MINISTERUL EDUCATIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA LIBERA INTERNATIONALA DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

Referat

Tema: Taxa de stat si cheltuielile legate

de judecarea cauzei civile

Realizat: Scoarta Aliona

 Introducere

Conform Convenţiei Europene a Drepturilor Omului „Orice persoană are dreptul de a-i fi
examinată cauza în mod echitabil, public şi într-un termen rezonabil, de către un tribunal
independent şi imparţial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi
obligaţiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptată
împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronunţată în public, dar accesul în sala de şedinţă poate fi
interzis presei şi publicului, pe întreaga durată a procesului sau a unei părţi a acestuia, în interesul
moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale într-o societate democratică, atunci când
interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor la proces o impun, sau în măsura
considerată strict necesară de către tribunal, atunci când, datorită unor împrejurări speciale,
publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei”.

Din interpretarea prevederilor convenţionale mai sus mentionate reiese că, în accepţiunea
Convenţiei, dreptul la un proces echitabil are mai multe componente, respectiv: examinarea cauzei
de către un tribunal independent, imparţial, stabilit prin lege; examinarea cauzei în mod echitabil,
public şi într-un termen rezonabil; publicitatea pronunţării hotărârilor judecătoreşti, precum şi, nu
în ultimul rând, accesul liber la justiţie. Accesul liber la justiţie este consacrat, ca drept
fundamental, atât prin art.6 pct.1 din Convenţie, cât şi prin art.20 din Constituţia Republicii
Moldova, prin art.10 din Declaraţia universală a drepturilor omului, precum şi prin art.14 pct.1 din
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice. În ceea ce priveşte mijloacele concrete
de asigurare a accesului liber la justiţie, acestea sunt lăsate de Convenţie la latitudinea statelor care
au ratificat-o, prin dispoziţiile art.6 pct.1 nefiind prevăzute expres alte asemenea mijloace. În
practica instanţelor naţionale a fost invocată, în mod frecvent de părţi, ca măsură de îngrădire a
accesului liber la justiţie, lipsa de gratuitate a procesului civil, prin instituirea în sarcina titularului
cererii de chemare în judecată a obligaţiei de plată a unei taxe de stat şi prin neasigurarea asistenţei
juridice gratuite. Niciunul din cele două argumente nu justifică o îngrădire reală a dreptului de
acces la justiţie. Cu toate acestea, aspectul fiscal al accesului la justiţie al cetăţenilor trebuie tratat
cu prudenţă, având în vedere că atât textele constituţionale cât şi cele convenţionale lasă statelor o
marjă de apreciere în ceea ce priveşte întinderea acestui drept. Aşadar, asigurarea egalităţii părţilor
în faţa justiţiei şi a liberului acces la justiţie cuprinde şi o componentă privitoare la cheltuielile
judiciare, în care se includ şi taxa de stat. Desigur că, pe plan teoretic (principial, legislativ),
consacrarea principiului egalităţii în faţa justiţiei reprezintă o garanţie solidă a respectării
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Mai delicată şi incertă este însă modalitatea de
traducere în practică a acestui principiu, pentru că un atare demers pragmatic vine în contact cu
realităţi de ordin economic şi social inerente nivelului de dezvoltare la care au ajuns ţările de pe
întreg mapamondul şi, implicit, nivelurile de pregătire, instruire şi educaţie ale populaţiilor sau ale
straturilor unei populaţii. Într-adevăr, pornirea şi derularea proceselor presupun cunoştinţe de
specialitate şi numeroase cheltuieli: taxa de stat, onorarii de experţi şi avocaţi, cheltuieli de
deplasare şi cu administrarea de probe etc. Or, pretutindeni în lume, mijloacele financiare şi
pregătirea participanţilor la proces sunt diferite, uneori foarte diferite, aşa încât, în mod inerent,
este nevoie de intervenţia statului pentru a putea fi asigurat (şi de fapt, nu numai pe plan legislativ)
accesul real la justiţie şi egalitatea părţilor în proces. Totodată, prezentul studiu tinde să caute acea
linie fragilă a echilibrului dintre asigurarea condiţiilor necesare realizării premiselor unui acces
liber la justiţie şi descurajarea tuturor acelor solicitări abuzive care conduc la încărcarea rolului
instanţelor de judecată. În acest scop este important ca prevederile legale referitoare la: cheltuielile
de judecată, posibilitatea scutirii, reducerii sau eşalonării plăţii taxei de stat; asigurarea asistenţei
juridice gratuite; rolul activ al judecătorului în proces (care implică, indirect, şi sprijinirea părţilor
mai puţin pregătite, fără cunoştinţe juridice), procedurile alternative de soluţionare a diferendelor
să fie analizate în ansamblu, ca un tot unitar al unui mecanism complex. Privind în mod particular
instituţia taxei de stat din perspectiva liberului acces la justiţie vom constata că problema a fost
tranşată cu fermitate atât de Curtea Constituţională a Republicii Moldova, care a fost sesizată cu
numeroase excepţii de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr.1216-XII din 3 decembrie
1992, privind taxa de stat, cât şi de Curtea de la Strasbourg, după cum va fi reliefat în cuprinsul
studiului. Totodată, prezentul studiu tinde să caute acea linie fragilă a echilibrului dintre asigurarea
condiţiilor necesare realizării premiselor unui acces liber la justiţie şi descurajarea tuturor acelor
solicitări abuzive care conduc la încărcarea rolului instanţelor de judecată. În acest scop este
important ca prevederile legale referitoare la: cuantumul cheltuielilor de judecată, posibilitatea
scutirii, reducerii sau eşalonării plăţii taxei de stat; asigurarea asistenţei juridice gratuite; rolul activ
al judecătorului în proces (care implică, indirect, şi sprijinirea părţilor mai puţin pregătite, fără
cunoştinţe juridice), procedurile alternative de soluţionare a diferendelor să fie analizate în
ansamblu, ca un tot unitar al unui mecanism complex. Privind în mod particular instituţia taxei de
stat şi a cheltuielilor de judecată (care face cu precădere obiectul prezentului studiu) din
perspectiva liberului acces la justiţie vom constata că problema a fost tranşată cu fermitate atât de
Curtea Constituţională a României, care a fost sesizată cu numeroase excepţii de
neconstituţionalitate a prevederilor nr.1216-XII din 3 decembrie 1992, privind taxa de stat, cât şi
de Curtea de la Strasbourg, după cum va fi reliefat în cuprinsul studiului.

Cheltuielile de judecata

Cheltuielile de judecare a
Taxa de stat
pricinii

Fig. 1 Componenta cheltuielilor de judecata

Taxa de stat

Conform codului de procedura civila al Republicii Moldova din 30.05.2003 “Taxa de stat
reprezintă o sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanţa judecătorească în beneficiul
statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a cauzei
civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar”. Dupa legea 1216 din
03.12.1992 “Taxa de stat este suma percepută de către organele de stat, împuternicite special
pentru acest fapt, de la persoanele fizice şi juridice, în ale căror interese sînt exercitate acţiuni sau
eliberate documente de importanţă juridică.”

Taxa de stat este cuantumul bănesc stabilit de lege care se încasează în bugetul statului
pentru judecare cauzelor civile de la persoane fizice şi juridice în cererile de chemare în judecată,
pentru cererile intervenientului principal, pentru cererile cu o procedură specială, pentru eliberarea
ordonanţei judecătoreşti, pentru cererea de declarare a insolvabilităţii, pentru cererea de eliberare
a titlului executoriu în baza hotărîrii arbitrale, pentru cererile de apel şi recurs, precum şi pentru
eliberarea de către instanţa de judecată a copiilor şi duplicatelor actelor judecătoreşti. Nu se
plăteşte taxă de stat pentru revizuire.
Drept obiect pentru care se incaseaza taxa de stat, conform legii nr. 1216-XII din 03.12.92 sunt:
1) pentru cererile de chemare în judecată, pentru cererile terţilor care au revendicări de sine
stătătoare, pentru cererile cu privire la litigiile precontractuale, pentru cererile (plîngerile) vizînd
cauzele cu procedură specială, pentru plîngerile de apel şi de recurs, pentru cererile de revizuire,
precum şi pentru eliberarea de către instanţa judecătorească a copiilor (duplicatelor) de pe
documente;
2) pentru înregistrarea actelor de stare civilă, precum şi pentru eliberarea adeverinţelor repetate
de înregistrare a actelor de stare civilă şi a adeverinţelor vizînd modificarea, completarea,
corectarea şi restabilirea datelor din actele de stare civilă;
3) pentru eliberarea către cetăţenii Republicii Moldova a paşapoartelor sau a documentelor
înlocuitoare în schimbul celor pierdute, a foilor suplimentare la paşaportul cetăţeanului Republicii
Moldova care pleacă să domicilieze în străinătate; pentru examinarea cererii de acordare a
cetăţeniei Republicii Moldova sau de renunţare la ea; pentru eliberarea invitaţiei în Republica
Moldova; pentru eliberarea sau prelungirea vizelor; pentru examinarea cererii de acordare sau de
prelungire a dreptului de şedere provizorie; pentru examinarea cererii de acordare a dreptului de
şedere permanentă; pentru acordarea sau prelungirea dreptului de ședere provizorie în scop de
muncă; pentru examinarea cererii de acordare sau de prelungire a dreptului de aflare; pentru
eliberarea confirmării de repatriere; pentru eliberarea permisului de şedere provizorie sau
permanentă; pentru eliberarea buletinului de identitate pentru apatrizi; pentru eliberarea
documentului de călătorie pentru apatrizi; pentru examenul de stabilire a nivelului de cunoaştere a
limbii de stat;
4) pentru înregistrarea domiciliului;
5) pentru cererile de fondare a mijloacelor de informare în masă;
6) pentru eliberarea permiselor de vînătoare şi de pescuit;
7) pentru răscumpărarea bunurilor de stat de către persoanele fizice;
8) pentru eliberarea certificatului vizînd dreptul la moştenirea pămîntului persoanelor fizice şi
juridice;
9) pentru înregistrarea gajului, eliberarea extrasului din Registrul gajului bunurilor mobile sau
pentru furnizarea oricărei alte informaţii vizînd înregistrarea gajului;
10) pentru actele notariale îndeplinite de notari şi de alte persoane abilitate prin lege;
 11) pentru eliberarea permisiunii de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statului în marca
de produs şi/sau în marca de serviciu, precum şi în desenul sau modelul industrial;
111) pentru aplicarea apostilei pe actul emis pe numele sau în interesul persoanelor fizice
(cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini şi apatrizi) şi persoanelor juridice;
112) pentru eliberarea diplomei de înregistrare a simbolului public, precum şi pentru eliberarea
copiilor şi a extraselor din Armorialul General al Republicii Moldova;
113) pentru eliberarea permisiunii de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statului ori a
abrevierilor sau derivatelor denumirii oficiale sau istorice a statului în denumirea persoanei
juridice cu scop lucrativ;
12) pentru alte tranzacţii şi acţiuni de importanţă juridică.
Cuantumul taxei de stat depinde de caracterul acţiunii procesuale şi este reglementat la art.
3 al legii cu privire la taxa de stat nr. 1216-XII din 03.12.92. Pentru cererile cu un caracter
nepatrimonial, mărimea taxei de stat se determină în raport procentual faţă de unitatea
convenţională, iar pentru cererile cu caracter patrimonial, taxa de stat se determină în raport de
valoarea acţiunii. Valoarea acţiunii se determină conform art. 87 CPC, şi se indică de reclamant.
Dacă reclamantul îşi măreşte cuantumul pretenţiilor, el va plăti o taxă suplimentară proporţional
valorii cu care s-a mărit acţiunea. Micşorarea cuantumului pretenţiilor din acţiune nu duce la
restituirea taxei de stat.

Taxa de stat este achitata de catre perosana fizica sau juridica in bugetul statului prin
transfer bancar sau se achita in numerar. In dependenta de operatiunea care urmeaza de a fi
efectuata, taxa se transfera concomitant cu efectuarea operatiunii, spre exemplu pentru cererea de
chemare in judecata sau poate fi virata catre buget post factum, adica la obtinerea rezultatului
precum este eliberarea copiilor de pe acte.

Restituirea taxei de stat in marime integrala sau partiala poate fi facuta doar in cazul:
1) achitării taxei într-o mărime mai mare decît cea prevăzută de legislaţia în vigoare;
2) restituirea cererii (plîngerii) sau refuzului de a primi;
3) încheierii procedurii cînd cauza nu ţine de competenţa instanţei judecătoreşti, precum şi în
cazul în care persoana interesată nu a respectat procedura soluţionării extrajudiciare a litigiului
stabilită pentru această categorie de cauze şi cînd acţiunea a fost depusă de către o persoană care,
în cauza civilă respectivă, nu are capacitate de exerciţiu al drepturilor procedurale civile;
 4) refuzului persoanei care a plătit taxa pentru întocmirea sau primirea documentelor pînă la
adresarea în instituţia respectivă;
5) anulării în modul stabilit a hotărîrii instanţei judecătoreşti respective, dacă taxa de stat a fost
deja încasată la buget;
6) achitării taxei de stat pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei cu acordul comun al soţilor,
care nu au copii minori, dacă desfacerea căsătoriei nu a avut loc în legătură cu împăcarea soţilor
sau neprezentarea a unuia din ei;
7) refuzului de satisfacere a cererii privind renunţarea la cetăţenia Republicii Moldova şi
eliberarea paşaportului de străinătate, precum şi în cazul refuzului cetăţeanului de a pleca peste
hotare pînă la primirea permisului pentru plecare;
7l) finalizării procesului de mediere prin tranzacţie asupra tuturor pretenţiilor sau cu împăcarea
parţială a părţilor asupra pretenţiilor patrimoniale, în cuantumul şi în condiţiile prevăzute la art. 39
din Legea nr. 137 din 3 iulie 2015 cu privire la mediere;
8) în alte cazuri, stabilite de legislaţia Republicii Moldova.
Este necesar de mentionat ca procesul de restituirea taxei poate fi initiat nu mai tirziu de 3 ani
dupa incasarea taxei la buget.
Cheltuieli de judecata

Cheltuielele de judecare a pricinii reprezinta cheltuielele suportate pentru asigurarea

procesului de judecata cu necesarul pentru procesul de judecata. Conform art.90 CPC, din
cheltuielile de judecare a pricinii fac parte:

a) sumele plătite martorilor, interpreţilor, experţilor şi specialiştilor;

b) cheltuielile de efectuare a cercetărilor la faţa locului;

c) cheltuielile de înştiinţare şi chemare a părţilor în judecată;

d) cheltuielile de transport şi de cazare suportate de părţi şi de alţi participanţi la proces în

legătură cu prezentarea lor în instanţă;

e) cheltuielile suportate de cetăţenii străini şi de apatrizi în legătură cu plata interpretului

dacă tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte nu prevăd altfel;

f) cheltuielile de căutare a pîrîtului;

 g) cheltuielile de efectuare a expertizei;

h) cheltuielile de executare a actelor judiciare;

i) cheltuielile de asistenţă juridică;

j) cheltuielile de declarare a insolvabilităţii;

k) compensaţiile pentru timpul de muncă pierdut;

l) alte cheltuieli necesare, suportate de instanţă şi de participanţii la proces.

Inainte de initirea procesului de judecata, partea care a facut cererea, iar uneori si ambele
parti depun la contul de depozit a judecatii un buget prevazut pentru acoperirea cheltuielelor sus
mentionate. Neplata acestor sume în termenul stabilit de instanţă are ca efect decăderea din dreptul
de a cita în judecată martorul, specialistul, interpretul sau de a efectua expertiză. Instanţa plăteşte
din contul ei de depozit sumele cuvenite îndată ce martorii, interpretii, expertii si specialistii îşi
îndeplinesc obligaţiile. Din categoria cheltuielelor care judecata le achita se enumera:

(1) Martorilor, experţilor, specialiştilor şi interpreţilor li se compensează cheltuielile

suportate în legătură cu prezentarea lor în instanţă judecătorească, inclusiv cheltuielile de deplasare
şi cazare, diurnele, precum şi salariul mediu pe economie.

(2) Martorii care nu sînt salariaţi primesc o recompensă pentru sustragere de la ocupaţia lor.

(3) Experţii, specialiştii şi interpreţii primesc o recompensă pentru munca efectuată din
însărcinarea instanţei judecătoreşti dacă această muncă nu intră în atribuţiile lor de serviciu în
instituţia sau organizaţia de stat. Mărimea recompensei se determină de către instanţă de comunul
acord al părţilor, în coordonare cu experţii, specialiştii şi interpreţii.

Nu se referă la cheltuieli de judecată achitarea sumelor de către bănuit experţilor,

specialiştilor, translatorilor, pentru executarea muncii prevăzute de atribuţiile lor de serviciu.
 Concluzii

Curtea Constituţională a Republicii Moldova constantă că accesul la justiţie nu este gratuit;

rămâne de examinat şi modul în care statul, prin măsurile pe care le ia, asigură accesul la justiţie,
în condiţii de egalitate, a tuturor cetăţenilor indiferent de pregătirea şi situaţia economică a
acestora.

O taxă de stat în cuantum ridicat cumulată cu alte cheltuieli de judecată care nu face faţă
posibilităţilor financiare ale reclamantului pot reprezenta o descurajare a liberului acces la justiţie.
În acest context, ţinem să menţionăm că suma ce urmează a fi achitată ca taxă de stat în instanţă
nu trebuie să constituie un impediment al cetăţenilor de a se adresa în justiţiei pentru a fi restabiliţi
într-un drept încălcat şi a obţine o satisfacţie efectivă. Chiar dacă activitatea de justiţie nu poate fi
gratuită, aceasta nu înseamnă că o reglementare legală poate împedica o persoană să se adreseze
justiţiei prin stabilirea unor taxe insuportabile. Legea taxei de stat prevede şi cazurile cînd acţiunile
sunt scutite de taxe, avîndu-se în vedere tocmai rspectarea principiului accesului liber la justiţie.
 Glosar

1. PROCURÓR, -Ă, procurori, -e, s. m. și f. Membru al procuraturii, care

supraveghează justa aplicare a legilor și care reprezintă interesele statului într-un
proces; magistrat atașat pe lângă o instanță judecătorească și având rolul de
acuzator public.
2. PETIȚIONÁR ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care solicită ceva printr-o petiție.
3. PETÍȚIE, petiții, s. f. Cerere scrisă adresată de către un cetățean sau un grup de
persoane unei autorități privind drepturi, interese personale sau publice.
4. PROCÉS, procese, s. n. 1. Acțiune în justiție făcută pentru soluționarea unui
diferend între două părți care sunt în litigiu sau pentru constatarea și sancționarea
încălcării legilor statului; acțiune judecătorească; totalitatea actelor, documentelor
adunate în vederea acestei acțiuni.
5. MÁRTOR, -Ă, martori, -e, s. m. Persoană chemată să declare în fața unei instanțe
judecătorești sau a altui for de cercetare, tot ce știe în legătură cu un fapt pe care îl
cunoaște direct
6. EXPÉRT, -Ă, Persoană competentă într-un anumit domeniu, numită de un organ
de stat sau de părțile interesate pentru a face o expertiză.
7. PRÓBĂ, probe, s. f. 1. Confirmare a unui adevăr, dovedire; dovadă, semn, mărturie
în sprijinul cuiva sau a ceva.
8. AVOCÁT, -Ă, avocați, -te, s. m. și f. Persoană care, pe baza calificării și a
profesiunii sale, are calitatea de a acorda asistență juridică.
9. EȘALONÁRE platii , eșalonări, s. f. împărțire, repartizare.
10. RECLAMÁNT, -Ă, reclamanți, -te, s. m. și f.. Persoană care se adresează justiției
pentru a i se recunoaște un drept, pentru a obține repararea unei pagube etc.
11. mediere sf [At: ODOBESCU, S. I, 267 / P: ~di-
e~ / V: (nob) mezi~ / Pl: ~ri / E: media] 1 Intervenție pentru realizarea unei
înțelegeri între două sau mai multe părți adverse
12. interpret, ~ă Persoană care explică (și comentează) un text, o lege etc
13. SPECIALÍST, -Ă, specialiști, -ste, s. m. și f. Persoană care cunoaște temeinic o
disciplină sau o problem
14. insolvabilitate sf [At: COD. PEN. R. P. R. 66 / Pl: ~tăți / E: fr insolvabilité] Situație
în care se află un debitor ale cărui bunuri sunt de o valoare mai mică decât
totalitatea obligațiilor care ar urma să fie satisfăcute cu acele bunuri
15. Sancţiunile procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept
procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de
neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum şi în
caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural
16. Participanţi la process se consideră părţile, intervenienţii, procurorul, petiţionarii,
persoanele care, în conformitate cu art.7 alin.(2), art.73 şi 74, sînt împuternicite să
adreseze în instanţă cereri în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime
ale unor alte persoane sau care intervin în proces pentru a depune concluzii în
apărarea drepturilor unor alte persoane, precum şi persoanele interesate în cauzele
privind aplicarea măsurilor de protecţie în cazurile de violenţă în familie şi în
cauzele cu procedură specială.
17.