PEISAJ CULTURAL AXIOMA PEISAJULUI CA INDICIU AL CULTURII - ȚARA BÂRSEI

Gușă Daiana-Alexandra

AXIOMA PEISAJULUI CA INDICIU AL CULTURII

-ȚARA BÂRSEI -

Termenul de peisaj este cel mai des cunoscut ca o porțiune de teritoriu, preponderent
natural sau antropic, ce are o identitate bine marcată. Peisajul naturii este adesea asociat cu frumosul,
feericul și idealul, în schimb peisajul antropic, în special cel al orașelor, este mai adesea asociat cu
urâtul, agitația și chiar poluarea. Cu toate acestea peisajul este mult mai mult de atât, pe scurt, el poate
crea sentimente, stări și trăiri, poate fi element distinctiv pentru un anumit loc, este istorie, prezent și
viitor într-o singura sau mai multe ipostaze generate de timp. Mai mult de atât, peisajul este un posibil
element de cunoaștere, de identificare a unei zone, a unei comunități sau a istoriei acestora.

Peirce K. Lewis, prin lucrarea ”Axiomele citirii peisajului” ne arată complexitetea și

valoarea pe care o are peisajul, în afară de partea estetică a acestuia, prin cele șapte axiome ce cuprind
toate criteriile de care trebuie să ținem cont atunci când analizăm un peisaj.

Prima axiomă și poate cea mai importantă atunci când dorim să analizăm un peisaj din
punct de vedere al istoriei, tradițiilor și obiceiurilor dintr-o zonă, în cazul nostru Țara Bârsei, este
Axioma peisajului ca indiciu al culturii cu cele cinci corolare ale sale: 1.Corolarul schimbării
culturale, 2.Corolarul regional, 3.Corolarul convergenței, 4.Corolarul difuziei și 5.Corolarul gustului.
Astfel peisajul din Țara Bârsei se distinge, în baza celor cinci corolare, prin:

1. Corolarul schimbării culturale – Țara Bârsei, populată înca dinaintea anului 1200 de
oștile maghiare, continuând cu perioada cavalerilor teutoni, invazii turco-tătare, apoi sașii care eu
plecat abia în jurul anului 1970, toți acestia au avut o contribuție majoră în dezvoltarea zonei și crearea
unei identități ce astăzi este apreciată de turiști din intreaga lume, de exemplu bisericile fortificate au
apărut odata cu nevoia sașilor de apărare, biserici ce datează până astăzi și reprezintă un major element
de unicitate. Bisericile fortificate sunt totodată și rezultatul schimbărilor confesiunilor religioase din
Țara Bârsei care, de-a lungul anilor, a fost strabatută de diferite religii precum catolici sau protestanți,
religia catolică fiind cea care are și astăzi un impact puternic asupra peisajului zonei prin aceste biserici
fortificate cu o arhitectură distinctă. Aceste schimbări culturale au contribuit la formarea zonei așa cum
este ea astăzi, chiar dacă în prezent populația este în cel mai mare prcent formată din români de religie
creștin-ortodoxă.
2. Corolarul regional – Din punct de vedere geografic Țara Bârsei se află în zona
Depresiunii Brașovului, în interiorul arcului carpatic, ceea ce influențează foarte mult arhitectura zonei.
Casele aveau acoperișul in două sau în patru ape deoarece, fiind o zonă montană, precipitațiile erau
abundente. Totodată casele aveau grajdul de oi, oieritul fiind activitatea principală a localnicilor, în
prezent brânzeturile din Țara Bârsei precum cașcavalul afumat sau brânza în coajă de brad fiind
distinctive pentru zonă, ba chiar sunt prezente și la târgurile internaționale de produse agricole.
1
PEISAJ CULTURAL AXIOMA PEISAJULUI CA INDICIU AL CULTURII - ȚARA BÂRSEI
Gușă Daiana-Alexandra
Novacul afumat din Țara Bârsei, pescuit din lacurile și heleșteele din lunca Oltului și afumat cu
rumeguș din lemn de esență tare precum fagul, este și el un element unic pentru zonă. Așadar regiunea,
atât datorită geografiei ei cât și a îndeletnicirilor localnicilor mențin Țara Bârsei ca regiune unică.
3. Corolarul convergenței – Țara Bârsei are o „capitală” a dezvoltării, aceasta fiind
Brașovul, fiind un oraș foarte dezvoltat turistic încă dinaintea perioadei comuniste, dar, atât datorită
apropierii de Brașov cât și valorificării elementelor proprii, suburbiile Brașovului încep să se dezvolte
din ce în ce mai mult, în special în turism. Un alt element al convergenței este reprezentat de etniile
prezente în zonă care, chiar dacă au obiceiuri, tradiții și sărbători specifice, participă și la cele ale
românilor, de exemplu Crăciunul și Paștele sunt sărbătorite de două ori în casele sașilor sau magiarilor
și totodată și românii din zonă preiau din tradițiile acestora cum ar fi în preajma anului nou se taie
crenguțe de măr, una pentru fiecare membru al familiei, crenguțele se puneau în apă și se țin în casă, la
căldură, în funcție de cât de tare înfloresc sau cum se comportă în casă, așa le va merge anul următor.
4. Corolarul difuziei – O problemă a imitației, atât în Țara Bârsei cât și în alte zone ale
țării este de domeniul culinar, astfel apar tot felul de preparate care nu mai respectă rețeta originală, ba
chiar au doar câteva din ingredientele de bază ale preparatului, acest lucru afectează imaginea zonei din
care vine preparatul, iar acesta în loc să rămână un element simbol pentru o anumită zonă, el devine
ceva banal. Acest lucru se întâmplă și cu novacul afumat din Țara Bârsei care este comercializat în alte
zone ale țării, este pescuit din crescătorii unde are ca durată de dezvoltare doar un an față de trei cât are
cel din Țara Bârsei si este afumat cu lemn de brad, nu cu lemn de fag. La fel se întâmplă și cu faimoasa
pălincă de Bran.