Sursa datelor

- Formulare statistice completate de persoanele juridice si fizice (care au in

proprietate sau administreaza structuri de primire turistica cu functiuni de
cazare turistica), pentru activitatea de cazare turistica.

- Formulare statistice completate de catre agentiile de turism si de catre

directiile de protectie si asigurari sociale, oficiile de pensii, administratiile de
tabere scolare, organizatiile sindicale si alte institutii care comercializeaza
actiuni turistice, pentru activitatea agentiilor de turism privind actiunile
turistice organizate.

Surse administrative:
Ministerul Administratiei si Internelor, pentru datele privind turismul
international (sosirile si plecarile in/din tara inregistrate la punctele de
frontiers).

Precizari metodologice
Activitatea de cazare turistica
 Prin structura de primire turistica cu functiuni de cazare turistica se
intelege orice constructie sau amenajare, care furnizeaza in mod permanent
sau sezonier serviciul de cazare si alte servicii specifice pentru turisti.

Vilele turistice, bungalourile si pensiunile turistice se constituie ca

structuri de primire turistica cu functiuni de cazare distincte pentru fiecare
cladire in parte, chiar daca au o receptie comuna pentru mai multe vile,
bungalouri sau pensiuni.

Bungalourile sunt structuri de cazare turistica de capacitate redusa,

realizate, de regula, din lemn sau materiale similare. Sunt amplasate in
perimetrul campingurilor, satelor de vacanta, ca unitati independente in
cadrul unor statiuni sau zone turistice sau ca spatii complementare pe langa
alte structuri de cazare turistica.

Unitatea de tip casuta include grupurile de casute turistice care nu sunt

complementare la un alt tip de structura de primire turistica cu functiuni de
cazare (camping, hotel etc.) si care au receptie si o conducere administrative
comuna.

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistica, avand o capacitate

de cazare de pana la 20 camere, care asigura turistilor in mediul urban si
rural, cazarea in spatii special amenajate, precum si conditii de pregatire si
servire a mesei.

Pensiunile agroturistice sunt pensiuni turistice care pot asigura o parte din
alimentatia turistilor cu produse din productia proprie.

1
Nu se cuprind in cercetarea statistica, structurile de primire turistica cu
functiuni de cazare turistica cu o capacitate de cazare instalata de mai putin
de 5 locuri-pat.

Nu se cuprind in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare

turistica: structurile de cazare folosite in exclusivitate de posesori sau
chiriasi, pe o durata mai mare de un an, indiferent de clasificarea acestora;
locuintele secundare ale populatiei, utilizate in scopuri turistice in mod
exclusiv de posesorii acestora; caminele, internatele scolare pe perioada
anului scolar, unitatile spitalicesti (cu exceptia sanatoriilor si altor spatii
similare ce practica in mod exclusiv activitati turistice); vagoanele dormitor;
adaposturile si refugiile montane si similare; baracile si dormitoarele pentru
muncitori, caminele de batrani si casele de copii.

In numarul structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare turistica au

fost cuprinse structurile existente la 31 iulie din anul respectiv, fiind excluse
structurile a caror activitate a fost intrerupta pentru o perioada mai mare de
timp, in vederea realizarii unor reparatii capitale sau pentru modificari
importante ale capacitatii de cazare sau / si a categoriei de incadrare.
Locurile aferente structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare
turistica complementare (casute, terenuri de campare etc.) la o structura de
cazare turistica de baza (hotel, motel, camping etc.) si utilizarea acestor
locuri sunt cuprinse la structura de baza.

 Capacitatea de cazare turistica existenta (instalata) reprezinta numarul de

locuri de cazare de folosinta turistica inscrise in ultimul act de receptie,
omologare sau clasificare al structurii de primire turistica cu functiuni de
cazare turistica, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala in caz de
necesitate. Sunt luate in calcul numarul de locuri din structurile existente la
31 iulie, din anul respectiv.

 Capacitatea de cazare turistica in functiune (exprimata in locuri-zile)

reprezinta numarul de locuri de cazare puse la dispozitia turistilor de catre
structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, tinand cont de
numarul de zile cat sunt deschise structurile in perioada considerata. Se
exclud locurile din camerele sau structurile inchise temporar din lipsa de
turisti, pentru reparatii sau pentru alte motive.

 Indicii de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica in functiune se

calculeaza prin raportarea numarului de innoptari realizate, la capacitatea de
cazare turistica in functiune, din perioada respectiva.

 Gruparea indicatorilor s-a efectuat dupa forma de proprietate asupra

capitalului social al unitatii si anume:

 proprietate majoritara de stat, care cuprinde capitalul integral de stat,

public de interes national si local, mixt (unde statul detine 50% si
peste din capitalul social).

 proprietate majoritara privata, care cuprinde capitalul integral privat,

mixt (peste 50% capital social privat), integral strain, cooperatist si
obstesc.

2
Activitatea agentiilor de turism
 Actiunea turistica este modalitatea specifica de desfasurare si conditiile
asigurate de agentul economic organizator pe parcursul calatoriei turistului.

 Turistii participanti la o actiune turistica sunt persoanele care beneficiaza

de serviciile oferite si vandute de agentul economic care organizeaza
activitatea turistica respectiva

 Numarul turistilor - zile pentru o actiune turistica se determina prin

inmultirea numarului persoanelor participante, cu durata efectiva in zile a
actiunii respective.

Turism international
 Vizitator international este, din punct de vedere statistic, orice persoana
care calatoreste catre o tara, alta decat aceea in care isi are resedinta, pentru
o perioada care sa nu depaseasca 12 iuni, scopul principal al vizitei fund altul
decat exercitarea unei activitati remunerate in tara vizitata.

 Sosirile cuprind numarul vizitatorilor straini inregistrati la intrarea in tara;

Plecarile cuprind numarul vizitatorilor romani care calatoresc in strainatate si
sunt inregistrati la iesirea din tara. Aceeasi persoana din strainatate poate
realiza, in perioada respective mai multe calatorii in tara, fiind inregistrata de
fiecare data ca o noua sosire. In acelasi mod se procedeaza la plecarile
vizitatorilor romani in strainatate.

 Urmatoarele categorii de calatori sunt excluse din sosirile si plecarile

vizitatorilor internationali: persoanele care intra sau ies din tara ca migranti;
diplomatii, reprezentantii consulari si membrii fortelor armate cand se
deplaseaza spre/dinspre locul unde trebuie sa-si exercite misiunea intr-o alta
tara; refugiatii sau nomazii.

3
EVOLUTIA INNOPTARILOR IN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICA
CU FUNCTIUNI DE CAZARE TURISTICA

TURISMUL INTERNATIONAL AL ROMANIEI

4
 STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE
TURISTICA SI CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICA, PE DESTINATII
TURISTICE, IN 2003

Sursa Datelor - Institutul National de Statistica

5
 Concluzii

Mileniul III debutează sub spectrul globalizării, al dezvoltării durabile şi al

calităţii.Implicarea cea mai profundă aparţine serviciilor cărora le revine un rol esenţial şi
încreşterea economică.Această tendinţă manifestată pe plan mondial, este sensibil sesisată
şi la nivelul României, prioritară fiind dezvoltarea durabilă a turismului, ca o componentă
esenţială a sectorului terţiar. Apartenenţa turismului la sectorul serviciilor derivă din
modul de realizare a unora din trăsăturile sale definitorii ca mobilitate, dinamism sau
capacitate de adaptare la exigenţele fiecărui turist, precum şi din particularităţile
produsului turistic, deoarece acesta este rezultatul unei
armonioase combinări de servicii cărora le corespund trăsături specifice şi mecanisme
proprii de utilizare.
Procesul globalizării şi a dezvoltării durabile a turismului vizează practicarea
activităţilor turistice sub incidenţa ecologicului şi a utilizării raţionale a resurselor,
actualmente turismul rural fiind cel care răspunde cel mai bine respectivelor cerinţe.
Nevoia de coordonare a eforturilor atât la nivel regional, cât şi naţional pentru
realizarea unor mari proiecte în domeniul turismului rural este corelată cu procesul de
comensurare a activităţilor implicate în practicarea acestui tip de turism. Astfel se
justifică ideea de tratare şi utilizare a metodelor statistice în analiza turismului rural,
punându-se bazele unui sistem de indicatori cu aplicabilitate în turismul rural şi
posibilitate de adaptare pentru alte forme de turism, sau a unei cercetări selective a cărei
metodologii de concepere, culegere, sistematizare, prelucrare şi
analiză a datelor se poate extinde şi utiliza la nivelul altor componente din turism.
Pornind de la considerentele prezentate, abordarea problematicii vizând metodele
statistice aplicate în analiza turismului rural a condus la evidenţierea următoarelor
concluzii:
􀀹 abordările şi delimitările la nivel conceptual din primul capitol, au evidenţiat
implicaţiile turismului în procesul creşterii economice, efectul lui multiplicator, precum şi
comensurarea acestuia în viziunea dezvoltării durabile.
􀀹 conceptul de creştere economică este tratat prin prisma elementelor definitorii, a
principalilor factori implicaţi în acest proces (uman, material, informaţional tehnologic), a
tipurilor de creştere economică, a premiselor modelării acesteia, a modelelor de creştere
economică, a condiţiilor de realizare a echibrului acesteia, a aspectelor structural -
calitative care înclud mediul ambiant şi calitatea vieţii. Prezentând structura calităţii vieţii
şi componentele indicatorilor implicaţi în comensurarea ei se va evidenţia rolul turismului
ca factor prioritar de influenţă.
􀀹 teoriile şi diferitele puncte de vedere privind implicaţiile turismului în procesul creşterii
economice au fost redate pornind de la implicaţiile şi considerentele activităţii turistice
sub influenţa constrângerilor şi a optimizărilor fenomenului turistic asupra economiei.
Importanţa economică a acestui domeniu este argumentată prin prezentarea turismului
ca : mijloc de diversificare a structurilor economice, de valorificare a resurselor, de
creator şi utilizator de venit naţional şi de noi locuri de muncă, de stimulator al
investiţiilor, de factor de atenuare a fenomenului
inflaţionist, precum şi ca o componentă a relaţiilor externe.

6
.. determinarea statistico-matematica a efectului multiplicator al turismului a cunoscut in
timp, variatii si modificari conform viziunilor diverselor specialitati care au studiat
evolutia fenomenului turistic, astfel conturandu-se urm.toarele tipuri de modele,
prezentate in teze: modelul teoretic de baz., multiplicatorul veniturilor keynesian, modelul
ad-hoc, modelul lui Brian H. Archer, modelul creat de B.H.Archer .i Owen, modelul lui
Harry G. Clement.
.. comensurarea turismului in viziunea dezvoltarii durabile, presupune abordarea si
aplicarea unor principii si metode care constituie fundamentul formarii si utilizarii unui
set cat mai complet de indicatori. Analiza fenomenului turistic necesita abordarea si
aplicarea metodelor adecvate situatiei, momentului, printre acestea situandu-se : metoda
istorica, metoda geografica, metoda institutionala, metoda interdisciplinara, metoda
sociologica, metoda produsului, metoda economica, metoda manageriala, metoda
sistemelor.
.. sistemul de indicatori a fost analizat de forumul OCDE care considera ca eficienta lor
este cu atat mai ridicata cu cat sursa de informatii este mai larga si diversificata; un astfel
de set de indicatori poate fi structurat astfel: indicatorii regionali si locali, indicatorii
sectoriali, indicatorii de resurse, indicatorii de rezultate, indicatorii de sinteza.
.. considerat cel mai semnificativ indicator, Indicele Dezvoltarii Umane (IDU), este
utilizat pentru caracterizarea nivelului de dezvoltare umana a unei tari. Acesta reprezinta
un indicator compus calculat de PNUD (Programul Na.iunilor Unite pentru Dezvoltare) in
Rapoartele asupra dezvoltarii umane. De la aparitia sa in primul Raport Global al
Dezvoltarii Umane publicat de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare in 1990,
indicele dezvoltarii umane (IDU) a fost folosit cu succes drept masuri alternative a
dezvoltarii, suplimentand indicatorii economici.
.. aspectele privind premisele aparitiei si dezvoltarii turismului rural, sunt abordate
pornind de la elementele componente fundamentale reprezentate sintetic printr-o figura
originala, continuand cu factorii care favorizeaza derularea activitatilor acestui tip de
turism si se incheie cu evidetierea elementelor de conditionare a turismului si dezvoltarii
turistice rurale. Dezbaterea si relevarea aspectelor prezentate au urmarit trecerea la
incercarea de clarificare a conceptului de turism rural.
Acesta s-a conturat prin evidentierea interferentei elementelor componente ale
turismului rural, a agroturismului ca sistem cibernetic, precum si prin consideratiile
prezentate in ceea ce priveste organizarea turismuli rural pe plan intern si international.
.. necesitatea extinderii afacerilor in turismul rural este tratata ca o confirmare a
motivatiei de alegere a temei tezei de doctorat, presupunand a include ca cerin.e
fundamentale urm.toarele componente: factorii de accesibilitate si de spatiu, exploatarea
complexa privind integrarea afacerilor de turism rural in cadrul localitatilor, infrastructura
si tehnologia, forta de munca, designul, caracterul sezonier, finantele, si activitatile de
sustinere a turismului rural.
.. diversitatea serviciilor, caracterul sezonier al turismului, tipologia formelor de turism,
categoria de preturi si tarife implica utilizarea unui sistem de indicatori, care poate fi
abordat ca un sistem cibernetic. La randul lui, acest sistem este compus dintr-o
multitudine de subsisteme.
Leg.turile care se stabilesc intre acestea, depind in mare masura de metodologiile
aplicate in ceea ce priveste culegerea, sistematizarea si prezentarea a datelor sub forma de
indicatori. Etapa de culegere, sistematizare si prezentare a datelor statistice, necesare
comensurarii activitatilor derulate in cadrul sectorului turistic, si deci a turismului rural,
necesita stabilirea unitatiilor de observare, a obiectului si periodicitatii de observare

7
statistica, precum si a surselor de culegere a datelor specifice fiecarui gen de obiectiv in
parte, acestea fiind concepute sintetic si prezentate intr-un tabel. Prelucrarea informatiilor
culese si sistematizate se poate derula numai in contextul elaborarii si aplicarii unui
sistem de indicatori adecvat acestui tip de turism;
.. sistemul de indicatori utilizat in analiza activitatii turismului rural se prezint. ca un
subsistem desprins din sistemul de indicatori aplicat turismului in general. Pe fondul
prezentarii notiunilor privind turismul rural au fost atinse si aspecte legate de
particularitatile activitatii turismului rural, permitand astfel particularizarea setului de
indicatori, in functie de elementele specifice activitatilor derulate prin practicarea acestei
forme de turism. Adaptat noilor cerinte interne si internationale, acest sistem de indicatori
aplicat turismului rural a fost stabilit in mod original pornind de la evidentierea
indicatorilor utilizati in turism, conturati in functie de metodologia de clasificare
conforma cu cerintele EUROSTAT.
.. in functie de principiile generale care trebuiesc respectate in crearea setului de
indicatori ai turismului rural, de principalele functii indeplinite de elementele componente
cantitative si calitative ale acestuia, a fost creeat si redat sintetic, clar si concis un sistem
de indicatori prezentat intr-un nou mod, cu aplicabilitate in cadrul acestei forme de
turism. Acesta include: indicatorii cererii turistice rurale, ai ofertei turistice rurale, ai
relatiei cerere - oferta turistica rurala, indicatori de evaluare a cotelor de piata ale
societatilor din turismul rural si a atractivitatii catre un producator de servicii turistice
rurale, indicatorii cheltuielilor si a rezultatelor valorice ale activitatii turistice rurale,
precum si indicatorii calitatii activitatii turistice rurale.
.. datele statistice preluate din Breviarele Statistice .Turismul Romaniei, editiile 1998-
2004, publicate de Institutul National de Statistic. au vizat cinci principali indicatori de
comensurare a turismului rural, care caracterizeaz. cele doua componentele ale pietei
turistice rurale, dupa cum urmeaza: oferta turistica rurala prin numarul pensiunilor
agroturistice, capacitatea de cazare existenta, capacitatea de cazare in functiune si cererea
turistica rurala prin numarul turistilor sositi in structurile de primire turistica rurala si
numarul innoptarilor aferente acestora.
.. evolutia activitatii turismului rural din Romania este ilustrata prin rezultatatele obtinute
ca urmare a determinarii indicatorilor medii ai seriilor cronologice si construirea
cronogramelor corespunzatoare fiecarui indicator analizat, a aplicarii unui soft statistic
corespunzator necesitatilor si obiectivelor stabilite (Data Analysis), a metodelor statistice
care au inclus modelul liniar prin utilizarea metodei celor mai mici patrate . Concluzia
desprinsa din analiza realizata este ca, in perioda 1997-2003, numarului pensiunilor
agroturistice, capacitatii de cazare existenta, capacitatii de cazare in functiune, numarului
turistilor sositi in structurile de primire turistica rurala si numarului innoptarilor aferente
acestora, l-i s-a stabilit o tendina. generala de crestere.
De asemenea, utilizarea metodei regresiei a condus, la fiecare indicator in parte, la
obtinerea unui rezultat al raportului de corelatie care indica exisenta unor legaturi directe
puternice, in ceea ce priveste evolutia lor in timp. Fiecare model este validat ca fiind
acceptabil, atat prin aplicarea testului Fisher pentru regresia liniara, cat si a testului
Student confirmarea procentelor functiei.
.. mutatiile structurale survenite in activitatea turismului rural din Romania, sunt si ele
tratate prin intermediul acelorasi indicatori. Fluctuatiile sunt prezentate, in primul rand,
prin comparatiile realizate intre indicatorii cererii si ofertei din turismul rural si cei de la
nivelul Romaniei. Procentele foarte reduse stabilite, sub 2% , evidentiaza ca aceasta
forma de turism se practica totusi la cote scazute, desi din 1997 pana in 2003, au fost
inregistrate cresteri procentuale semnificative.

8
 In al doilea rand, oscilatiile au fost stabilite si prin determinarea procentuala a
schimburilor survenite in structura numarului turistilor si a innoptarilor, cu clasificare pe
cele doua categorii: romani si straini, precum si pe categoriile de confort ale unitatilor
turistice rurale: o margareta, doua, trei, patru margarete. in perioada de analiza, turistii
straini si innoptarile corespunzatoare acestora au scazut in favoarea romanilor, iar
structurilor de primire turistic. de dou. margarete le revin cele mai mari procente
.. eficientei activitatii turismului rural i s-a conturat o imagine in conditiile analizei
eficientei utilizarii capacitatii de cazare in functiune, care a fost studiat. pe baza datelor
din 2002 si 2001,
datorita absentei informatiilor privind innoptarile si capacitatea de cazare in functiune a
pensiunilor agroturistice pe categorii de confort din 2003 .i 2004. Valorile indicilor de
utilizare a capacitatii de cazare in funtiiune, determinati pe categoriile de confort ale
structurilor de primire turistica rurala ne indica o eficienta foarte redusa. Aceasta eficienta
scazuta a utillizarii capacitatii de cazare in functiune se manifesta atat in 2001, cat si in
2002, pe fiecare tip de categorie de confort, dar .i la nivelul tuturor unit..ilor turistice
rurale. Ea reprezint. rezultatul folosirii destul de reduse a capacit..ii de cazare in
func.iune, num.rul innopt.rilor inregistrate fiind mult prea mic in compara.ie cu oferta
unit..ilor de cazare turistic. rural.. Pe total pensiuni agroturistice, indicele mediu de
utilizare a capacit..ii de cazare in func.iune a crescut in 2002 fa.. de 2001 cu 48,13%, ceea
ce reprezint. o cre.tere cu 0,036 innopt.ri.La acest proces de cre.tere a indicelui mediu de
utilizare a capacit..ii de cazare in func.iune, indicele de utilizare a capacit..ii de cazare in
func.iune are cea mai mare influen.., fapt remarcat prin sporul ob.inut, cu 0,0355 innopt.ri
reprezentat in valoare relativ. de cele 47,14%. Capacitatea de cazare in func.iune
influen.eaz. cre.terea indicelui mediu de utilizare a capacit..ii de cazare in func.iune doar
cu 0,67% adic., efectiv doar cu 0,0005 innopt.ri.
.. existen.a .i intensitatea leg.turii dintre capacitatea de cazare in func.iune .i num.rul
innopt.rilor inregistrate pentru pensiunile agroturistice din Romania, au fost analizate prin
aplicarea metodei corela.iei .i a regresiei multiple. Indiferent de metoda utilizat., s-a
stabilit .i eviden.iat c., pe ansamblu, in perioada 1997-2003 cei doi indicatori: capacitatea
de cazare in functiune si innoptarile pensiunilor agroturistice din Romania au evoluat intr-
o stransa corelatie, ceea ce contureaza tendinta favorabila a activitatii turismului rural
spre o dezvoltare durabil. a acestuia.
.. sondajul a fost realizat in zona turistica rurala Bran-Moeciu deoarece aceasta reprezinta
regiunea cu cele mai vechi tradi.ii in practicarea turismului rural, fiind considerat.
.nucleul mturismului rural romanesc, de aici preluandu-se primele date statistice publicate
in documentele oficiale redactate de Institutul Na.ional de Statistic. (1994).
.. utilizarea diverselor metode statistice in analiza evolu.iei activit..ii turistice este extins.
De la nivelul tarii la cel al regiunii Bran-Moeciu, pentru care s-au folosit datele statistice
preluate de la Directia Judetean. de Statistic. Brasov.
.. analiza statistic. a activit..ii turistice rurale din zona a fost realizat. pe cele doua
componente ale pietei turistice rurale: oferta si cerere turistic. rural.. Prezentarea ofertei a
constat intr-o eviden.iere a potentialului turistic natural .i antropic al zonei, precum .i a
bazei tehnicomateriale de care dispune aceasta, in condi.iile existen.ei .i manifest.rii unor
particularit..i care ies in evidenta pe masura ce sunt prezentate si analizate in stransa
corelatie cu rezultatele prelucrarilor
statistice. Determinarea indicatorilor medii, a modificarilor structurale si reprezentarea
grafic. A numarului structurilor de primire turistic. .i de locuri oferite de acestea,
evidentiaza o tendinta generala de credtere. In condi.iile unei oferte aproape constant.,
privind num.rul locurilor de cazare turistic. rural. a hanurilor, motelurilor .i cabanelor
turistice, aceast. cre.tere este rezultatul influen.ei exercitate de sporirea accentuat. a

9
num.rului locurilor de cazare turistic. oferite de pensiuni .i in special de pensiunile
agroturistice. Tendinta se manifest. ca urmare a cre.terii cererii pentru cazarea in acest tip
de structur. de primire turistic. rural., prin ins..i specificul turismului rural practicat.
.. in perioada 1994-2003, pe fundalul evolu.iilor capacit..ii de cazare existente, se
inregistreaz. muta.ii structurale reduse, fiind rezultatul eforturilor depuse de localnici, de
autorit..ile locale sau de organiza.iile interna.ionale in ceea ce prive.te diversificarea
ofertei turistice rurale, conform tendin.elor manifestate de cererea turismului rural. Au
aparut construc.ii arhitecturale cu specific rural regional, care sunt inregistrate ca pensiuni
agroturistice .i pun la dispozi.ia turi.tilor o dotare la standarde cat mai apropiate de cele
interna.ionale. Concuren.a care apare astfel, intre pensiuni si pensiuni agroturistice se
eviden.iaz. ca ofert., sub forma num.rului unitatilor si a locurilor de cazare puse la
dispozi.ia turi.tilor. In acest context, num.rul locurilor de primire turistic. oferite de
pensiunile agroturistice a cunoscut un proces de crestere continua, comparativ cu al
pensiunilor, care se confrunt. cu o sc.dere destul de pronuntata. Aceast. schimbare
structurala manifestata din 1994 pana in 2003, este evidentiata prin valorile procentuale in
cre.tere cu 21% pentru pensiunile agroturistice si in scadere cu 11%, in cazul pensiunilor.
.. aceleasi elemente de determinare statistic. au fost utilizate .i in cazul studierii cererii si
consumului turistic rural din Bran-Moeciu, prin care am evidentiat : tendinta de crestere a
numarului turistilor cazati in unitatile turistice rurale din 1994 pana in 2003 ; cresterea
ponderii acestora in pensiunile agroturistice din zon., procentele ce revin celorlalte tipuri
fiind in continu. scadere ; o evolutie tot in crestere a numarului innoptarilor ; o crestere
procentuala ce revine tot pensiunilor agroturistice comparativ cu procentele determinate
pentru celelalte tipuri de unitati, in ceea ce priveste repartizarea numarului innoptarilor.
.. variatiile sezoniere ale activitatii turistice sunt determinate, in principal, de conditiile de
realizare a echilibrului oferta.-cerere. Aplicarea metodei indicilor de sezonalitate,
calculati ca raport intre media trimestriala a numarului turistilor si media lor anual. de
5021,06 turisti, evidentiaza o sezonalitate pregnant., cu ponderi ce depasesc 100%. Aceste
procente ridicate sunt inregistrate atat in trimestrul III caruia ii corespund 38,76%, turistii
preferand s.-.i petreac. concediile de odihn. vara, cat .i in trimestrele IV .i II cu 14,34%,
respectiv cu 1,48%, chiar dac. efectiv gospod.riile sunt preg.tite pe tot parcursul anului
sa-.i gazduiasca oaspetii. Trimestrul I este singurul in care se manifest. o sezonalitate
sc.zut., deoarece dup. s.rb.torile de iarn., la inceputul anului, foarte putine persoane mai
doresc sa plece in concediu, preferand cel mult cateva zile petrecute la sfarsitul
saptamanii intr-un mediu nepoluat, pentru relaxare.
.. aspectele privind manifestarea sezonalit..ii in zona turismui rural Bran-Moeciu, sunt
eviden.iate prin utilizarea unui model de regresie multipl.: Valoarea coeficienului de
determina.ie precum si rezultatul utilizarii testului Fisher ne indica faptul ca, modelul
exprima foarte bine evolutia numarului de turisti din perioada analizata si poate fi folosit
pentru previzionarea sosirilor turi.tilor pentru urmatorii ani.
.. metodele statistice utilizate in studiul activitatii turismului rural sunt completate prin
conceperea si aplicarea unui sondaj, care cuprinde elemente componente si metode de
prelucrare originale, specifice practicarii acestui tip de turism. Prezentarea cercetarii se
realizeaze numai dupa ce se clarifica in prealabil necesitatea utilizarii sondajului in
studiul turismului prin evidentierea sondajului ca mijloc de investigare a turismului atat
sub aspect conceptual, cat si practic, printr-o anchet. privind cererea turistica a
rezidentilor din Romania.
.. studiul realizat privind comportamentul, opiniile si motivarile cererii turistice rurale in
zona Bran-Moeciu, urmareste indeplinirea urmatoarelor obiective: determinarea
numarului vizitelor in Romania si in zona turistica rural. Bran-Moeciu; fixarea duratei
medii de sedere a turistului in regiune; determinarea motiva.iei turistice; stabilirea

10
surselor de informare; stabilirea modalitatilor privind sosirea turistilor in zona Bran-
Moeciu; analiza opiniei turi.tilor privind serviciile de cazare, alimenta.ie, agrement;
cuantificarea cheltuelilor turistilor; stabilirea imaginii cu care pleac. turistul
din zona Bran-Moeciu; identificarea posibilitatilor de revenire a turistului in zon.;
.. metodologia de realizare a anchetei respect. principiile de baza ale cercetarii selective,
utilizeaz. un chestionar formulat pe baza unor intrb.ri care au permis aplicarea unui model
original de tratare .i prelucrare a informa.iilor statistice inregistrate, care au fost
structurate si analizate astfel:
.. analiza opiniei turistilor privind vizitele turistice in Romania si in zona turistica rurala
Bran-Moeciu, care include stabilirea structurii turistilor dupa .ata de resedinta., dupa
numarul vizitelor efectuate de turisti in zona turistica rurala, dupa durata medie a unei
vizite in regiune si pe tarile lor de provenienta;
.. motivatia turistica, sursele de informare si modalitatile privind sosirea turistilor in
zona, a caror structura a fost determinata atat pe baza gruparilor simple pe principalele
tipuri stabilite in ancheta, cat si a celor combinate, care au inclus si categoriile de varsta
sau tarile de resedinta; varsta medie a turi.tilor intervieva.i este de 41,51 ani, variabilitatea
acestei distributii este destul de mare, deci varstele nu sunt concentrate in apropierea
acestei medii (sunt dispersate), iar omogenitatea e.antionului studiat nu este foarte mare;
asimetria turi.tilor in raport cu valoarea dominant. ( 39,59 0 M = ani) este redusa, de
stanga; stabilirea existen.ei unei asocieri slabe intre sursele de informare si categoriile de
varst. s-a realizat .i prin aplicatea metodei de corela.ie neparametrica - testul ƒÔ 2 ;
.. studierea opiniei turi.tilor privind serviciile turistice este abordat. original prin
aplicarea: metodei structurale pentru serviciile privind rezervarea .i cazarea turistic.;
metodei de corela.ie neparametric. - testul ƒÔ 2 pentru stabilirea existen.ei unei leg.turi
destul de reduse intre alegerea categoriei de confort a structurii de primire turistic. rural.
de c.tre turi.ti .i varsta lor; metodei de m.surare cu ajutorul scalei .diferen.ialei semantice
a gradului de apreciere al locului de cazare; metodei de m.surare cu ajutorul scalei .Likert
pentru aprecierea opiniei lor privind meniul oferit; metodei de corela.ie neparametric. -
testul ƒÔ 2 pentru o singur. variabil. in cazul stabilirii existen.ei unor diferen.e
semnificative intre opiniile turi.tilor privind ospitalitatea gazdei; metodei de m.surare cu
ajutorul scalei .diferen.ialei semanticeh a gradului de apreciere a serviciilor de agrement:
.. analiza imaginii cu care pleac. turistul .i a posibilit..ilor de revenire in zona Bran-
Moeciu, a fost tratat. atat prin utilizarea elementelor cantitative de m.surare,
determinandu-se structura turi.tilor dup. dorin.a lor de revenire in Romania .i in regiune,
cat si cu ajutorul celor calitative prin evaluarea r.spunsurilor inregistrate prin prisma
interpret.rilor formulate sub aspectul recomand.rilor de imbun.t..ire a elementelor care
influen.eaz. negativ activitatea turistica rurala din zona si din tara, in general.
.. justificarea necesitatii dezvoltarii turismului rural si perspectivele integrarii acestuia pe
piata
turistica europeana porneste de la considerentul identificarii ofertei cu produsul turistic
rural, continuandu-se cu prezentarea componentelor lui structurale in strans. corelatie cu
procesul promovarii acestuia.
.. sunt eviden.iate perspectivele dezvolt.rii acestui tip de turism intr-un mod propriu, atat
prin aplicarea metodei Lanturilor lui Markov, cat si prin prezentarea posibilitatilor de
integrare a produsului turistic pe pia.a turistic. european., prin programele cercetarilor
SAPARD, ISPA, PHARE, etc; si prin intermediul Contului Satelit al Turismului (C.S.T)
initiat de Oficiul Statistic al UE (EUROSTAT), in colaborare cu O.M.T .i cu W.T.T.C. se
actioneaza in aceasi directie.
El reprezint. instrumentul statistic utilizat in scopul comensur.rii bunurilor .i
serviciilor conform standardelor interna.ionale privind conceptele, clasific.rile .i definirile

11
care faciliteaz. Realizarea compara.iilor viabile cu alte industrii, intre tari sau grupuri de
tari. Realizeaza legatura dintre informa.iile nemonetare despre turism (motiva.ia c.l.toriei,
num.r sosiri, durata sejurului etc.) .i cele financiare (consumul vizitatorilor, valoarea
produc.iei turistice, etc.), constand intr-un set de fluxuri economice (monetare) urm.rite
de la unitatile de consum turistic pana la cele de productie care se ocupa cu producerea
sau importarea bunurilor .i serviciilor cump.rate de turism. Criteriile de aderare la
Uniunea European., cre.terea concuren.ei atat la nivel na.ional, cat si international si nu in
ultimul rand cresterea exigen.elor clientilor, obliga operatorii si managerii din turismul
rural, pe baza unor analize si concluzii elocvente privind rezultatele activitatilor
desfasurate, sa recurg. la noi instrumente de marketing .i management in direc.ia ob.inerii
unor rezultate deosebite cu care s. se incadreze pe traiectoria satisfacerii calitatii la
standarde internationale.
Modul original de abordare al tezei consta in tratarea problematicii comensururii
turismului rural sub spectrul particularitatilor acestui tip de turism, prin conceperea unui
nou sistem de indicatori cu aplicabilitate la nivelul tarii si al diferitelor zone in care acesta
se practica.
Conceperea lui a reprezentat rezultatul necesitatii extinderii afacerilor in turismul
rural, care au nevoie de o imagine de ansamblu privind activitatea turistic. rurala, de o
evaluare a situatiei trecute, prezente si viitoare, in conditiile dezvoltarii durabile a
turismului si integrarii acestuia in coordonatele standardelor calitative internationale.
Posibilitatile de aplicare a setului de indicatori stabiliti in sistem este evidentiat in lucrare
prin aplicarea metodelor care sa-i includa in analiza tendintelor de evolutie a activitatii
turismului rural din Romania, din zona Bran Moeciu, precum si in sondajul realizat in
regiunea mentionata.

12