Universitatea Ovidius, Constanta

Master Managementul institutiilor si serviciilor medicale si farmaceutice

Cercetarea serviciilor de sanatate

Masterand Ivanov Cornelia-Andreea

Prof.Univ.Dr.Broasca Valentin

În ultimii ani se discută din ce în ce mai mult despre necesitatea unei reforme a
sistemului sanitar din ţara noastră, care să îmbunătăţească calitatea serviciilor oferite
populaţiei, însă prea puţine din măsurile luate până în prezent au influenţat acest lucru.
Modificările legislative au influenţat în primul rând finanţarea, şi modul de distribuire a
fondurilor în sistem, cu un impact nesemnificativ, sau prea mic asupra calităţii serviciilor
medicale. Polarizarea banilor în sistemul sanitar, încurajarea dezvoltării sistemului privat, dar
finanţat tot din FNUASS, va avea ca rezultat o accentuare a inechităţii în accesul la servicii
medicale. Sistemul “social” care a funcţionat până în prezent în România a permis fiecărui
cetăţean un acces relativ facil la serviciile de sănătate, indiferent de statutul său socio-
economic, însă este un lucru bine cunoscut că în condiţiile financiare actuale menţinerea unui
astfel de sistem este nesustenabilă, astfel încât Ministerul Sănătăţii împreună cu toţi ceilalţi
actori implicaţi este nevoit să-şi reconsidere politicile de sănătate. În acest context am
considerat că efectuarea unui studiu comunitar de evaluare a nevoilor de sănătate ar putea
îmbunătăţi luarea deciziilor referitoare la planificarea serviciilor de sănătate, astfel de studii
nefiind efectuate până în prezent în România. Această cercetare aduce informaţiile referitoare
la principalele probleme de sănătate, factorii determinanţi ai stării de sănătate, accesul la
servicii şi particularităţi demografice ale diferitelor comunităţi din cele patru Unităţi
Teritoriale de Planificare ale judeţului, pornind de la faptul că acestea diferă din foarte multe
puncte de vedere, cum sunt factorii socio-economici şi financiari, obiceiuri legate de
menţinerea sănătăţii, obiceiuri alimentare, tipul de muncă care predomină, accesul la
serviciile medicale, nivelul de educaţie şi instruire etc.

CERCETAREA, PRIORITARĂ ÎN DOMENIUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE

ȘI AL SISTEMELOR DE SĂNĂTATE
 Conform celor mai recente date, până în anul 2050 mai mult de o Conform celor mai
recente date, până în anul 2050 mai mult de o treime din populația Uniunii Europene (UE) va
avea vârsta peste 60 de ani, iar bolile cronice vor provoca până la 70 de milioane din decesele
globale anuale.

Problemele provocate de îmbătrânirea populației și de presiunile financiare continue

cu care se confruntă sistemele de sănătate necesită, așadar, soluții inovatoare pentru a
organiza serviciile de sănătate într-o manieră echitabilă și eficientă.

Costul tratamentului și al îngrijirii pacienților care suferă de boli cronice este estimat la
peste un trilion de euro pe an în țările UE și se preconizează creșterea lor în cea de-a doua
jumătate a secolului.

Statisticile pentru România nu sunt mai îmbucurătoare decât situația la nivel global.
Specialiștii estimează că, până în 2050, populația va avea o scădere de 15%, urmând să
ajungă la 11 milioane de locuitori în 2060. Pentru a putea influența aceste tendințe, este
nevoie de o abordare intersectorială în ceea ce privește sănătatea populației și, implicit,
organizarea sistemului de sănătate. În cadrul întâlnirii de consultare la nivel național privind
cercetarea, ca prioritate în domeniul serviciilor de sănătate și al sistemelor de sănătate,
organizată la Cluj-Napoca de către Departamentul de Sănătate Publică al Universității Babeș-
Bolyai, au fost identificate mai multe priorități de cercetare la nivel național și european,
printre care se numără:

 necesitatea cercetării și a inovării în subdomeniul forței de muncă în sănătate și

creșterea capitalului resurselor umane disponibile în sistemul sanitar;
 neconcordanța dintre nevoile sistemului de sănătate și dezvoltarea resursei umane din
domeniul medical, pe de o parte, și responsabilitatea universităților de medicină și,
implicit, a Ministerului Educației, pe de altă parte;
  nevoia dezvoltării unei axe de finanțare, specifică cercetării și inovării, în domeniul
sistemelor de sănătate;
 îmbunătățirea medicinii primare;
 accesul egal la serviciile de sănătate și restructurarea spitalelor neamenajate;
 importanța investiției în educația specialiștilor din sănătate;
 restructurarea activităților efectuate de către personalul medical;
 nevoia de inovație la nivel de colectare, centralizare și transferul datelor din sistemul
de sănătate, într-un mod eficient.

Astfel de priorități vor fi identificate și în cadrul unor activități similare desfășurate în țările
partenere ale proiectului (18 țări din UE, plus Israel și Canada). Un ultim proces de
consultare se va organiza online, mai apoi stabilindu-se prioritățile finale care vor alcătui
Agenda de cercetare în domeniul serviciilor și al sistemelor de sănătate pentru următorii ani,
la nivel european.

Activitatea de consultare face parte din proiectul TO-REACH – Transferul inovațiilor

organizaționale pentru servicii și sisteme de sănătate reziliente, eficiente, echitabile,
accesibile, durabile și cuprinzătoare (Transfer of Organisational Innovations for Resilient,
Effective, Equitable, Accessible, Sustainable and Comprehensive Health Services and
Systems), finanțat de Uniunea Europeană prin programul Orizont 2020, având ca scop
stabilirea priorităților de cercetare pentru viitor, bazate pe nevoile și problemele reale ale
sistemului de sănătate al fiecărei țări membre UE.treime din populația Uniunii Europene
(UE) va avea vârsta peste 60 de ani, iar bolile cronice vor provoca până la 70 de milioane din
decesele globale anuale.