Sunteți pe pagina 1din 8

Aspecte tehnico - tactice criminalistice cu privire la procesarea locului faptei şi

erori ce pot apărea în acest sens

Dr.CIOACĂ CEZAR1
Academia de Poliţie, Departamentul de Criminalistică

ABSTRACT: Crime scene investigation is an activity under the rules of procedure, performed
by forensic technical criteria using rules imposed by forensic tactics, which seeks observing the place
where committed a criminal act has occurred or an event with legal implications, highlighting the
circumstances in which it occurred, in order to clarify some facts which may be important to ascertain
the truth or about those suspicions arising death of a person.

ABSTRACT: Cercetarea la faţa locului reprezintă o activitate prevăzută de normele


procedurale, efectuată după criterii de tehnică criminalistică, folosind regulile impuse de tactica
criminalistică, care are ca obiect observarea locului în care s-a săvârşit o faptă de natura penală ori
s-a produs un eveniment cu implicaţii juridice, evidenţiind împrejurările în care s-a produs aceasta, în
scopul clarificării unor situaţii de fapt ce prezintă importanţă pentru aflarea adevărului sau cu privire
la acele suspiciuni care survin decesului unei persoane.

Cuvinte cheie: cercetare la faţa locului, investigator, erori, probă.

Keyword: crime scene investigation, detective,errors, evidence.

Procesarea locului faptei include o atentă examinare a acestuia, notiţele efectuate de către
anchetatori, schiţele, fotografiile, video-filmările urmelor şi mijloacelor de probă, toate aceste activităţi
se vor realiza după un prealabil plan.

Planul de efectuare al cercetării la fata locului trebuie conceput anterior pe baza anumitor
standarde şi proceduri specifice fiecărei tipologii de fapta cercetată (a se vedea Manualul de bune
practici2). Acest plan ar trebui sa includă responsabilităţile fiecărui membru prezent la faţa locului,
forţele necesare, succesiunea activităţilor şi ordinea în care se va interveni în funcţie de responsabilităţi.
În altă ordine de idei, deşi nu se poate anticipa ceea ce se va găsi la faţa locului - un loc al faptei
neputând fi identic sau cel putin asemănător cu un alt loc al faptei – totuşi, anumite reguli vor trebui să
fie predictibile , predictibilitate ce va fi concretizată în sarcinile sefului echipei de cercetare, sarcinile

1
articolul respectiv va face parte dintr-un capitol al tezei de doctorat a coautorului Cezar Cioacă.
2
Ordinul privind cercetarea la faţa locului nr. 182/2009 (M.A.I.) şi nr. 1754/2009 (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie)
responsabilului cu activităţile crimminalistice3, ale personalului ce se ocupă cu activitatea de urmărire
penală precum şi ale personalului auxiliar de sprijin.

Dintre toate îndatoririle şi responsabilităţile şefului echipei de cercetare - care după specificul
faptei cercetate şi în funcţie de prevederile Codului de Procedură Penală, aparţin organului de urmarire
penală – poate, cea mai importantă o reprezintă luarea notiţelor preliminare. Notiţele preliminare
cercetării la faţa locului reprezintă o informare generală şi specifică a şefului echipei de cercetare cu
privire la activităţile desfăşurate de primul poliţist ajuns la faţa locului, activităţi cu privire la salvarea
victimei, alte activităţi cu privire la identificarea martorilor oculari şi a altor persoane prezente la faţa
locului.

Printre principalele elemente ce trebuie să le contină notitele preliminarii amintim:

1. Referinte cu privire la toate activităţile desfăşurate, în ordine cronologică;


2. Detalii ale tuturor elementelor de natură tehnico-tactică efectuate pas cu pas;
3. Notitele să fie complete şi cat mai detaliate;
4. Ele trebuie să fie clare şi inteligibile pentru a nu conduce la erori în interpretare;
5. Absenţa anumitor urme şi mijloace materiale de probă ar trebui notate (Exemplu: lipsa
petelor de sânge la infracţiunea de omor prin folosirea mijloacelor de exsangvinare etc.)
6. Condiţii improprii cercetării (lipsa luminii naturale, starea meteo în momentul respectiv
etc.);
7. Se vor utiliza pe cat posibil, termeni specifici de exactitate( Ex.: imobilul este situat pe
strada Polonă, la nr. 1, ), evitându-se expresii relative (Ex.: imobilul este situat în
apropierea intersectiei X cu Z);

Organul de urmărire penală este responsabil de întreaga activitate de investigaţie, de


datele, urmele, mijloacele materiale de probă şi de probe, incluzând aici şi cercetarea la faţa
locului. Sarcinile organului de urmărire penală la faţa locului, ca şi sef al echipei de cercetare , sunt
clar delimitate în “Manualul de bune practici privind procedura cercetării la faţa locului”4.

Protejarea şi integritatea locului faptei reprezintă una din preocupările cele mai importante ale
şefului echipei de cercetare la faţa locului ocazie cu care va transmite lucratorilor ce se ocupa de
protecţia locului faptei să asigure perimetrul prestabilit. Menţinerea aspectului iniţial al locului faptei,
precum şi conservarea urmelor este o măsură esenţială pentru evitarea unei posibile acţiuni distructive
ale persoanelor curioase, care pot schimba înfăţişarea locului faptei sau distrugerea urmelor
infracţiunii5. Familiile victimelor, persoanele civile , precum si reprezentanţii mass-media vor trebui sa
fie ţinuţi în afara locului faptei cercetate. Ceilalţi specialisti sau reprezentanţi a-i altor instituţii
colaboratoare, ce nu au legătură cu cercetarea propriu-zisă devin o problemă când nu respecta
indicaţiile şefului echipei de cercetare la faţa locului. De nenumărate ori, din dorinţa de a transparentiza
eficienţa instituţională , sefii ierarhic superiori doresc să participe la cercetare neavând competenţe în

3
ibidem
4
A se vedea art.8 din Ordinul privind cercetarea la faţa locului nr. 182/2009 (M.A.I.) şi nr. 1754/2009 (Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), pg. 7 – 8.
5
Emilian Stancu – Tratat de criminalistică, Ediţia a V-a, Bucureşti, Editura Universul Juridic, 2010, p.366
acest sens, ocazie cu care se pot produce dezechilibre majore cu privire la activitatea de protejare a
locului faptei, existand riscul contaminării spaţiului cercetat. Pentru a evita astfel de scenarii, şeful
echipei de cercetare are obligaţia de a-şi informa superiorii despre posibilitatea compromiterii
procesului de căutare, descoperire, relevare a urmelor din spaţiul cercetat şi implicit despre posibilitatea
contaminării şi distrugerii urmelor şi mijloacelor material de probă existente.

Un alt aspect de subliniat în literatura de specialitate şi confirmat de practica judiciară se referă


la erorile pe care le comit unii poliţişti sau procurori începători, care din dorinţa de a obţine rezultate
rapide, intră în discuţii cu prezumtivii autori şi ofera detalii referitoare la împrejurările comiterii faptei
sau la modul de operare. În această situaţie, cu implicaţii grave, se poate ajunge la recunoaşteri false ori
contradictorii şi se înţelege că se încurcă nebănuit de mult cercetările, mai ales sub aspectul corectei
interpretări a comportamentului celor posibil implicaţi6.

Una din metodele des utilizate pentru creearea notiţelor este utilizarea reportofoanelor şi a
filmărilor video. Totuşi, investigatorii ar trebui să se abţină de la remarci improprii şi vulgare, remarci
care ar duce probabil la compromiterea înregistrărilor.

Menţiunile create de seful echipei au în vedere pe lângă cele enumerate mai sus şi cele legate
de:

- Date cu privire la cel ce a ajuns primul la faţa locului ,


- Versiuni preliminare cu privire la fapta comisă,
- Localizarea exactă a locului faptei şi descrierea acestuia,
- Descrierea exactă a elementelor aflate la faţa locului,
- Date cu privire la persoanele prezente la faţa locului,
- Date cu privire la persoanele ce au avut acces normal în câmpul infracţiunii,
- Numele, prenumele, gradul poliţiştilor prezenţi, a-i martorilor, a specialiştilor şi experţilor,
- Numele, prenumele, gradul responsabilului cu activităţi criminalistice,
- Date cu privire la condiţiile atmosferice la momentul efectuării cercetării,
- Descrierea preliminară a locului faptei, cu urme si mijloace de probă existente, incluzând
aici şi prezenţa sau lipsa cadavrului,
- Localizarea exactă a urmelor ridicate de la faţa locului, descrierea lor, cine a făcut
operaţiunile criminalistice, tipul de operaţiuni, descrierea amanunţită a urmelor, localizarea
lor, forma, marimea, culoarea, densitatea etc.,
- Descrierea amanunţită a terenurilor şi spaţiilor învecinate locului faptei,

date care ulterior vor fi folosite în fixarea rezultatelor cercetării la faţa locului prin process - verbal
conform reglementărilor existente în legea procesual penală7.

Odată ce au fost obţinute informaţiile necesare şi suficiente , şeful echipei de cercetare dispune
începerea cercetării la faţa locului. La faţa locului se au în vederea următoarele aspecte, pe care şeful

6
http://documents.tips/documents/criminalistic-a-55b347c7df6ac.html (13 aprilie 2016)
7
Art. 195 C.pr.pen.
echipei le va percurge împreună cu responsabilul cu activităţile criminalistice8 specifice de la faţa
locului:

- Parcurgerea locului savarşirii faptei,


- Fotografierea şi efectuarea schiţei locului faptei,
- Efectuarea amanunţită a cercetării la faţa locului (măsurători, detalii, etc.),
- Căutarea şi descoperirea urmelor şi mijloacelor materiale de probă la faţa locului,
- Folosirea metodelor specifice de relevare şi fixare a urmelor la faţa locului în funcţie de
fapta cercetată,

Ca regulă generală, urmele fragile şi vulnerabile în a se distruge sau pierde ar trebui să se ridice
printre primele. Totuşi, efectuarea fotografiilor judiciare la faţa locului şi efectuarea schiţelor locului
faptei ar trebui să fie principala prioritate a specialistilor criminalişti deoarece locul faptei poate
prezenta schimbări semnificative odată cu trecerea timpului, iar scopul anchetatorilor este acela de a
face cercetări şi investigaţii cât mai aproape de momentul presupus al savârşirii faptei.

Conform principiului transferabilităţii lui Edmond Locard prin care “Orice contact lasă
urme”9 putem afirma ca tot şi toate pot deveni probe. Exista 4 piese importante in activitatea de
anchetare a unei fapte penale şi anume strânsa interdependenţă dintre locul faptei, persoana vătamată
(victimă), urme - mijloace materiale de probă şi suspect. Aceasta interdependenţă poate fi vizualizată
prin figura 1.1.

LOCUL SAVĂRŞIRII FAPTEI PENALE VICTIMĂ (PERSOANA VĂTĂMATĂ)

SUSPECT URME ŞI MIJLOACE MATERIALE DE


PROBĂ
Fig. 1.1

8
A se vedea art. 9 din Ordinul privind cercetarea la faţa locului nr. 182/2009 (M.A.I.) şi nr. 1754/2009 (Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), pg. 8 .
9
https://en.wikipedia.org/wiki/Locard's_exchange_principle „ Every contact leave a trace„
Ca şi metode de cercetare a locului faptei există mai multe variante determinate în mare măsură
de locaţie, mărime şi de complexitatea faptei10. Multi autori din domeniul criminalisticii descriu diferite
tipuri şi metode de cercetare iar dintre acestea se disting: metoda căutării pe parcele longitudinale (fig.
1.2.); procedeul spiţelor de roţi (fig.1.3. ); metoda căutării în spirală (fig.1.4. ); metoda căutării tip grilă
sau a caroiajului linear (fig.1.5.), metoda liniilor paralele (fig. 1.6.) şi metoda împărţirii pe
sectoare(fig.1.7.)11.

Fig. 1.2 - Metoda căutării pe


parcele longitudinale – reprezintă
o metodă utilă în spaţii exterioare
de dimensiuni mari. Este o metodă
relative uşoară şi rapidă de
examinare şi solicita atenţia unui
singur investigator. Este folosită cu
success şi în spaţii închise.

Fig. 1.3. - Procedeul spiţelor de roţi prin care


se va fixa un punct de staţie în centrul zonei
cercetate iar apoi din centru se vor deplasa spre
zona marginală a acestuia conform figurii. Acest
10 procedeu prezintă dezavantajul că se pot deteriora
Jean Claude Martin – Investigation de scene de crime, Colection Sciences Forensiques, Presses polytechnique et
universitaries romandres, Lausanne,2004, p.35. şi pierde mijloace de probă în momentul colectării
11
Gerbert V. J. – Practical Homicide Investigation: Tactics, Procedures, and Forensic Techniques, 3 rd Edition, Boca
Raton, FL: CRC PRESS, 1996, p.184.
acestora , dazavantaj datorat spaţiilor mari create
între spiţele exterioare.
Fig. 1.4. - Metoda căutării în spirală – sau
metoda cercului este utilizată în spaţii înguste,
închise dar şi pe regiuni externe vaste.
Căutarea va pleca din centru, în spirală – în
sensul acelor de ceasornic sau invers- pâna la
marginea spaţiului cercetat. Are dezavantajul
de a omite sau pierde anumite mijloace de
probă din cauza spaţiului mare dintre spirale.

Fig. 1.5. - Metoda căutării tip grilă sau


caroiajului linear – reprezintă cea mai
bună metodă de căutare, care poate
acoperi o zonă extinsă a cercetării.
Investigatorii cercetează zona atât pe linii
paralele cât şi longitudinal, ele
intersectându-se. Din această variantă pot
emana o multitudine de alte variante de
căutare, metoda fiind considerată cea mai
eficientă atăt în spaţiul interior cât şi
exterior.

Fig. 1. 6 - Metoda liniilor paralele –


este utilizată pe spaţii deschise şi de
întindere vastă unde relieful şi
vegetaţia îngreunează cercetarea.
Această
Fig. metodăîmpărţirii
1.7-Metoda este unapedintre cele
sectoare
–mai uşoarecercetat
Arealul şi rapideva
metode.
fi imparţit pe
sectoare sau patrate. Vor fi analizate
A nu se omite faptul că în mod normal investigatorii sunt obişnuiţi să caute mijloace de
probă la nivelul solului, dar ele se pot găsi şi deasupra capului lor , pe tavan sau prinse printre
ramurile arborilor.
Căutarea mijloacelor materiale de probă începe prin protejarea şi izolarea locului
cercetat presupus a fi locul unde s-a comis fapta de natură penală. Folosirea fotografiei în
activitatea de fixare a locului faptei şi a mijloacelor materiale de probă face ca acest tip de
imagine captată să poarte denumirea de fotografie judiciară . Extrem de important în activitatea
de cercetare este dat de faptul că nici un mijloc material de probă (obiecte, valori, înscrisuri) nu
are voie sa fie atins sau mutat decât de cei ce efectuează examinarea. Extrem de important este
şi momentul în care, la faţa locului , când sunt fixate prin fotografie elemente din locul faptei să
nu se surprindă imagini cu echipamente sau alte persoane aparţinând intervenţiei. Activitatea
de fixare prin fotografie sau videofilmare nu trebuie sa ignore :
- Modalitatea prin care s-a pătruns în locul faptei;
- Modalitatea în care a fost părăsit locul faptei;
- Suspectul (examinarea corpului , a hainelor şi încălţămintei, etc)
- Locul unde au fost găsite bunuri produs al infracţiunii, sau care au fost utilizate la comiterea
infracţiunii;
- Locuinţa persoanei suspecte;
- Locul unde se presupune a se fi comis acţiunea criminală;
- Locul unde au fost găsite bunuri provenite din infracţiuni sau produs al infracţiunii.

În concluzie, locul faptei ar trebui fixat prin fotografie , videofilmare şi prin efectuarea schiţelor
de la faţa locului. Scopul cercetării locului faptei este acela de a descoperi urme şi mijloace materiale
de probă care ulterior vor fi utilizate pentru emiterea de teze şi ipoteze – versiuni principale12 şi/sau
secundare 13de anchetă, versiuni ce vor ajuta la aflarea adevărului în cauză.

12
Emilian Stancu – Op. cit., , p.402
13
Emilian Stancu – Op. cit., p.403
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

LEGISLAŢIE

****Constituţia României, publicată în Monitorul Oficial nr. 283/21.11.1991 şi


republicată în Monitorul Oficial nr. 767/31.10.2003.
****noul Cod de procedură penală al României.
****Ordinul privind cercetarea la faţa locului nr. 182/14.08.2009 (M.A.I.).
****Ordinul privind cercetarea la faţa locului nr. 1754/C/05.08.2009 al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

AUTORI, LUCRĂRI, PUBLICAŢII

1. Aioniţoaie C-tin şi colaboratorii , Tratat de tactică criminalistică, Editura Carpaţi, Craiova


1992.
2. M. Basarab , Criminalistică, Universitatea „Babeş – Bolyai”, Cluj Napoca, 1968
3. V. Bercheşan , Cercetarea penală (Criminalistica – Teorie şi practică) – îndrumar complet de
cercetare penală, Ed. Icar, Bucureşti, 2001.
4. Kären M. Hess, Christine Hess Orthmanna., Criminal Investigation, ninth edition,
Delmar,2010.
5. Jean Claude Martin , Investigation de scene de crime, Colection Sciences Forensiques,
Presses polytechnique et universitaries romandres, Lausanne,2004.
6. M.Ruiu , Criminalistica, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013.
7. E. Stancu , Tratat de criminalistică, Editura Universul juridic, Ediţia a V-a revăzută şi
adăugită, Bucureşti, 2010
8. Geberth, Vernon J., Practical Homicide Investigation, 3rd edition, CRC Press,Boca Raton,
FL, 1996.

S-ar putea să vă placă și