Sunteți pe pagina 1din 11

ESTIMAREA POTENŢIALULUI TURISTIC A RELIEFULUI

MUNȚILOR ZARANDULUI

IAȘI
2018-2019
CUPRINS

1. CONSIDERAŢII GENERALE
1.1. Poziţia geografică a zonei studiate
2. CONDIŢII NATURALE
2.1. Alcătuirea şi structura geologică
2.2. Relieful
2.3. Clima
2.4. Hidrologia
2.5. Vegetaţia şi modul de utilizare al terenurilor
2.6. Rezervaţii naturale şi monumente ale naturii
3. POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL
3.1. Estimarea potenţialului turistic brut (Pb)
3.2. Estimarea potenţialului turistic pozițional (Pp)
3.3. Estimarea potențialului de atractivitate absolută (Pa)
4. CONCLUZII
5. BIBLIOGRAFIE

1.CONSIDERAȚII GENERALE

1.1. Poziția geografică a Munților Zarandului

2
Munții Zarandului (fig.1): sunt situați în compartimentul vestic al Munților
Mureșului având limite bine precizate: în partea sudică-Culoarul Mureșului, la vest-
abruptul de falie Pîncota-Păuliș, atenuat la contactul cu Câmpia Aradului prin
gracisul de eroziune și acumulare pe care a luat naștere cunoscuta podgorie a
Aradului, iar la nord, către culoarul tectonic al Crișului Alb (Zarandului) prin
intermediul trenei de glacisiuni piemontane a Cigherului. Limita estică este mai
puțin clară fiind precizată cu o mare greutate, astfel acesta a fost preconizată că ar
fii pe Culoarul Brad-Ormindea –Deva(V.Mihăilescu, 1963), fie pe linia Vața-Zam,
trebuie stabilită în lungul culoarului Căpruța-Slatina de Mureș-Gurahonț,
corespunzător fâșiei de calcare cretacice, care separă net cristalinul dominant al
Munților Zarandului de ofiolitele si eruptivul neogen de asemenea, dominante, ale
Munților Metaliferi.

Fig1. Harta-

Munții Zarandului

3
2. CONDIŢII NATURALE

2.1. Alcătuirea şi structura geologică


În structura geologica a munților apar și șisturile cristaline ale seriei de Păiușeni
intens metamorfozate- cu puternice intruziuni de granite, diorite, gabbrouri mai rar
gnaisuri, din Masivul Highiș și mult mai restrânse în Masivul Drocea unde sunt
modelate spre deosebire de unele masive cu structuri asemănătoare ale Munților
Apuseni. Apar conglomeratele și gresiile cuarțitice permiene si triasice de pe flancul
nordic (la vest de Valea Cigherului) neevidențiindu-se printr-o morfologie specifică
dar integrându-se unei trepte de pedimentație la 300-350m, prelungită din zona
cristalină în cea a dealurilor piemontane ale Cuiedului. Acest nivel este specific la
est de valea Cigherului, unde păstrează caracterul unei suprafețe de abraziune,
retezând, deopotrivă, șisturile cristaline anteperomiene, andezitele cu amfiboli si
piroxeni badenian-sarmațian superioare și marnele și nisipurile sarmațian inferioare.
Exista o asimetrie specifică ca culmii principale(5-8km flancul mureșean, 10-12
km cel crișan) care pare legată de prăbușirea mai accentuată, a horstului cristalin
spre axa bazinului tectonic al Crișului Alb. Acest lucru rezultă energia mai
pronunțată spre sud (300-400m), fragmentarea interfluviilor secundare, văile scurte
și repezi (Slatina, Bîrzava, Conop. Milova, Caldova). Gradul mai mare de
impădurire cu fag si carpen la baza versanților văilor umbrite, pe soluri brune luvice
podzolite și pseudogleizate, cer, gârniță și mai ales gorun în treimea superioară a
versanților și pe culmile însorite pe soluri cambice, între care predomină cele brune
eu-mezobazice.
Acești munți sunt alcatuiți dintr-un mozaic de roci; intruziuni magmatice vechi,
formațiuni ale flișului cretacic si roci vulcanice neogene.
În concluzie, în arealul avut în studiu, din cadrul reliefului structural predomină
relieful stucturilor cutate, iar din cadrul relieful petrografic predomină relieful
dezvoltat pe șisturi cristaline intens metamorfozate dar apar si rocile magmatice ce
aduc un aport important in alcatuirea petrografică. Apar conglomerate, gresiile si
calcarele care nu se evidentiază intr-o mare masură.

2.2.RELIEFUL
Relieful prezintă o fragmentare accentuată și un grad ridicat de împădurire a
versantului sudic, lucru ce duce la un număr restrâns de așezări umane, care preferă,
de regulă conurile de depundere ale respectivelor văi (Căpruța, Bîrzava, Conop,
Șoimoș, Radna) si mult mai rar micile bazine depresionare din arealul

4
montan(Cladova, Milova, Slatina de Mureș). Flancul nordic este prelung, cu
interfluvii mai largi, dominate de pajiști secundare și sate risipite ca Văsoaia,
Păiușeni, Nadăș.
Văile sunt cele mai ramificate și prezintă puncte de convergență în zonele de
contact cu piemonturile de acumulare(Târnava de Valea Mare, Tăuț pe Cigher,
Chisindia pe Valea cu același nume) ce cauzează mari viituri în perioadele ploioase,
ceea ce a impus amenajarea unu baraj (Tăuț pe Cigher) care a creat în timp un lac cu
utilizare complexă: atenuarea undelor de viitură, evitarea indundațiilor, irigații de
piscicultură.
Versantul vestic, localizat între Șiria și Păuliș, la contactul cu Câmpia Aradului,
prezintă un unghi de pantă foarte adânc în porțiunea superioară, iar în sectorul
mijlociu scade simțitor, așa în cat profiul de apropie de echilibru. În porțiunea
inferioară unghiul se accentuiază din nou, dar pe un spațiu restrâns, apoi se reduce
foarte mult pentru a accentua iarăși contactul cu câmpia.
Rețeaua hidrografică care se drenează spre câmpie duce la fragmentarea versantului
într-o serie de interfluvii.Văile au adâncimi mari (100-150m), cu umeri laterali
atașați interfluviilor principale, iar spre obârșii se lărgește, sub formă de bazine
tinzând a separa treapta versantului de culmea principala a masivului. Văile se
lărgesc și avale, asa încât umerii laterali se racordează cu treapta inferioară a
versantalui.
Pe toate treptele versantului lipsesc depozitele piemontane, fluviale sau litorale; în
schimb este prezentă o scoarță de alterare care are o grosime mai mare spre baza
versantului, unde coluviile formează întinse glacisuri de acumulare, domenii ideale
pentru renumitele pdgorii situate între localitățile Păuliș și Pâncota.
Comform analizei componentelor reliefului s-a format concluzia că latura de vest
a Munților Zarandului nu este lipsită de o prispă piemontană, dar aici aceasta are
caracterul unui pediment de eroziune ( I. Mac, P. Tudoran 1971). Din cauza
subsidenței continue nu s-a format corespondentul său de acumulare păstrat de
celelalte masive din Carpații Occidentali. Astfel din cauza subsidenței continue a
fost afectată zona de contact și a divagărilor Mureșului în aceeași arie, pe suprafața
propriului agestru.
Curmătura de la obârșiile văilor opuse Cigher și Bârzava, separă culmea în cele
doua masive reprezentative: Highiș în vest și Drocea în est, de unde și cealaltă
denumire, preferată de geologi-Munții Highiș-Dorocea.
Apare un culoar bine evidențiat pe aliniamentul Căpruța-Slatina de Mureș-
Mădrigești-Gurahonuț, cu așezări importante sub aspect etnografic și folcloric și cu
o veche cale de circulație rutieră, în curs de modernizare. Acest culoar a fost generat

5
de fâșia de depozite cretacice din latura estică la contactul cu Munții Metaliferi,
dispuse într-un sinclinal oblic.

Fig2. Harta expoziției versanților

Alături de tipurile specifice reliefului structural şi petrografic, mai pot fi adăugate


cele aparţinând reliefului fluvial prin existanța numeroaselor văi cu adancimi
seminficative.

2.3. Clima
Munții Zarandului au un grad ridicat de împădurire și tenta meridională a acestor
păduri sunt în deplină concordanță cu condițiile climatice: se înregistrează
temperaturi medii anuale cuprinse între 10 ֠ C la periferia munților si 7-8 ֠ C pe culmi,
cu ierni scurte si blânde ( între -1,5 și -3,0 ֠ C media lunii ianuarie), precipitațiile sunt
abundente ( 800-1000m) și relativ uniform răspândite în timpul anului .
Relieful exercită o influența asuprea circulației locale a aerului, în sensul că forma
de culoar alungit vest-est face ca aceasta sa fie direcțiile predominante ale vântului.
Circulația vestică este mult mai activă în sezonul cald, pe când cea estica, predomină
iarna. În flancul nordic al Munților Zrabdului si Metaliferi, tenperaturile medii
anuale de 8,5-9 ֠ C se plasează în jurul izohipsei de 300-350m.

6
2.4. Hidrografia
Din punct de vedere geografic munții Zarandului, fac parte din munții Apuseni, un
ultim bastion al Carpaților înaintea marii câmpii Panonice. Creasta principală
acestora desparte doua bazine hidrografice, la nord Crișul Alb, la sud bazinul
Mureșului

2.5. Vegetaţia şi modul de utilizare al terenurilor


În Munții Zarandului se întâlnesc des păduri de stejar, dar, mai apar și cerul (quercus
cerris banaticum), gârnita (quercus frainetto). Defrișarile masive au dus la
fragmentarea acestor păduri și apariția unor pajiști în care s-au instalat unele așezări
omenești: Slatina de Mureș, Paiușeni, Baia, Vașoaia. Versanții vestici ai Munților
Zarandului au fost defrișati, aici instalându-se cultura vitei de vie. În zona centrală
și de este a Munților Zarandului se întâlnesc pădurile de fag (Fagus Silvatica) și
carpen (Carpinus Betulus) asociate cu gorun, mesteacan, ulm, paltin.

2.6. Rezervaţii naturale şi monumente ale naturii


Drocea este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării
biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și
faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în
arealul zonei protejate încadrată în bioregiunea continentală a Munților Zarandului
(grupă montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul muntos al Carpaților
Occidentali)
Situl include: -Rezervațiile naturale Locul fosilifer Monoroștia (arie protejată de
tip palentologic, ce adăpostește resturi fosile constituite din cochilii de moluște
atribuite Ponțianului mediu. Din punct de vedere geologic substratul litologic face
parte din grupa rocilor magmatice, mezozoice si permiene, substratul litologic
dominant fiind format din bazalte si andezite.
-Runcu-Groși (arie naturală de tip forestier). Situl dispune de 8 tipuri de
habitate naturale: Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, Păduri dacice de stejar
și carpen, Păduri stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, Păduri balcano-panonice
de cer și gorun, Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori), Păduri de
fag de tip Luzulo-Fagetum, Păduri din Tilio-Acerion.
-Zarandul de vest: localizata in regiunea administrativa Arad, iar prioritatea
pentru conservarea biodiversitatii o constitue speciile de mamifere: Ursus arctos,

7
Canis lupus si Lynx lynx, speciile de amfibieni si reptile sunt: Bombina variegata si
Triturus cristatus, speciile de nevertebrate sunt Carabus variolus si Lucanus cervus.

3. POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL


3.1. Estimarea potenţialului turistic brut (Pb)
Pb = F1+F2+F3
F1: Munții Zarandului se găsesc roci, depozite constituite din cochilii fosilizate de moluște în
Locul Fosilier Monoroșița. Aceste moluşte datează din Ponţianul mediu, al doilea etaj al
Pliocenului, a doua perioadă geologică a Neogenului, adică de acum 5,3 milioane de ani. În
rezervația Runcu-Groși, la nivelul ierburilor sunt întâlnite specii floristice rare, printre care:
vinarița (Asperula odorata), popilnicul (Asarum europaeum') sau colțișorul (Dentaria bulbifera).
 Pentru indicele F1 s-a acordat nota 5.

F2: In cadrul Munţilor Zărand predomină rocile cristaline de tipul şisturilor metamorfice și
granitelor care se înscriu ca forme masive, rotunjite. Secundar apar şi calcare dar în care nu s-a
dezvoltat un relief carstic impresionant.
Munţii Zărandului nu prezintă un relief semeţ datorită altitudinilor mici, de regulă sub 600 m,
vârful Drocea fiind cel mai înalt cu cei 836 m ai săi.
În Munții Zarandului apare un relief structural în care predomină relieful structurilor cutate, din
punct de vedere petrografic predomina șisturile cristaline dar in concordanța cu rocile
magmatice si alte tipuri de roci ce intră în componența munților. Se regăsește un relief fluvial
datorită numeroaselor văi cu adâncimi semnificative.
Alături de șisturile cristaline apar puternice intruziuni de granite, diorite, gabbrouri mai rar
gnaisuri, din Masivul Highiș și mult mai restranse în Masivul Drocea unde sunt modelate spre
deosebire de unele masive cu structuri asemanatoare ale Munților Apuseni.
Pe versantul nordic apar conglomeratele și gresiile cuarțitice permiene si triasice integrându-se
unei trepte de pedimentație la 300-350m, prelungită din zona cristalină în cea a dealurilor
piemontane ale Cuiedului.Prăbușirea, mai accentuată, a horstului cristalin spre axa bazinului
tectonic al Crișului Alb rezultă energia mai pronunțată spre sud (300-400m), fragmentarea
interfluviilor secundare, văile scurte și repezi (Slatina, Bîrzava, Conop. Milova, Caldova).
Relieful Munților Zarandului este unul foarte fragmentat cu un grad ridicat de împădurire a
versantului sudic. Astefel aici întalnindu-se un relief fluvial datorită numeroaselor văi fiind cele
mai ramificate și prezintă puncte de convergență în zonele de contact cu piemonturile de
acumulare(Târnava de Valea Mare, Tăuț pe Cigher, Chisindia pe Valea cu același nume).
Latura de vest a Munților Zarandui este caracterizată de o prispă piemontană, dar aici aceasta
are caracterul unui pediment de eroziune.

 pentru indicele F2 s-a acordat nota 1

8
F3: Ţinând cont de densitatea elementelor de relief cu atractivitate turistică şi de posibilităţile de
cazare din împreujurul Munților Zarand cat și al satelot din zona acestora poate fi cunoscută din
punct de vedere turistic pe parcursul a cel mult 6 zile. În Munții Zarand existând 22 de trasee
turistice(comform”Ghidului Turistic de Ștefanov Titus-Sever-Dan”) cu durate și distanțe diferite
care cuprind o multitudine de obiective turistice.

Fig3. Trasee turistice(http://timwolves.uv.ro)

Fig4.trasee turistice (www.arq.ro)

 Astfel, indicele F3 a primit valoarea 6.

 Pb = F1+F2+F3 = 5+1+6=12

3.2. Estimarea potenţialului turistic pozițional (Pp)


F4: Accesul în zona Munților Zarandului este ușor realizabil, prin intermediul drumului turistic
E7 din zona montană, localitatea Ghioroc – Creasta principală a munților Zarandului – Creasta
principală a munților Savarsinului – localitatea Zam. Urmând marcajul turistic bandă albastră
ce pornește din localitatea Ghioroc, o sa urcăm spre varful Capra de 470m, acest vârf fiind locul
de unde începe creasta principală a munților Zarandului, creasta care va merge în paralel cu
traseul/drumul turistic E7 si care se termină în drumul modernizat și culoarul Capruța-Gurahont.
Marcajul banda roșie care aparține crestei principale va fi alături de marcajul traseului/drumului
E7. Partea de traseu montan pe care o vom parcurge prin munții Zarandului va fi prin pădure sau
poieni și cu ocolirea a principalelor varfuri, fara diferențe de nivel mare, având parte astfel de o
drumeție plăcuta și fără prea mare efort.

9
Călătoria prin zona montană a județului Arad din porțiunea traseului/drumului E7, va continua
către fosta cabană Debela Gora, unde ne putem opri pentru o binemeritată relaxare. Zona poienile
se termină odată cu trecerea de varful Piatra Pacurarului de 629m, ajungand după ceva timp pe cel
mai înalt vârf al munților Zarandului, vârful Drocea de 836m. După ce am trecut de vârful Drocea,
urmează coborârea spre partea finală din creasta principală a munților Zarandului, care se află în
drumul modernizat si culoarul Capruta-Gurahont.
Porțiunea finală din drumul turistic European de lungă distanță E7, aflata in județul Arad, se
va face pe drumul național DN 7 și până la limita dintre județul Arad si județul Hunedoara, în
localitatea Zam. Sunt situați într-un cadru morfologic care nu necesită amenajări premergătoare
deosebite.

Fig5. E7 DRUMUL TURISTIC EUROPEAN DE LUNGA DISTANTA

Se găsesc și unități de cazare cum ar fii cabanele: Cabana Căsoaia(222m), Cabana Debelea-
Gora(483m), Cabana Sașa(710).

 F4. favorabilitatea sau defavorabilitatea punerii în valoare- uşor realizabil (indice 4)

3.3. Estimarea potențialului de atractivitate absolută (Pa)


 Pa = Pb + Pp =12+4=16

4. CONCLUZII
Valoarea (16) obținută pentru potenţialul de atractivitate turistică a reliefului din
Munții Zarandului denotă ca această zona are un potențial turistic semnificativ
întalnindu-se forme de relief specifice cu o componența în care intră in mare parte
sisturile cristaline, granite, tufuri vulcanice, andezite . Văile cu adâncimi mari
creeaza un relief fluvial si un obiectiv turistic natural. Față de numărul de trasee

10
turistice 385 km drumuri marcate și față de numărul mare de turiști care
frecventează, Munții Zarandului dispun de un număr mic de cabane.
Munții Zarandului fac parte din Țara Zarandului astfel analiza potenţialului turistic
al cadrului natural şi a componentelor sale a fost făcută pornindu-se de la un
punctaj maxim parţial de 25 puncte, acordarea punctajelor fiecărei componente
analizate fiind apreciată (uneori subiectiv) în funcţie de importanţa şi capacitatea
de atragere a turiştilor (actuală, dar mai ales în perspectivă). Resurselor turistice
oferite de relief li s-a acordat cel mai mare punctaj, între 0–15 puncte deoarece în
constituirea zestrei atractive a Ţării Zărandului (atât sub aspectul contrastelor
altimetrice şi a diferenţierilor de peisaj dar şi a implicării în etajarea altitudinală a
celorlalte componente fizico - geografice – clima, ape, componente biotice) are cel
mai important rol. Structurilor geologice, litologice li s-au acordat diferenţiat
punctaje astfel: reliefului pe calcare (0-3 puncte), reliefului pe roci vulcanice (0-5
puncte), altor categorii morfologice cu un impact peisagistic mai redus între 0-2
puncte. Prezenţa consistentă a unei forme de relief spectaculoase (chei şi defilee) a
determinat introducerea sa într-o categorie distinctă, cu un punctaj între 0-5
puncte.
5. BIBLIOGRAFIE
1. Stefanov Titus-Sever-Dan (2000) - Munții Zarandului : ghid turistic
2. Cocean Pompei (2000) - Munţii Apuseni : procese şi forme carstice
3. Petru Tudoran (1983)- Țara Zarandului: studiu geologic
4. Tratatul de Geografie al României, vol III

Site-uri:
1. www.researchgate.net
2. codmunte.wordpress.com
3. http://alpinet.org
4. sites.google.com

11