din
Parcul Carol j u r u l v e c h i u l u i F i l a r e t , c a r e p e zi ce t r e c e îşi s c h i m b ă faţa, d e s v ă l u i n d u - s e s u b o l u m i n ă n o u ă , cu totul deo­
*>)• sebită d e c e a d e ieri. A c i s'au î m p r ă ş t i a t p e m a i d a n u r i cele d i n t â i g o s p o d ă r i i şi de-aci se făcea l e g ă t u r a c u
D u n ă r e a , p â n ă la Rusciuk, p r i n largul d r u m c o b o r â t p e
v ă i din p r e a j m a a p e l o r m u r d a r e î m p r ă ş t i a t e în i a z u r i ne­
s t ă v i l i t e V o r n i c i i şi p â r c ă l a b i i d e o d i n i o a r ă , î m p ă r ţ i t o r i i
d e d r e p t a t e şi n e g u ţ ă t o r i i veniţi d e dincolo d e D u n ă r e , îşi
d u r a u aci a d ă p o s t u r i t r a i n i c e , la r ă s p â n t i a c e l e g a C a l e a
T â r g o v i ş t e i şi p o d u r i l e d e l â n g ă D â m b o v i ţ a , c u d r u m u l
G i u r g i u l u i , cel m a i u m b l a t p e v r e m u r i .
Veacurile au adăogat înfrumuseţarea potrivită cu năs­
cocirile fiecăruia.
P â n ă c â n d , în zilele n o a s t r e , s t r ă d a n i a şi g o s p o d ă r e s c u l
î n d e m n al c â r m u i t u r i l o r d e v e c h i şi r ă z l e ţ e a ş e z ă r i o m e ­
n e ş t i , a u d a t î n t r e g u l u i , î n f ă ţ i ş a r e a i m p u s ă d e v r e m e , ase­
m u i t o a r e în totul m a r i l o r o r a ş e din a p u s .
C a p i t a l a R o m â n i e i î n t r e g i t e d e azi p o a t e fi s o c o t i t ă p e
drept cuvânt, cea mai frumoasă podoabă arhitecturală a
celeilalte j u m ă t ă ţ i din c o n t i n e n t u l e u r o p e a n .
In n o u a î n t o c m i r e d e p l a n u r i e d i l i t a r e se î n t r e z ă r e ş t e ,
p e l â n g ă p r i c e p e r e , şi m a r e a g r i j ă d e a se d a B u c u r e ş t i l o r
a s p e c t u l c u v e n i t , în s t r â n s ă l e g ă t u r ă c u r o s t u r i l e n o a s t r e
ca n e a m între popoarele călăuzite
d e a c e l e a ş i i d e a l u r i , în r ă s ă r i t şi
miază-zi.
D a c ă pilda v e n i t ă din A p u s , a
g ă s i t în g â n d u l c r e a t o r şi în b r a ţ u l
neobosit, mijlocul d e înfiripare a
u n o r vechi n ă z u i n ţ i , p i l d a c a r e v i n e
azi din R ă s ă r i t , d e la p o p o a r e ve­
cine sau î n d e p ă r t a t e , e p e n t r u noi
u n şi m a i p u t e r n i c imbold de-a
p o r n i c u r â v n ă şi însufleţire s p r e
culmile civilizaţiei.
P r i m a r u l G e n e r a l al C a p i t a l e i , d-1
Al. G. D o n e s c u , n e î n l e s n e ş t e a-
ceastă putinţă prin măreţia avân­
tului şi n e c l ă t i n a r e a h o t ă r â r i l o r sale,
aşezând pe vechia temelie a cetăţii
al
c i o b a n u l u i Bucur, r o d u l u n o r oste- V i n t i l ă ă„
Brati H(1868-1930)
"l Stareţului.
neli înfrăţite CU a r t a şi frumosul. Fost Primar al Capitalei.
» K « « K » M
On
ouăg
ră
di
năp
ubl
i
că inaugurată: Gr
ădn
ia Bo
ta
BCU Cluj / Central University Library Cluj
radina botanică din Bucureşti, a
G fost cedată primăriei municipiului,
spre a fi transformată în parc public.
Lucrările au început de anul trecut, în
Aprilie. Vechea împrejmuire a gradi­
nei botanice a fost înlocuită cu o alta
din piatră şi sârmă împletită S'au tă­
iat alei noui, s'au adăogat peluze de
verdeaţă şi flori, s'a făcut o plajă cu
bazin pentru copii, s'au pus noui plan­
taţii. O mică modificare adusă clâdirei
de la intrare i-a dat acesteia aspect
de casă nouă, în stil românesc. Clădi­
r e a e destinată muzeului b o t a n i c
care se află azi înghesuit într'o sală
mică a institutului. In aripa stângă a
gradinei s'a clădit un restaurant — o
capodoperă de arhitectură românească
modernă.
Cu arborii ei seculari ce-şi aruncă
u m b r a peste verdele peluzelor, peste
alei şi cărări ce şerpuesc prin lumini­
şuri înflorite, printre arbuşti pitici şi
întreaga varietate a florei adusă aici
de pe întreg pământul românesc, gră­
dina botanică, inaugurată pentru pu­
blic, în prezenţa M. S. Regele, consti­
tue un plămân sănătos al respiraţiei
capitalei şi un loc încântător pentru
refugiu în linişte al bucureştenilor.
Cu acest prilej, s'a des velit bustul în
bronz al doctorului Dim. Brândză, crea­
CELE TREI CRIŞURI imm^%^%mwm®
nic
ă.
De şi viaţa lui à fost scurtă—numai
49 de ani — şi-a împlinit cu mare suc­
ces cele două misiuni ale profesorului
universitar, misiunea didactică şi mi­
siunea de promovare a ştiinţei.
încă din primele zile ale numirii
sale ca profesor şi până în ceasul din
urmă al vieţii, a cutreerat toate colţu­
rile ţării şi în deosebi Moldova, cerce­
tând şi herborizând în mod metodic,
pe crestele şi în văgăunile munţilor,—
dealungul torentelor, pe dealurile în­
sorite ale Moldovei şi ale amfiteatrului
muntenesc, în câmpia dunăreană, de
la Vârciorova şi până la Galaţi, pe
malurile râurilor ca şi pe întinsul mlaş­
tinilor, prin stufăriile Deltei ca şi prin
stepele Dobrogei
Rezultatele întinselor sale cercetări
se găsesc însemnate în diverse scrieri.
Dintre lucrările ştiinţifice, atât de
valoroase, trei opere r ă m â n cu adevă­
rat monumentale : „Prodromul Florei
Române", „Discursul de recepţie la
Academie asupra vegetaţiunei Româ­
niei" şi „Flora Dobrogei".
De şi au trecut 40 ani de la moartea
botanistului Brândză, ideile emise de
el, descoperirile lui, au r ă m a s perfect
valabile, şi mai mult, lucrările lui for­
mează baza fundamentală a oricărei
cercetări din flora României.
Societatea Naturaliştilor din Româ­
nia, încă de mult şi-a pus în p r o g r a m
să slăvească pe acest învăţat prin in­
stalarea unui bust între Institutul Bo­
tanic şi Grădina Botanică, aşezăminte
create de el".
Solemnitatea inaugurării grădinii bo­
tanice şi a desvelirii bustului în bronz
a marelui naturalist român, s'a desfă­
şurat în cadrul unei pioase reculegeri
şi a unui trainic îndemn, sprijinit de
gestul regal cu înaltă bunăvoinţă, pen­
tru pregătirea generaţiilor viitoare.
G. B.
torul de fapt al grădinii botanice, şi
un neobosit naturalist ale cărui lucrări
pe acest tărâm sunt din ce în ce mai
cu folos cercetate de urmaşi.
Cel dintâi a luat cuvântul, în pre­
zenţa M. Sale Regelui Carol al Il-lea,
d-l Al G Donescu, primarul general
al capitalei, care a arătat transformă­
rile prin cari a trecut înfrumuseţarea
grădinii botanice în decurs de câteva
decenii A mai vorbit d-l Prof. univ.
Nich. Vlădescu, iar cel din u r m ă d-l
Prof. Popovici-Băznoşanu, care a des-
văluit într'o vie lumină personalitatea
marelui botanist Dr. Dim. Brândză.
„Nici nu puteam alege o dată mai
bună pentru desvelire, întru cât crea­
torul acestei grădini este d-rul Brândză
şi întru cât s'au împlinit 50 ani, o ju­
mătate de veac, de la crearea ei.
Prin decretul regal din 28 Februarie
1884, s'a destinat pentru grădina bota­
nică terenul din valea Cotrocenilor, în
anul 1885 s'au început primele lucrări
la grădină, iar în anul 1889 s'a început
construcţia institutului botanic.
D-rul Brândză a colaborat la facerea
planurilor, el a asistat la zidirea fiecă­
rei cărămizi din institut şi la plantarea
pomilor cari astăzi se înalţă în faţa
noastră cu aspectul de arbori mult îm­
bătrâniţi. Aspecte din Grădina Botanică.
 ian Demetrescu, al Craiovei mele, şi a-
cesta un fel de Alfred de Musset al nos­
tru, Radu D. Rosetti, era pentru Bu­
cureştii de atunci, icoana poetului tip —
adevăratului poet : aristocrat în gusturi şi
boem în viaţă, fecund in rime bogate şi
înflorit în imagini ; duios în simţimintele
smulse din inimă, scoţând din valurile vie­
ţii accente sincere; şi, şlefuind cartea dra­
gostei cu cele din urmă ca şi cele dintâi
inspiraţii omeneşti, limpezi, nesilite. Im­
provizator elegant şi spadasin cu floreta
îmbrăcată în trandafirii cu spini ai epigra­
melor. Hoinar ca şi mine, îl înţeleg şi-1
admir mai mult, azi, în pragul maturităţii..,
când, din largul lumii, dincolo de hotare,
luând-o razna, ca un hai-hui de rasă, prin»
tre picături de nectar, la masa vieţii, a
spicuit observări pitoreşti asupra lumei,
dându-ne o lecţie de cum trebue să îţi
întrebuinţezi timpul: muncă, lectură, dra­
goste de tot, de flori, de frumos şi
de semenii tăi ; şi, călătorii multe ca să-ţi
uiţi amărăciunile; şi iertare pentru păca­
tele tuturora... Ca student Pam cunoscut
personal. De atunci şi până voi închide
Hipodromul de altă dată de la Băneasa, cu moda de atunci- ochii îi voi purta cu sfinţenie veriga de
aur ce mi-a legat sufletul de acest frate-
tiz mai mare şi prieten nepreţuit. Am
binecuvântat ziua când acest mare nă­
păstuit de mai târziu... a fost pe drept
apoteozat în săptămâna cărţii.
Noi suntem generaţia lui, ori cât s'ar
încerca s'o nege Zoilii.
Când în curând am venit în Bucureşti
ca student, pentru a mă încetăţeni câ­
teva decenii din viata mea, cu tot mi­
rajul ce-mi oferea Calea Victoriei, ondu­
lată ca şarpele Evei pe pomul Făgădu­
BCU Cluj / Central University Library Cluj inţei, luptând cu demonul unei firi tu­
multuoasă spre cele pământeşti, am isbutit
să birui viesparul străzii, şi să-mi trec
toate examenele şi licenţa cu bile albe:
.Magna cum laude". Cui datoram această
biruinţă? Nu cred atât marei mele vir­
tuţi, cât marilor mei dascăli de Univer­
sitate. Am avut fericirea să aflu în Bu­
cureşti, la Facultatea de Litere şi Filo­
sofie, cea mai strălucită pleiadă de căr­
turari şi pedagogi. Epoca de aur a cul-
turei noastre universitare : Hajdeu, ca un
Hipodromul de azi. mag, domina spiritul însetat de misterele
nefiinţei şi de tainele limbei şi literaturei
noastre istorice.
A
M N
IT
R
II DN
I VA
IŢ
A CUL
TUR A
LĂ Titu Maiorescu, trona ca un Zeus pe
Olimpul întregei noastre culturi. Enciclo­
AVEC
H U
ILU
I BUC
URE
ŞTI pedist şlefuit la disciplina clasicismului,
cu vraja verbului şi gestului, cu autori­
de : Radu Cosmin. tatea vieţei Iui neprihănite, cu vibranta
î. evocare a vieţei şi operei marilor gân­
Bucureşti, au fost bulevardele cu alee bo­ ditori, făcuse din lecţiile lui ospăţul spi­
Prietene scump, gate de arbori, castani sau tei, Cişqiigiul ritual cel mai ales la care se îmbulziau
Când mi-ai cerut un articol cu amintiri selbatec, dar cu pomi înalţi şi dătător de studenţii şi studentele tuturor facultăţilor,
din vechiul Bucureşti, pentru prima data umbră, curţile şi grădinile caselor boereşti profesorii şi figurile întregei noastre elite
m'am privit îngrijorat în oglindă. Şi pen­ pline de flori şi de miresme, dar mai ales, intelectuale şi sociale.
tru prima oară m'am încredinţat de ada­ şoseaua Kisselef cu bolţile ei virgine de Om al datoriei, judecător drept, fer­
giul latin: Tempora mutanturet nos mat tei înfloriţi, pe sub cari treceau elegantele mecător causeur filosofic şi literar, cinstit
amur cum Ulis/ trăsuri conduse de muscalii obezi, spâni om politic, orator neîntrecut în logica lui
O jumătate de veac a nins pe capul şi în lungi mantale de catifea. La şosea,
meu şi a brăzdat pe faţa mea des ans era pentru ochii primului venit cea mai
l'irréparable outrage.'.. pitorească şi prielnică ocazie, de a cu­
Eram un copil, aproape, când am căl­ noaşte întreaga protipendadă a Capitalei,
cat, întâia oară, pământul sacru al cetăţii şi, mai ales, pe fericitele hetaire întreţi­
lui Bucur. Elev în clasa Vl-a a liceului nute de magnaţii diplomaţiei, boeriei, po­
Carol I din Craiova, veneam, trimis de liticei ori finanţei.
liceu, la concursul elevilor din întreaga Mintea romantica de adolescent, căuta
{ară, al Asociaţiei profesorilor secundari, în acelaş timp, figurile scumpe ale poe­
azi, Tinerimea Română. Era prin an. 1898. ziei şi literilor româneşti şitresăriam ză­
începusem să public versuri încă din clasa rind, într'un muscal, ori, pe jos, cu bu­
V-a, în „Foaia Interesantă" a lui George clele lui aurii şi neagra-i cravată lavalieră,
Coşbuc şi în „Floare Albastra" a lui Ante- pe Radu D. Rosetti, trubadurul la modă
mireanu, sub pseudonimele Bran şi Dionis. al femeilor şi tinerilor. Căci acest Fran­
Fiind din copilărie, îndrăgosit de na­ çois Coppée al nostru a fost poetul fa­
tură, ce m'a fermecat mai mult în vechiul vorit al unei epoce. Contemporan cu Tra- Radu Cosntin,
mmmmmmsmsi
subtil caustică, scump în intimităţi, păs­
trând, vecinie, distanţa cu protocolul unui
prinţ de blazon autentic al culturei, erai
socotit un om fericit când te distingea
„bătrânul". Magister dixit! Şi, a scos câ­
teva generaţii de oameni cari au condus
ţara mai târziu şi cari, azi, in viaţă, sunt,
mai toţi, la posturi de comandă intelec­
tuală... nu de căpătuială. Dar, ce puţini
au rămas !
BCU Cluj / Central University Library Cluj
li imputau unii că n'a lăsat multe opere
filosofice scrise. Se poate ! El a vorbit şi
a făptuit. La început a fost cuvântul....
Fapta e totul, gloria, nimic — spune Go­
ethe. Cât ne lipseşte, azi, acest mare
Censor al vorbăriei goale din viaţa noastră
politică şi din literatura plină de „beţia
d • cuvinte" !
Mais, les grandes pensées viennent du
coeur. Această cugetare a lui Vauvenar-
gues am verifiçat-o de multe ori la bă­
trânul filosof şi critic, faţă de studenţii
merituoşi, dar, mai ales faţă de colegul
seriei mele, P. Cerna. Acesta fiind bolnav,
fusese instalat în sanatoriul din Sinaia
prin intervenţia marelui său dascăl. Eu
eram trimis în fiecare Duminecă la Si­
naia să-i aduc veşti de cum îi mergea şi
ce a mai scris. Cerna îmi recita noile
creaţii pe care mi le declama plimbân-
du-se delà un cap la altul al lungei săli,
însoţind frumuseţea imaginei cu rotirea
ochilor lui mari, rotunzi, sguduitor de al­
baştri ca două ferestre de rai deschise
peste un iad de ftizie ce, totuşi, nu is-
butia sa dea „bolnavului" acel aer de „con­
damnat", îndesat între umerii lui de Do­
brogean scund şi teluric, cu tot viermele
ascuns ce-1 rodea, P. Cerna părea mai
curând un hamal, decât cel mai profund
şi luminat meşter al versului delà Emi-
nescu, încoaci. Şi ce mulţumit se simţia
Titu Maiorescu când i-aduceam veşti bune
delà preţuitul său protejat!
Prin contrast cu olimpicul profesor de
Logică şi Istoria Filosofiei contemporane,
Coco Demetrescu, profesor de Istoria fi­
losofiei vechi şi de Sociologie, cu înfă­
ţişare de Silen elegant în ţinută şi în vor­
bă, era mai cald şi înflorit in digresiuni,
mai plin de omenesc, dar, ne uita în sala
No. IV, aşteptându-1 ora întreagă, bătrâ­
nul pedagog întârziind în cine ştie ce co­
mitete şi consilii permanente, ori, la Se­
CELE TREI CRIŞURI
minarul Pedagogic, unde-1 dibuiam şi-1
convingeam să scoboare pentru lecţiile de
seminar ori, vre un examen amânat de
mai multe ori Şi totuş, acest încântător
filosof peripatetic şi bachic a pus bazele
mai tuturor regulamentelor şi legilor şco­
lare de cari s'a folosit marele ministru
Spiru Haret! Omul şcoalei care încheie
triumviratul marilor noştri ctitori ai şcoa­
lei româneşti : Gheorghe Lazăr, Eliade
Rădulescu, Spiru Haret! II văd subţire,
cu părul sur cu cărare, în sus şi puţin
la o parte, mustaţa arnăuţească albă—,
păşid domol şi eteric, cu legenda de om
uscat la suflet casi abstracţiunile lui ma­
tematice pe care Ie preda. Şi, totuşi, ce
om delicat la vorbă şi la faptă ! Cu câtă
conştiinţiozitate asculta prin viu grai, ori
prin corespondenţă, plângerile celor mai
umili! Câtă inimă a pus în ridicarea şcoa­
lei şi a dascălului român ! De o putere
de muncă de titan, era idolatrizat de a-
ghiotanţii lui cărora le impusese aceeaş
disciplină şi acelaş ideal de şcoală. Am
avut prilejul să-i cunosc aceste nobile
însuşiri în ajunul unor examene de capa­
citate. Judecător drept, dădea sentinţe re­
msemmEmmssm
pezi. E un noroc pentru {ară că la marea
lui şcoală s'a format actualul Ministru al
Cultelor noastre naţionale!
Gr. Tocilescu, romanticul istoric şi pro­
fesor de archeologie, cu toată populari­
tatea lui faţă de studenţi şi studente, un
salaor al ştiinţei, un mucenic al prigoane­
lor, mă indispunea adesea prin accentul
piţigăiat al vorbei, dar mai ales, prin sa­
crilegiul de-a fi dislocat monumentul delà
Adam-Clissi — trofeul cel mai frumos şi
celebru al împărăţiei luiTraian la margi­
nea Europei de Est !
Sălile Senatului înăbuşite de imensele
blocuri ce scăpaseră din înnecul in Du­
năre, nu mai serviau, acum, decât spre
tăinuirea perechilor idilice de studenţi,
care se trudiau să descifreze, nu inscrip­
ţiile si basoreliefurile depe ele, ci relie­
furile unor blocuri mai puţin reci şi mute.
Mais, où son les neiges d'antan?!....
Dar, profesorul care ca un bolid de lu­
mină cerească, atingea sufletul navalei de
studenţi, era, pe atunci, încă, foarte tâ­
nărul Niculae Iorga. Cursurile sale de
Istorie Medievală şi Contemporană erau
valuta forte a delectărilor noastre spiri­
tuale. Ştiinţă, literatură, critică, humor,
acid caustic, traiectorii largi de vederi
universale în viaţa popoarelor, sinteză de
cunoştinţe, lirism şi analiză profundă fi­
losofică şi socială, N. Iorga era spadasi­
nul intelectual, teoreticianul unei epoci
noi, îndrumătorul de căi neumblate încă
până la el. O poezie leşinată post-emi-
nesciană, îmbâcsise literatura timpului a-
bătând tineretul delà simţirea adevărată,
delà tradiţionalismul nostru neolatin.
In saloane şi în scris, în teatre şi în
discursuri politice se vorbea franţuzeşte.
O neofrancezâ, de „precieuses ridicules*
ca pe vremea Coanei Chiriţa a lui Ale­
xandri, pusese stăpânire pe burghezie.
Zadarnic luptase Caragiale cu verva lui
Molière ca să readucă pe cei rătăciţi la
bunul simţ. Neculai Iorga strânge în ju­
rul „Semănătorului", reale talente româ­
neşti, începe lupta pentru integritatea
limbei româneşti, sufletului si moştenirei
noastre spirituale în „Neamul Românesc"
şi opreşte, chiar, cu legiuni fanatice de
studenţi, o piesă franceză de a fi jucată
în franţuzeşte — în Teatrul National.
înapoi la limba şi simţirea românească!
Marele poet Enăchiţă Văcărescu trebue
să-1 fi binecuvântat, atunci, din lumea
•BBMBnMBEmMH
celor drepţi, văzând că i se respectă şi
apără testamentul:
Las vouă moştenire
Iubirea limbei romat.eşti
Şi a patriei cinstire.
Icoana de apostol, marele istoric era
ascultat şi urmat orbeşte în orice împre­
jurări. Pe vremea mea, se găsia în per­
petuu război cu gloriile consacrate, mai
ales In domeniul istoriei şi literature!.
Dacă i se părea, ori avea convingerea câ
BCU Cluj / Central University Library Cluj
gloria e falşă, nu cruţa nici o armă din
arsenalul uriaş al vervei şi documenta-
ţiunei sale până ce nu dărâma idolii. Pe
atunci era cel mai de temut iconoclast.
Şi n'a dezertat delà lupta aceasta o
viaţă de om. De pe catedră, in parlament,
in cărţi, în piese de teatru, in ziaristica,
in butade şi anecdote usturătoare, sau
epigrame, acest prodigios făurar de cul­
tură şi bun simţ a rămas cea mai cople­
şitoare figură a ţârei sale şi a epocei în
care s'a turnat, în tipare noi, istoria lumei.
Şi vin, apoi, profesorul meu de psy­
chologie şi estetică eruditul Rădulescu-
Motru, totdeauna în curent cu ultima carte
apărută in domeniul specialităţilor sale;
blajin în vorbă ca un unchiaş sfătos, pe
atunci, de curând intors de la Universi­
tăţile germane şi purtând barba neagra
şi ochelari cu şnur. Dar, cum după vorba
lui Seneca: filosofii nu îmbătrânesc, mă
bucur de schimbarea lui la faţă, prin ra­
derea bărbei, căci, şi noi elevii i-o lua­
sem înainte prin raderea mustâţei.
Ce mândru trebue să se fi simţit, zi­
lele trecute, răspunzând discursului de
recepţie al Academiei, fostului său elev
Ion Petrovici. Se vădea in tonul avân-
tărei sale, către sfârşit, încă ceva din ve­
chiul profesor când îl sfătuia să mun­
cească Ia Academie in a găsi soluţii noi
şi grabnice la problemele culturale ce se
pun în România Mare, neamului nostru.
Dar, iată că numele noului academi­
cian intrat sub cupola Nemu itorilor, îmi
deschide în suflet poarta de aur a amin­
tirilor mele de student.
După cum în ce priveşte literatura, am
fost din generaţia lui Radu D. Rosetti, în
ce priveşte filosofia şi completa cultura
universitară, seria mea e seria lui 1.
Petrovici.
Afirm aceasta, fiindcâ, întrucât mă pri­
veşte mi-a fost dat sâ-1 întâlnesc, întâia
CELE TREI CRIŞURI
oară, ca fruntaş printre premianţi Aso­
ciaţiei profesorilor secundari, în 1898. In
jurul lui, de pe atunci încă, micii lui co­
legi făceau cerc ascultându-1 !
A fost primul şi singurul dintre toţi
concurenţii mei care, mi-a atras atenţia
şi al cărui nume l'am reţinut. Când ne-am
cunoscut ca studenţi, încă din anul 1, Pe­
trovici începuse a fi cineva. In deosebi
un exameil de sfârşit de an, la Maiorescu,
îl consacrase I Bătrânul dascăl dădea lo­
cul său pe catedra studentului pe care-1
asculta din prima bancă, cu mâna dreaptă
pâlnie la ureche şi cu capul bătând apro­
bator şi admirativ ritmul conferinţei de
examen, ori decâteori acesta vădea în­
suşiri deosebite.
Şi delà primul examen Petrovici s'a
impus, mai ales că regisorul suprem il
înzestrase cu talentul de a imita până şi
timbrul şi gestul marelui său dascăl. Deşi
nouă colegilor ni se părea, în primii ani,
că Petrovici nu prea citeşte, ci, mai mult,
pozează, viitorul ne-a desvăluit, însă, pe
cărturarul de prodigioasa lectură, care
avea să uimească pe colegi şi pe elevii
săi de mai târziu prin vastitatea lecturilor,
seriozitatea studiilor din Germania şi
Franţa, greutatea operilor sale filosofice,
scânteierea captivantă a celor literare şi,
mai ales, vraja, doctă dar multicolora a
conferinţelor sale ce i-au definitivat faima
şi peste hotare.
Fostul şi viitorul ministru al culturei,
academicianul de azi era, deci, încă depe
băncile universităţii luceafărul nostru. Per-
TIMPUL
înfăşurat în manta-ţi de raze şi de noapte,
Rătăcitor aluneci pe drumuri larg deschise,
Desfăşurând aripe ce'n urmă nu las şoapte
In limpezimi de astre, pe negrele abise.
Tu singur porţi pe frunte cununa nemuririi,
Ne'ndurerat cft'n urmă din pasu-ţi laşi ruine,
Că din adânc se surpă învolburarea firii,
Sau că în zori te poartă aripi de zări senine.
Dar nu îţi râvnesc soarta în sbor atât de van,
Căci nu alegi din viaţă nici dorul, nici suspinul,
Şi nu alergi ca mine mânată an de an,
Să'mpart toţi trandafirii şi să-mi aleg doar
spinul.
Elena Fior. Doicescu
sonai, n'am prea gravitat în orbita lui
studenţeasca. Eu, am fost toata viaţa mea
un izolat. N'am gravitat în orbita nimănui
— nici măcar a vr'unui mare om politic.
Singura mea legătură sinceră de anume
persoane sau personalităţi, a fost admi­
raţia şi amiciţia.
Pe oamenii mari, spune Schopenhauer,
să-i priveşti delà distanţă ca pe un
incendiu !...
Cel mai frumos sentiment pe lume, spu­
ne Montaigne, e amiciţia!
Pe acestea două, admiraţia şi amiciţia
le-am dăruit vechiului meu coleg Ion Pe­
trovici cu prisosinţă. Totdeauna întâlni­
rile noastre dacă n'au fost colocvii pre­
ţioase de metafizică sau logică, au fost,
în schimb, regalul sufletesc a două inimi
curate şi a două simţiri de copii ai Mu­
zelor. Căci, marele meu prieten a debutat
prin poezie şi a rămas poet în toată e-
tlorescenţa culturei sale şi vieţei sale so­
ciale şi de familie. Ritmul frazei sale scri­
se sau rostite, are muzicalitatea unor ver­
suri de argint!
Dar, la facultate, am aflat, cu un an sau
doi, înaintea noastră, o strălucită pleiada
de studenţi cari făceau cinste Universităţii
şi care trebuiau, mai târziu, să urce trep­
tele marilor demnităţi din ţara noastră.
II văd pe C. Xeni, delà Drept, dat asidu
asistent la cursurile de Litere, el însuşi
poet şi impecabil traducător al versurilor
lui Anacreon. lată-1 pe Andrei Rădulescu,
mic şi pierdut printre valurile de studenţi,
dar, care totdeauna, plutind deasupra va­
lurilor, avea s'ajungâ la catedra univer­
sitară, şi eminent jurist, la Academie. Îmi
revine în minte V. Sasu, care-1 atlam tot­
deauna perorând teorii socialiste ori e-
conomice, înconjurat şi ascultat de co­
legi cu evlavie.
Strecurându-se firav şi sensitiv ca o
domnişoară clorotică, D. Drăghicescu,
scoborât dintre colnicele Vâlcei, un mare
şoarece de bibliotecă, la Fundaţia Carol
I, călca a filosof printre arâtoşti lui colegi.
Dar Grigore Tâuşan! mult superior
nouă, comentatorul lui Plotin, şi „Petro-
nius" de mai târziu care şi-a risipit mul­
ticolora lui vervă în cotidianele Capita­
lei şi humorul Epicureic în puţinele lui,
dar selecte, relaţii cu prietenii. Ce dis­
tincţie personală ca a unui senior delà
Curtea Regelui Soare ! Un La Bruyère al
nostru dozat de sensibilitatea realistă a
unui La Fontaine... Primum vivere... Viaţa
trebue trăită a spus Roosewelt, după ple­
carea sa delà preşedenţia Statelor Unite
in cartea sa „Viaţa intensa".
Larga înţelegere a vieţii a aplecat inima
filosofului Gr. Tâuşan pe pana ziaristului
Petronius care n'a pierdut, niciodată, din
ochi sentenţa bătrânului poet latin T e -
renţiu :
„Homo sum et humani nihil a me ali-
enum puto". Ce incomparabil propovădu­
itor al solidarităţii umane, acest nepre­
ţuit şi vechiu prieten !
E lung şirul vechilor mei colegi şi pri­
eteni de elită cari se impuseseră incă de
pe băncile universităţii. Un E. Lovinescu,
neocriticul generaţiei noui de literaţi în
care teoreticianul savant ceda, mai tot­
deauna, în faţa literatului plastic şi sti­
listului aproape Flaubert-ian ce a rămas
în toate romanele şi memoriile sale.
I. Marinescu, doctul latinist, profesor
la universitatea din Iaşi, de care mă lea­
gă amintirile anilor de liceu petrecuţi pe
aceeaş bancă. Autorul minunatelor figuri
din antichitatea clasică greacă şi romană!
Poet şi admirabil traducător al satirelor

Iui Juvenal ! V. Pârvan, micul ascet din
sălile de curs şi seminarii, Champolion-ul
ieroglifelor antichităţilor noastre geto-da-
cice care avea să stârnească, mai târziu,
unanima admiraţie a forurilor universi­
tare şi academice din lumea întreagă!
Barbu Constantinescu, a cărui prodigi­
oasă memorie, ce reţinea pagina, capito­
lul şi rândul, anul ediţiei oricărei publi­
caţii sau citaţii, făcea din el un viitor N.
Iorga—dar pe care ni l'a smuls cocheta
Diplomaţie! Autor de sonete, fanatic ad­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
mirator al lui Duiliu Zamfirescu, a călcat
pe urmele acestui mare zeu Parnasian şi
a sburat la Roma ca primsecretar de Le­
gaţie, azi, fiind ministru într'o Ţară nor­
dică !
Suni mulţi şi străluciţi colegii din seria
mea, dar inima şi gândul mi se opresc,
ca finis coronat opus, la Const. Antoniade.
Când l'am găsit în facultatea de litere
şi filosofie era cu un an înaintea noastră.
Un tânăr înalt, subţire ca o trestie, fru­
mos ca un Apollo, delicat ca o sensitiva,
pudic ca o fecioară; frunte înaltă şi me­
ditativă, privire scrutătoare, ce, după o-
chelarii de aur părea că străbate tainele
tuturor cărţilor şi problemelor metafisice
sau estetice. Vorbia de pe atunci germana,
engleza, ori italiana. Citea în original pe
clasicii greci şi latini. Voiaja mult în Eu­
ropa. Mai târziu a tradus Eroii lui Car-
lyle, făcând şi un studiu asupra istoricu­
lui filosof englez, şi despre care poetul
Vlahuţâ scriind un articol în Universul,
încheia: ,.D-1 Const. Antonlade a făcut
mai mult decât o admirabilă traducere, a
făcut o faptă bună !*
Ce suflet de cristal cu rezonanţă de
harpă eoliană ! Pentru noi toţi prietenii
lui, „Const" era prototipul studentului şi
amicului ideal. 11 admiram şi iubeam. Ci­
tea enorm şi el şi fratele său Mişu. A-
mândoi făceau şi literele şi dreptul. Const
a ieşit magistrat, Mişu profesor şi distins
avocat. Din cărţi au cules amândoi o sub­
tilă filosofie şi o eleganţă literară a la
Anatole France. Din calatorii, aprecieri
drepte şi luminoase asupra operelor de
artă, ţărilor şi oamenilor.
Bătrâna şi sfânta lor maică, boeroaicâ
de origine olteană din neamul Pleşoeni-
lor, putea fi mândră de ei ca o a doua
Cornelia, mama Grachilor! In casa lor
aflasem, o a doua a mea familie şi eu şi
Andrei Corteanu, vecinicul surâzător şi
zeflemist, fostul secretar general la In­
terne, parlamentar şi judiciosul conducă­
tor de azi, al ziarului Argus. Dar colegii
Tase Ştefănescu-Galaţi, (fost rectorul u-
niversităţii din Cernăuţi), Tafrali Oreste,
marele arheolog şi profesor de istoria Ar­
telor de mai târziu, lonescu-Enache se­
riosul student şi valorosul inspector se­
cundar de mai apoi, Ştefănescu-Goangă,
meticulosul cercetător de probleme peda­
gogice şi psichologie-fisiologică. toţi şi
aţâţi alţii, gravitam tn jurul acestor incom­
parabili fraţi „burduf de carte, încântători
prieteni de vorbă şi petrecere, model de
conduită studenţească, încărunţiţi de pe
băncile şcoalei, cari aveau totdeauna un
surîs cald pe buze pentru amici şi colegi
şi o soluţie luminată pentru o problema
cât de încâlcită în chestie de filosofie,
estetică sau filologie! In deosebi, Const. se
bucura de afecţia şi amiciţia personală a
lui Vlahuţâ, Caragiale, Delavrancea şi ne­
nea Sache Suchianu, doctul dascăl de ro­
mână, apreciat mult de marii noştri lite­
rati.
Pe toţi, însă, ne îngrijora personalitatea
Iui Ion Petrovici, care se impunea din an
în an mai mult prin gravitatea lui, prin fap­
tul că se însurase înaintea tuturor şi îşi
vedea de casă şi de studii; şi prin marele
său talent oratoric ce îi da curajul sfl calce
a mare, precum a şi ajuns! Dar, nici Const.
CÂNTEC PĂGÂN
Plecat peste mormântu-ţi am şoptit iubirea
mea păgânit,
Am strâns la piept şi-am sărutat frenetic
bulgări de ţărână
Şi frunte-am coborât în pulberi cucernic
delirând dement.
De-atunci, de 'nmugurri şi ape mă tot
apropii cu pas lent.
Şi-ascult cu voluptate brazda, beat pun
urechea pe cărări,
Mă trag în colburi albe, caut, cu-agonisânde
tremurări,
Un semn, o şoaptă din adâncu-ţi, o isbucnire
mirezmată
Tu, de mi-ai glâsui prin viermi, i'aş ţine 'n
mâna mea crispată,
Şi dacă-aş şti că numai astfel te aud, rob
vrerei tale,
I-aş mângăea, i'aş încălzi cu drag, în cânt
şi osanale.
Sylvia Paulian Gilori
al nostru nu rămânea mai pre jos. Ajuns
secretar general la Justiţie, sub ministe­
riatul Iui Titu Maiorescu, după războiul
cel mare e trimis Consilier juridic la Con­
ferinţa Păcei delà Paris—ca, apoi, să a-
jungâ ministrul ţârei pe lângă Societatea
Naţiunilor, la Geneva. Azi, e mâna dreaptă
a marelui său şef, uriaşul Titulescu.
Ca şi în anii de student şi coleg, Const.
Antoniade a rămas în toate momentele vie-
ţei acelaş suflet, acelaş om întreg. Nicio­
dată, ajuns mare, n'a întins leneş o mână,
şi nu ţi-a aruncat, în mijlocul oficialităţi­
lor, o privire absentă. Nu s'a îmbătat de
măriri şi n'a jicnit pe nimeni cu nuanţe
de distanţă... A rămas aşa cum a fost toată
viaţa, un om! De bună seamă, dacă Dio-
ghene ar mai căuta şi azi, ziua, cu feli­
narul aprins, un om, s'ar opri la el şi ar
exclama: Iatâ-1. Autorul de azi al lui Ma­
chiavel, n'a fost niciodată, nici in gând,
nici în vorbă, nici în scris, machiavelic...
Iată pe fruntaşii universităţii noastre
din Bucureştiul vechi între anii 1898 —
1905. Spuneam că la unele cursuri se îm-
bulziau şi studenţii altor facultăţi. Mete­
oriţi stinşi sau, strălucind încă—planete,
azi, în meseria lor, treceau Petrică Be-
onfeld (dr. Burnea), Traian Nasta, Jianu
Amza loan, Gogu Constantinescu-Sonica,
(al doilea Edison, cum l'au numit englejii
în timpul războiului mondial).
Cezar Partheniu, Prodan, (consilierul
de Curte, de azi) şi aţâţi alţi eminenţi ti­
neri azi, toţi, albiţi şi curbaţi de demni­
tăţi şi răspunderi.
Generaţie glorioasă de muncă şi de i-
deal ! Generaţie adăpată, încă de pe băn­
cile liceului, cu iubirea de carte, iubirea
de ţară, iubirea de familie! Ultima gene­
raţie clasica ! Ea, a fost însufleţită de
cultul Patriei şi al demnităţii de român !
România Mare, în zămislirea ei a găsit
o generaţie care a vibrat pentru un vis,
care a lucrat pentru înfăptuirea lui şi care,
azi, munceşte încă să desăvârşească ma­
rea operă începută în anii primei tinereţi.
Căci, deşi în pragul bătrâneţii, generaţia
mea înţelegea profund tâlcul acestei su­
blime cugetări a Doamnei de Staël: Sco­
pul vieţii nu e fericirea, ci, desăvârşirea!
Dar cum trăia această generaţie, acum
trei, patru decenii....?
In afara cursurilor delà Universitate,
mai toţi culegeau lumina din vastele bi­
blioteci ale Fundaţiei Carol I şi Acade­
miei. Cei mai cu stare îşi cumpărau cărţi
pe care le sleiau citindu-le acasă. Acasă !
puţini aveau o locuinţa mai demna. Că-
minuri studenţeşti, ca azi, nu existau. Ve­
chia şcoală normală superioară din care
eşiseră un Ţiţeica, Pompiliu Eliade, Den-
suşianu, D. Pompei, Evolceanu, S Me­
hedinţi, D, N. Burileanu, şi aţâţi alţi lu­
ceferi ai culturei şi universităţii noastre,
era desfiinţată de mult. in locul ei mai
dăinuia o şcoala normala de institutori
in care am cunoscut, ca elev de liceu, pe
strălucitul George Mugur, al doilea Car-
lyle al nostru, de azi!
Cei mai mulţi din generaţia mea locu­
iam dubioase camere mobilate cu luna,
pe care le plătiam din meditaţiile ce dam
în pensioane, ori în familii. Şi ne luptam
amar cu foamea, cu drumurile lungi, u-
neori neavând nici gologanul pentru tram­
vaiul cu cai, ori, tramcarul lui Toma
Blându !
Dar, cu toate micile noastre mizerii, noi
iubeam, chiar adoram Bucureştii noştri
vechi.
Aşa cum ni se înfăţişa el nouă, „un
mic oraş in mijlocul unui imens sat" cum
 C
ONG
RES
UL L
I
G E
ICU
LT
URA
LE LA C
ERN
ĂUŢ
—
I 1
9
35
Cin acest an, congresul şi serbările Ligii Cultu-
0 / rale s'au desfăşurat la Cernăuţi în cadrul im­
presionant al unui p r o g r a m festiv neobişnuit.
In u r m a expunerilor şi cuvântărilor rostite de
d-nii : Ministru I. Nistor, Filaret Doboş, Prof 1.
Brătianu, D Străchinaru, N. Batzaria, Vlad Bănă
ţeanu şi alţii, d-l Prof. N. l o r g a , Preşedintele Li­
gii Culturale din ţară, a spus între altele : .Noi nu
suntem în România o masă oarecare de barbari
cu braţul tare, cari a m fi făcut o ţară numai în
ce priveşte hotarele şi cărora să nu ni se recu­
noască nimic din ce ne asigură trecutul nostru şi
marile mijloace de inteligenţă firească, de adap­
tabilitate culturală pe care le avem. Ţ ă r a n i cu pi­
cioarele goale şi funcţionari cu coatele roase, aşa
cum se văd pe toate străzile şi în toate cancela­
riile acestei Bucovine, rămasă aşa de mult anti-
româneşte Bucovină, nu mai putem fi. Când nu c
naţie cât de inferioară care să nu-şi reclame locul
în lume, aşa cum suntem şi aşa cum ne aducem
aminte că am fost, cum a m crede că numai noi
suntem osândiţi să fim veşnic săracii şi desmoş-
teniţii pământului, în care a m împlântat cei dintâi
plugul şi am pus cei dintâi crucea în vârful unei
clopotniţe" ?
M. S Regelui i s'au trimis următoarele cuvinte : ţinândCernăuţi : Congresul Ligii Culturale 1935. Prof. N. lorga, Preşedinte,
discursul de deschidere al congresului. La dreapta : I. Nistor, minis­
„Maiestăţii voastre, înţelegător şi ocrotitor al cul­ trul muncii, Prof. St. Pop, D Munteanu-Rămnic. La stânga : Prof. univ. D.
turii sănătoase şi morale şi închinătorul cel mai Marmeliuc, primar al munie. Cernăuţi şi preşed. al secţiei Ligii Cernăuţi.
înalt al unui ideal care ne uneşte pe toţi, congre­
sul din Cernăuţi al „Ligii Culturale", vă prezintă un prinos de respectuos omagiu". „C.3C

l'a caracterizat un mare oaspete frances,
vechiul Bucureşti îşi avea pitorescul lui.
Calea Victoriei era pavată cu lemn.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Roatele calescelor conduse de muscali,
nu făceau nici un sgomot. Cel mult tra­
pul copitelor armăsarilor de rasă!
Deşi mult mai strâmtă ca azi, ni se pă­
rea un fluviu uriaş de lume din care ră-
săriau zilnic figurile de seamă ale capi­
talei şi ţărei: Delavrancea, cu claia 1 i
de păr şi bărbiţa de muşchetar! Autorul
Trubadurului şi Sultănichii era, pentru
ochii noştri, gigantul prozei româneşti şi
tipu romantic, puţin teatral, după care
mulţi îşi modelau portul şi umbletul.
Iată-1 pe blândul şi modestul la înfăţi­
r
şare Vlahuţă, poetul nemuritoa elor„Dormi
în Pace" şi „La Icoană*, strecurându-se
timid, parcă, să nu atingă pe nimeni, dar,
nici să fie atins, mai totd'auna în tovă­
răşia umoristului, cu faţa rubicondă şi
trandafirie, D-rul Ureche, ori, a Iui nenea
Siche Suchianu.
Dinspre Palat, îl văd venind drept, se­
meţ, cu plastronul şi manşetele scrobite
şi călcate la Londra, cu monoclu şi că­
rare la ceafă, cu haine de ultima modă,
pe arbitrul eleganţei româneşti, pe Alecu
Marghiloman ! Cum putea fi acest ma­
nechin hig-liffe mare om politic, ne în­
trebam noi? Şi totuşi, când fostul mi­
nistru de Justiţie şi posesorul celui mai
bogat grajd de curse, vorbea la Cameră,
era bătaie pentru un loc. Vorbia acade­
mic, era cel mai strălucit orator. Sfâr­
şitul vieţii lui l a apropiat şi mai mult
de faimosul Alcibiade al Grecilor. Fălos,
cu imensă mustaţă galică şi cu monoclu,
şi acesta, trecea popularul general La-
hovari, fratele blajinului şi modestului
Ion—conducătorii partidului Conservator.
Cine venia înconjurat de un grup de
cetăţeni mai mult, sau mai puţin, tur­
mentaţi caşi el? .Nenea Iancu Brătescu"
Decalitru, electorul unei culori electorale.
. ~ Uraa ! Trăiască conu Take !, se au-
zia dintr'un colţ al cofetăriei Riegler,
d'asupra căreia era clubul Democrat. Tre­
cea omul cel mai popular şi iubit al ca­
pitalei, Take Ionescu — gură de aur!
Şi iată şi pe aghiotantul lui de nădejde,
tânărul tribun elegant şi adorat de mase.
fostul judecător de instrucţie, cu faimă
aproape legendară, Jean Th. Florescu.
Câteodată, apărea pe jos, dar, mai des
în trăsură, suferindul fost straşnic mi­
nistru de justiţie, Eugen Stătescu —(ver­
dele Stătescu) care din când în când
scotea câte o sticluţă din buzunar şi mi-
rosia sau, sorbia medicamente.
Şi valurile trecătorilor se dau Ia o parte
cu teamă şi simpatie : trece Kneazul,
prinţul colonel Moruzzi, prefectul Capi­
talei ! Tip de boer, desprins, parcă din­
tr'un roman de Tolstoi sau Dostoewski,
Kneazul era adorat de femei şi de muscali.
Şi rând pe rând provincialii şi bucu-
reştenii puteau, z-lnic. vedea şi atinge cu
cotul pe marii corifei ai vieţei noastre
politice sau artistice.
Pe V. Morţun îl vedeai mai totdauna
în tovărăşia unei frumoase artiste ori a
unui pictor.
Pe Costică Arion, Maecena poeţilor şi
artişti'or în tovărăşia scluptorului Frana-
sovici, cu o barbă a la Tilică Burileanu.
Pe „conu Nicu Filipescu l'auziai în pra­
gul vr'unei băcănii luxoase, înjurând creş-
t neşte... pe vr'un opozant politic.
Pe octogenarul Ferekide, cu chipul de
arnăut, îl intâlniai urcând sprinten şi ju­
venil scările hotelului Hig-Liffe la ami­
cul său intim popularul general Mustaţă,
care vroise să intre în Sofia, în timpul
războiului balcanic chiar contra ordinului
M. S. Regelui Carol I.
Regele Carol I ! Mi se umezesc ploa-
pele rostind numele martlui căpitan delà
Plevna şi Griviţa! Căci, mi-am trăit ju­
mătate viaţa sub domnia Lui. Bucureştii
şi Ţara Românească sunt aşa cum le-a
zidit El din temelie. In cei 48 de ani de
domnie, mai mult chiar decât Ştefan cel
Mare, a ştiut să imprime ţărei ritmul ma­
rilor lui însuşiri, muncă, lumina, vitejie şi
demnitate! Biblioteci, catedrale, mănăs­
tiri şi biserici restaurate Pod peste Du­
năre. Palatele de vis ale dinastiei la Si­
naia, înflorirea economica şi financiară.
Căi de comunicaţii şi puternică marină
comercială. Tact şi prestigiu faţă de oa­
menii politici, pe care niciodată nu i-a
chemat la cârma .ţărei dacă nu dovedi­
seră reale însuş'.ri şi neprihănită con­
duită în viaţa publ'că. Niciodată n'a acor­
dat o audienţă fără să fi studiat cu dea-
mănuntul subiectul asupra căruia avea să
fie întreţinut. Cărturar cu reputaţie euro­
peană, îl vedeam până târziu noaptea,
studiind în biblioteca Iui dinspre Calea
Victoriei, cu vit rourileluminate. Duios si
luminos la vorbă. Domol şi cântărit în
mişcări, având gesturi clas ice. Degetul Lui
la chipiu ca răspuns la salut, ori un de­
get întins la audienţă, era pentru ori cine
avea cinstea sâ-i vorbească preţuit ca o
înaltă favoare, mai mult c a o decoraţie.
Era un rege ! Avea ceva d n farmecul şi
însuşirile gospodăreşti ale lui Henri IV,
ajutat de admirabili Sully români, ca un
Dimitrie Stürza, ori marele său sfetnic
Ionel Brătianu.
Trebuia să fii pe bulevardul Academiei,
in faţa Universităţei şi statuei lui Mihai
Viteazul, unde se făcea parada de 10 Mai,
ca să-ţi dai seama, din ovaţiile sgudui-
toare ale populaţiei şi tribunelor în delir
cât era de iubit Regele Carol I. Iată-1 în
fruntea generalilor venind călare dinspre
Mitropolie, ca să primească defilarea. In
pavilionul regal din purpură şi aur, scăl­
daţi de razele soarelui şi privirile admi­
rative ale mulţimei, membrii familiei re­
gale străluciau ca un cuib de zei pe Olim-

Ciprian Doicescu.
pul nădejdilor noastre. An de an se màriau
cuibul şi farmecul privelişlei de 10 Mai :
Lângă Prinţul Ferdinand şi zâna cu ochi
de cicoare, Principesa Maria, se înmulţiau
Cuconii şi Domniţele : Prinţişorul Carol
în uniformă de şcoală Militară cu pam-
pon roşu. Visătoarea Principesă Elisabela,
cu profilul de medalie al tatălui Său din
primii ani ai venirei Sale în ţara. Prinţul
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Niculae, subţire, cu ochii Maicii Sale şi
nervozitatea unui cal pur sânge englez.
Răsfăţata şi dolofana Princesse Mignon-
Regina Maria a Iugoslaviei de mai târziu.
Apoi, văzurăm încă, un ghiocel, drăgălaşa
Ileana, Prinţesa sporturilor şi Comandanta
cercetaşelor noastre, sortită să sboare şi
Ea pe meleaguri imperiale, dar cu sufle­
tul şi gândul plin de frumuseţea plaiurilor
noastre, de şopotul Peleşului plin de bas­
me şi de aerul curat şi parfumat al mân­
drilor noştri Carpati ! Şi peste toţi, ochiul
şi gândul veghetor al Marei Regine Car­
men Sylva ; învestmântată în alb totda-
una, cu privirea umedă şi mioapă, apro­
piind neîncetat „face-a-main"-ul ca să dis­
tingă lumea care o aclama. Mama răni­
ţilor „din războiul delà 77" şi creatoarea
Vetrei Luminoase pentru orbi, era pe vre­
mea aceea încă idolul mulţimilor şi ma­
rea protectoare a artiştilor şi poeţilor.
După cum am avut cinstea să fiu pri­
mit de Regele Carol I, în audienţă la Si­
naia, în tovărăşia lui Cincinat Pavelescu,
tot aşa am putut cunoaşte, de aproape,
la Constanţa, pe Carmen Sylva, care a
patronat o şezătoare a scriitorilor aflaţi
acolo, poftindu-ne a doua zi Ia un ceaiu,
în Pavilionul Ei, de pe dig.
Avea ceva de mamă, de prietenă mai
mare a noastră această mare regina în­
drăgită de muzică şi poesie! Câte talente
n'a ocrotit Ea ! Palatul nu făcea o recep­
ţie ori, n'avea oaspe ilustru fără să nu
cânte acolo violoncelistul Dinicu, George
Enescu, ori, Aurelia Cionca, marea pia­
nistă. Minunate poveşti a scris ea şoptite
de Peleş, în visările ei delà Sinaia, unde
întârzia întreaga toamnă, dar, nimic din
tot te a scris nu întrece în frumuseţe şi
adâncime „cugetările unei regine" ! Iată
câteva :
„Viitorul ţărei îl ţese femeia.
„Femeia căreia îi place lumea, cu greu
rămâne nevasta bărbatului ei.
DOUĂ POEZII
P R E S I M Ţ I R E
Te resimt aproape—glasul tău
E ca şi un sursur de isvor,
Ne'nţeles, adânc, misterios.
Mâinile imaculate vor
Să mă 'nbrăţişeze ca atunci
Când pierdut în ochii tăi de foc
M'am transpus în lumi de nâzuinţi
Ce-mi dădeau clipite de noroc.
Fiinţa ta în vis mă urmăreşte,
Ochii tăi—azi sufletului meu
Vor sâ-i lămurească—apropierea
Dintre om şi dintre Dumnezeu.
Noaptea, când tăcerile grăiesc,
Vei putea tu oare înţelege
Suferinţa grea ce prinde adânc
Sufletul în lanţuri să mi-1 lege?
Ah ! Presimt c'aroma gurii tale
E otrava care mi-o întinzi ;
Vrei cu ea — enigmă necuprinsă
Lui Satan pe vieaţă să mă vinzi ?...
„Neghiobia se aşează drept în faţă, ca
s'o vadă lumea; inteligenţa se aşează mai
la dos, ca dânsa să vadă lumea.
.Caută să fii ca o piatră scumpă, lu­
crată de mâna unui meşter.
„Soţul şi soţia ar trebui întotdeauna să-şi
facă puţină curte.
„Dela naştere până la moarte, omul este
o ghicitoare. Unii cred că-1 vor înţelege
dacă-1 vor sfâşia. Copilul îşi strică jucăria
ca sa vadă ce-o fi întrânsa. ,
„Focul face apa să fiarbă ; dar apa stinge
focul. Nu încălzi pe un ingrat că el te va
stinge !
I DEI A N
A Ţ I ONAL Ă
r i n faptul, că s e d i s c u t ă , b a s'a
confecţionat o î n t r e a g ă litera­
t u r ă , c a r e c o n t e s t ă l e g i t i m i t a t e a pri­
m a t u l u i i n t e r e s u l u i n a ţ i o n a l , s'ar pă­
r e a că a d i s p ă r u t î n s ă ş i s e n s u l ade­
v ă r a t al ideii n a ţ i o n a l e . E x a m i n â n d
însă cine şi cu ce s c o p se s t r ă d u i e ş t e
s ă p r o d u c ă d i v e r s i u n e în j u r u l aces­
tei idei, r ă m â i n d deplin edificat a-
s u p r a c a u z e l o r , c a r i d e t e r m i n ă ati­
tudinea acestora.
Dealtfel crezul, c a r e a ş e a z ă , în
faptă şi în g â n d i r e , i n t e r e s u l naţio­
nal, d e a s u p r a celorlalte i n t e r e s e , e
a l i m e n t a t şi verificat n u n u m a i d e
realităţile, d e c a r i n e i z b i m necon­
tenit, ci c h i a r d e c a m p a n i a ce s e
d u c e d e u n t i m p î n c o a c i în c o n t r a
ideii n a ţ i o n a l e . D a r a c e a s t ă c a m p a ­
nie m a i d e m o n s t r e a z ă şi a l t c e v a : cei
ce s e s t r ă d u i e s c , să c o m p r o m i t ă ideia
n a ţ i o n a l ă b a g a t e l i z â n d u - o şi ridicu­
lizând-o, î n ţ e l e g să a ş e z e alte in­
t e r e s e în locul i n t e r e s u l u i n a ţ i o n a l .
D a c ă a m a v e a o s t a t i s t i c ă p e na­
ţionalităţi a t u t u r o r p a t r o n i l o r si an­
g a j a ţ i l o r din i n d u s t r i a b ă n ă ţ e a n ă ,
din c o m e r ţ , profesiuni l i b e r e , cu da­
tele s t a t i s t i c e c o m p a r a t i v e , n e c e s a r e ,
din ultimii 15 ani, a m v e d e a n u nu-
de : Ciprian Doicescu.
M Ă R T U R I S I R E
Din coviltirul cerului coboară
Amurgul, ca un văl întins şi greu,
Când sufletul m i e 'n liniştea de seară
Un schit tăcut—şi preot îi sânt eu.
In pacea mea de suflet mormântală
Văd amintiri desprinse in şirag
Ce mi amintesc făptura ta cea pală
Ocrotitoare pe al vieţii prag.
Trăieşti departe, totuş suferinţa
M'a învăţat că'n lume numai tu
Eşti sacră şi îmi stăpâneşti fiinţa
Cu raza care 'n suflet străbătu.
Durerile când prind să glăsuiască
îmi spun că numai chipul tău îl vor,
Că lui de-apururi au să-i străjuiască
Mânate de-un avânt contropitor.
Icoană vie a dragostei şi-a vieţii
Te vreau în suflet veşnic să rămâi.
Că ce i mai drag în clipele tristeţii
Ca farmecul amorului dintâi ?...
„Noaptea toate sunt de foc: stelele, gân
dirile şi lacrimile".
Iubirea Carmen-Sylvei pentru poesia pă­
mântului nostru, şi augusta ei prietenie
ce arătase marelui nostru bard vasile A-
lexandri, nu puţin vor fi contribuit să a-
plece sufletul viitoarei Regine Maria spre
lumea visului şi frumosului.
Generaţiei mele i-a fost hărăzit să tră­
iască sub trei regi mari. Eu povestesc aci,
doar perioada ce se închee la războiul
cel mare, de unitate a neamului românesc.
(Sfârşitul în numărul viitor).
d e : Traian Birăescu.
m a i , că e l e m e n t u l n a ţ i o n a l n u o c u p ă
locul la c a r e a r e d r e p t u l , ci şi c u m
a c e s t e l e m e n t a fost s i s t e m a t i c boi­
c o t a t şi e l i m i n a t din v i a ţ a e c o n o m i c ă
a Banatului.
D a r n u a v e m o a s e m e n e a statis­
tică. N u o a v e m nici a s u p r a B a n a ­
tului, p r o v i n c i a c e a m a i d i f e r e n ţ i a t ă
s u b r a p o r t e t n i c şi e c o n o m i c şi nici
a s u p r a ţării î n t r e g i . S u n t e m n u m a i
la î n c e p u t u l l u c r ă r i l o r d e a a v e a
a t â t a s u p r a B a n a t u l u i , c â t şi a s u p r a
ţării, d a t e l e d o c u m e n t a r e , n e c e s a r e
e x a m i n ă r i i p r o b l e m e i cu tot a p a r a t u l
ştiinţific p e care-1 c o m p o r t ă s i t u a ţ i a
e l e m e n t u l u i r o m â n e s c în v i a ţ a eco­
n o m i c ă a ţării.
Opoziţia ce se face î n s ă ş i l u c r ă r i ­
lor t i n z â n d a a d u n a şi s i s t e m a t i z a
d a t e l e s t a t i s t i c e , e semnificativă, d a r
o p o z a n ţ i i s u n t u ş o r de identificat.
V r e o c â ţ i v a a l c h i m i ş t i m ă r u n ţ i ai
i n t e r e s u l u i e l e c t o r a l , s u s ţ i n u ţ i d e că­
t r e cei ce n u a u i n t e r e s e i d e n t i c e
c u ale n o a s t r e , fiindcă n u le p o t a v e a
nici p r i n o r i g i n e a lor e t n i c ă , nici
p r i n s t r u c t u r a lor sufletească, susţi­
nuţi de o puternică presă. Pentru
a c e ş t i ş a m p i o n i ai d e m o c r a ţ i e i , c a r i
a c t i v e a z ă şi c o m b a t în n u m e l e prin-
 Desvelirea monumentului martirilor de la Beiuş (Bihor).
f-a 6 Iunie s'a desvelil în Beiuş monumentul ridicat îna-
mintirea martirilor, dr Ion Ciordaş şi dr. Nicolae Bol-
caş, schingiuiţi de unguri în noaptea de 3—4 Aprilie 1919.
D-l ministru Al. Lapedatu, a rostit cu acest prilej o emoţio­
nanta cuvântare, din care desprindem: .Spiritul de jertfă
ce a călăuzit pe bravii luptători ai Ardealului, a culminat
în martiriul lui Ion Ciordaş şi Nicolae Bolcaş, cari sunt şi
vor rămâne, prin tragicul lor sfârşit, figurile cele mai în­
semnate ale ultimului rând de bihoreni pentru înfăptuirea
idealului naţional Căci pe jertfa vieţii lor, tinere şi vigu­
roase, s'a aşezat şi ridicat lumea nouă românească din ace­
ste regiuni ale patriei reîntregite'•
Monumentul martirilor bihoreni e un semn vădit al re­
cunoştinţa unei generaţii păstrătoare de dragoste faţă de
memoria înaintaşilor
La pioasa comemorare a celor doi martiri bihoreni, au
luat cuvântul, desvăluind dragostea de neam în numele că­
reia s'au jertfit, d-nii ; Ministru Al. Lapedatu, P. S Arhie­
reu Andrei Crişanul, Tiberiu Moşoiu, în numele municipiu­
lui Oradea ; Dr N. Zigre, în numele Uniunii avocaţilor.
Martirul Dr. Nicolae Bolcaş Protopopul Frenţiu, etc O asistenţă numeroasă a luat parte Martirul Dr. loan Ciordaş
(1882—1919). cu evlavie la pomenirea celor doi mari luptători. B. (1877—1919).

cipiilor d e l i b e r t a t e şi e g a l i t a t e , ideia î n t r e g i r e a n e a m u l u i a g ă s i t aici a d a t a p o i şi u n colorit r o m â n e s c

naţională când n u e perimată, apoi
e presentata ca o pornire de into­
l e r a n ţ ă . C ă în a c e l a ş t i m p d a u m â n a
cu cei c e c o m b a t d e p e s t e h o t a r e
s t r ă d u i n ţ e l e ţării, d e a a s i g u r a d r e p ­
tul la v i a ţ ă a e l e m e n t u l u i r o m â n e s c
în p r o p r i a s a ţ a r ă , d â n d o l a r g ă şi
i m p r e s i o n a n t ă p u b l i c i t a t e c u t ă r e i no­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
tiţe d i n t r ' u n z i a r e c o n o m i c englez,
e consecinţa aceleiaşi interpretări
a r b i t r a r e a principiilor d e l i b e r t a t e .
Sensul acestor citate din presa
s t r ă i n ă , e a p r o a p e d e m i n t e a omu­
lui : „ c e v a s p u n e s t r ă i n ă t a t e a ? " ,
— i a r scopul a c e s t e i î n t r e b ă r i , e lesne
d e ghicit.
R e a l i t ă ţ i l e d e l à noi o p u n î n s ă a-
cestei î n t r e b ă r i o a l t ă î n t r e b a r e : c e
va zice s t r ă i n ă t a t e a d e s p r e poporul,
c a r e n u n u m a i c ă n u a ştiut s ă d e a
şi c o n ţ i n u t românesc ţării î n t r e g i t e
prin j e r t f a s u t e l o r d e m i i d e m a r t i r i
români, ci a b a n d o n â n d ideia în nu­
m e l e c ă r e i a s'a c e r u t şi o b ţ i n u t a-
c e a s t ă jertfă, prin i n c o n ş t i e n ţ a s a a
risipit c e i a c e s'a înfăptuit. A risipit,
l ă s â n d u - s e înşelaţi d e lozinci, la a d ă ­
postul c ă r o r a s e î n c e a r c ă s ă s e a-
n u l e z e p e a l t e c ă i şi c u alte mijloace
a c t u l d e d r e p t a t e istorică înfăptuit
cu a r m a şi în n u m e l e j u s t i ţ i e i e t e r n e .
R e a l i t ă ţ i l e e c o n o m i c e , d a r şi cele
politice d i n B a n a t , verifică şi justi­
fică p e r f e c t a c e a s t ă î n t r e b a r e .
Care-i î n a d e v ă r a s p e c t u l î n B a n a t
a principiilor d e l i b e r t a t e şi egali­
tate, a p l i c a t e p e t e r e n şi cari s u n t
rezultatele?
Examinând Banatul ca structură
e c o n o m i c ă , c o m p a r a t ă c u a c e i a et­
nică, p r i m i m r ă s p u n s u l c u v e n i t . O
statistică p e n a ţ i o n a l i t ă ţ i , profesiuni,
s t a n d a r d d e v i a ţ ă a diferitelor ele­
m e n t e e t n i c e , o r g a n i z a ţ i i profesio­
nale, cari p r i n însăşi rostul lor ca­
muflează şi ideia politică, n u a r face
d e c â t s ă verifice şi confirme con­
s t a t ă r i l e şi î n c h e i e r i l e u n e i a s e m e ­
nea examinări.
în B a n a t o m u l ţ i m e d e o r g a n i z a ţ i i
profesionale a l e m u n c i t o r i l o r m a ­
nuali, micilor c o m e r c i a n ţ i şi indus­
triaşi, fabricanţilor şi m a r i l o r comer­
cianţi, c u m şi a l t o r a n g a j a ţ i ai vieţii
e c o n o m i c e . R e g i m u l a p u s sprijinea
a c e s t e o r g a n i z a ţ i i c h i a r şi a t u n c i ,
c â n d ele n u a c o p e r e a u î n t o c m a i sco­
purile u r m ă r i t e d e politica d e s t a t .
L e sprijinea, fiindcă i m p u n â n d u - l e
a n u m i t e obligaţii şi u n spirit şovin,
se v e d e a deplin r e c o m p e n s a t p r i n
p r o c e s u l d e n i v e l a r e etnică, p e care-1
s ă v â r ş i a u a c e s t e o r g a n i z a ţ i i . Astfel
a m g ă s i t aici corporaţii, confederaţii,
u n i u n i , e t c . n u m a i deplin consoli­
d a t e , d a r d i s p u n â n d şi d e mijloace
m a t e r i a l e a p r e c i a b i l e , c a r i s ă le p u n ă
în s i t u a ţ i a d e a a c ţ i o n a în t o a t e
direcţiunile.
C a r e a fost şi c a r e e s t e s i t u a ţ i a
e l e m e n t u l u i r o m â n e s c faţă d e a c e s t e
organizaţii ?
P ă s t r ă t o r al c o n t i n u i t ă ţ i i n o a s t r e
etnice, r o m â n u l s'a e l i m i n a t s i n g u r
din a c e s t e o r g a n i z a ţ i i , u n d e i s e c e r e a
în p r i m u l r â n d s ă facă c o n c e s i u n i
în d a u n a crezului s ă u n a ţ i o n a l . S'a
e l i m i n a t p i e r z â n d astfel şi n o ţ i u n e a
forţei, p e c a r e o d ă o r g a n i z a ţ i a pro­
fesională. N u m a i e l e m e n t e r ă s l e ţ e
a u făcut c o m p r o m i s u r i î n t r e ceiace
le c e r e a c o n ş t i i n ţ a şi î n t r e c e i a c e le
reclama interesul. Evident aceştia
n u a u p u t u t modifica c u n i m i c c o m ­
poziţia a c e s t o r o r g a n i z a ţ i i . Majori­
t a t e a c o v â r ş i t o a r e a r ă m a s însă în
a f a r ă d e ele, fiind e l e m e n t u l pasiv
pe care viaţa economică industrială
1-a utilizat a t u n c i , c â n d a v e a n e v o i e
de surplus d e braţe.
In ţ a r a î n t r e g i t ă , ideia d e s t ă p â n
în c a s a s a p r o p r i e c u m şi faptul c ă
a c e s t e o r g a n i z a ţ i i şi-au p ă s t r a t spi­
ritul vechi, a u făcut p e r o m â n s ă
r ă m â n ă d e p a r t e d e ele. C â ţ i v a r o ­
m â n i d e c i r c u m s t a n ţ ă , p r e f ă c u ţ i în
c o a d e d e t o p o r şi a ş e z a ţ i în f r u n t e a
acestor organizaţii ca manechine,
a c e s t o r a , făcându-le posibil c a s ă
activeze mai departe păstrându-şi
s p i r i t u l şi obiectivele d i n t r e c u t .
A t r e b u i t , c a vre-o c â ţ i v a i n g i n e r i
r o m â n i t i t r a ţ i şi alţi i n t e l e c t u a l i , să
ş o m e z e prin T i m i ş o a r a p e n t r u c a să
s e o b s e r v e ; c ă d a t o r i t ă a c e s t o r or­
g a n i z a ţ i i , cari a u c a p t a t şi b u n ă vo­
inţa inconştientă a unor elemente
aşezate să reprezinte statul, deci
i n t e r e s u l n a ţ i o n a l , în v r e m e c e ro­
m â n i i ş o m e a z ă şi s u n t boicotaţi, din
s t r ă i n ă t a t e ni s e a d u c d r e p t specia­
lişti şi ingineri, c a z a n g i i şi a l t e ele­
m e n t e n e p r e g ă t i t e , i a r d e a s u p r a mi­
zeriei g e n e r a l e s ă c o n s o l i d e a z ă , p e s t e
s t a t u l politic o p u t e r n i c ă o r g a n i z a ţ i e
e c o n o m i c ă s t r ă i n ă c u totul i n t e r e ­
sului şi spiritului a c e s t u i s t a t .
Românul anchilozat de balastul,
p e c a r e i 1-a a ş e z a t p e p i c i o a r e r e ­
gimul maşter de veacuri n u numai
că n u s'a p u t u t l u a la î n t r e c e r e în
n u m e l e egalităţii şi libertăţii c u ele­
mentul minoritar ajutat de puternice
organizaţii dirigiate de peste hotare,
d a r a î n c e p u t s ă s e s i m t ă s t r ă i n în
c a s a s a p r o p r i e . J u g u l u i politic i-a
l u a t locul j u g u l e c o n o m i c , ce-1 îm­
p i n g e în m i z e r i a , c e d e s c h i d e dru­
mul s p r e a n a r c h i e .
E inutil s ă m a i r e p e t ă m , c ă î n
a s e m e n e a condiţiuni, ideia n a ţ i o n a l ă
n u a r e n e v o i e d e p r o p a g a n d i ş t i în
B a n a t , căci r e a l i t ă ţ i l e s u n t m a i con­
v i n g ă t o a r e d e c â t fraza şi v e r b u l .
Aceleaşi realităţi demonstrează, că
ideile cele m a i g e n e r o a s e , c a a c e i a
a libertăţii şi egalităţii, r ă m â n g e n e ­
r o a s e n u m a i a t â t t i m p , c â t t i m p a-
p l i c a t e , ele n u d a u r e z u l t a t e l e p e
c a r i le-au d a t în B a n a t .
P r i n p r i s m a a c e s t o r r e a l i t ă ţ i exa­
m i n â n d o p e r a m a r e l u i A u r e l C. P o ­
pò vici, „Naţionalism sau democra­
ţie", î n ţ e l e g e m m a i b i n e d e c e e a a
t r e b u i t s ă fie s c r i s ă d e u n b ă n ă ţ e a n .
D e c e a c e s t b ă n ă ţ e a n a fost p r o m o ­
torul ideii n a ţ i o n a l e d e aici.
^ ^ I I I ^ I « «
CLIPA HOTĂRÂRII
a r o u l b u c u r e ş t e a n a luat o o-
fensivă. C e l e l a l t e b a r o u r i ale
ţării i-au r ă s p u n s . D e a l u n g u l u n u i
p ă m â n t adesea pângărit, prea ade-
s e a o r i s p e c u l a t , ş e r p u e ş t e i a r fio­
rul r ă s v r ă t i r i i .
Sprijinit d e p u t e r n i c a personali­
t a t e a d-lui D r . Al V a i d a V o e v o d ,
d r e p t u l r o m â n e s c şi-a r e c u c e r i t ac­
t u a l i t a t e a . C i n e l'a a u z i t a c u m câ­
t e v a zile p e fostul fruntaş naţional-
ţ ă r ă n i s t , a simţit de s i g u r t r e s ă r i r e a
unei renaşteri.
L u p t a î n c e p u t ă a c u m 14 ani d e
un t i n e r e t ce n ' a v e a c u el d e c â t
a r m a c r e d i n ţ e i îşi r e d o b â n d e ş t e a-
c u m o l u m i n o a s ă a c t u a l i t a t e . Celor
c e s p u n e a u a t u n c i acelui t i n e r e t :
O c u p a ţ i v ă d e c a r t e , l ă s a ţ i proble­
m e l e ţării în g r i j a n o a s t r ă , le-a
r ă s p u n s a c u m cu a u t o r i t a t e a u n u i
om ce a a t i n s culmile e x p e r i e n ţ i i
d-1 V a i d a V o e v o d . R ă s p i c a t , c u o
v i b r a ţ i e a g l a s u l u i şi o h o t ă r î r e a
g e s t u l u i d o v e d i t o a r e a u n e i neclin­
t i t e c r e d i n ţ e , d-sa a a t a c a t p r o b l e m a
infiltraţiilor s t r ă i n e n u n u m a i în do­
m e n i u l m ă r g i n i t al u n o r profesii, ci
l ă r g i t ă , î m b r ă ţ i ş a t ă în cadrul u n e i
primejdii n a ţ i o n a l e ce n u m a i în-
BCU Cluj / Central University Library Cluj
gădue nepăsări.
Căci a m fost n e p ă s ă t o r i . î n t r ' o
ţ a r ă î m b e l ş u g a t ă , a m c u l t i v a t ne­
contenit o încăpăţânată amăgire de
m a i bine. P ă t r u n ş i d e o c o n ş t i i n ţ ă
d e s t ă p â n i , n ' a m v r u t s ă v e d e m stă­
pânirea n o a s t r ă destrămându-se.
Ştiind c ă a v e a m o ţ a r ă , s p u n â n d
că a c e a s t ă ţ a r ă va r ă m â n e a n o a s t r ă ,
n e - a m moleşit naiv în i n d u l g e n ţ e .
G l a s u r i t i n e r e ş t i s'au r i d i c a t , r o s t i n d
primejdia. A m zâmbit. Răsvrătiţii
u n u i i d e a l a u fost loviţi. Ne-a p ă r u t
r ă u ; d a r a m t ă c u t . N e î n ţ e l e ş i înţe­
lepţi a i u n e i lumi ne-au sfredelit
conştiinţa. A m v i b r a t o clipă ; a m
c r e z u t o clipă ; a p o i a m u i t a t . P â n ă
când, sguduiţi de tenacitatea unora,
înfioraţi d e glasul altora, n e - a m d a t
s e a m a c ă r ă s v r ă t i ţ i i u n u i ideal a-
v e a u d r e p t a t e , c ă n e î n ţ e l e ş i i înţe­
lepţi ai u n e i lumi a v e a u d r e p t a t e ,
fiindcă însfârşit, d e a l u n g u l u n o r a n i
ITALIA-ROMÂNIA
Din ce în ce legătura de sânge între Italia
şi România se pune în evidenţă printr'o în­
ţelegere şi dragoste desăvârşită.
Căminul şi Şcoala din Roma, vizitele ce
ne tac marii cărturari ai Italiei, dovedesc
strângerea unor relaţiuni cât mai cordiale,
de oare ce România este o soră a ei latină.
Dorinţa noastră cea mai vie este ca Italia,
Regele ei şi marele Mussolini să ne considere
în adevăr aşa cum suntem : mândrii de obâr­
şia romană şi admiratori ai Italiei de astăzi.
Cu prilejul vizitei la Bucureşti şi conferin­
ţelor penalistului Profesor Gramatica, din
luna trecută, acesta a avut fericita idee să
culeagă într'un album care să fie oferit Du­
celui, expresiunea sentimentelor cărturarilor
de seama români cu privre la Ttalia.
CELE TREI CRIŞURI
de O. Densuşianu-fitil
de r u ş i n o a s ă n e p ă s a r e , a b u z u l s t r ă i n
n e c o v â r ş e a Astfel, c o n ş t i i n ţ a ro­
m â n e a s c ă s'a r e a p r i n s . T r e b u e să-i
p ă s t r ă m flacăra. Zi cu zi, clipă c u
clipă, să h r ă n i m a c e s t foc. D i n ceia-
Dr. Alex. Vaida Voevod
c e în t r e c u t a fost o î n ă b u ş i t ă r ă s -
v r ă t i r e , să f a c e m b i r u i t o a r e a înain­
t a r e a u n u i n e a m . A m r ă b d a t des­
tul. A m î n t â r z i a t destul.
Ofensiva a v o c a ţ i l o r r o m â n i să de­
vie ofensiva u n e i ţări. A sosit clipa
să n e h o t ă r â m . E p o a t e u l t i m a clipă;
dar e a noastră. E încă a noastră.
C ă c i s t r ă b a t e m a c e a înfiorare splen­
d i d ă , c a r e face din a v â n t u l u n u i
popor o voinţă de putere.
I n t e l e c t u a l i ai ţării, s t r â n g e ţ i r â n ­
durile! Contopiţi dreptul vostru cu
a c e i a c a r e s'au r i d i c a t s p r e a-1 a-
p ă r a p e al lor. D r e p t u r i l e n o a s t r e
s u n t aceleaşi, c ă c i p o r n e s c d e la u n
s i n g u r d r e p t : cel r o m â n e s c . A c e s t
d r e p t , pe c a r e s t r ă i n ă t a t e a n u în­
t o t d e a u n a 1-a î n ţ e l e s , e c o n d i ţ i a
noastră de existenţă. E dreptul unui
n e a m c a r e d u p ă v e a c u r i d e luptă,
d e î n ă l ţ a r e şi d e g â n d i r e v r e a s ă
păstreze biruinţa acestei lupte.
A m ş o v ă i t p r e a mult. Să r i d i c ă m
capetele, să sguduim neîncrederile.
Să î n c o r d ă m , î n t r ' o n e î n d u p l e c a t ă
îndârjire, e n e r g i i l e c e n e - a u î n t r e ­
git, î n t r e g i r e a a c e a s t a e s t e a n o a s ­
t r ă . A-i î n t u n e c a b i r u i n ţ a , a r în­
s e m n a că a v â n t u l ce ne-a dat-o n ' a
fost o n e c l i n t i r e eroică, ci u l t i m a
e x a l t a r e a u n u i n e a m obosit.
I a r istoria n o a s t r ă , o l e g e n d ă .
Dintr'acestea desprindem pagina ce a scris
Profesorul de Clinică de la Fac de Medicină
din Bucureşti, — d-rul Bacaloglu, şi în care
se reflectează iubirea şi recunoştinţa Româ­
niei pentru splendida Italie de astăzi.
Cu adâncă bucurie sufletească ve"
dem sporind mărturiile de apropriere
italo-română. Şi cum a r putea fi altfel ?
Românul spune „Sângele apă nu se
face" Ori ce bucurie, ori ce succes al
Italiei are un ecou puternic în opinia
publică românească Şi pentru Italia nu
e oare o mândrie să vadă puterea vi­
tală a culmilor lui Traian care în mij­
locul străinilor, năvălirilor i-arbare, au
mm^mmmfmm
conservat, portul, limba şi obiceiurile?
Vitalitatea, nemurirea sângelui latin
este dovedită prin dăinuirea Principa­
telor. Şi apoi, în realizarea României
Mari, coincidând cu magnifica operă
a geniului Mussolini, care a ridicat Ita­
lia de astăzi pe culmi însorite
Din punctul de vedere medical, admi­
r ă m lucrările italiene în toate direcţi­
unile : fiziologie, clinică, enducronolo-
gie. Vizita Prof. Pende la Bucureşti
a fost o admirabilă sărbătoare Ştiinţi­
fică italo-română. Ele vor servi gene­
raţiilor tinere drept exemplu şi imbold.
D a r admiraţiunea noastră merge mai
cu seamă astăzi spre realizările de igie­
nă socială ale Ducelui.
Dopolavoro — maternità — infanzia.
Grija pentru omul care munceşte, pen­
tru situaţiunea adesea precară a mun-
cei, pentru sfânta ei operă de zămis­
lirea generaţiei ce va să vină, şi apoi
opera de proteguire a acestui copil
care îşi cere şi el dreptul la viaţa.
Graţie Ducelui, sanatorii pentru tu-
berculoşi au fost create, lupta antitu-
berculoasă a scăzut punctul celor atinşi
de teribila boală. Iar malaria celebră
în regiunea mlaştinelor romane, va dis­
părea graţie secarei bălţilor pontine.
Pe lângă frumuseţea de neîntrecut a
Romei eterne, şi a întregei peninsule
în care geniul omenesc a strâns co­
mori de artă, noi Românii suntem fe­
riciţi a admira sufletul naţiunei Italiene,
splendid reprezentat prin energia şi
geniul marelui Mussolini. In realizarea
politicei fasciste, individualitatea omu­
lui rămîne întreagă, isvor nesecat pus
în serviciul unei opere sociale, operă
de ridicare a naţiunei.
In Italia de azi. graţie conducători­
lor ei şi a calităţilor inerente rasei la­
tine, există un fericit optimism rezul­
tat al înbinărei instinctului cu naţiunea.
In numărul din Iunie închinat de re­
vista fratelui meu. colonelul Gh. Ba­
caloglu «Cele Trei Crişuri» realizărilor
fasciste, Elena Bacaloglu, o ferventă
admiratoare a Italiei şi a Ducelui, ca­
racterizează cu drept cuvânt perso­
nalitatea covârşitoare a lui Mussolini
în chipul următor ; «Intrânsul vom găsi :
religia patriei, simfonia vieţei, poema
iubirei. E un artist al zilelor fugitive
care se s c u r g şi poetul marilor forţe
creatoare.»
Prof. Dr. C. Bacaloglu.
Benito Mussolini.
mMssmmmmmm CELE TREI
C
ONS
TAN
ŢA—MA
M A
A
I
Din realizările actualului
C7)echiul Tomis,
r în cuprinsul
căruia s'au odih­
nit, în drum spre
cucerirea lânei de
aur, Argonauţii, se
a r u n c ă pe trepte
de stâncă, deasu­
pra mării, atrăgă­
tor şi plin de mă­
reţie. Linia tăiată
de apele orizontu­
lui nu-şi întunecă
profilul până ce-şi
scaldă poala în a-
zur ci, dimpotrivă,
odihnită în albăs-
trimile văzduhului,
amestecă în lumi­
nă culori nenumă­
rate prăfuite în al­
bul ce p ă s t r e a z ă
tonuri de marmo-
r e a n ă singurătate.
Chipul surghiu­
nitului O V i d i u
parcă visează încă
o tristie lugubră Din
preajmă-i, amestecul de
clădiri se prăvale năval­
nic, gata să scurme în
adâncimi de ape după o
linişte care îndeajuns îl
BCU Cluj / Central University Library Cluj
copleşeşte. Dincoace, ne­
tezeşte cărările depăr­
tării, străjuind la porţile
Dobrogei, răspântia ce-şi
OVIDIV duce praful luminii către
Mangalia şi face cruce
între m a r e şi smârcurile
Dunării.
Ovidius. Constanţa, perla mă­
rii, s'a bucurat în ultima
vreme de îmbunătăţiri cari au întrecut aşteptările. Mulţu­
mită străduinţelor actualului primar, d. Horia Grigorescu,
vechia înfăţişare, pitorească, de altfel, a prins tonuri de
civilizată reînnoire, rivalizând cu cele mai vestite cetăţi de
coastă ale Mediteranei Căci, socotită cea mai de seamă
staţiune balneară maritimă a României, Constanţa se în­
frumuseţează pe zi ce trece, conglomerând în alcătuirea
ei specificul românesc adăogat la vechiul amestec de nea-
Mamnia: Vedere spre mare dupe terasa Cazinoului.
CRIŞURI mmmwmmm®m
primar Horia Grigorescu.
Mamaia: noul Cazinou.
muri a căror trecere prin câmpia Dobrogeană r ă m â n e încă
distinctă.
Dar Constanţa nu-şi mărgineşte frumosul în stavila în­
chegării ei Drumul care duce la Mamaia e plin de farmec
şi de neobişnuită originalitate. Valea Canarei ascunde o-
chilor marea, dar nu-i tăinuieşte neastâmpărul L e g e n d a
sprintenă în versul: Agea ciogiuc, agea M a m a i a , s p u n e că
fata îndrăgostită peste fire, ca să scape de pacostea unei
ocări, prin milostivirea lui Dumnezeu a fost prefăcută în
punte de nisip, d r u m între ape, statornicit ca mijloc de
trecere a copilei spre limanul de dincolo de pierzanie.
Plaja minunată a Mamaiei r ă m â n e una dintre cele mai
vestite din lumea întreagă. E a îşi Învestmânta parcă nisipul
în aurul coborît din răcoarea copacilor ce împânzesc cără­
rile dintre cele două hotare. Căci povârnişurile mâncate
de ape leagă Constanţa de Mamaia printr'un brâu de sal­
câmi ce străjuiesc vii aruncate în lumină pe coaste.
Realizările din ultima vreme, pe t ă r â m edilitar, ale d-lui
Horia Grigorescu, primarul Constanţei, au contribuit într'o
largă măsură la punerea în valoare a singurei noastre sta­
ţiuni balneare cu aspect mai mult decât civilizat.
Pavarea în ultimul timp cu piatră de granit a celor mai
însemnate străzi ale Constanţei, împietruirea pieţelor, ca­
nalizarea cu apă potabilă a cartierelor centrale şi mărgi­
naşe, consolidarea malurilor, întreţinerea şi termi­
narea localurilor comunale, construcţiile noui, prin­
tre cari rămâne, fără îndoială, cea mai de seamfl,
Pavilionul de la Mamaia, alături de biserica Sft.
Împăraţi Constantin şi Elena, precum şi desăvârşi­
rea lucrărilor în legătură cu şirul de coline depe
plaja Mamaiei, — iată atâtea temeinice dovezi că
sub primariatul d-lui Horia Grigorescu s'au realizat
lucrări de o netăgăduită valoare, prin cea mai în­
ţeleaptă şi mai gospodărească dragoste faţă de pi­
torescul Constanţei.
E un adevăr la care se adaogă admiraţia cer­
cetătorilor într'o vreme când. delà un capăt la ce­
lălalt al lumii, grija edililor nu e alta decât să dea
oraşelor pe cari le cârmuiesc aspectul impus de
cerinţele tehnicei moderne.
Fiindcă, dacă din capul locului, Constanţa, cu
împrejurimile ei, a fost numită pe drept cuvânt
perla Mării Negre, azi, când mulţumită priceperii
şi hărniciei d-lui Horia Grigorescu, îşi desvăluie sub
nouă înfăţişare podoaba de înfrumuseţări treptat şi
•L artistic realizate, ea r ă m â n e , nu numai lăcaşul de
recreaţie şi de însănătoşire, dar şi o cetate a co­
morilor la porţile Orientului. In preajmă i, călătorii
ce se abat din Răsărit, simt mâna creatoare care
peste trecut a r u n c ă praful de aur al înnobilării.
G. B.
m?m>mmMwm>m CELE
Pitorescul fini. Bihor : Briile Felix.
POLITICA EXTERNĂ
ACTUALI
T ĂŢI POLI
T I
C E
Ce e x e r c i t ă in p r e z e n t în vechiul
G/ continent o permanentă ame­
n i n ţ a r e a războiului, în d i s p r e ţ u l
t r a t a t e l o r d e p a c e , c o n s i d e r a t e ca şi
BCU Cluj / Central University Library Cluj
îu t r e c u t tot c a p e t e c e d e h â r t i e .
D e o p a r t e G e r m a n i a , c a r e , cu un
simplu ordin ministerial, pe baza
noii legi m i l i t a r e , p o a t e s c o a t e
1.250.000 soldaţi în m o d p e r m a n e n t ,
b i n e utilaţi, d u p ă c u m a r a t ă g e n e ­
ralul B a r a t i e r în «Le T e m p s » , p e d e
alta o î n l ă n ţ u i r e d e s i s t e m e colec­
tive î n t r e m a r i l e şi micile p u t e r i ,
p e n t r u a o b ţ i n e î n c e r c u i r e a focare­
lor d e a g i t a ţ i e a m e n i n ţ ă t o a r e .
In t o a t e conflictele j u d e c a t e suc­
cesiv, S o c i e t a t e a N a ţ . s'a d o v e d i t u n
e x c e l e n t p a r a t o n e r . T o a t e frecările,
ciocnirile d e i n t e r e s e , î n t r e p o p o a r e ,
a u fost d e s c ă r c ă r i e l e c t r i c e m a i m u l t
s a u m a i p u ţ i n s g o m o t o a s e , luminoa­
se, d a r t r e c ă t o a r e . P a r t i d a m a r e şi
p e r i c u l o a s ă , se j o a c ă î n t r e G e n e v a
şi Berlin, t o c m a i fiindcă r a p o r t u r i l e
dintre aceste două organesunt rupte.
D-l H i t l e r d e g a j a t din forul S. N.
t a r e p e p u t e r e a şi p r e g ă t i r e a a r m a ­
tei, a r u n c ă s ă g ă ţ i a m e n i n ţ ă t o a r e , ori
a r u n c ă r a m u r a d e m ă s l i n c u m a fost
cazul cu D l Rudolf H e s s ; d o r i t o r d e
p a c e (?), î n t i n d e o m â n ă p r i e t e n o a s ă
a d v e r s a r i l o r , d a r cu condiţiuni.
D e b u n ă s e a m ă se p u n e o î n t r e b a r e
i s v o r â t ă din b u n s i m ţ : d e c e u n
popor pe care nimeni n u l ameninţă,
v r e a cu orice p r e ţ să se î n a r m e z e
la m a x i m u m ?
S e v e d e d e aci c ă s u b loialitatea
g e r m a n ă se a s c u n d e o î n t r e a g ă po­
litică d e c u c e r i r e , d e r e d o b â n d i r e a
bunurilor pierdute.
Politica D-lui Hitler a fost delà în­
c e p u t şi b r u s c a t ă şi h o t ă r â t ă p e n t r u
î n t ă r i r e a poporului g e r m a n , în hota-
TREI CRIŞURI n s s m s m
c u r e n t ostil, opinia p u b l i c ă j u c â n d
u n m a r e rol social şi politic, p e c a r e
g u v e r n e l e n u l p o t elimina c u uşu­
rinţa. Eşirea neaşteptată a Prinţu­
lui d e W a l l e s , m o ş t e n i t o r al tronu­
lui, a fost o i n d i c a ţ i e a u n e i p ă r ţ i
din o p i n i a p u b l i c ă e n g l e z ă .
T o t a s e m e n e a în R u s i a . D i c t a t u r a
sovietică, ca şi c e a v e c h e ţ a r i s t ă ,
înăbuşe credinţele fără a l e nimici.
S e ştie că i m e d i a t d u p ă r ă z b o i , G e r ­
m a n i a p r e v ă z ă t o a r e , c u spiritul te­
n a c e şi m e t o d i c d e r e f a c e r e , a în­
v e s t i t m a r i c a p i t a l u r i , p e r s o n a l teh­
nic şi specialist p e n t r u î n t r e p r i n d e ­
rile i n d u s t r i a l e , c o m u n i c a ţ i i şi ar­
m a t ă . In R u s i a , n o u a d o c t r i n ă şi o-
fensivâ a n t i s e m i t ă a D-lui H i t l e r , a
înstrăinat simpatiile guvernanţilor
din R u s i a , fapt c a r e a c o n t r i b u i t la
s c h i m b ă r i d e a x politic, în f a v o a r e a
F r a n ţ e i şi a p ă c e i ; d e altfel, s i m p a ­
tiile Rusiei p e n t r u G e r m a n i a s u n t
vechi.
î n s ă ş i i n t r a r e a R u s i e i în r ă z b o i u l
m o n d i a l c o n t r a G e r m a n i e i a fost d e
faţadă, t r ă d ă t o r i i şi t r ă d a r e a pân­
d e a u la u ş e . D o v a d ă c ă la p r i m u l
s e m n a l s'a p r o d u s p e front o p a s i
d e : Col. George Bacaloglu. v i t a t e p e t o a t ă linia ; a r m a t e l e m e r ­
geau spre descompunere, sentimen­
rele lui s u b t o a t e r a p o r t u r i l e , în spe­ tul n a ţ i o n a l e r a s f ă r â m a t . P o p o r u l
cial cel militar, şi a p l i c a r e a politicii a m e ţ i t a c ă z u t în b r a ţ e l e lui K e r e n -
d e c o n s e r v a r e , şi r e g e n e r a r e a s â n g e ­ ski şi ale bolşevismului.
lui g e r m a n .
îmi amintesc o întâmplare, petre­
Politica e x t e r n ă a G e r m a n i e i , su­ c u t ă la P e t r o g r a d , d u p ă i n t r a r e a
p r a v e g h e a t ă d e Soc. Naţ., în n e p u ­ R o m â n i e i în r ă s b o i . Mă g ă s e a m la
tinţă de a activa, a interesat-o mai P e t r o g r a d , în m i s i u n e oficială. Evi­
p u ţ i n şi a n u m e a t â t c a s ă m e n ţ i n ă d e n t e r a c ă a r i s t o c r a ţ i a r u s ă e r a pri­
pretutindeni sentimentul naţional z o n i e r u l s e n t i m e n t u l u i g e r m a n , a-
t r e a z şi n e s d r u n c i n a t e c o n t a c t u l şi fară d e Ţ a r , c a r e e r a ostil, şi par­
l e g ă t u r a c u teritoriile n ă z u i t e , fără tizan al războiului c o n t r a G e r m a ­
a irita s p i r i t e l e delà G e n e v a . niei. U n m a r e publicist Menşicov,
A s a s i n a r e a lui Dolffus, a fost o s c r i a la i n t e r v a l e a r t i c o l e c o n t r a d i c ­
ţ â ş n i r e n e a ş t e p t a t ă ori r ă u g â n d i t ă , torii, p e n t r u şi c o n t r a G e r m a n i e i ,
c a r e — s p r e d e z o l a r e a D-lui Hitler, a a m e s t e c â n d a d e v ă r u l cu m i n c i u n a .
s p a r t e c h i v o c u l italian în f a v o a r e a D u p ă m o b i l i z a r e a r u s ă din 1914, Ţ a ­
adversarilor. rul în p e r s o a n ă î n c o n j u r a t d e s u i t a
S t r e s s a p r i n î n ţ e l e g e r e a persoa­ lui, în c a r e din î n t â m p l a r e m a i toţi
nelor proeminente MacDonald, La­ a v e a u n u m e n e m ţ e ş t i , se d u s e la Mos­
val, Mussolini, a fost p u n c t u l culmi­ cova să cetească poporului pravos­
l a v n i c m a n i f e s t u l d e m o b i l i z a r e şi
n a n t al s o l i d a r i t ă ţ i i p e n t r u asigu­
proclamaţia de război.
r a r e a păcei. D e t ă r i a a c e s t e i înţe­
legeri la c a r e s'a a s o c i a t R u s i a , de­ Un mujic, sosit la M o s c o v a c a să
pinde pacea de mâine a Europei. a s c u l t e p e Ţ a r , a î n t r e b a t p e u n ve­
S e ştie î n s ă , că A n g l i a a r e d e lup­ cin al s ă u , c u m c h i a m a p e c u t a r e
tat peste voinţa guvernelor, cu o G e n e r a l î m b r ă c a t în alb d e l â n g ă
p a r t e din o p i n i a publică ş o v ă e l n i c ă , î m p ă r a t u l ? I se r ă s p u n d e : C o n t e l e
c a r e p r e d i c ă m e r e u î n ţ e l e g e r e a şi A d e l b e r g . — D a r , cellalt b ă t r â n ?
chiar apropierea de Germania, de G e n e r a l u l F r e d e r i c h . C e l l a l t ? - Con­
c a r e o l e a g ă m a i m u l t e afinităţi şi tele M a i e r l i n g , etc. S ă t e a n u l uluit
i n t e r e s e c a d e F r a n ţ a . D r a m a psi­ de atâta intimitate a împăratului cu
hologică a M a r e i B r i t a n i i , e s t e a c e s t nişte nemţi, rosti făcând o cruce :
Dacă după atât de scurtă vreme
s'au l u a t p r i z o n i e r i a t â ţ i a g e n e r a l i
şi conţi n e m ţ i , a s t a î n s e a m n ă c ă
G e r m a n i i n u pot l u p t ă şi p o a t e r ă s -
boiul se va sfârşi d e g r a b ă . Şi făcu
iarăşi s e m n u l crucii.
A s t ă z i , R u s i a oficială e s t e a l i a t a
F r a n ţ e i şi u n u l din p u n c t e l e d e rea­
z e m ale p ă c e i . A l i a n ţ a F r a n ţ e i cu
A n g l i a şi Italia s ă v â r ş i t e la S t r e s s a ,
şi în u r m ă cu R u s i a , e s t e o g a r a n ţ i e
a p ă c e i g e n e r a l e , a t â t t i m p c â t so-

l i d a r i t a t e a lor v a fi m e n ţ i n u t ă .
A c e s t a e s t e m a r e l e s e m n d e între­
bare de actualitate: Solidatitatteade
la Stressa. P e d e a l t ă p a r t e p e A n g l i a
o interesează dominaţiuneamărei,şi
r e a c ţ i u n e a c o n t r a u n e i p ă r ţ i a opi­
niei publice, p e Italia, c h e s t i a Abi-
siniei, căci i a t ă c u m d e c l a r ă D-l Mu-
solini, d u p ă o l u n ă d e l à m a r e l e eve­
n i m e n t politic delà S t r e s s a : « A t u n c i
când e v o r b a d e a c r e i a u n i m p e ­
riu s a u d e a-1 a p ă r a , n i m e n i n ' a ţi­
nut s e a m a de părerea lumei ; jude­
cători ai i n t e r e s e l o r n o a s t r e şi ga­
r a n ţ i ai viitorului n o s t r u s u n t e m noi,
n u m a i noi, exclusiv noi, şi n i m e n i
altul....» C â t p r i v e ş t e F r a n ţ a , m a r e a
şi p u t e r n i c a F r a n ţ ă , a v â n d u n p a r l a ­
ment de slabă coeziune naţională
CANDELABRUL
d e : Anton Cehov.
i n â n d la s u b s u o a r ă u n obiect
învelit în n-rul 23 al z i a r u l u i
«Veştile B u r s e i » , S a ş a S m i r n o v ,
unic fiu al m a m e i sale, făcu o fi­
g u r ă l u n g ă ş i i n t r ă în c a b i n e t u l
doctorului Koşelkor.
— E i b ă e t e d r a g ă — s t r i g ă docto­
rul—cum te simţi? Ce mai nou?
S a ş a făcu cu ochiul, p u s e m â n a
BCU Cluj / Central University Library Cluj
p e i n i m ă şi d e c l a r ă e m o ţ i o n a t .
— M a m a v ă t r i m e t e s a l u t u l ei,
Ivan Nicolaevici, şi m ' a î n s ă r c i n a t
să v ă m u l ţ u m e s c . S u n t s i n g u r u l fiu
al m a m e i m e l e şi dv. mi-aţi s a l v a t
viaţa... M'aţi v i n d e c a t d e o boală
g r e a , şi n u ştiu c u m s ă v ă d o v e d i m
recunoştiinţa noastră.
— Să n u m a i v o r b i m d e a s t a , făcu
doctorul. A l t u l în locul m e u a r fi
făcut la fel.
— S u n t s i n g u r u l fiu al m a m e i
mele... S u n t e m s ă r a c i şi, d e s i g u r ,
lipsiţi d e mijloace p e n t r u a v ă plăti.
A s t a n e s u p ă r ă , d-le doctor.... însă,
d â n s a şi c u m i n e , s i n g u r u l ei fiu,
v ă r u g ă m s ă p r i m i ţ i a c e s t obiect d e
preţ, u n bronz.... o o p e r ă d e a r t ă .
— De ce? protestă doctorul.
— Nu, v ă r o g , n u refuzaţi, con­
tinuă Saşa deschizând pachetul.
Refuzul d-v. n e - a r mâhni.... E u n
obiect f o a r t e frumos.... Ne-a r ă m a s
d e la t a t a şi e o a m i n t i r e scumpă...
T a t a v i n d e a bronzuri.... şi n o i con­
t i n u ă m t r a d i ţ i a lui....
S a ş a s c o a s e o b i e c t u l şi îl p u s e
pe masă. E r a un candelabru de
bronz, l u c r a t c u m u l t ă a r t ă . R e p r e ­
zenta un g r u p : pe piedestal, două
femei g o a l e în a t i t u d i n i p e c a r e n u
le-aş p u t e a d e s c r i e , din lipsă d e în-
drăsneală. Aceste temei zâmbeau
cu u n a e r a t â t d e o b r a z n i c î n c â t ,
d a c ă n ' a r fi t r e b u i t s ă s p r i j i n e c a n ­
delabrul, t e ai fi a ş t e p t a t s ă s a r ă d e
Pe p i e d e s t a l p e n t r u a s e d e d a la o
b a c a n a l ă p e c a r e nici n u v r e a u s ă
mi-o î n c h i p u i . V ă z â n d c a d o u l , doc­
torul se s c a r p i n ă î n c e t d u p ă u r e c h e ,
tuşi şi suflă n a s u l :
CELE TREI CRIŞUR1
m i n a t ă d e c o m u n i ş t i şi socialişti, îşi
a p ă r ă s t a b i l i t a t e a francului, c u jert­
fa p r e s t i g i u l u i şi s i g u r a n ţ e i ei, î n
lipsa c u m p l i t ă a o a m e n i l o r d e S t a t ,
d e c a r i F r a n ţ a n ' a fost lipsită nici
o d a t ă , d u p ă c u m se p l â n g e L u c i e n
R o m i e r , în «Le F i g a r o » , g â n d i n d u -
s e cu m e l a n c o l i e la t r e c u t u l ei, d â n d
alarma: «N'avemoameni » Atunci,
s e p u n e î n t r e b a r e a firească : d e c e
n u se dizolvă a c t u a l u l p a r l a m e n t ?
Dece nu se întăreşte, curentul naţio­
nalist d e d r e a p t a , c u r e n t al spiritu­
lui v r e m e i ?
O r i c a r i a r fi g r e u t ă ţ i l e , interesele,
şi a m b i ţ i u n i l e a c t u a l e , l e g e a b u n u l u i
s i m ţ a p ă c e i e u r o p e n e , c r e d e m că
v a triumfa. C â t t i m p ? E s t e e n i g m a
viitorului.
(Trad, de O D.)
— D a ! e u n l u c r u foarte frumos,
şopti, dar... c u m să zic... e c a m i n d e ­
cent... Mai r ă u c h i a r !
— Pentruce?
— Nici ş a r p e l e ispititor n ' a r fi
putut inventa ceva mai turburător...
S ă p u n u n astfel d e l u c r u p e m a s ă
a r fi, deh... să-mi c o m p r o m i t c a s a .
— Ce stranie concepţie despre
a r t ă a v e ţ i , d-le d o c t o r ! s p u s e S a ş a ,
j i g n i t . E o o p e r ă d e a r t ă , priviţi
b i n e ! A t â t a f r u m u s e ţ e şi e l e g a n ţ ă
v ă încântă... P r i v i n d a t â t a perfec­
ţiune, uiţi t o a t e l u c r u r i l e p ă m â n ­
teşti... P r i v i ţ i c â t ă e x p r e s i e , c â t ă
mişcare !
— î n ţ e l e g foarte b i n e t o a t e a c e s t e a ,
d r a g ă prietene, întrerupse doctorul,
d a r a m familie ; copiii m e i s e j o a c ă
aici ; s u n t femei c a r e vin...
— D e s i g u r , d a c ă p l e c ă m delà u n
p u n c t d e v e d e r e vulgar, a c e a s t ă
c a p o d o p e r ă p o a t e s ă facă o a l t ă
impresie... d a r , d-le doctor, d e p ă ş i ţ i
vulgarul... cu a t â t m a i m u l t cu c â t
refuzul dv. n e a r m â h n i , p e m i n e şi
p e m a m a . S u n t s i n g u r u l ei copil şi
dv. mi-aţi s a l v a t v i a ţ a . V ă d ă m ce-
i a c e a v e m m a i s c u m p . . . şi r e g r e t ă m
c h i a r c ă n ' a v e m î n c ă u n altul pen­
t r u a-1 face «pendant»...
— Mulţumesc, dragă, vă sunt
foarte recunoscător... omagiile mele
m a m e i d-tale, totuşi, copiii m e i s e
j o a c ă aici, s u n t femei c a r e vin... In-
sfârşit, îl p ă s t r e z . E f o a r t e g r e u să-ţi
explic...
— Nu-i n i m i c d e explicat, făcu
S a ş a , b u c u r o s . P u n e ţ i a c e s t can­
d e l a b r u aici, l â n g ă v a s . A h , ce pă­
c a t c ă n ' a m p e r e c h e a lui!... L a r e ­
v e d e r e , d-le d o c t o r .
D u p ă p l e c a r e a lui S a ş a , docto­
rul privi lung candelabrul, se scăr­
p i n a din n o u d u p ă u r e c h e şi m e d i t a .
— E f o a r t e frumos, e a d e v ă r a t ;
e p ă c a t , să-1 a r u n c . . . d a r n u pot să-1
păstrez... Hm... i a t ă o p r o b l e m ă !
C u i să-1 d a u ?
D u p ă î n d e l u n g ă g â n d i r e îşi a d u s e
» ^ » K H G » »
a m i n t e d e u n b u n p r i e t e n al lui, a-
vocatul Kripunov, care îi făcuse
m a i m u l t e servicii.
— Perfect, h o t ă r î doctorul. Ca
p r i e t e n , î i vine g r e u s ă p r i m e a s c ă
b a n i , d a r u n obiect e a l t c e v a . O să-i
a d u c a c e s t obiect ispititor. E b u r l a c
şi c u m e p u ţ i n u ş u r a t e c . . .
— B u n ă ziua, s c u m p e p r i e t e n e !
s p u s e , i n t r â n d în biuroul p r i e t e n u l u i .
Iată-mă... A m venit să-ţi m u l ţ u m e s c
p e n t r u serviciile ce m i le-ai adus...
Nu vrei să primeşti bani ; primeşte,
a t u n c i , a c e s t obiect... I a t ă .
V ă z â n d obiectul, a v o c a t u l fu en-
tusiasmat.
— D a r e s p l e n d i d ! Şi r ă z â n d —
D r a c e ! poţi s ă ispiteşti şi u n sfânt !
M i n u n a t ! . . . U n d e ai g ă s i t bijuteria
asta ?
O d a t ă m ă r t u r i s i t e n t u s i a s m u l lui,
a v o c a t u l a r u n c ă o p r i v i r e sfioasă
s p r e u ş ă şi s p u s e :
— D a r nu-1 pot primi, p r i e t e n e .
--- P e n t r u c e ?
— Fiindcă... m a m a v i n e d e s pe
aici... şi clienţii... şi a p o i m ă j e n e z
de servitoare.
— Nu, t e r o g , nu-1 r e f u z a ! s p u s e
d o c t o r u l g e s t i c u l â n d . A r fi u r î t din
p a r t e a ta. U n obiect d e artă... Pri­
v e ş t e ! C â t ă m i ş c a r e , c â t ă expresie...
H a i , altfel m ă j i g n e ş t i !
— Dacă ar avea măcar o haină,
cel p u ţ i n o frunză d e viţă...
D a r d o c t o r u l f ă c u u n g e s t defi­
n i t i v , eşi din a p a r t a m e n t u l lui Kri­
p u n o v şi b u c u r o s d e a s e fi d e s p ă r ­
ţit d e a c e l c a d o u c o m p r o m i ţ ă t o r ,
se î n t o a r s e a c a s ă .
D u p ă p l e c a r e a lui. a v o c a t u l exa­
m i n a c a n d e l a b r u l , îl p i p ă i şi, c a şi
d o c t o r u l , se î n t r e b ă ce s ă facă c u el.
«E delicios, p ă c a t să-1 a r u n c , d a r
nici nu p o t să-1 p ă s t r e z . Mai b i n e
să-1 d a u cuiva... D a , o să-1 d a u di­
s c a r a c o m e d i a n u l u i C h a m e k i n e . Ii
p l a c astfel d e l u c r u r i şi o să n e m e -
r e s c bine, d e o a r e c e d ă şi o r e p r e ­
z e n t a ţ i e î n beneficiul lui.
Zis şi făcut. C a n d e l a b r u l , împa­
c h e t a t c u grijă, fu d ă r u i t comicului
C h a m e k i n e . T o a t ă s e a r a , loja lui fu
asaltată de persoane venite să ad­
m i r e cadoul ; fu u n e n t u s i a s m ge­
n e r a l , s t r ă b ă t u t d e r â s e t e a b i a înă­
b u ş i t e . C â n d o a c t r i ţ ă se a p r o p i a
d e u ş ă şi î n t r e b a : «Se p o a t e ? » se
auzea îndată glasul comicului care
s t r i g a : «Nu. N u s u n t î m b r ă c a t ! »
D u p ă s p e c t a c o l , comicul d ă d u din
u m e r i , d e s f ă c u b r a ţ e l e şi d e c l a r ă :
— C e s ă fac c u ă s t a ? A m şi eu
casa mea. Primesc oameni, primesc
artişti... N u p o t să-1 a s c u n d î n t r ' u n
s e r t a r , c a o r i c e fotografie!...
— Vindeţi-o d o m n u l e , s p u s e coa­
forul c a r e î i s c o t e a p e r u c a . E la
mahala o femee care c u m p ă r ă bron­
z u r i vechi... D u c e ţ i - v ă ş i î n t r e b a ţ i
de d o a m n a Smirnov. T o a t ă lumea
o cunoaşte.
A c t o r u l u r m ă sfatul. D o u ă zile
m a i târziu, d o c t o r u l K o ş e l k o v m e ­
dita, cu u n d e g e t p e frunte.

N O T E
ÌVom/ academiciani.
După alegerea ca Preşedinte al Aca­
demiei Române a d-lui Al. Lapedatu,
ministrul cultelor şi artelor, alegere
din toate punctele de vedere bine me­
ritată, — ea simbolizând în întregime
Al. Lapedatu, Ministrul al Cultelor şi
Artelor şi Preşedinte al Academiei Române.
recunoştinţa şi admiraţia unei genera­
ţii de oameni luminaţi şi conştienţi, —
sub cupola nemuririi, la secţiunea is­
torică, în calitate de jurist, a fost ales
cu deplină încuviinţare d-1 N. Titulescu.
Propunerea a plecat de la d-1 Andrei
Rădulescu, ţinându-se seamă de per­
sonalitatea puternică a d-lui N. Titu­
lescu şi mai cu seamă de faptul că,
slujind cu adâncă pricepere interesele
ţării, d-sa, de şi n'a manifestat de mult
BCU Cluj / Central University Library Cluj
pe tărâmul juridic, a dat dovadă încă
din tinereţe de alese însuşiri creatoare.
In acelaş timp, printre membrii co­
respondenţi în secţia literară şi filoso­
fică a fost ales d-1 Tudor Vianu, pro­
fesor universitar, eminent publicist şi
una dintre cele mai valoroase perso­
nalităţi ale generaţiei tinere
Cincizeci de ani de la moartea
lui Victor Hugo
Printre marile liguri ale Franţei din veacul
trecut, Hugo a afirmat o vitalitate dublă:
literară şi politică. A fost un 'criilor de ac­
ţiune şi un gânditor combativ. A fost, într'o
vreme în care desfăşurările pe terenul social
erau încă străine artiştilor şi literaţilor ob­
sedaţi numai de arta lor, unul dintre artiştii
cari depăşiseră marginea simplei contemplaţii
pentru a se contopi în ritmul unor înaintări
sociale. Exilul la Jersey şi Guernessy a fost
singurateca culme a acelor avânturi ce s'au
numit politice şi care n'au fost dicât umane.
Monumentul lui K. Biilcescu
la Palermo.
In marginea gropii comune cu Nr. 15 din
cimiti, ul Rotoli din Palermo, printre chipa­
roşii negri ce se înşiruiesc de-a lungul aleii,
s • înalţă azi monumentul, simplu de altfe , 1 calitatea deosebită :
care se spună trecătorilor şi p-lerinilor că
acolo, printre osemintele altor tovaroşi de
mizerie şi uitare, se găsesc şi ale aceluia
care, în mişcarea de deşteptare naţională a
neamului românesc, a adus cea mai caldă
simţire şi cea mai înaripată exprimare. Mo­
numentul, din marmora de Cai rara, are as­
pectul unei stele funerare. Pe soclu inscripţia
simplă: N1C0LAE BÄLCESCU. Dedesubt
sunt săpate în piatră cuvintele mişcătorului
salut din urmă al scriitorului : „Cel din urmă
al meu cuvânt va fi încă un imn ţie, ţara
mea mult dragă". La baza monumentului,
inscripţia în limba italiană; Nella fossa co­
mune Nr. 15 giace Nicola Balcesco, storico
e patriotta romeno, morto in esilio a Pa­
lermo il 29 Nov. MDCCC LII.-Monumentul
e opera d-lui arh George Ionescu, membru
al şcoalei rumane din Koma.
Desvelirea statuii lui Spiru
Haret.
In faţa universităţii bucureştene şi în to­
vărăşia simbolică a celor doi ctitori ai cul­
turii româneşti, Gheorghe I.azăr şi Ion Heliade
Rădulescu, cum şi a imaginei în bronz a
Voevodului care, cel dintâi a dat fiinţă gân­
dului unirii tuturor românilor, s'a desvelit
statuia lui Spiru Haret.
Spiru Haret a fost matematician, dar pe
lângă simţul numerelor şi al spiritului posi­
tivist, a dovedit în rodnica lui activitate pe
teren cultural şi politic că era însufleţit dc
un ideal : ridicarea si întărirea păturii ţără­
neşti prie şcoală şi prin organizaţii econo­
mice şi culturale, mişcarea cooperatistă şi
cea pentru formarea obştiilor săteşti a avut,
sub îndemnurile lui, epoca lor de aur. A
fost cel mai mare dintre miniştrii învăţă­
mântului dinaintea războiului. Lucrările lui
de ştiinţă, — cunoscutele studii de»pre „me­
canica soctală —îşi au temeiul tot în ideia
generoasă a binelui social, care domină toată
concepţia şi toată opera sa.
CĂRŢI
Galla Tudor: La ti ni a da Dece s'a
Vorbit aşa puţin de această carte, când
despre literatura de alcov, este inun­
dată rubrica actualităţilor literare? Iată
ce a m gândit, când am terminat de ce­
tit ultima pagină din opera scriitoarei
Gallia Tudor
„Latiniada" este o operă de înaltă
inspiraţie, este o lucrare de factură su­
perioară. Împletită în firul legendelor
delà facerea Romei, până la declinul
marelui imperiu Roman, epopeea Lati-
niada îmbracă un original veşmânt de
inspiraţie. Scriitoarea a reuşit să ne
tălmăcească, prin mijlocirea versului
cea mai subciumată epocă a latinităţii,
învingând dificultăţile de ordin technic,
printr-o admirabilă stăpânire a versi­
ficaţiei. Rima aleasă cu îngrijire, mu­
zicalitatea versului contribue ca acea­
stă epopee să fie cetită cu multă plă­
cere de iubitorul de frumos
Ing. Trăiau Părvu, distinsul Secretar
general al ministerului lucrărilor
publice şi comunicaţiilor.
General X. Samsouovici.
La manevra militarii din Franţa, Şefii de
stat major ai Micii înţelegeri au statornicit
din nou legăturile de prietenie între Franţa,
Iugoslavia şi Cehoslovacia. Cu acest prilej,
d-1 General de Div N. Samsonovici, distinsul
militar şi nobilul caracter, şi-a manifestat, o-
dată mai mult, rodul întinselor cunoşiinţi şi
tăria realelor sale însuşiri creatoare.
Mircea Damians „Bucureşti"— este ti­
tlul ultimei lucrări a scriitorului cu nu­
me consacrat în literatura română. Este
un roman discriptiv al vieţii din Bucu­
reşti. Damian a prins în vârful peniţei
sbuciumul capitalei cu farmecile ei, cu
tragediile ei, sau cu existenţa hoinară
a atâtor oameni pe care îi întâlneşti
zilnic pe străzile acestei metropole.
Eroii d-lui Damian se strecoară gră­
biţi prin viată, anonimatul fiindu-le sin­
gurul titlu de glorie. Odată scăpaţi din
obiectivul scriitorului, ei iau drumuri
deosebite, unii spre mormânt, alţii spre
tăinuitele taverne ale maidanelor, unde
işiîmpletesc clipele, îmbătaţi de veselia
vinului, sau de voluptatea unor sâni
tineri, dornici de dragoste
Lectura acestei cărţi este mângâie­
toare prin eternul uman ce învălue
Bucureştii; prin descrierile acestui o-
raş, de un farmec deosebit, prin minu­
natele peisagii subtilizate până la ireal,
de căldura sufletului scriitorului Mir­
cea Damian a reuşit să ne dea un Bu­
cureşti original, un oraş al inimei, al
sufletului, al poeziei.
Virginia Gheorghiu : — „Gândul ini­
mii" — este titlul volumului de curând
apărut. Cetitorii cunosc aceste nume
din revistele ce apar şi în special din,
„Adevărul Literar", unde şi a publicat
un şir întreg de ani versurile. Găsim
în volum însă şi foarte multe poezii
inedite, care sunt o dovadă de maturi­
tate. Versul d-rei Gheorghiu excelează
prin bogăţia imaginelor şi prin muzi­
.Parfum de toamnă 'ntârziat..
tristeţi ce'n umbră se deşteaptă.
Te laşi în voia lor purtat
Şi nimeni nu te mai aşteaptă".
(Seara de toamnă)
Sau
,,Gândurile noastre se frământă ..
Mă chemi ! .. te strig I...
Pe gura ta
Au jăruit căpşunele o vară întreagă,
Şi eu să nu te pot vedea!"
(Elegie)
Recomandăm cetitorilor acest volum
de poezii, căci el tălmăceşte simţemin-
tele unui suflet delicat. _ A D a v l d e s a l
BHSMnHMMHaH
SPIRITE ŞI MOR
A VUR
I
O femee sărmană din Londra, oropsită de
soarta, s'a dus la preotul din cartier, să-1
roage să-i înlesnească cu ceva bani să cum­
pere un leagăn, pentru copilul ei în sufe­
rinţa. Preotul fiind sărac, a dat la mica pu­
blicitate, dorinţa femeei, cu gândul că se va
găsi un bogătaş să facă un gest nobil. Peste
trei zile s'a prezentat un adjutant din partea
Reginei Maria a Anglei cu leagănul mult
dorit. Se înţelege ce bucurie pe sărmana
femee. . .
Şi iată cum o suverană îşi atrage dragos­
tea poporului.
Un turist străin, vizitând Rusia sovietică,
povesteşte următoarea anecdotă : Vizitând
un muzeu sovietic în compania unei cara­
vane de turişti, vede pe ghidul muzeului a-
rătând un încăpător fotoliu de birou, cu un
gest teatral zicând: Iată fotoliul lui Petru cel
Mare.
iAh, observă unul dm turiştii vizitatori,
«acolo unde şedea să lucreze..» Dar ghidul
sovietic răspunse cu un ton de indignare :
«Lucreze? drept cine luaţi, pe Petru cel Mare?
Un grup de turişti francezi, părăsea Italia,
spre a se întoarce în patrie. înainte de a a-
junge la frontieră, un inspector de poliţie
italian, intrând în convorbire, întrebă pe tu­
rişti de impresiile lor, la cari răspuns fran­
cezii se arătară încântaţi, spuseră însă în
treacăt, că la un hotel X, le-a prezentat o
notă foarte «sărată».
Câte-va zile în urmă, şeful turiştilor fran­
cezi fu surprins de afiprimit delà Oficiul
Naţional turistic italian, o scrisoare de valoare
cu TOO franci, care reprezintă, zicea în scri­
soare—majorarea aplicată în mod abuziv, de
BCU Cluj / Central University Library Cluj
către hotelier, grupului de turişti.
Această întâmplare, a provocat controlul
tuturor hotelierilor din Italia şi sancţiuni con­
tra abuzurilor, faţă de vizitatorii peninsulei.
Asta s'a petrecut în Italia lui Mussolini...
nu la noi.
* — Ce face soacrâ-ta ?
Un tâlhar înarmat, întâlneşte în pădure pe
doi bătrâni, bărbat şi femeie, pe cari îi opreşte
brusc şi ridică revolverul strigând :
— Punga ori viaţa !
Domnul, îi răspunde prompt: ia-o pe ne­
vasta şi pleacă, căci ea e viaţa mea...
— E adevărat că tu te-ai însurat cu ne-
.vastâ-ta numai pentru banii ei?
— Prostie ! Numai pentru că n'am eu m'am
însurat, nu pentru că are ea.
•*
Iţic a făcut o tovărăşie comercială cu Ion.
Iţic a adus experienţa şi Ion, capitalul.
Când, după u î an, s'a desfăcut tovărăşia,
Iţic a rămas cu banii, şi Ion... cu experienţa.
Un turist francez în Italia, întrebă pe un
personaj : Cum se face că în presă şi pretu­
tindeni se vorbeşte atât de puţin de Regele
lor'.Italianul răspunse Oare, când mergi la
Vatican este nevoe să vorbeşti de Papa?
Totuşi, Papa e totul. In numele Papei se ofi­
ciază, se binecuvântează, şi cu toate astea pe
Papa nu-1 vezi..., ca şi pe Dumnezeu. Aşa şi
cu Regele ; pe Suveran î'L vedem foarte rar,
dar L'auzim foarte des.
NOUTĂŢILE ZILEI
— Mareşalul Mackensen, a vizitat în luna
ai Budapesta. Bătrânul Mareşal, al cărui
ime este legat de ocuparea tarei noastre
j^".l n c a u
"mgmai.
h l . z a abundenţei de material, vom
P u t M i c a m numărul viitor darea de seamă
asupra cărţii d-lui prof C Kiritescu: «La
R o u m a n i e dans la Guerre Mondiale».
CELE TREI CRIŞURI
— Care este cel mai bun electrician din
Germania ?
— Este însuşi Hitler, care în minimum de
timp, a «izolat» o ţară întreagă.
* de a se reveni asupra lor, în numele între­
Un abate citea evanghelia Măriei Samari-
teanca. In biserică era şi Lucien Descaves
cu un prieten. Acesta se mira că evanghelia
aceasta e mai lungă decât altele.
Lucien Descaves, îl explică:
— Nu trebue să te miri că e mai lungă
decât altele!... Ascultă şi ai să pricepi: vor­
beşte o femee!...
Doi prieteni traversând, în zilele vacanţei
o localitate încântătoare din Normandia, se
opriră şi cerură informaţiuni delà un normand,
la ce restaurant ar putea să se ospăteze ?
— Ei, răspunde unul din normanzi, aceasta
depinde de portofelul D-voastră.
Călătorii, întrebară atunci pe un altul, dacă Popescu, directorul de studii al şcoalei supe­
este un restaurant unde se mănâncă bine.
— Ei, răspunde alt normand, aceasta de­
pinde dacă aveţi poftă de mâncare..
Hans Buelov faimosul dirijor german, la o poezii «Flăcări Eterne» al d-lui Ciprian Doi-
repetiţie generală zise către corişti:
— Domnilor, nu strigaţi şi nu gesticulaţi mânesc».
atât de barbar.. Repetăm «Hughenoţii» nu
hutentotii "...
Un mare astronom opinase că în curând
avem sfârşitul lumei, cea ce nu-1 împiedică
să ceară Academiei premiu pentru o lucrare
a sa şi săfieales membru al înaltei Institu-
ţiuni.
Raportorul Academiei, referă pe cererea as­
tronomului următoarele •
«Dacă pământul ia sfârşit aşa de curând
nu mai prezintă nici un interes crearea unui
nou academician — nemuritor, şi din contră
dacă calculele astronomului concurent, sunt
greşite, va fi un motiv plastic de respingere,
fiindcă. .. încă trăim».
— Ce să facă? Bine. A avut o neplăcere.
— Ce neplăcere ?
— Ei asta, ce neplăcere ! Ce neplăcere ?
— A murit !
*
La actriţe, frumuseţea, şi mai ales când e
însoţită de talent, le dau prilejul a urca cele
mai înalte trepte sociale şi a ocupa splen­
dide poziţiuni în lume. Aşa, ca o curiozitate,
amintesc câte-va cazuri :
— împărăteasa Theodora, nevasta lui Jus­
tinian, jucase comedie în circ, înainte de a
ajunge împărăteasă.
— Balerina Taglioni, luă de bărbat pe Don
Pedro, Regele Portugaliei
— D-ra Sontag, deveni contesă de Rossi.
— Senora Sala, actriţă din Madrid, Contesă
de Fuénte,
— D-na Wengel, contesă Orloff.
— Adelina Pati, la Paris a făcut concheta,
şi a devenit Marchiza de Caux
— Frumoasa Sophie Croizette de la Co­
media franceză, devine soţia milionarului
Stern, bancher din Paris.
* de Vega.
— Ah, dragul meu — viaţa fără tine ar fi
goală.
— Da, draga mea, în schimb portofelul
meu arfiplin !
— A apărut întâiul volum din Istoria Ro­ y, — D-na Elisa C. Petrescu membră a Societ.
c
mânilor de C. Giure cu.
E o lucrare de mare merit, a cărei lipsă
era mult simţită şi-a cărei apariţie se dove­
deşte de cel mai real folos.
— Partidele politice din Suedia au con­
damnat, prin grai şi scris, naţional-socialis- vistei «Cele Trei Crişuri».
mul german, pe care l-au socotit o doctrină
incompatibilă cu mentalitatea şi moravurile
nationale.
M B ^ H B ^
— In comuna Crasna din judeţul Sălaj, s'a
ridicat un monument închinat d-lui Nicolae
Titulescu, pentru lupta ce o duce împotriva
pretenţiilor rtvizioniste ale Ungariei.
Pe o placă de marmoră sunt gravate ur­
mătoarele cuvinte. «Hotarele actuale ale Ro­
mâniei sunt rezultatul evoluţiei de veacuri
a unei idei de dreptate. La orice încercare
gului neam românesc, eu răspund: «Nu! N u !
Niciodată !»
Aceste cuvinte sunt extrase din discursul
rostit la Geneva de d. Nicolae Titulescu.
— Tcata Franţa a sărbătorit în luna Mai,
pe eroina naţională Jeanne d'Arc.
La Paris s'a format un cortegiu tradiţional
compus din delegaţiile asociaţiilor patriotice.
Cortegiul a defilat prin faţa statuei jeannei
d'Are, care era complet acoperită de flori.
— S'a serbat, la 24 Mai a. c , a 20-a ani­
versare a intrărei Italiei în războiu
Cu acest prilej, la Institutul de Cultură
Italiană, Calea Victoriei 196, d. colonel David
rioare de războiu, a ţinut o conferinţă come­
morativă, vorbind de războiul italian şi con­
tribuţia la victoria aliaţilor.
— In Septembrie c. va apare volumul de
cescu. Volumul vafitipărit la «Scrisul Ro­
— S'a stins, la o vârsta încă destul de tâ­
nără, scriitorul şi luptătorul naţionalist Eugen
Goga. A lăsat, între altele, două lucrări de
seamă: Cartea Jacerei, romanul războiului
pentru întregire, şi Două Siberii.
Eugen Goga a fost înmormântat în Ardeal,
la Răşinariu.
— Poetul şi avocatul de seamă, Radu D.
Rosetti, a fost sărbătorit cu prilejul împli­
nirii a şeaizeci de ani de viaţă, printr'o gran­
dioasă manifestare de simpatie.
— Don Quijote, marea epopee a scriito­
rului spaniol Miguel Cervantes, tradusă în
întregime de Al. Iacobescu, va apare în
toamnă. Cartea va fi editată la «Cugetarea».
— Parlamentul român I-a sărbătorit pe fos­
tul preşedinte de consiliu şi ministru de ex­
terne al Franţei, d. Paul Boncour, printr'o
recepţie la care au luat parte peste 500 de
deputaţi şi senatori. Discursul rostit cu acest
prilej de d. Paul Boncour a lăsat o frumoasă
impresie în sufletele ascultătorilor.
— Setea de viaţă, se numeşte romanul pe
care scriitorul oltean I. P, Ţiiculescu îl va
tipări la toamnă. Va fi o frescă a sbuciumu-
lui intelectual de după război.
— Osemintele Domnitorului Dimitrie Can-
temir se odihnesc acum în brazda strămo­
şească, aduse cu adâncă evlavie din cuprinsul
unei ţări în care nu mai sună clopote de
rugăciune.
— Lucrările lui Emil Ludwig au apărut
aproape în întregime în româneşte. Cea din
urmă e Wilhelm al Il-lea, pe care o tipăreşte
editura «Cugetarea».
— Corespondenţa dintre I. L. Caragiale şi
Paul Zarifopol a fost strânsă într'un mănunchi
şi publicată în editura «Fundaţiilor regale»
de d. Radu Cioculescu.
— S'au împlinit trei sute de ani de la
moartea celebrului dramaturg spaniol Lope
— La Bruxelles s'a inaugurat o expoziţie
de artă în care s'au strâns lucrări executate
în decurs de cinci secole.
— S'au împlinit o sută de ani de la naş­
terea marelui poet italian Giosne Carducci.
In întreaga Italie vor avea loc mari serbări
organizate cu acest prilej. România va lua
parte într'o largă măsură la acest important
eveniment.
Instrumentiştilor şi Presidenta Filialei Cra­
iova a dat la lumină o nouă compoziţie
«Doina», pentru voce, vioară, piano—cu cu­
vintele de O. Carp.
Această inspiraţie muzicală a dedicat'o Re­
Suntem măguliţi de această delicată aten­
ţiune şi aducem distinsei compozitoare, căl­
duroasele noastre mulţumiri.
 PĂSTRAŢI
LEGĂTURILE
DE PRIETENIE

[U]
BCU Cluj / Central University Library Cluj
I N prieten al dvs. este plecat în provincie,
pentru mai multa vreme. Interesele sau ser­
viciul său l-au izolat d e dvs. Dar prietenia lui vă
este d r a g ă şi d e p ă r t a t e a nu-i p o a t e şterge tăria.
Ulilizafi telefonul, UN TELEFON/ o convorbire personală, d e câteva
şi nu veţi mai simţi izolarea. minute, VA REÎNVIA RAPORTURILE c a l d e dintre dvs.
Glasul persoanei dragi vă va şi vă va d a certitudinea că nimic nu vă izolează, în
reconforta şi vă va d a puteri lumea m o d e r n ă , d e cei ce vă sunt dragi. In rapor­
noui. turile sociale, telefonul j o a c ă astăzi un rol d e mare
importanţă. El reprezintă agentul d e relaţie al omu­
SOCIETATEA lui d e lume, posibilitatea d e a-şi vorbi, pentru cei
depărtaţi, suprimarea distanţei, pentru toţi.
ANON. ROMÂNĂ
DE TELEFOANE

„DJS TRIBUTI Ti4f

PRODUSELOR PETROLIFERE

s
e O S IN
a. ULEI, BEH ZI HÂ
39.325 S C R I S U L R O M Â N E S C / C R A I O V A