În vederea caracterizării pe baza cerințelor cu referire la datele personale ale sportivului,

precizez faptul că acesta are vărsta de 9 ani, este de sex masculin, studiază la școala generală
Radu Tudoran, nr.22 și face parte dintr-o familie organizată din mediul urban.

Dezvoltarea intelectuală la această vârstă se remarcă prin etapa operatiunilor de gandire

concrete, copiii putand sa gandeasca logic si sa-si organizeze gandurile in mod coerent. Cu
toate acestea, mare parte din gandire se realizeaza cu ajutorul obiectelor fizice reale. O altă
caracteristică este faptul că încep sa fie mai responsabili, interiorizati si incep sa lucreze
independent, apreciaza daca aveti incredere in ei, dar și pot dezvolta un interes special pentru
anumite colectii sau hobby-uri.

Dezvoltare cognitivă debutează cu intrarea copilului în şcoală. El îşi însuşeşte pe

parcursul acestei perioade un mare volum de cunoştinţe, dezvoltându-şi concomitent
modalităţi noi de înţelegere. Astfel se dezvoltă o serie de calităţi ale cunoaşterii cum ar fi:
observarea atentă, atenţia, exprimarea în mod desfăşurat a ideilor, imaginaţia. Dezvoltarea
gândirii este condiţionată şi strâns legată de dezvoltarea limbajului, dar şi de dezvoltarea
experienţei cognitive directe – senzaţii, percepţii, reprezentări. În acest stadiu de vârstă
copilul începe să înţeleagă principiile logicii atâta timp cât ele se referă la concretul obiectelor
şi fenomenelor. Exemplu: dilatarea corpurilor, explicată prin diverse exemple din natură,
devine punct de plecare în înţelegerea unor procese geologice – dezintegrarea rocilor sub
acţiunea schimbărilor de temperatură.

Pe plan afectiv reusita sau nereusita rezolvarii unor probleme, faptul ca lucrarea a fost
apreciata pozitiv sau nu, angajeaza elevul in permanenta in numeroase si variate situatii,
declansandu-i diverse stari emotionale cu influenta directa asupra activitatii scolare. Alte
caracteristici ale afectivități întâlnite la această categorie de vârstă : au un interes crescut in
sporturi competitive, învata sa isi asume responsabilitatea pentru propriile actiuni, au o mare
nevoie de a face parte dintr-un grup, dar sunt, de asemenea, individualisti, pot deveni profund
atasati de un cel mai bun prieten etc.

Planul atitudinal se evidențiază la această vârstă prin conceptia despre sine sau despre
ceilalti Desi se formeaza in primii ani de scoala, conceptia despre sine isi are originea in
familie. Relatiile intre parinti si copii au efecte si in ceea ce priveste formarea constiintei de
sine ori de aceasta depinde in cea mai mare masura autoechilibrul si acele fonduri de trairi
subiective ce se denumesc prin “fericire” si “nefericire”.

În contextul şcolarităţii mici, dezvoltarea psihică are un traiect lent,dar esenţial

pentru copil. Acesta este mai atent, apare comparaţia cu ceilalţi şi competiţia, firește,având în
vedere noul sistem de recompensare a produselor activităţii sale, şi anume nota sau
calificativul. Tot în plan psihic însă, copilul poate fi afectat de o concentrare extremă din
partea şcolii în planul competiţiei, şi neglijarea, uneori nedreaptă şi neîntemeiată, a
cooeperării, la fel de antrenantă şi de benefică.
 Obiective sportivului sunt : consolidarea aptitudinilor motrice, participarea la cat mai
multe jocuri, care să-i solicite organismul, consumarea energiei, sa lucreze cât mai bine într-
un cadru organizat.

Obiective antrenorului sunt : crearea de condiții optime de pregătire și participare la

competiții a sportivilor în baze sportive moderne, posibilitatea de organizare de evenimente
sportive naționale și internaționale care să aducă beneficii reale; premierea și recompensarea
unor rezultate sportive, încurajarea practicării sportului de performanță; susținerea
disciplinelor și a probelor sportive, în funcție de tradiția și de gradul de dezvoltare a fiecăreia
la nivel local, național și internațional; încurajarea practicării activităților fizice și sportive, în
mod continuu, de cât mai mulți cetățeni, în special în rândul tinerilor.

Strategiile de realizare sunt : jocurile, concursurile, stafetele, exercițiile fizice.

Metoda de sus în jos are în vedere: scopuri, strategii, obiective, instrucțiuni și argumentări,
reparizări de sarcini,standarde și criterii de apreciere și corectare a performanței prin întrebări cu
privire la strategiile si scopurile orei de educație fizică și sport, gradul de înțelegere a sarcinilor trasate,
receptarea ordinelor și comunicărilor etc.