Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A decide cum vom considera ca este posibil sa se satisfaca o nevoie anume inseamna
sa alegem un obiectiv, pe care il vom defini ca "stare dorita".
A decide in ce mod putem sa ne atingem obiectivul in termenul stabilit, utilizand
in mod optim resursele disponibile inseamna sa vorbim de PLANIFICARE si STRATEGIE.
Aceasta este valabil atat pentru microobiective (Mi-e sete = stare prezenta; as bea
o bere = stare dorita; sa ma ridic si sa o iau din frigider = utilizarea
resurselor) cat si pentru actiuni de cea mai mare importanta si complexitate.
Cu cat este mai clara pentru toti importanta planificarii si strategiei ori de cate
ori se incearca atingerea unui obiectiv (nimeni nu ar incepe sa cladeasca fara sa
fi facut mai inainte un proiect precis si fara sa fi calculat cu maximum de
precizie materialele necesare, persoanele necesare, timpul necesar precum si banii
necesari), cu atat mai putin evidenta este necesitatea unei metode pentru alegerea
si definirea cu maxima precizie a propriilor obiective; insa importanta sa este
majora. Sa vedem de ce.
Toate actiunile noastre, prin definitie, au ca scop un obiectiv, fie constient, fie
inconstient si, in mod sigur, vor produce un REZULTAT (chiar si nimic reprezinta un
rezultat).
Daca rezultatul corespunde cu "starea dorita" inseamna ca obiectivul a fost atins;
in caz contrar, este nevoie sa schimbam strategia, dupa modelul cibernetic TOTE
(Test Operation - Test Exit).
Stare Prezenta -> Test Operation ->Nu <-Test Exit -----Da-------> Starea dorita
In esenta, este vorba despre un model care poate fi utilizat in orice situatii,
aparand simultan doua intrebari:
Lucrul cel mai important, in acest model este definirea cu maxima precizie a
conditiei de iesire (TE) si reactia initiala (TO). Nici un obiectiv nu este
independent, dar serveste ca treapta pentru un alt obiectiv (de ex.: vreau sa invat
limba engleza, astfel as putea cauta de lucru, astfel as putea castiga bani, astfel
as putea sa-mi cumpar un apartament, astfel voi putea sa ma casatoresc, astfel as
putea sa fac multi copii, astfel as putea...).
Deci, un obiectiv trebuie sa fie in primul rand SPECIFIC si definit in modul cel
mai clar posibil. intrebarea este: Ce voi vedea, auzi, descoperi cand il voi fi
atins?
Apoi, trebuie sa fie MASURABIL astfel incit sa i se poata evidentia realizarea.
Aici, intrebarea care se pune este: cum voi face in asa fel incat sa stiu ca l-am
atins?
in mod evident, trebuie sa fie ACCESIBIL si REALIST si aici este vorba despre
folosirea bunului simt: intrebarea este - a facut-o cineva pana acum? Cum? Oare am
si eu aceasta posibilitate?
Si mai presus de orice, trebuie sa tin cont de TIMP: cand vreau eu ca acest
obiectiv sa fie realizat?
Numai in acest moment, pot sa decid care sunt pasii de urmat, structurand actiunile
necesare pana cand le aduc la dimensiuni usor "manevrabile" si orientand actiunile
cotidiene in directia buna.
Probabil, cei mai multi dintre voi vor gandi ca fac parte din procentul de 2% din
populatie (chiar asa este, credeti sau nu) care isi urmareste obiectivele clare in
mod constient.
Si atunci, va rog, incetati imediat sa cititi si scrieti principalele dvs.
obiective, pasii necesari, modul in care va ganditi si actionati si cand anume.
Dupa cateva crize de inceput, poate ca veti descoperi ca este vorba despre
actiunile cele mai concrete pe care le-ati facut in ultima vreme!
As dori ca, in final, sa repet caracteristicile unui obiectiv bine formulat:
- Specific
- Masurabil
- Accesibil
- Realist
- Temporal (bine stabilit in timp).
Cati dintre cititorii mei cei mai atenti si-au notat oare initialele cuvintelor de
mai sus si au descifrat, zambind, sensul cuvantului rezultat (in limba engleza)?
Spor la treaba si... pe curand!