Căutarea, ridicarea și exploatarea urmelor ADN

Alexandru Bogdan Georgescu

În anul 1984 geneticianul britanic Alec Jeffreys a descoperit faptul

că fiecare persoană are un ADN unic, individual, diferit de al celorlalte.
A denumit descoperirea „amprentă” genetică, împrumutând termenul
de la amprenta papilară, date fiind similitudinea lor privind unicitatea și
irepetabilitatea, precum și valoarea lor extraordinară în identificarea
persoanelor.

 În anul 1987 metoda a intrat pentru prima dată în sfera

criminalisticii, ducând la identificarea unui criminal în serie, Colin
Pitchfork, care, în anii 1985 – 1986, violase și ucisese două fete de
15 ani în regiunea Leicestershire din Marea Britanie.

 În anul 1992 același procedeu a dus la identificarea certă a

rămășițelor lui Josef Mengele, criminal de război nazist decedat în
Brazilia.

 Și așa mai departe...

1. Unicitatea ADN-ului și rolul probelor ADN

1.1. Fiecare persoană are un ADN unic, individual, diferit de al

celorlalte persoane.

 Singura excepție o constituie gemenii monozigoți

(identici) care au același ADN.

ADN-ul (același ADN) se găsește în fiecare celulă din corpul

persoanei.
1
 La comiterea unei fapte penale corprile persoanelor implicate
(autor, victimă etc.) intră inevitabil în contact unele cu altele sau
cu diferite obiecte din câmpul infracțional (a se vedea pct.2).

În aceste condiții, valoarea probelor/urmelor biologice care pot fi

exploatate prin stabilirea profilului ADN este foarte mare pentru
identificarea autorilor de infracțiuni, a victimelor, a
instrumentelor folosite la comiterea faptelor și, în general, pentru
realizarea probatoriului într-un caz penal.

1.2. Tipuri de ADN cu relevanță în cauzele penale

1.2.1. ADN nuclear: se află în nucleul celulei și are valoarea cea mai
mare pentru identificare/individualizare. Se extrage de regulă
din probe/urme de sânge, spermă, salivă, țesut, fire de păr cu
bulb (rădăcină) etc.;

1.2.2. ADN mitocondrial: se transmite numai de la mamă la

descendenți (este același la toți indivizii înrudiți după mamă).
Se folosește în special în cazul firelor de păr fără bulb, al
oaselor, al dinților (când sunt prezente cantități mici de ADN,
uneori degradat, inapt pentru exploatarea ADN-ului nuclear);

1.2.3. Cromozomul Y: se trasmite numai pe linie masculină (din tată-

n fiu), fiind același la toți bărbații înrudiți după tată.

2. Principiul transferului reciproc

2.1. Edmond Locard1 a enunțat principiul transferului reciproc:

 „orice contact lasă o urmă”;

1
Edmond Locard (13 decembrie 1877 – 4 aprilie 1966), cunoscut drept „Sherlock Holmes al Franței”,
este unul dintre părinții criminalisticii moderne, creatorul poliției științifice în Franța
2
  „autorul unei infracțiuni va lăsa urme în câmpul infracțional
iar câmpul infracțional va lăsa urme asupra infractorului; și
unele și celelalte pot constitui probe criminalistice”.

2.2. Atenție!

 Principiul pare mai mult decât evident dar adesea este

ignorat în practică.

 Principiul este valabil pentru:

o autorii de infracțiuni:

 autorul va lăsa urme în câmpul infracțional, pe

obiecte, pe instrumentul folosit, pe corpul
(hainele, încălțămintea) victimei etc.;

 victima va lăsa urme pe corpul (hainele,

încălțămintea) autorului, pe instrumentul folosit
etc.;
3
  câmpul infracțional va lăsa urme pe corpul
(hainele, încălțămintea) autorului;

o dar și pentru echipa de cercetare la fața locului

 care, prin acțiuni necorespunzătoare în câmpul

infracțional, poate provoca distrugerea,
degradarea sau contaminarea probelor.

3. Echipamentul necesar pentru pătrunderea în câmpul infracțional în vederea

căutării și ridicării urmelor ADN

3.1. Echipament steril de unică folosință

 combinezon / salopetă;

 mănuși;

 mască;

 protecție pentru cap;

 protecție pentru încălțăminte;

 kit-uri speciale pentru prelevarea probelor;

 instrumente pentru decupat, pensete;

 ambalaje speciale.

3.2. Atenție!

 Având în vedere că mâinile sunt folosite cel mai mult

în ridicarea de obiecte, urme, probe din câmpul infracțional,
riscul cel mai mare de contaminare este dat de folosirea
necorespunzătoare a mănușilor sterile.

4
 În momentul îmbrăcării echipamentului steril,
mănușile se pun ultimele. Este important ca ele să nu atingă
deloc nici corpul celui care le poartă, nici alte obiecte care nu
sunt sterile (de exemplu ambalajul exterior al celorlalte piese
de echipament). De asemenea masca trebuie pusă înaintea
mănușilor; pe de o parte, atunci când este pusă masca,
mâinile ating inevitabil părți ale feței, urechile etc., pe de
altă parte, atunci când vorbim sau tușim sau strănutăm,
particule de salivă sunt eliminate și ajung cu ușurință pe
mănuși.

 Atunci când mănușile sunt scoase din ambalajul steril,

ele nu trebuie atinse cu mâinile pe suprafața de contact; de
aceea fiecare mănușă se va apuca cu grijă cu degetele unei
mâini de partea de sus a manșetei și va fi trasă pe cealaltă
mână.

 Ori de câte ori o mănușă este folosită pentru ridicarea

unui obiect din câmpul infracțional, va fi schimbată înainte
de a pune mâna pe alt obiect. Altfel există riscul transferului
unor urme (ADN sau altele) de pe un obiect pe altul și de
creare a unor piste false.

o La fel, atunci când un obiect este ridicat cu ajutorul

unui instrument (o pensetă, de exemplu),
instrumentul va trebui sterilizat înainte de reutilizare
(a se vedea și pct.6.1.).

 Speță: În cazul unui omor comis în locuință, autorii (soția

victimei și amantul ei) au ambalat cadavrul în saci de plastic,
l-au introdus într-un troler și apoi în portbagajul
autoturismului victimei pe care l-au abandonat astfel la mare

5
 distanță de locul faptei. Întrucât premeditaseră comiterea
faptei, printre altele, autorii și-au procurat și mănuși de unică
folosință pe care le-au purtat în timpul acțiunilor lor. Neștiind
cum să le folosească, le-au atins, fie cu mâinile goale, fie cu alte
părți ale corpului, transferând astfel celulele lor epiteliale
(sursă de ADN) pe troler. Urmele ADN ale celor doi autori au
fost descoperite pe mânerul și pe roțile trolerului, acolo de
unde l-au ținut strâns în momentul în care l-au transportat
din apartament în autoturism (a se vedea și pct.5.1.).

4. Reguli privind cercetarea la fața locului în cauze unde accentul se pune pe

căutarea, identificarea și ridicarea urmelor ADN

4.1. Rolul esențial al cercetării la fața locului în cadrul unui dosar penal

 se poate face o singură dată;

 acolo se găsesc cele mai importante urme și probe;

 urmele și probele trebuie ridicate corespunzător pentru a

putea fi valorificate ulterior prin expertize;

 greșlile pot compromite mijloacele de probă sau chiar

întregul dosar.

4.2. Reguli

4.2.1. Ce trebuie făcut

 Delimitarea și izolarea câmpului infracțional;

 Stabilirea traseului de deplasare în câmpul infracțional și a

succesiunii persoanelor care intră (listă – cine intră/cine iese);

 Identificarea urmelor pentru care există pericol iminent de

distrugere / degradare;

6
  Prioritatea identificării și ridicării urmelor ADN (și a
amprentelor papilare);

 Starea probelor nu trebuie modificată;

 Respectarea principiului „observă, fotografiază, ridică”;

 Marcarea (cu numere / litere) urmelor în câmpul

infracțional;

 Fotografierea metrică; surprinderea poziției în câmpul

infracțional, a raporturilor de mărime și poziție dintre urme /
obiecte; filmare.

 Atenție! Există posibilitatea ca autorul să fi încercat să

șteargă urmele sau să modifice locul faptei pt a induce în
eroare.

 Atenție! Trebuie avută în vedere exsitența unor aspecte

constatate la fața locului care pot induce în eroare, creând
piste false.

 Speță: În cazul unui omor, victimă fiind un bărbat, cu prilejul

autopsiei, în orificiul anal s-au găsit urme de spermă, fapt care
conducea la versiunea unui omor între homosexuali. Ulterior,
prin analiza ADN s-a constatat că sperma era chiar a victimei
iar autorul era o femeie - concubina decedatului - care a
declarat că anterior săvârşirii faptei au avut raporturi sexuale
iar în timpul săvârşirii faptei i-a introdus sperma în orificiul
anal cu un morcov.

4.2.2. Ce nu trebuie făcut

 Experiența nu trebuie transformată în prejudecată;

7
  Nu trebuie atins nimic;

 Nu trebuie folosite instalațiile sanitare;

 Nu trebuie folosite instalaţiile de comunicare din câmpul

infracţional (telefon, calculator) în interes de serviciu sau
personal;

 Nu se fumează;

 Nu se permite accesul în câmpul infracţional niciunei

persoane neimplicate în cercetare;

 Nu se modifică sub nici o formă aspectul locului faptei până

când nu a fost fotografiat, filmat şi tratat criminalistic;

 Nu se permite accesul personalului auxiliar (de exemplu

brancardierii unităţii medico-legale) în câmpul infracţional
decât sub supraveghere.

4.2.3. Ridicarea și ambalarea probelor ADN. Fișa de custodie

(trasabilitatea probei)

4.2.3.1. Ridicarea și ambalarea probelor ADN

 Se utilizează o pereche nouă de mănuși sterile pentru

fiecare probă nouă;

 Se utilizează un instrument sterilizat pentru fiecare probă

nouă;

 Dacă obiectul purtător de urme poate fi ridicat cu totul, va

fi ridicat ca atare;

 Dacă nu, se decupează fragmetele purtătoare de urme sau

se ridică prin tamponare (kit special steril), în funcție de
natura urmei;

8
  Fiecare urmă/probă este ambalată individual în ambalaje
de hârtie, nu de plastic;

 Fiecare ambalaj se etichetează și, pentru fiecare

urmă/probă ridicată, se întocmește o fișă de custodie.

4.2.3.2. Fișa de custodie (trasabilitatea probei – chain of custody)

 odată cu ridicarea fiecărei probe se întocmește fișa ei

individuală pentru a se putea stabili traseul probei de la
ridicarea ei din câmpul infracțional până în sala de
judecată (este „cartea de identitate a probei”);

 în fișă este trecută fiecare persoană care intră în contact cu

proba (specialistul criminalist de la cercetarea la fața
locului, procurorul, polițistul judiciarist, expertul
criminalist din laborator etc.) precum și fiecare desigilare /
resigilare;

 astfel se pot verifica și eventualele contaminări ulterioare

cercetării la fața locului.

5. Unde pot fi găsite urmele ADN?

5.1. Urmele ADN găsite pe obiecte. Categorii de urme, obiectele pe care pot fi
găsite, modalitatea de ridicare și ambalare

 Atenție! Orice obiect poate purta în principiu urme

ADN.

 Atenție! Există obiecte care pot purta atât urmele

autorului cât şi ale victimei şi care astfel pot face legătura
între aceştia (de exemplu, dacă victima a fost lovită cu o bâtă,
se pot găsi celulele epiteliale ale autorului în zona de unde
9
 acesta a apucat bâta, iar la celălalt capăt urmele victimei –
sânge, fire de păr; un tricou care nu aparţine victimei găsit în
câmpul infracţional poate prezenta urme de sânge de la
victimă şi celule epiteliale de pe corpul persoanei care l-a
purtat).

5.1.1. Urmele ADN de contact (touch DNA)

5.1.1.1. Caracteristici

 Câștigă din ce în ce mai mult teren odată cu dezvoltarea

laboratoarelor și a posibilităților de procesare și
multiplicare a materialului biologic.

 Atunci când atingem obiecte cu mâna goală (sau cu alte

părți ale corpului) se realizează un transfer al celulelor
epiteliale2 care se desprind, de pe pielea noastră pe
obiecte.

 Urmele nu sunt vizibile cu ochiul liber; de aceea trebuie

tratate cu mare atenție, fără grabă, toate obiectele din
câmpul infracțional care puteau fi atinse de persoanele
vizate.

 Atenție! Urmele ADN de contact nu trebuie

confundate cu amprentele papilare. Ele fac obiectul
unor tipuri diferite de expertiză.

o Atunci când ridicăm o amprentă papilară și o

analizăm, ne raportăm la „desenul” creat de
elementele acesteia, indiferent de materia care îl
alcătuiește.

2
Zilnic se desprind zeci de mii de celule din stratul superficial al pielii unei persoane; ele pot
fi depuse/transferate pe cele mai diverse obiecte.
10
 o Atunci când ridicăm urme ADN de contact și le
analizăm, ne raportăm la materialul biologic
(celulele epiteliale) al acesteia indiferent dacă
acesta face parte sau nu din „desenul” unei
amprente.

5.1.1.2. Urmele ADN de contact se pot găsi pe orice obiect atins cu

mâna sau cu altă parte a corpului:

 pe arme:

o pe arme albe (cuţite, topoare), pe mâner sau

coadă se pot găsi celulele epiteliale ale autorului,
în timp ce pe lamă pot exista urmele victimei;

o pe corpurile contondente (bâtă, levier, ganteră,

etc): la unul dintre capete – zona de apucare -
celulele epiteliale ale autorului, iar la capătul cu
care s-a lovit, urmele victimei;

o la armele de foc: pe mâner, pe trăgaci și pe

tuburile de cartuș;

 în interiorul unui autoturism:

o în special pe volan, schimbătorul de viteze, bord,

butoane, mânerele portierelor, tetiere;

 pe obiectele folosite de autor la săvârşirea faptei:

o de exemplu mănuşi, cagule sau instrumente de

forţare;

 pe obiectele atinse de autor în câmpul infracţional:

11
 o de exemplu mânere de uşi, ferestre, contoare
electrice, robinete, colacul WC-ului, pahare, căni,
sticle, pixuri;

 Atenţie! Chiar dacă autorul foloseşte mănuşi

în interiorul câmpului infracţional (deci nu
lasă amprente), dacă acestea nu sunt sterile,
există şanse mari ca ele să prezinte pe exterior
celule epiteliale de la contactele anterioare,
celule care se vor transfera pe obiectele atinse
(a se vedea speța de la pct.3.2.).

5.1.1.3. Ridicare și ambalare

 Dacă obiectul nu poate fi ridicat integral

o se decupează fragmente sau

o se ridică urma cu tampon steril;

 Se lasă la uscat;

 Se ambalează în hârtie, nu în plastic.

 Speță: În cazul unui omor (tentativă) la comandă, asasinul

plătit a așteptat victima în fața locuinței sale. Aflat în
autoturismul său, autorul a tras asupra victimei cu un pistol
mitralieră. Apoi a coborât și a continuat să tragă cu alt pistol.
După aceea a fugit cu autoturismul de la fața locului,
abandonând cele două arme de foc la mică distanță de locul
faptei.

La locul comiterii faptei au fost descoperite mai multe tuburi

de cartuș. Au fost descoperite și armele de foc în locul unde
fuseseră abandonate. După câteva zile a fost descoperit abandonat

12
 și autoturismul autorului. În interior s-au găsit două tuburi de
cartuș.

Urmele ADN de contact (celule epiteliale) ale autorului au fost

descoperite pe tuburile de cartuș (de la locul faptei și din
autoturism), pe ambele arme (trăgaci, mâner, încărcător) și în
interiorul autoturismului (volan, schimbător de viteze, tetieră,
mâner portieră).

5.1.2. Urmele de sânge

5.1.2.1. Obiectele pe care pot fi găsite:

 arme (cuțit, topor, bâtă, ciocan, chiar pe armele de foc),

îmbrăcăminte, încălțămite, pereți, podele, covoare,
prosoape, cârpe, vegetație, depozit subunghial etc.

 Atenție! Urmele de sânge pot fi șterse de autor (de

exemplu haine sau încălțăminte spălate – inclusiv în
mașina de spălat -, cuțit spălat, podea ștearsă).

o În aceste situații, urmele de sânge vor fi

căutate în special în zonele de îmbinare,
șuruburi, nituri, cusături, buzunare, manșete,
zonele de îmbinare a plăcilor de parchet sau a
bucăților de linoleum sau sub ele.

o Urmele șterse pot fi evidențiate prin folosirea

anumitor substanțe.

5.1.2.2. Ridicare și ambalare

 Dacă urmele de sânge sunt lichide, trebuie lăsate să se

usuce;

13
  Dacă obiectul nu poate fi ridicat integral

o se decupează fragmente sau

o se ridică urma cu tampon steril;

 Se ambalează în hârtie, nu în plastic.

 Speță: Într-un caz de omor urmele de sânge ridicate din

câmpul infracțional au fost ambalate în plastic şi ţinute mai
multe ore, fapt ce a dus la mucegăirea urmelor. Din această
cauză analizele serologice au evidenţiat două grupe de sânge;
s-a presupus (greșit) că una dintre ele ar aparţine autorului.
Analiza ADN a infirmat această ipoteză, stabilind că toate
urmele de sânge aparţin victimei.

5.1.3. Urmele de salivă

5.1.3.1. Obiectele pe care pot fi găsite:

 resturi de țigară, sâmburi de legume/fructe, coji de

semințe, gumă de mestecat, batiste, șervețele, timbre,
plicuri, periuță de dinți, sticle, pahare, zona urmelor de
mușcătură – alimente sau corpul victimei -, ramă de
ochelari, pix, stilou, creion etc.

5.1.3.2. Ridicare și ambalare

 Dacă obiectul nu poate fi ridicat integral

o se decupează fragmente sau

o se ridică urma cu tampon steril;

 Se lasă la uscat;

14
  Se ambalează în hârtie, nu în plastic.

 Speță: Într-un caz de omor autorul a intrat în casa victimei și,

cu toporul în mână, a așteptat lângă ușa de acces ca aceasta să
se întoarcă acasă. În timpul destul de lung al așteptării,
autorul a mâncat semințe aruncând cojile pe jos. Cojile de
semințe au fost ridicate la cercetarea la fața locului și, din
urmele de salivă, s-a realizat profilul ADN al autorului.

5.1.4. Urmele de spermă

5.1.4.1. Obiectele pe care pot fi găsite:

 corpul victimei (orificiul vaginal, anal, bucal sau pe

piele), haine (mai ales lenjerie intimă), lenjerie de pat,
prosop, șervețele, prezervative folosite (pe exterior se
vor căuta urmele ADN ale victimei) etc.

5.1.4.2. Ridicare și ambalare

 Dacă obiectul nu poate fi ridicat integral

o se decupează fragmente sau

o se ridică urma cu tampon steril.

 Se lasă la uscat.

 Se ambalează în hârtie, nu în plastic.

 Speță: Într-un caz de agresiune sexuală, autorul a urmărit-o

pe victima minoră în scara blocului. Acolo a constrâns-o să îl
masturbeze. La cercetarea la fața locului urmele de spermă au
fost ridicate de pe treptele din scara blocului.
15
  Speță: Într-un caz de omor între oameni ai străzii urmat de
incendierea adăpostului comun (o construcție neterminată
părăsită), autorul a negat că ar fi locuit acolo. Pe o pereche de
pantaloni de trening ridicată de la fața locului s-au descoperit
urme de spermă iar analiza ADN a stabilit că acestea îi aparțin
autorului.

5.1.5. Firele de păr

 Din firele de păr care au rădăcină (bulb) se poate

obține ADN nuclear, valoarea pentru identificare fiind
mai mare. Din firele de păr fără rădăcină (bulb) se poate
obține ADN mitocondrial (vezi pct.1.2.).

5.1.5.1. Obiectele pe care pot fi găsite:

 haine (pălării, căciuli, șepci etc.), baie sau masă de

toaletă (pieptene, instrumente de ras / epilat, cadă,
chiuvetă, săpun), lenjeria de pat, covor, fotoliu, scaun
auto (tetieră), fire străine în părul pubian al victimei
etc.

5.1.5.2. Ridicare și ambalare

 Se ambalează în hârtie, nu în plastic.

 Speță: În cazul unui criminal în serie, la una dintre fapte (în

acel moment cu autor necunoscut), din câmpul infracțional (un
teren viran neamenajat) s-a ridicat un fes aflat la câțiva metri
de cadavru. În interior a fost găsit un fir de păr iar în urma

16
 analizei genetice a rezultat un profil ADN. Verificat în baza de
date ADN, a dus la identificarea autorului

5.1.6. Alte tipuri de urme ADN

 Țesut, oase, dinți;

 Urină, fecale, transpirație.

 Speță: Fiind sesizat un caz de sinucidere prin precipitare, cu

ocazia cercetării la faţa locului în locuinţa sinucigaşului, în
frigider s-au descoperit segmente din cadavrul unui copil –
trunchi, membre - a cărui dispariţie fusese semnalată în urmă
cu câteva zile (ulterior s-a stabilit că după comiterea omorului,
autorul s-a sinucis). Analiza ADN a stabilit identitatea
copilului.

5.2. Urmele ADN găsite pe corpul persoanei și accesoriile lui

5.2.1. Pe victimă

 pe corpul victimei:

o în zonele de prindere, strângere, presare a

corpului victimei cu mâna (de exemplu
încheieturi, braţe);

o în zona gâtului victimei, în cazul sugrumării;

o în depozitul subunghial de la degetele mâinilor

victimei;

o orificiul vaginal, anal, bucal;

 pe obiectele folosite la imobilizarea, legarea (sau

strangularea) victimei:

17
 o frânghii, sfori, curele, cătuşe, cordoane, bandă
adezivă etc. (în special în zonele învecinate
nodurilor);

 pe obiectele de vestimentaţie ale victimei:

o zonele de care autorul a apucat victima într-o

luptă, de exemplu, sau dacă a dezbrăcat-o forțat
ca în cazul unui viol (se va insista pe zonele unde
hainele prezintă rupturi);

5.2.2. Pe autor

 pe corpul autorului:

o în zonele de prindere, strângere, presare a

corpului de către victimă;

o în depozitul subunghial de la degetele mâinilor

(nu trebuie lăsat să se spele pe mâini);

 de la autor se ridică probe ADN de referință

prin periaj bucal;

 pe obiectele de vestimentaţie și încălțăminte ale autorului.

 Speță (1): Într-un caz de omor, înainte de a fi ucisă, victima s-a

luptat cu autorul și l-a zgăriat cu unghiile. Deși autorul era
îmbrăcat cu tricou și pulover, materialul său biologic a fost
descoperit în depozitul subunghial al victimei și exploatat prin
expertiza ADN. Pe corpul său au fost descoperite leziunile
specifice zgărierii cu unghiile.

 Speță (2): Într-un caz de omor, în dimineața zilei, vitima a

întreținut relații sexuale cu soțul ei. Ulterior autorul a intrat

18
 în apartamentul victimei și, înainte de a o ucide, între ei a
avut loc o luptă. În depozitul subunghial al victimei au fost
descoperite atât urmele ADN ale soțului cât și urmele ADN
ale autorului.

 Speță (3): În anul 1992 medicul canadian John Schneeberger

și-a sedat o pacientă și a violat-o. În ciuda sedativului
puternic, victima și-a amintit și l-a acuzat pe medic de viol. Pe
lenjeria intimă a victimei s-au găsit urme de spermă.
Violatorul a reușit să scape timp de mai mulți ani de acuzații;
și-a introdus chirurgical în antebraț un tub de drenă
conținând sângele altui bărbat și anticoagulant și a reușit să îi
convingă pe anchetatori să-i recolteze probe de sânge din acel
loc, astfel că ADN-ul nu s-a potrivit cu cel al urmelor de
spermă.

5.3. Realizarea profilului ADN al unei persoane care nu este

disponibilă

 Atunci când este nevoie de o probă ADN de referință (de la

autor sau de la victimă, de exemplu) pentru a realiza
comparația cu profilele ADN rezultate din exploatarea
urmelor din câmpul infracțional, se poate întâmpla ca
persoana vizată să nu fie disponibilă (de exemplu autorul a
fugit și se sustrage sau victima este dispărută).

o În această situație se pot ridica probe ADN de la rudele

apropiate (de exemplu părinți sau copii), prin
intermediul profilelor ADN ale acestora putându-se
realiza comparația.

 Speță: În cazul unei tentative de omor la comandă, același

profil ADN a fost identificat pe armele de foc folosite și

19
 abandonate, pe tuburile cartușelor trase, precum și în
interiorul autoturismului folosit de autor. După comiterea
faptei autorul (necunoscut) a fugit. La un moment dat în
cercul de suspecți a apărut V.P. din Republica Moldova.
Neputând fi găsit, s-au ridcat probe ADN de la mama sa.
Expertiza ADN a stabilit astfel că profilul ADN de pe obiectele
menționate este al lui V.P.

6. Contaminarea probelor ADN cu material genetic străin

6.1. Contaminarea între diferite urme / probe

 atunci când nu sunt ambalate separat/individual;

 atunci când aceleași mănuși sau instrumente sunt folosite la

ridicarea mai multor probe, transferând materialul genetic
de pe unele pe celelalte (a se vedea și pct.3.2.).

 Speță: Într-un caz de omor stradal, săvârşit prin zdrobirea

capului victimei cu o cărămidă şi mai multe fragmente de BCA,
corpurile delicte au fost ridicate dar nu au fost ambalate
separat. Au fost introduse toate în aceeaşi ladă de carton şi
transportate astfel. Din această cauză urmele ADN s-au
contaminat între ele și s-au deteriorat, eventualele urme de
contact ale autorului nemaifiind apte pentru analiză.

6.2. Contaminarea de către membrii echipei de cercetare la fața

locului

 când ating obiectele fără mănuși sau cu mănuși care au atins

părți ale corpului lor; când tușesc, strănută sau vorbesc fără
mască lângă urme/probe etc.;

 poate apărea necesitatea prelevării de probe ADN în vederea

excluderii, de la membrii echipei de cercetare.
20
 6.3. Contaminarea poate proveni și în procesul de fabricare a
materialelor / kit-urilor pentru ridicarea urmelor ADN

 Speță: Cazul „Fantomei din Heilbronn” sau al „Femeii fără

chip” a vizat comiterea, între anii 1993 și 2009, în Germania,
Austria și Franța, a numeroase infracțiuni: omoruri, tâlhării,
trafic de droguri etc. Singura legătură între aceste fapte era
prezența unui ADN identic (aparținând unei femei) ridicat din
câmpul infracțional de la cca 40 de cercetări la fața locului. În
cele din urmă s-a dovedit că ADN-ul îi aparținea unei femei
care lucra în fabrica producătoare a tampoanelor „sterile”
pentru ridicarea urmelor ADN, fiind deja prezent pe acestea în
momentul utilizării lor în câmpul infracțional.

6.4. „Contaminarea” anterioară „nevinovată”

 realizată de persoanele care, anterior comiterii faptei și fără

legătură cu aceasta, au intrat în contact cu locul faptei sau cu
victima;

 este necesară ridicarea de probe ADN în vederea excluderii

(a se vedea speța 2 de la pct.5.2.2.).

7. Coroborarea probelor ADN cu alte probe încă de la cercetarea la fața locului

7.1. Camerele video amplasate în zona câmpului infracțional

 Este necesară ridicarea și vizionarea imediată a imaginilor

înregistrate de aceste camere video. Ele pot oferi indicii
importante despre activitatea autorului și despre locurile
unde ar trebui căutate urme ADN.

 Speță (1): Într-un caz de agresiune sexuală asupra unor minori

comis într-o scară de bloc, autorul s-a masturbat în prezența

21
 acestora, actul fiind surprins de una dintre cele cinci camere
video amplasate în casa scării. Prima echipă sosită la fața
locului nu a identificat însă decât două camere video (printre
care nu s-a numărat și cea menționată) care nu conțineau
imagini relevante. Echipa nu a căutat urme ADN, cercetarea la
fața locului având un caracter superficial. Ulterior femeia de
serviciu a făcut curățenie iar urmele au fost șterse nemaiputând
fi ridicate și valorificate în momentul descoperirii imaginilor
relevante. Pierzându-se probele ADN, identificarea autorului a
fost dificilă deoarece calitatea înregistrării nu permitea
distingerea clară a trăsăturilor feței.

 Speță (2): Cazul unor tâlhării și furturi comise în București de doi

argentinieni care, după comiterea faptelor au fugit din România și
nu au putut fi prinși. La o faptă de tâlhărie din sediul unei
bănci autorii s-au deplasat cu un motoscuter, fiind surprinși de
camerele de supraveghere ale băncii – în imagini se observă cum
unul dintre ei poartă cască de protecție, cască pe care ulterior a
uitat-o la locul faptei. S-a stabilit identitatea suspectului prin
analiză de imagini. Din urmele biologice de contact din
interiorul căștii s-a stabilit profilul său genetic. Un profil
genetic identic a fost descoperit la fața locului la o altă faptă
până atunci cu autor nedescoperit.

7.2. Audierile inițiale care se desfășoară în paralel cu cercetarea la fața

locului

 La fel ca în cazul camerelor video, acestea pot oferi date

importante despre locurile în care trebuie căutate anumite
urme ADN.

 De aceea este extrem de importantă comunicarea

permanentă dintre echipa de cercetare la fața locului și
echipa care realizează aceste audieri inițiale.

22
 7.3. Reconstituirea științifică a faptei prin interpretarea urmelor de
sânge

 În anumite cazuri se poate reconstitui pe bază de calcul

dinamica unei fapte după poziția și forma urmelor de sânge
descoperite în câmpul infracțional (metodă folosită pentru a
confirma sau infirma versiuni ale autorului sau victimei)

o Expertiza ADN vine în sprijinul acestei reconstituiri

stabilind cărei/căror persoane îi/le aparțin urmele de
sânge.

8. Folosirea probelor ADN în cauze vechi cu autor necunoscut

 Pe de o parte, metoda trebuie folosită cu prudență deoarece

probele au fost ridicate fără respectarea standardelor actuale
și au fost păstrate necorespunzător (în perioada anterioară
folosirii profilului ADN în activitatea criminalistică și a
elaborării standardelor din prezent).

o De aceea trebuie stabilit cât mai precis cine a intrat în

contact cu probele după ridicare (în vederea
excluderii).

 Pe de altă parte, chiar și pentru probele biologice degradate

sunt șanse să existe porțiuni de ADN valorificabil.

 Sunt situații când din câmpul infracțional au fost ridicate

amprente papilare care sunt inapte comparației
dactiloscopice. Există posibilitatea ca materialul biologic care
alcătuiește amprenta să fie valorificat prin expertiză ADN.

23
9. Legislație / baze de date / instituții abilitate

9.1. Legislație

 Codul de procedură penală;

 Legea nr.76/2008 privind organizarea și funcționarea

Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.

9.2. Baze de date

 Baza de date națională - Sistemului Național de Date

Genetice Judiciare (SNDGJ);

 În baza unor mecanisme europene sau internaționale (de

exemplu Tratatul de la Prum sau cooperarea prin Interpol)
România poate avea acces la profilele existente în bazele de
date ale altor state.

9.3. Instituții abilitate pentru efectuarea expertizei ADN în România

 Inspectoratul General al Poliției Române – Institutul Național

de Criminalistică;

 Institul Național de Medicină Legală.

24
Surse și bibliografie selectivă

 Vernon J. Geberth – Practical Homicide Investigation;

 Vernon J. Geberth – Checklist and Fieldguide;

 Barry Fischer, David Fischer – Techniques of Crime Scene

Investigation;

 FBI – Handbook of Crime Scene Forensics;

 Joe Minor - Touch DNA: From the Crime Scene to the Crime
Laboratory;

 U.S. Department of Justice – Crime Scene Investigation, A Guide

for Law Enforcement;

 U.S. Department of Justice – Understanding DNA Evidence: A

Guide for Victim Service Providers;

 Forensic Science Regulator – The Control and Avoidance of

Contamination in Crime Scene Examination Involving DNA
Evidence Recovery;

 Angela L. Williamson – Touch DNA: Forensic Collection and

Application to Investigations;

 Manual de bune practici privind procedura cercetării la fața

locului - anexă a ordinului privind cercetarea la fața locului
nr.182/2009 (MAI) și nr.1754/C/2009 (PÎCCJ);

 Vladimir Beliș, Ligia Bărbării - Genetica judiciară de la teorie la

practică;

 Romică Potorac, Sorina Magdalena Potorac – Genetica judiciară;

 Remus Budăi, Alexandru Bogdan Georgescu, Radu Gavriș –

Ghidul anchetatorului de omoruri;

 Cazuistica Parchetului de pe lângă Tribunalul București și a

Direcției Generale de Poliție a Municipiului București.

25
 Anexa nr.1

Model de fișă de custodie a probei

26
27
 Anexa nr.2

Model de fișă de date personale

pentru introducerea profilului ADN

în baza de date SNDGJ

28
29
 Anexa nr.3

Model de proces-verbal privind

consimțământul de prelevare de probe ADN

30
 MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI

Nr........

PROCES–VERBAL

......2018

Procuror Alexandru Anghel din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul

București,

Azi, data de mai sus, având în vedere ordinul european de anchetă nr… emis
de autoritățile judiciare germane, i-am solicitat martorului S.V.I., fiul lui … şi …,
născut la data de …, în București, domiciliat în Bucureşti, ..., CNP ..., acordul în
vederea prelevării de probe biologice de referinţă pentru stabilirea profilului genetic
ADN.

Numitul S.V.I. nu este de acord cu prelevarea de probe biologice de sânge,

însă este de acord cu prelevarea de celule epiteliale prin periaj bucal, în vederea
stabilirii profilului genetic ADN.

Pentru care am încheiat prezentul proces - verbal.

PROCUROR MARTOR

Alexandru Anghel S.V.I.

31
 Anexa nr.4

Model de proces-verbal privind

recoltarea de probe ADN

32
 R O M Â N I A

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

DIRECŢIA GENERALĂ DE POLIŢIE A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

SERVICIUL OMORURI

Operator de date cu caracter personal nr. 3223

PROCES VERBAL

Anul 2018, luna…, ziua…, în Bucureşti

Scms. Liviu Laza din cadrul D.G.P.M.B. – Serviciul Omoruri.

Având în vedere ordonanța nr... emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul
București în ordinul european de anchetă nr. ... al autorităților judiciare din
Germania, prin care s-a dispus prelevarea de probe biologice pentru stabilirea
profilului genetic de referinţă (ADN) de la numitul S.V.I., fiul lui ... şi ..., născut la
data de ..., în București, domiciliat în Bucureşti, ..., CNP ..., am procedat la efectuarea
acestei activităţi în conformitate cu prevederile art. 31 alin. l lit. l din Legea 218/2002,
art. 4 alin. 1 lit. a, art. 5 alin. 2, 5, art. 6 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 şi a Normelor
Metodologice de aplicare a acestei legi.
Prelevarea efectivă s-a executat de către agent șef principal de poliție Grigorescu
Aurelian, criminalist în cadrul D.G.P.M.B. – Serviciul Criminalistic, prin periaj bucal, atât în
partea stângă cât şi în partea dreaptă, cu kit de prelevare (Isohelix Swab Pack) în condiţii
sterile.

Probele au fost ambalate împreună cu Fişa cu datele personale şi au fost sigilate în

prezenţa persoanei de la care s-a efectuat prelevarea.

Desigilarea şi echiparea şi materialului de recoltare a fost făcută în condiţii sterile, în

prezenţa persoanei de la care s-au recoltat probele.

Numitul S.V.I. nu are de făcut obiecţiuni cu privire la modul în care s-a efectuat
recoltarea şi nici cu privire la cele consemnate în prezentul proces-verbal.

Pentru care am încheiat prezentul proces-verbal într-un singur exemplar.

ORGAND DE CERCETARE CRIMINALIST PERSOANA DE LA CARE

PENALĂ S-AU PRELEVAT PROBELE

33
 Anexa nr.5

Model de ordonanță de examinare fizică

pentru prelevare de probe ADN

34
 ROMÂNIA
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI

Nr..........

ORDONANȚĂ
...........2018

Procuror criminalist Alexandru Anghel, din cadrul Parchetului de pe lângă

Tribunalul București – Secția de Urmărire Penală.

Având de pus în executare ordinul european de anchetă nr. ….. emis de autoritățile
judiciare germane,

CONSTAT URMĂTOARELE :

La data de .................., la Parchetul de pe lângă Tribunalul București a fost înregistrat

cu nr. de mai sus ordinul european de anchetă nr. ……………. emis de autoritățile judiciare
germane, în cauza privind privind infracțiunea de omor în unitate infracțională cu tâlhărie
cu deces, conform paragrafelor 211, 249 alineatul 1, 250 alineatul 2 numărul 1, 251 din Codul
Penal German, presupus săvârșită de V.G.S. asupra victimei F.X.W. la data de .......2018 în
locuința victimei, din strada ....., Munchen, Germania.

Având în vedere că autoritățile germane au solicitat, între altele, prelevarea de probe

biologice de la martorul S.V.I. pentru stabilirea profilului genetic ADN și având în vedere
consimțământul acestuia exprimat în procesul-verbal încheiat la data de .....2018, voi
dispune examinarea fizică a acestuia prin prelevarea de celule epiteliale prin periaj bucal, în
vederea stabilirii profilului genetic ADN.

În temeiul art. 190 alin 1, art. 172 alin 1, 9 și 10, art. 1811 din C.proc.pen.,

DISPUN:

1. Examinarea fizică a martorului S.V.I., fiul lui … şi …., născut la data de …., în
București, domiciliat în Bucureşti, ....., CNP 1760904434533, prin prelevarea de celule
epiteliale prin periaj bucal, pentru stabilirea profilului genetic ADN.
2. Prelevarea va fi efectuată de specialiști din cadrul Direcției Generale de Poliție
a Municipiului București, Serviciul Criminalistic.

PROCUROR CRIMINALIST

ALEXANDRU ANGHEL

35
 Anexa nr.6

Model de referat cu propunere de

autorizare a examinării fizice

pentru prelevare de probe ADN

36
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ
JUDECĂTORIA ....................
Nr...........................

REFERAT
cu propunere de autorizare a examinării fizice
.................2015

Procuror Alexandru Anghel din cadrul Parchetului..........................

Examinând actele de urmărire penală din dosarul cu nr. de mai sus, privindu-
i pe suspecții G.M.C. și G.V.I., fiecare cercetat pentru săvârșirea unei infracțiuni de
viol prev. de art. 218 alin 1 din Codul penal,

EXPUN URMĂTOARELE:

Prin ordonanța din data de .....2014 s-a dispus începerea urmăririi penale cu
privire la săvârșirea infracțiunii de viol, prev. de art. 218 alin 1 din Codul penal,
constând în aceea că în cursul lunii decembrie 2013 persoana vătămată minoră
G.C.A. a fost constrânsă de vărul său primar – G.M.C. – să întrețină raport sexual cu
acesta.
Fiind ascultată în data de ......2014, persoana vătămată G.C.A. a menținut cele
arătate în plângere cu privire la suspectul G.M.C. și totodată a susținut că la cca. 3-4
zile după ce G.M.C. a obligat-o să întrețină raport sexual, și fratele acestuia – G.V.I. –
a constrâns-o să întrețină un raport sexual și cu acesta.
Prin ordonanța din data de ......2014 s-a dispus extinderea urmăririi penale cu
privire la săvârșirea unei a doua infracțiuni de viol, prev. de art. 218 alin 1 din Codul
penal, precum și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecții G.M.C.
și G.V.I., fiecare cercetat pentru săvârșirea unei infracțiuni de viol, prev. de art. 218
alin 1 din Codul penal.
Ca urmare a raporturilor sexuale la care persoana vătămată a fost constrânsă,
la data de .......2014 a născut un copil de sex masculin – G.S.Ș..

37
 Având în vedere că stabilirea paternității copilului persoanei vătămate are
relevanță cu privire la soluționarea cauzei penale de față, este oportună efectuarea
unei expertize genetice judiciare, în cadrul căreia să fie comparate ADN-urile
suspecților cu cel al fiului minor al persoanei vătămate.
Suspectul G.M.C. a fost de acord să se supună unei examinări fizice în scopul
prelevării probelor biologice, astfel că la data de .....2015 s-a procedat la recoltarea de
probe biologice de la acesta, prin periaj bucal.
Suspectul G.V.I. a arătat că nu este de acord cu examinarea fizică în vederea
prelevării probelor biologice, aspect consemnat de organul de urmărire penală în
procesul-verbal din data de ....2015.
Întrucât efectuarea expertizei genetice judiciare este imperios necesară pentru
aflarea adevărului și având în vedere refuzul suspectului G.V.I. de a se supune unei
examinări fizice, în cauză este necesară autorizarea examinării fizice de către
judecătorul de drepturi și libertăți. Examinarea fizică va consta în prelevarea de
probe biologice de la suspectul G.V.I., prin periaj bucal.
Faţă de cele expuse, în conformitate cu prev. art. 190 alin 2 și 3 C.proc.pen.

PROPUN:

Autorizarea examinării fizice în vederea recoltării probelor biologice prin

periaj bucal de la suspectul G.V.I., fiul lui ... și ..., născut la data de ... în mun. ...,
domiciliat în ..., CNP ..., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prev. de art.
218 alin 1 din Codul penal

PROCUROR

ALEXANDRU ANGHEL

38
 Anexa nr.7

Modele de ordonanță de dispunere

a expertizei ADN

39
 ROMÂNIA
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREŞTI

Operator Date cu Caracter Personal nr. 4906

Dosar nr...

ORDONANŢĂ

privind dispunerea unei expertize genetice judiciare

...2017

Procuror criminalist CODRUȚ POPOIU din cadrul Parchetului de pe lângă

Tribunalul Bucureşti – Secţia urmărire penală,

Examinând dosarul cu nr. de mai sus în care se efectuează cercetări sub aspectul
săvârşirii infracţiunilor de omor calificat prev. de art. 188 alin. 1 – 189 alin. 1 lit. d C.pen.,
tentativă la tâlhărie calificată prev. de art. 32 C.pen. rap. la art. 233 alin. 1 – 234 alin. 1 lit.
a,d şi f C.pen., tentativă la furt calificat prev. de art. 32 C.pen. rap la art. 228 alin. 1 – 229
alin. 1 lit. b şi d C.pen., furt calificat prev. de art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. b şi d C.pen.,
conducerea unui vehicul fără permis de conducere prev. de art. 335 alin. 1 C.pen.,
privind pe inculpatul G.M.S., CNP: ..., cercetat în stare de arest preventiv,

CONSTAT:

La data de ...2017, în jurul orei 03:00, numitul G.M.S. a patruns, prin escladarea
zidului, in imobilul din Bucureşti str. ..., unde a încercat să sustragă din interior bunuri,
ravasind mai multe incaperi din locuinta, iar in aceste imprejurari, a înjunghiat-o pe P.A.,
în vârstă de 93 de ani, care se afla în dormitorul imobilului, aplicându-i mai multe
lovituri cu un cutit in zona cervico – facial stanga.

Urmare a savarsirii agresiunii, victima a decedat, cauza mortii fiind hemoragia

externa prin sectionarea unor vase sangvine din zona cervico – faciala stanga.

Ulterior, numitul G.M.S. a parasit locul savarsirii faptei, plecand pe strada ..,
continuându-şi traseul pe str. ..., str. ..., Bd. ..., iar pe str. ... nr. ... a incercat sa sustraga
autovehiculul marca Renault ... cu nr de inmatriculare ..., fortându-i portiera culisantă.

40
 Întrucat nu reusit să sustraga autovehiculul mentionat, susnumitul si-a
comntinuat deplasarea pe str. ... şi pe str. ... unde la nr. ... a patruns in autoturismul
marca Dacia Logan cu nr. de înmatriculare ..., prin forţarea butucului portierei dreapta
faţă, pe care l-a sustras, conducandu-l pana pe strada ... nr. ..., unde l-a abandonat, fiind
ulterior depistat de către polițiști din cadrul Secției 21 Poliție.

Cu ocazia efectuării cercetării la fața locului, atât în interiorul cât și pe exteriorul

autoturismului marca Renalut ... cu număr de înamtriculare ..., au fost identificate mai
multe urme materie de culoare brun – roșcate cu aspect de sânge, sub formă de picături și
mânjituri. Astfel, de pe o cutie, aflată în interiorul acestui autoturism, care prezenta urme
materie de culoare brun – roșcate cu aspect de sânge, sub formă de picături și mânjituri,
au fost ridicate 2 probe biologice, folosindu-se tampon de vată steril, umectat cu clorură
de sodiu 0,9%. – Plic nr 1.

Atât de la victima P.A., CNP: ... cât și de la inculpatul G.M.S., CNP: ..., prin periaj
bucal, cu recoltor steril, au fost ridicate câte două probe de referință ADN – plic nr 2 și
plic nr 3.

Faţă de aceste aspecte, în interesul soluţionării dosarului cu nr. de mai sus, în

temeiul dispoziţiilor art 172 și art.191 din C.pr.pen.,

D I S P U N:

1. Efectuarea unei expertize genetice judiciare cu următoarele obiective:

A. Stabilirea profilului genetic al probelor biologice ridicate de pe cutia din

interiorul autoturismului ... – plic nr 1;
B. Stabilirea profilului genetic al probelor de referință ridicate de la victima P.A. –
plic nr 2;
C. Stabilirea profilului genetic al probelor de referinţă ridicate de la inculpatul
G.M.S. – plic nr 3;
D. Compararea profilelor genetice identificate la pct. A cu profilul genetic al
victimei P.A. și al inculpatului G.M.S.

2. Expertiza genetică va fi efectuată de către specialişti din cadrul Inspectoratului

General al Poliţiei Române – Institutul Naţional de Criminalistică.

3. În vederea efectuării expertizei vă punem la dispoziție probele menționate în

cuprinsul ordonaței, ambalate în trei plicuri de hârtie, având atașată fișă de custodie și
sigilate de către Serviciul Criminalistic.

Raportul de expertiza urmeaza a fi trimis în regim de urgenţă Parchetului de pe

lângă Tribunalul Bucureşti.

Procuror criminalist

CODRUȚ POPOIU

41
 ROMÂNIA
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREŞTI

Dosar nr...

ORDONANŢĂ

de dispunere a unei expertize genetice judiciare

...2018

Procuror criminalist Eduard Borjog, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul

Bucureşti – Secţia de Urmărire Penală,

Analizând actele şi lucrările dosarului cu nr. de mai sus, în care se efectuează

cercetări sub aspectul săvârșirii, de către autor necunoscut, a două infracțiuni de agresiune
sexuală, prev. de art. 219 alin.(1), alin.(2) lit.c) din C.p., comise la data de ...2018, asupra
persoanelor vătămate S.A.M.C., în vârstă de 5 ani și T.M.F, în vârstă de 9 ani,

CONSTAT:

La data de ...2018, Poliția Sectorului ... - Secția ... a fost sesizată cu privire la faptul că
în cursul aceleiași zile, în intervalul orar 10:10-10:55, minorii T.M.F. și S.A.M.C. au fost
agresați sexual de către un bărbat necunoscut.

Prin ordonanța din data de ...2018 organelor de cercetare penală din cadrul Secției ...
s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de agresiune
sexuală, prev. de art. 219 alin.(1), alin.(2) lit.c) din C.p., reținându-se că „ în ziua de ...2018, în
intervalul orar 10:10-10:55, minorul T.M.F., în vârstă de 9 ani a fost pupat pe obraji iar sora
sa S.A.M.C., în vârstă de 5 ani, a fost pupată pe obraji, pe gură și în zona abdominală și i-a
fost pusă mâna pe fund de către un individ necunoscut în timp ce se deplasaqu cu liftul și pe
palierul etajului ... al blocului ..., sc.1, situat în str. ... nr..., sector ...”.

Cu ocazia cercetării la fața locului au fost ridicate mai multe urme de contact, după
cum urmează :

42
 Uşa de acces în lift aflată la parter:

1. Mâner superior din zona geamului uşii;

2. Zona cantului uşii (aproximativ 140 cm faţă de pardoseală).

Uşa liftului aflată la etajul 8:

1. Zona aflată la aproximativ 20 cm stînga faţă de geamul uşii.

Cabina liftului:

1. Zona din partea inferioară a oglinzii

Probele și urmele de contact menționate mai sus au fost recoltate de către specialiști
criminaliști din cadrul D.G.P.M.B. – Serviciul Criminalistic, fiind ambalate în plic plic de
hârtie, sigilat cu ștampila „Expediție 50” a Serviciului Criminalistic al D.G.P.M.B.

Având în vedere aceste aspecte, întrucât pentru lămurirea unor împrejurări de fapt
care pot conduce la stabilirea identitiății autorului, este necesară efectuarea unei expertize
genetice,

În temeiul dispoziţiilor art. 172 din C.p.p. şi art. 191 din C. p. p.,

DISPUN:

1. Efectuarea unei expertize genetice judiciare cu următoarele obiective:

A. Determinarea profilului genetic de referinţă din următoarele urme de contact :

- O urmă de contact ridicată de pe mânerul superior din zona geamului uşii de acces
în lift aflată la parter;

- O urmă de contact ridicată din zona cantului uşii acces în lift aflată la parter
(aproximativ 140 cm faţă de pardoseală);

- O urmă de contact ridicată din zona aflată la aproximativ 20 cm stînga faţă de

geamul uşii ;

- O urmă de contact ridicată din zona din partea inferioară a oglinzii de la cabina
liftului.

43
 B. Introducerea și compararea profilelor genetice stabilite la litera A cu profilele
genetice existente în baza de date S.N.D.G.J.

2. Expertiza genetică judiciară va fi efectuată de către experți ai Institutului Național

de Criminalistică din cadrul I.G.P.R.

3. În vederea efectuării expertizei se pun la dispoziţia experților probele menționate la

punctul A, ambalate în plic de hârtie, sigilat cu ștampila „Expediție 50” a Serviciului
Criminalistic al D.G.P.M.B.

4. Termen de efectuare a expertizei: 10 de zile.

PROCUROR CRIMINALIST

Eduard Borjog

44
 Anexa nr.8

Model de raport de expertiză ADN

45
46
47
48
49
50
51