Sunteți pe pagina 1din 20

Sub.

Baiat varsta de 6 ani se prezinta la serviciul de urgenta cu leziuni ce au aparut la nivelul gatului si s-au extins pe trunchi si
mebre. Eruptia este rugoasa la palpare. Pacientul prezinta Masca Filativ si semnul Grozovici – Pastia.
a. Stabiliti diagnosticul clinic si diagnosticul de nursing
Diagnosticul clinic – scarlatina
Diagnosticul de nursing - alterarea mucoaselor, a starii de santate din cauza proceselor infectioase cauzate de
scarlatina
b. Descrieti masca Filatov si semnul Grozovici – Pastia
Scarlatina este :Boala infectioasa acuta cu cale de transmitere aerogena caracterizata prin febra, angina, exantem si
enantem caracteristic, complicatii posibile si imunitate specifica pe viata.
Semnul Grozovici – Pastia - semnul Grozovici - Pastia este observat la nivelul pliurilor de flexiune (articulatiile cotului,
pumnului, genunchiului, precum si la nivelul pliurilor abdominale). Se caracterizeaza prin aparitia unor dungi hemoragice orizontale,
care sunt patognomonice pentru scarlatina.
c. Recoltarea din colectii inchise
d. RECOLTAREA SECRETIILOR PURULENTE
e. - se face de pe suprafata tegumentelor, din plagi supurate, ulceratii, etc.
f. Scop :
g. - explorator -depistarea florei microbiene si efectuarea antibiogramei
h. - terapeutic - evacuarea si tratarea colectiilor purulente
i. 1. Pregatire : a) materiale:
j. - sterile (eprubete, ansa de platina, 2 - 3 lame de sticla bine degresate, seringi si ace, ser fiziologic cald, alcool iodat, tinctura de iod, pipete Pasteur.
k. - nesterile - creion dermatograf, lampa de spirt, chibrituri.
l. b) pacient - fizic si psihic
m. 2. Recoltarea din vezicule, pustule, ulceratii:
n. - se curata, se dezinfecteaza suprafata lor
o. - se sterilizeaza ansa (incalzire la rosu), se lasa sa se raceasca
p. - se recolteaza o mica portiune de puroi, de sub crusta/de pe marginea ulceratiilor
q. - se trece pe o lama de sticla, sterila si se face frotiu
r. 3. Recoltarea din papule, noduli, alte leziuni inflamatorii:
s. - se dezinfecteaza tegumentul cu tinctura de iod
t. - se punctioneaza regiunea cu ac steril montat la seringa
u. - se aspira serozitate
v. - se spala seringa cu ser fiziologic/mediu de cultura
w. - se introduce lichidul in eprubeta sterila si se inchide cu dopul, dupa flambare
x. 4. Recoltarea din abcese, flegmoane, colectii:
y. - abcese, flegmoane deschise - se recolteaza aseptic cu o pipeta Pasteur, flambata si racita/ansa de platina
z. - abcese inchise - se punctioneaza cu seringa
aa. Transportul se face in cel mult 2 ore, iar pentru anaerobi se anunta laboratorul cu o ora inainte pentru regenerarea mediilor de cultura.
bb. Examenul direct (citobacteriologie- se face pe lama colorata May - Grumwald - Giemsa, M-G-G).
cc. Interpretarea generala a examenului microscopic si cultural al unui puroi:
dd. a) puroiul contine germeni
ee. b) puroiul nu contine germeni
ff. ® cultura ramane sterila pe toate mediile uzuale (elememntele celulare sunt putin modificate) (puroi aseptic)
gg. ® cultura ramane sterila pe diferite medii uzuale - exista o alterare profunda a celulelor (picnoza, citoliza) = posibila infectie TBC.

Sub 2
Fetita de 8 ani se prezinta la urgente pentru urmatoarele manifestari – catar oculo – nazal, TO -40C, microvezicule, eruptia
este semnalizata, catifelata la palpare, dispare la digitopresiune, cefalee, varsaturi, agitatie. Diagnosticul de internare este
rujeola
a. Care este conduita terapeutica in rujeola
Tratamentul este simptomatic si suportiv, cu scopul de a preveni complicatiile.Virusul rujeolic rezista pana la 2 ore in aerul dintr-o
incapere in care o persoana bolnava a tusit sau a stranutat. Rezista cateva saptamani la frigider si mai multe luni in stare inghetata
la –15ºC. Este distrus rapid de ultraviolete.
b. Faceti ancheta epidemiologica
Definiţie: Ancheta epidemiologică reprezintă totalitatea investigaţiilor efectuate în variate grupuri de persoane în
scopul depistării cauzelor apariţiei şi evoluţiei bolilor transmisibilen (malaria, hepatita viralăB, HIV/SIDA)sau netransmisibile
(boli cardio-vasculare: infarct miocardic, insuficienţă cardiacă; diabet z a h a r a t ; u l c e r g a s t r o -
d u o d e n a l ; c a n c e r h e p a t i c ) , p e n t r u e l a b o r a r e a m ă s u r i l o r p r e v e n ţ i o n a l e ş i d e combatere a acestora.
Obiective
Rezolvarea urgenţelor în epidemiologie
(apariţia unor boli cu răspândire rapidă şi consecinţe grave asupra populaţiei ~ adică boli cu morbiditate şi mortalitate crescută).
Exemplu:
hepatită virală B, gripă, HVA, toxiinfecţiile alimentare.2.
Cunoaşterea factorilor de risc implicaţi în producerea unor maladii netransmisibile
Exemplu:
fumatul, hipertensiunea arterială, obezitatea - pentru bolile cardio-vasculare.3.
Evitarea “importului”
(se referă la boli ţinute sub control sau eradicate într-un teritoriu şi ai căror agenţi patogeni provin din zone geografice în care boala are o frecvenţă ridicată)
şi “exportului” (se referă la bolicu frecvenţă ridicată într-un anumit teritoriu şi ai căror agenţi patogeni sunt transferaţi în zone geografice încare bolile respective sunt ţinute
sub control sau eradicate) unor boli transmisibile
Exemple:
a ) “ i m p o r t ” p e n t r u R o m â n i a – m a l a r i a a d u s ă d i n T u r c i a ; b) “export” pentru România – tuberculoza în cazul persoanelor ce provin din zone unde boalaeste
ţinută sub control (ţările din Vestul Europei) şi care călătoresc în România.4.

c. Recoltarea din abcese deschise


Se recolteaza septic pe o pipeta Pasteur, flambata si racita. Transportul se face in cel mult 2 ore.
Sub 3
Baiat de 9 ani se prezinta la camera de garda cu urmatoarele manifestari: febra, alterarea starii generale, elemente eruptive cu
aspect de ,, picatura de roua,,. Eruptia este generalizata incluziv pe pielea paroasa a capului si la nivelul mucoaselor.
Diagnosticul de internare este Varicela.
a. Enumerati si explicati formele eruptive la nivelul tegumentelor si mucoaselor.
Eruptia cutanata din varicela de obicei apare in partea superioara a corpului (trunchi si fata) dupa 1-2 zile de la aparitia
simptomelor. Cea mai afectata zona este trunchiul, membrele superioare si cele inferioare fiind afectate printre ultimele.
Eruptia cutanata se raspandeste si la nivelul scalpului (pielea capului), fetei, nasului si gurii.
In cazuri rare eruptia poate afecta conjunctiva (membrana mucoasa transparenta ce acopera fata interna a pleoapelor si
o parte a globului ocular) si corneea, interiorul gatului si zona genitala.
Este nevoie de 1-2 zile pentru ca maculele (pete rosii) sa treaca prin toate stadiile de evolutie, inclusiv uscare si
acoperire de cruste. Zilnic apar noi pete rosii (macule) timp de 5-7 zile
b. Administrarea tratamentului medicamentos pe tegumente si mucuoase.
Scop – dezinfectia si decongestionarea mucoaselor
Dorme de prezentare a medicamentelor: solutii, unguente, pulberi
c. Care sunt perioadele bolii
incubația varicelei (perioada între contactul cu un bolnav de varicelă și apariția primelor semne de boală) este, în medie, de
14-15 zile, cu variații între 10 și 21 de zile.[1][2][3]
Perioada prodromală (preeruptivă sau de invazie) durează 1-2 zile la copilul mic, dar poate lipsi; la copilul mai mare de 10
ani și la adult, durează 2-3 zile și se caracterizează prin apariția treptată a unor fenomene generale ușoare ca: indispoziție,
inapetență, astenie, cefalee ușoară, febră moderată, și dureri musculare (curbatură). Febra este în general moderată,
temperatura urcă până la 38 °C. Uneori debutul este brusc cu frisonete, febră mare, agitație, convulsie, dar, în majoritatea
cazurilor, această perioadă trece neobservată, mai ales la copiii mici, boala debutând direct în faza de stare. La adulți
prodromul este mai sever. În această perioadă, uneori apare o erupție trecătoare fugace (rash), de aspect scarlatiniform sau
morbiliform, putând preta la confuzii cu scarlatina. [1][2][3]
Perioada eruptivă (perioada de stare) durează 4-10 zile, de obicei 4-7 zile, și este marcată de apariția exantemului
caracteristic - erupția varicelică. Erupția apare mai întâi pe corp (unde domină), apoi pe față, corp și membre, fiind însoțită de
febră și ușor prurit, dar este nedureroasă.
În a 5-a zi, leziunile noi încetează să apară, majoritatea au cruste până în a 6-a zi. Deoarece, pe de o parte, nu toate
elementele eruptive evoluează în același timp și, pe de altă parte, pot să apară elemente eruptive noi, la un moment dat pe
același segment de piele se găsesc elemente eruptive în diferite stadii evolutive: macule, papule, vezicule și cruste (aspect
polimorf al erupției de varicelă). Acest fapt este datorat valurilor (pusee) eruptive (3-5 pusee, la interval de 1-2 zile), cât și
evoluției diferite a elementelor din fiecare puseu în parte. Fiecare puseu este de obicei însoțit de o ascensiune termică. Între
pusee febra se remite (în absența complicațiilor).

SUB4
Pacient de 45 de ani , prezinta urmatoarele manifestari:, febra, astenie, scaune diareice, coloratie galbena
scelrotegumentara, hepatomegalie, splenomegalie. Este internat , in urma investigatiilor clinice si paraclinice, se
pune diagnosticul de heptatita B.
a. Cum se transmite hepatita B si care este regimul igieno-dietetic instituit
- calea parenterala, prin expunerea la sange sau derivate din sange prin instrumente medicale (chirurgicale, stomatologice,
endoscoape/colonoscoape, ace), prin utilizarea de truse de manichiura, pedichiura, lame de ras, ace pentru tatuaje
contaminate, prin utilizarea la comun de ace la consumatorii de droguri intravenoase.

- calea sexuala, reprezinta in zilele noastre principala modalitate de transmitere a infectiei

- calea verticala, de la mama la fat, ce duce in cele mai multe cazuri la o hepatita cronica cu VHB la copil. In mod obisnuit infectia
se produce in timpul travaliului, prin contactul bebelusului cu sangele mamei si se pare ca nasterea prin cezariana nu elimina riscul
infectarii nou-nascutului. Mama poate infecta nou-nascutul si prin alaptat. Fatul poate fi infectat pe parcursul sarcinii pe cale
transplacentara.

b. Recoltarea de sange penntru determinarea transaminazelor (completarea biletului de analiza)


Alanin aminotransferaza (ALAT) – transaminaza glutam piruvica (GPT)
Utilizari
- pentru diagnosticul diferential al afectiunilor hepatobiliare si pancreatice;
- determinari repetate in scopul stabilirii evolutiei spre cronicizare a hepatitelor virale;
- valoare GPT evolueaza paralel cu GOT, dar cu valori mai mici, in afectiunile cauzate de abuzul de alcool.
Valori crescute
Afectiuni hepatice:
- valorile extrem de ridicate sugereaza necroza activa a hepatocitelor (celule hepatice). In hepatita acuta virala se inregistreaza cea
mai mare crestere (de 20 pana la 100 de ori);
- o crestere si o scadere rapida sugereaza o afectiune biliara extrahepatica;
- administrarea de opiacee la pacientii cu afectiuni ale tractului biliar sau colecistectomie in antecedente determina o crestere a LDH si
mai ales a ASAT;
- staza sau compresie venoasa (insuficienta cardiaca, ciroza, obstructie biliara, cancer primar sau metastatic, granuloame, ischemie
hepatica);
- eclampsie;
- medicamente si substante chimice hepatotoxice (tetraclorura de carbon).
Sub 5
Domnul P.D in varsta de de 62 de ani s-a prezentat la camera de garda prezentand urrmatoarele manifestari de
dependenta: tulburari gastro-intestinale ( varsaturi, greata), tulburari renale (oligo-anurie), tulburari
cardiovasculare ( tahicardie, HTA, edem). Este diagnosticat cu IRA
a. Care este fiziologia aparatului renal
Rinichiul este un organ de importanta vitala si are numeroase functii, dintre care functia principala
consta in formarea urinei. Prin aceasta se asigura epurarea organismului de substante toxice.
Formarea urinei se datoreaza unui mecanism complex de filtrare la nivelul glomerulilor si de
reabsorbtie si secretie la nivelul tubilor, prin filtrarea glomerulara se formeaza urina primitiva [ 150 1
urina primitiva/24 ore, din filtrarea a 1500 1 plasma]. Urina primitiva are compozitia plasmei, dar fara
proteine, lipide si elemente figurate. Contine deci apa, glucoza, uree, acid uric si toti electrolitii
sangelui.
b. Care pot fi cauzele producerii IRA (INSUFICIENTA RENALA ACUTA)

c. Recoltarea de sange pentru depistarea efectiunilor aparatului renal (completeaza biletul de analiza)
DESCRIEREA TEHNCII SI MATERIALE FOLOSITE ( CREATININA ESTE ANALIZA)

SUB 6
Doamna x in varsta de 65 de ani se interneaza pentru urmatoarele manifestari de dependenta - durere lombara
permanenta, anxietate, tenesme vezicale (senzaţia de golire incompletă a vezicii urinare după micţionare), disurie,
polakiurie ( emisia repetată de urină în cantități reduse,), greturi, varsaturi, paloare, transpiratii, extremitati reci.
Diagnostic clinic: LITIAZA RENALA
a. Care sunt investigatiile radiologice necesare
tomografia computerizata (CT) fara contrast, in spirala, este examinarea de electie pentru litiaza renala; reprezinta o
scanare CT a uretrei si rinichilor in care scanerul descrie o miscare circulara in timp ce pacientul trece prin
dispozitivul folosit; acest test dureaza jumatate din timpul cat dureaza o scanare CT standard, ofera imagini mai
clare ale rinichilor si altor organe si le poate vizualiza din diferite unghiuri de incidenta
-pielografia intravenoasa (IVP) este o examinare radiologica care poate arata marimea, forma si pozitia tractului
urinar, incluzand rinichii si ureterele; in timpul IVP, un colorant numit substanta de contrast, este injectat intravenos
in brat, dupa care se fac o serie de radiografii la intervale regulate; inainte de aparitia CT-ului fara contrast in
spirala, aceasta examinare era de electie
-daca nu se poate stabili un diagnostic prin IVP se poate face o pielograma retrograda; de data aceasta substanta
de contrast nu este injectata in brat, ci ajunge in tractul urinar prin tubii ce elimina urina la exterior (uretra)
-urocultura si sumarul de urina: urocultura determina daca exista o infectie a tractului urinar, iar sumarul masoara
mai multi parametri diferiti, printre care si aciditatea (pH-ul) si daca urina contine cristale
-radiografia abdominala ofera o imagine a rinichilor, a ureterelor si a vezicii urinare; se pot identifica calculii renali
sau alte surse ale durerii; acest test se poate efectua si la cateva saptamani dupa eliminarea unui calcul, pentru a
vedea daca intreaga piatra a fost eliminata sau daca s-au produs leziuni ale tractului urinar
-ecografia renala foloseste ultrasunete care se reflecta pentru a oferi o imagine a rinichiului; este examinarea de
preferat la femeile insarcinate.
b. Ce analiza de laborator pune in evidenta compozitia calculilor ce a produs litiaza renala ( explicati tehnica)
Determinarea tipului de calculi este de folos in deciziile terapeutice, precum si in stabilirea masurilor ce trebuie luate
pentru a preveni recurenta litiazei. Testele care fac posibil acest lucru sunt:
-istoricul bolii si examenul obiectiv, orientate spre descoperirea factorilor de risc pentru litiaza renala: includ intrebari
legate de dieta si stilul de viata
-analiza calculului: pacientul este rugat sa pastreze calculul dupa eliminare, filtrand urina folosind o sita cu ochiuri
mici sau un tifon
-analize biochimice care masoara functia renala, nivelurile serice de calciu, acid uric, fosfor, electroliti si alte
substante, ce pot contribui la aparitia litiazei renale; acestea pot sugera existenta riscului de recurenta a calculilor
-colectarea urinii pe 24 de ore pentru a masura volumul, pH-ul, calciul, oxalatii, acidul uric si alte substante ce pot
contribui la formarea calculilor.
Aceste teste nu sunt obligatorii, insa unii medici le fac de rutina, iar altii cer aceste examinari doar daca sunt
convinsi ca exista riscul de recurenta. Medicul poate indica aceste examinari daca pacientul a eliminat mai mult de
un calcul si daca are un istoric familial de litiaza renala. Femeile la varsta procreatiei, pot face un test
de sarcina inainte, pentru a elimina o sarcina ca si cauza a simptomatologiei si pentru a sti daca examinarile
radiologice sunt sigure.

c. Pregatirea pacientului pentru efectuarea unei investigatii radiologice


Se descrie tehnica: pregatire psihica si fizica. Este educat sa: cu doua trei zile inaintea examinarii bolnavului
va consuma un regim fara alimente care contin celuloza si dau reziduri multe [fructe, legume, zarzavaturi, paste

fainoase, paine] si ape gazoase;


. in ziua precedenta, bolnavul va consuma o cana de ceai si paine prajita;
. inaintea examinarii bolnavul nu va manca, nu va consuma lichide;

. dupa examen bolnavul poate consuma regimul sau obisnuit.


inaintea examinarii radiografiei bolnavului isi va goli vezica urinara sau i se va efectua un sondaj vezical. bolnavul
este condus la serviciul de radiologie;
. bolnavul va fi ajutat sa se dezbrace si sa se aseze pe masa;

Sub 7
Pacient in varsta de 80 de ani diagnosticat in urma cu 12 luni cu IRC prezinta urmatoarele manifestari de
dependenta: HTA, aritmii, edeme, dureri osoase si articulare, varsaturi, constipatie
a. Care sunt metodele de dializa
În cazul hemodializei, acesta este un „rinichi artificial” denumit dializor, alcătuit dintr-o membrană sintetică semipermeabilă
(permite trecerea apei şi a unor substanţe cu greutate moleculară mică sau medie, dar împiedică filtrarea proteinelor şi altor principii
indispensabile organismului, similar modului de funcţionare a rinichiului normal) care separă sângele de un lichid de dializă.
Dializa peritoneală, cea de a doua modalitate, utilizează drept înlocuitor al membranei de filtrare a rinichiului peritoneul, adică foiţa subţire
care în mod natural acoperă organele intra-abdominale. Pentru realizarea proceselor de extragere a toxinelor, este introdusă în abdomen o
cantitate de lichid de dializă, prin intermediul unui tub (cateter) care rămâne permanent în ţesutul subcutanat al pacientului.
După un interval de timp în care schimburile de substanţe s-au realizat prin peritoneu (care funcţionează ca membrană semipermeabilă
permiţând trecerea toxinelor şi lichidului în exces din capilare de sânge care îl irigă în lichidul de dializă care a fost artificial introdus în
abdomen), lichidul de dializă este eliminat şi înlocuit cu unul nou.
Procesul se repetă de 3-4 ori pe zi, zilnic şi este efectuat de către pacient la domiciliu. Practic, procesele de excreţie şi echilibrare a
echilibrelor au loc continuu, 24 de ore pe zi, şapte zile pe săptămână, ceea ce este mai aproape de funcţionarea normală a rinichilor, dar
eficienţa de eliminare a toxinelor este ceva mai redusă decât în cazl hemodializei.

b. Ce analize de sange trebuie urmarite inainte , in timpul si dupa dializa? ( completeaza biletul de analize)
Proteinuria, nivelul electrolitililor, albuminurie, vsh, creatinina serica, hemoleucograma

c. Care va fi regimul alimentar pentru pacientul cu IRC


Consuma alimentele cu continut redus de sodiu , Consuma cantitatea corecta de proteine , Limiteaza consumul de alcool,
Consuma cantitati reduse de alimente care contin fosfor , Consuma cantitatea recomandata de potasiu

Sub 8
Doamna Z.A in varsta de 54 de ani prezinta : senzatie de tensiune in ureche, durere vie, febra inalata, frisoane, hipoacuzie
a. Stabiliti obiectivele de ingrijire si interventiile asistentei
Exemplu de plan de ingrijire raportat la simptomele pacientei
b. Efectiarea spalaturii auriculare
Scop
– Terapeutic – indepartarea secretiilor (puroi, cerumen), indepartarea corpilor straini, tratamentul otitelor cronice.
Materiale necesare
– Seringa Guyon
– Comprese de tifon, tampoane de vata sterile
– Tavita renala
– Lichide de spalatura: solutii antiseptice la 37grade C sau solutii medicamentoase
– Sort, musama, prosop, aleza
Pregatirea pacientului
– Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii
– Se obtine consimtamantul si colaborarea

IMPORTANT
~ În cazul dopului de cerumen, cu 24 de ore înainte de a efectua spălătura auriculară se va instila în conductul auditiv extern – de 3 ori – soluţie de
bicarbonat de sodiu în glicerină 1/20 sau apa oxigenata
~ În cazul dopului epidermic se va instila soluţie de acid salicilic 1% în ulei de vaselină.
~ În cazul corpurilor străine hidrofile (boabe de legume şi cereale) se va instila alcool.
~ În cazul insectelor vii se fac instilaţii cu ulei de vaselină, glicerină sau se aplică tampon cu alcool, eter – cu efect narcotizant.
Tehnica
~ Se aşează bolnavul în poziţia şezând, protejat cu prosop, muşama şi şorţ.
~ Se spală şi se dezinfectează mâinile asistentei.
~ Se îmbracă şorţul de protecţie.
~ Se aşează tăviţa renală sub urechea bolnavului care înclină capul spre tăviţă şi o susţine.
~ Se verifică temperatura soluţiei de spălare.
~ Se cere bolnavului să-şi deschidă gura – prin aceasta conductul se lărgeşte şi conţinutul patologic se îndepărtează mai uşor.
~ Cu mâna stângă se trage pavilionul urechii în sus şi înapoi, iar cu mâna opusă se injectează sub jet lichidul de spălătură în conduct – spre peretele
postero-superior şi se aşteaptă evacuarea.
~ Se repetă operaţia de câteva ori – până se obţine lichid curat.
~ Se usucă conductul cu câteva tampoane de vată.
~ Se îndepărtează tăviţa renală
~ Se controlează lichidul de spălătură.
~ Se verifică prezenţa corpului străin în lichidul de spălătură.
~ Se spală şi se dezinfectează mâinile.
~ Se usuca conductul auditiv prin introducerea unui tampon
~ Se aseaza pacientul in decubit dorsal timp de 30 minute
Accidente / Incidente
– Presiunea mare a jetului, temperatura mai scăzută sau mai crescută a lichidului de spălătură determină apariţia accidentelor → vărsătură, lipotimie,
traumatizarea timpanului, nistagmus.

c. Unde se pot localiza infectiile otice?


Otita termenul ce defineste un proces inflamator de la nivelul urechii, ca rezultat al unei infectii data de
microorganisme patogene. Poate fi localizata la nivelul urechii externe, medii sau interne. Se intalneste cu o
frecventa ridicata in cazul copiilor.
Sub 9
Pacient in varsta de 18 ani a fost lovit cu mingea in fata, in urma loviturii sangereaza la nivelul fosei nazale stangi si elkimina sange si pe gura. Pacientul
este agitat nelinistit, palid, tahicardic.
a. Care sunt problemele pacientului si obiectivele asistentei medicale
Deescriem problemele pacientului si obiectivele ca in planul de nursing
b. Supravegherea functiilor vitale, puls, resp[iratie, scaun, temperatura, diureza
– valori normale: Măsurarea pulsului
– nou-născut = 130/140 pe minut;
– un an = 100/120 pe minut;
– 2 ani = 100/110 pe minut;
– 3-4 ani = 90/110 pe minut;
– 5-7 ani = 80/100;
– 8-10 ani = 80/90 pe minut;
– 11-16 = 80 pe minut.

c. Administrarea pe cale parenterala a unui hemostatic

Acestea sunt adrenalina in solutie


Sub aceasta denumire sunt reunite medicamentele capabile sa opreasca, prin diferite mecanisme, sangerarea.
diluata, trombina sub forma de pulbere, solutie sau imbibata in burete de fibrina sau gelatina (gelaspon), sub forma de burete.
Ele pot controla hemoragiile capilafe din epistaxis, dupa extractii dentare sau in interventii ORL si de chirurgie plastica.

Substante medicamentoase
Adrenalina in solutie 0,5% este vascoconstrictoare locala, Adrenostazin, fiole de 5 si 10 ml, administrat in perfuzie venoasa lenta –
hemostatic capilar prin vasoconstrictie, Venostat, fiole de 1 ml, s.c. sau i.v. Dycinone (Etamsilat), fiole injectabile i.m. sau i.v., Vitamina K,
de sinteza, fiole de 1 mg, i.m. si Fitomenadiona sau Vitamina K 1, naturala, fiole de 1 ml, i.v. lent. Protamin sulfat, fiole de 5 ml, i.m. sau i.v.
lent -combate specific hemoragiile din supradozajul heparinic, Acid epsilonaminocaproic, fiole de 20 ml, i.v.
lent, Clauden, Manetol, Coagulen.
Sub 10

Copil in varsta de 10 ani se prezinta la camera de garda prezentand urmatoarele manifestari de dependenta:
Dureri la deglutitie, usoara senzatie de sufocare, febra 39 – 40, frison
a. Stabiliti diagnosticul clinic si diagnosticul de nursing
Racit, bronsita sau proces infectios
Alterarea respiratiei datorita procesului infectios manifestata prin temperatura, discomfort, etc
b. Care pot fi circumstantele de aparitie a acestei afectiuni
Colectivitate, igiena precara etc
c. Recoltarea exudatului faringian
Se explica tehnica, de la informarea pacientului si obtinerea consimtamantului pana la materiale

Sub 11
a. Dati exemple de 3 boli hematologice: definitiile bolilor
Trombocitopenia
Exista anumite persoane care sufera de sangerari anormale, caracterizate prin hemoragii abundente si lipsa coagularii sangelui.
Afectiunea poarta numele de trombocitopenie, o tulburare caracterizata prin scaderea numarului de trombocite din organism.
Ce sunt trombocitele? Organismul nostru este compus, in principal din trei tipuri de celule sanguine: globule rosii (hematii, RBC),
globule albe (leucocite, WBC) si trombocite. Rolul trombocitelor este de a coagula sangele in cazul unei leziuni interne sau externe.
Hemofilie
Aceasta afectiune este considerata o tulburare de sange rara. Sangele persoanelor care sufera de hemofilie nu se coaguleaza,
astfel, in urma leziunilor, pacientii sangereaza abundent, pot fi afectate organele si tesuturile si se pune viata in pericol. Tratamentul
consta in inlocuirea factorilor de coagulare anormali pentru a preveni pierderile severe de sange si complicatiile hemoragiei. Exista
factori importanti care sustin activitatea trombocitelor in procesul de coagulare a sangelui. Trombocitele sunt formatiuni din
componenta sangelui care se formeaza in maduva osoasa.
Anemia
Anemia este o boala ereditara a globulelor rosii din sange. In unele cazuri, aceasta afectiune se manifesta ca o tulburare non-
hematologica. Pacientii care se confrunta cu aceasta afectiune prezinta o valoare scazuta a globulelor rosii, precum si
a hemoglobinei (substanta care transporta oxigenul in sange). Tipul anemiei va fi stabilit in functie de tipul deficientei - carenta
de vitamina B, deficitul de acid folic, anemia aplastica, anemia hemolitica sunt doar cateva dintre exemple.

b. Functiile sangelui in organism


Sangele indeplineste functii importante pentru organism, cum ar fi:

 transportul de substante nutritive si gaze respiratorii, asigurand desfasurarea proceselor metabolice;


 apararea antiinfectioasa prin anticorpi specifici;
 functia hemostatica prin coagulare;
 mentinerea pH-ului prin sisteme tampon;
 reglarea temperaturii corpului;
 reglarea echilibrului hidric.

c. Enumerati cel putin 4 manifestari de dependenta existente in bolile hematologice


Astenie intensa,scadere exagerata in greutate, modificari de coloratie si integritate a tegumentelor,
splenomegalie, , petesii, echimoza

Sub 12
a. Dati 3 exemple de 3 afectiuni hematologice: definitiile bolilor

Trombocitopenia
Exista anumite persoane care sufera de sangerari anormale, caracterizate prin hemoragii abundente si lipsa coagularii sangelui.
Afectiunea poarta numele de trombocitopenie, o tulburare caracterizata prin scaderea numarului de trombocite din organism.
Ce sunt trombocitele? Organismul nostru este compus, in principal din trei tipuri de celule sanguine: globule rosii (hematii, RBC),
globule albe (leucocite, WBC) si trombocite. Rolul trombocitelor este de a coagula sangele in cazul unei leziuni interne sau externe.
Hemofilie
Aceasta afectiune este considerata o tulburare de sange rara. Sangele persoanelor care sufera de hemofilie nu se coaguleaza,
astfel, in urma leziunilor, pacientii sangereaza abundent, pot fi afectate organele si tesuturile si se pune viata in pericol. Tratamentul
consta in inlocuirea factorilor de coagulare anormali pentru a preveni pierderile severe de sange si complicatiile hemoragiei. Exista
factori importanti care sustin activitatea trombocitelor in procesul de coagulare a sangelui. Trombocitele sunt formatiuni din
componenta sangelui care se formeaza in maduva osoasa.
Anemia
Anemia este o boala ereditara a globulelor rosii din sange. In unele cazuri, aceasta afectiune se manifesta ca o tulburare non-
hematologica. Pacientii care se confrunta cu aceasta afectiune prezinta o valoare scazuta a globulelor rosii, precum si
a hemoglobinei (substanta care transporta oxigenul in sange). Tipul anemiei va fi stabilit in functie de tipul deficientei - carenta
de vitamina B, deficitul de acid folic, anemia aplastica, anemia hemolitica sunt doar cateva dintre exemple.

b. Care sunt componentele sangelui


Sângele este compus din elemente celulare (ca.44 %) și plasmă (ca. 55 %), care conține (90 % apă), proteine, săruri minerale și
substanțe cu molecule mici ca monozaharide, hormoni, gazedizolvate, și substanțe nutritive (glucide, lipide, vitamine), mai conțin
produse de catabolism destinate excreției (rinichi) ca ureea, acid uric, hipuric.
c. Rolul splinei in organism
Splina este un organ mare cam cât un pumn, aflat în zona superioară a abdomenului, între coaste și diafragmă, având un rol foarte important
pentru o imunitate puternică. Ea cântărește aproximativ 200 de grame și are o culoare închisă.
Dar care sunt rolurile jucate de splină? Aceasta înghite globulele roşii bătrâne ale sângelui şi face un fel de curăţenie. Eritrocitele sau globulele
roşii, când îşi termină rolul, se retrag în splină şi mor. Splina devine un cimitir al globulelor roşii. Dar ea îşi continuă partea, prelucrează
eritrocitele moarte şi trimite rămăşiţele în sângele circulant, pentru eliminare. Însă, splina, în anumite cazuri de boală, mănâncă şi limfocitele,
acele globule albe ce se luptă cu infecţiile. Când splina este mărită din cauza altor afecţiuni, ea afectează şi alte celule ale sângelui, trombocitele,
cu efect important în coagularea sângelui şi în fluidizarea acestuia.

Sub 13
a. Definitia acromegaliei si care sunt manifestarile de dependenta
 Acromegalia reprezintă totalitatea modificărilor structurale şi funcţionale apărute pe fondul unei hipersecreţii a hormonului de
creştere produs de glanda hipofiză (STH, GH, hormonul somatotrop). Această maladie survine după finalizarea procesului de
dezvoltare, în urma osificării cartilajelor de creştere. Acromegalia este o afecţiune extrem de rară. Procesul evolutiv lent este
caracteristic acromegaliei, de aceea diagnosticul este stabilit, în multe cazuri, abia după ce intervine cronicizarea (după 10-20 ani
de la debut). Totodată sunt depistate multiple complicaţii: hipertensiune arterială, osteoporoză, insuficienţă cardiacă.
Hipersecreţia hormonului de creştere e însoţită de simptome variate. Tabloul clinic complex se alcătuieşte în decursul unei perioade
îndelugate, multe dintre manifestări rămânând latente. Cele mai frecvente semne identificate sunt:
 astenie;
 cifoză;
 stern proeminent şi coaste orizontalizate care creează imaginea de torace globulos;
 abdomen proeminent;
 gât scurt şi gros;
 trăsăturile feţei suferă transformări considerabile uşor sesizabile prin compararea fotografiilor anterioare cu cele actuale ( frunte
proeminentă, pomeţi accentuaţi, protuzia mandibulei= prognatism, nas mare şi cărnos, creşterea anormală a limbii= macroglosie şi
mărirea spaţiului interdentar);
 voce groasă;
 creşterea progresivă în dimensiuni (grosime şi lăţime) a mâinilor şi picioarelor; se remarcă nepotrivirea inelelor, mănuşilor purtate
în trecut, precum şi nevoia de a creşte frecvent mărimea pantofilor;
 dureri articulare;
 hipersecreţie sudoripară;
 secreţie seboreică excesivă

a. Localizarea glandelor endocrine


Glanda endocrină este o glandă care secretă o substanță deosebită (hormon), pe care o poate trimite direct în circuitul
sanguin.
Glandele endocrine sunt: hipofiza, tiroida, paratiroidele suprarenalele, epifiza, timusul, pancreasul, gonadele. SNC

b. Recoltarea de sange pentru dozari hormonale (completeaza buletinul de analize)


Descrierea tehnicii
Sangele se recolteaza pentru examene hematologice, biochimice, bacteriologice, parazitologice
serologice
Ptr HLG, hemoglobina, timp de sangerare, timp de coagulare, examen parazitologic, grup
sanguin
Materiale: de protectie (manusi), sterile ( ace, tampoane de vata, seringi, vacutainere, eprubete
tec) ) nesterile ( tava m medicala, , solutii dezinfectanet
Pregatirea pacientului fizic si psihic
Sub. 14
a. Care sunt manifestarile de dependenta ce ajuta in punerea diagnosticului de diabet insipid
Diabetul insipid, o boala care nu are nicio legatura cu glicemia
La o prima citire, oamenii ar putea fi tentati sa creada ca diabetul insipid este o alta forma a diabetului,
insa denumirea este asemanatoare doar datorita manifestarilor – sete si urinare excesiva – neavand
nicio legatura de fapt cu glicemia.
Din acest motiv este mai bine sa stim ce inseamna aceasta boala pentru a nu face confuzie cu diabetul
zaharat.
Daiabetul insipid apare mai frecvent in randul persoanelor care sufera de anumite afectiuni ale
rinichilor (sindrom nefrotic, insuficienta renala, pielonefrita) si la cele care au un nivel marit al
calciului in sange. De asemenea, diabetul insipid poate aparea si in cazul unei alimentatii care nu
include suficiente proteine sau la persoanele care urmeaza un regim fara sare pentru o periada lunga de
timp.
Simptomele diabetului insipid
Principalele simptome ale diabetului insipid constau in sete excesiva si eliminarea unor cantitati mari
de urina diluata (intre 5 si 8 litri zilnic), de culoare deschisa. Daca bolnavul alege sa nu isi mai satisfaca
nevoia de a consuma lichide, pentru a nu mai fi nevoit sa mearga atat de des la toaleta, poate aparea
deshidratarea, ce se poate manifesta prin slabiciune, letargie, oboseala, crampe musculare si
iritabilitate.
b. Ce glanda endocrina este direct raspunzatoare de producerea diabetului insipid
Diabetul insipid este o boala cauzata de functionarea incorecta a rinichilor, ca urmare a absentei
sau functionarii necorespunzatoare a hormonului antidiuretic ADH numit vasopresina. Acest
hormon este secretat, de regula, intr-o regiune a creierului numita hipotalamus, care este depozitat
apoi in glanda hipofiza, de unde se elimina la nevoie.
c. Administrarea unei prin PEV a unei solutii hipertone
Soluţiile de glucoză cu concentraţii mai mari de 5% sunt hiperosmotice şi sunt utilizate, în general, ca
sursă de carbohidraţi. Soluţiile hipertone de glucoză trebuie administrate pe cateter central în vene mari
pentru a minimaliza leziunile de la locul injectării.

Sub. 15
a. Dati exemplu de patru boli endocrine si definitiile lor
Marea majoritate a pacientilor care se adreseaza specialitatii ENDOCRINOLOGIE au urmatoarele boli:
 Cancer tiroidian (care in conditiile unui diagnostic precoce si tratament adecvat permite supravietuirea majoritatii
pacientilor)
 Obezitatea de diverse grade si stadiul ei premergator – supraponderalitatea,periculoase datorita complicatiilor cardio-
vasculare si metabolice, inclusiv diabet zaharat
 Dislipidemia ,adica cresterea nivelului de grasimi (colesterol+/-trigliceride) in sange
 Mastoza fibro-chistica (multiple chisturi, adica mici pungi cu lichid, la nivelul sanilor)
 Cancer mamar
 Nanismul hipofizar (deficit de crestere in inaltime a copilului)

b. Enumerati pentru fiecare afectiune investigatii clinice si paraclinice
Cancer tiroidian - In acest caz medicul va va recomanda fie direct operatie, fie punctie tiroidiana cu ac subtire.
Obezitatea - Cea mai folosita formula pentru a relationa inaltimea cu greutatea este indicele de masa corporala (IMC – rapotul din
greutate in kilograme si inaltime in metri la patrat). La adulti un IMC intre 25 kg/m2 si 29,9 kg/m2 indica supragreutate, iar un IMC peste 30
kg/m2 obezitate. Utilizarea acestui indice este limitata la copii si varstnici.
Nanismul hipofizar - - radiografia oaselor carpiene releva o intarziere in maturarea scheletala;
- varsta osoasa este intarziata cu 3-4 ani pana la 6-7 ani fata de normal;
- sudarea cartilajelor de crestere este intarziata;
- scade densitatea osoasa;
- radiografia de craniu cu sa poate prezenta craniofaringion sau sa mica;
- hipoglicemie spontana ce duce la cresterea frecventei convulsiilor si a tulburarilor de comportament;
Circumferinta taliei peste 101 cm la barbati si peste 87 cm la femei reprezinta factor de risc pentru complicatiile obezitatii.
c. Administrarea prin PEV a unei solutii izotone
soluții izotone - soluții apoase, plasma izotonic. Cea mai simplă soluție de acest tip este o soluție apoasă
0,9% de clorură de sodiu (NaCl) - ser fiziologic pe așa-numita ( „soluție salină“) [1]. Numele este un foarte
convențional, ca „soluție salină“ conține mai multe substanțe (în special sărurile de potasiu) necesare pentru
activitatea fiziologică a țesuturilor organismului. O soluție izotonică se administrează intravenos. subcutanat
(datorită volumului mare de soluție injectată - suprafața exterioară a femurului) și clisme

Sub 16
a. Enumerati 4 afectiuni dermatologice si definitiile lor
Dermatita seboreica este o afectiune caracterizata de aparitia descuamarii si rosetii pe zonele grase, seboreice ale corpului (scalp, fata,
torace). In forma usoara, limitata la descumarea de pe scalp, e cunoscuta ca matreata. Evolueaza in pusee de activitate si in liniste, fiind mai
prezenta in sezonul rece. Dermatita seboreica este o afectiune caracterizata de aparitia descuamarii si rosetii pe zonele grase, seboreice ale
corpului (scalp, fata, torace). In forma usoara, limitata la descumarea de pe scalp, e cunoscuta ca matreata. Evolueaza in pusee de
activitate si in liniste, fiind mai prezenta in sezonul rece.
Acneea vulgara este o afectiune cutanata cronica, caracterizata de infundarea si/sau inflamatia deschiderilor la piele ale glandelor sebacee,
mai ales in zona fetei si toracelui, frecventa in randul persoanelor tinere (adolescentilor).
Foliculita este o inflamatie a firului de par determinata de nenumarati factori. Nu este o afectiune care sa pun viata in pericol, dar
este suparatoare prin senzatia de mancarime si durere asociata.
Foliculita poate fi superficiala sau profunda, in functie de modul in care este afectat firul de par. Procesul inflamator se poate extinde in jur,
determinand perifoliculita.
Tinea pedis (ciuperca piciorului) sau piciorul de atlet este o infectie de origine micotica care afecteaza piciorul, mai frecventa la barbati,
favorizata de mediul umed si cald.

b. Care sunt semnele locale prezente in afectiunile dermatologice


Dermatita seboreica Leziunile se localizeaza adesea pe scalp, mai ales pe linia de insertie frontala a parului sau in spatele urechii, pe fata
la nivelul sprancenelor, pe aripile nasului, barbie. Pe torace da leziuni presternale si interscapulare.
Acneea vulgara
Acneea se caracterizeaza prin doua tipuri de leziuni:
• leziuni inflamatorii: papule (leziuni rosii, dureroase), pustule (leziuni cu continut alb) sau noduli
• leziuni noninflamatorii: puncte negre (comedoane deschise) si puncte albe (comedoane inchise
La nivelul zonelor predispuse, adica fata, torace, umeri putem intalni in egala masura ambele tipuri de leziuni; numarul leziunilor, procesul
inflamator asociat, dicteaza gravitatea acneei.
Foliculita - Foliculita se manifesta prin roseata, leziuni cu continut alb (pustule) dispuse la nivelul firului de par. Cu cat sunt mai profunde, cu
atat sunt mai palpabile, mai nodulare, fluctuente si dureroase.
Formele superficiale pot evolua spre leziuni profunde. In afara de durere, foliculita se poate manifesta prin senzatie de mancarime, usturime,
tensiune locala. Formele severe pot determina marirea ganglionilor din regiunea afectata.
Tineea pedis - Afectiunea este mai frecventa la populatia adulta, mai ales in randul sexului masculin. Se descriu mai multe forme
clinice de boala:
 1. Forma intertriginoasa este cea mai frecvent intalnita si debuteaza de obicei in spatiul 4 interdigital; afectarea este preponderent
interdigitala cu extensie ulterioara pe restul piciorului. Pielea devine rosie, cu fisuri si scuame in suprafata, macerata, intens pruriginoasa. Se
poate complica cu infectii bacteriene.
 2. Forma hiperkeratozica afecteaza talpa in totalitate putandu-se extinde si pe restul piciorului. Apare la ambele picioare cu roseata,
scuame fine care merg pana la ingrosare (hiperkeratoza). Da aspectul de ciuperca in "mocasin". Este asimptomatica sau usor pruriginoasa.
 3. Forma veziculoasa/inflamatorie este caracterizata de vezicule, pustule, care apar pe fond eritematos, inflamator. Dupa ruperea
acestora raman scuame si cruste in suprafata.

 Se pot intani si alte forme de afectare: ulcerative, unele in asociere cu ciuperca mainii, a zonei de pliu inghinal sau a unghiilor
c. Tehnica administrarii unguentelor pe suprafata tegumentelor
Ele se aplica prin intinderea cu ajutorul spatulei, prin frictionare sau direct din tub pe mucoase.

Sub 17
a. Enumerati 4 afectiuni dermatologice si definitiile lor
Sub 16
b. Care sunt semnele locale prezente in afectiunile dermatologice
Sub 16
c. Care sunt functiile pielii
Termolegrare, aparare, simt, etc
Sub 18
Pacienta in varsta de 52 de ani se interneaza la chirurgie vasculara cu urmatoarele manifestari de
dependenta: dureri si senzatie de greutate la nivelul membrelor inferioare, edeme, senzatie de arsura,
parastezii, prurit.
Diagnostic: varice hidrostatice

a. Precizati problemele pacientei


Prurit, edeme, dificultate in miscare/ mobilitate
b. Pregatirea preoperatorie pentru interventia chirurgicala
Operatia. In ziua operatiei pacientul va fi internat. Pregatirea preoperatorie include manevre specifice (abordul unei linii venoase,
monitorizarea TA si a pulsului, eventual administarea unei medicatii anxiolitice, de linistire, care sa inlature stress-ul perioperator);
c. Administrarea unui anticoagulant
 Trombostop,Sintrom
-se administreaza in continuarea heparinoterapiei in tratamentul curativ si preventiv al bolii trombembolice.
 Heparina, trombostop
-se administreza i.v.; pentru ca actioneaza imediat si efectul dispare in 4-8h se adm. 5000 u la 4, maxim 6 ore.
- Pentru mentinerea nivelului constant de heparina in sange se prefera administrarea in perfuzie continua
pe seringa automata, 1000 u/h; initial se administreaza 5000 u in bolus.

Sub 19
Pacient in varsta de 52 de ani s-a internat in sectia de gastroenterologie, fumator, consumator alcool,prezinta
paloare, transpiratii, inapetenta, dureri in epigastru, melena
a. Stabiliti diagnosticul de nursing
Dificultate in deglutitie datorita proceselor infectioase manifestata prin dureri in epigasrtru, inapetenta
b. Pregatirea pacientului pentru radiografia gastrica cu bariu
Scop: studierea morfologiei si functionalitatii organelor tubului digestiv pentru stabilirea diagnosticului (gastrite cronice, ulcer
gastro-duodenal, tumori ale tubului digestiv). Examinarea radiologica este contraindicata la pacientii casectici, in stare grava,
adinamici, care sufera de tromboze, ileus, in perforatia tubului digestiv cu hemoragie gastro-intestinala acuta, in peritonita
acuta, precum si la femeile gravide in prima jumatate a sarcinii.
Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare
- sulfat de bariu 150 g sau un pachet original (sulfat de bariu pentru roentgen); cana sau pahar, apa, lingura de lemn, purgativ (ulei de
parafina)
- se pregateste suspensia de bariu: cele 150 g sulfat de bariu se amesteca cu o cantitate mica de apa calda pana se obtine o pasta omogena,
la care se adauga apa rece pana la 200-300 g, amestecandu-se cu lingura de lemn .
Pregatirea psihica a pacientului- se anunta pacientul cu doua zile inainte, explicandu -i necesitatea tehnicii si importanta ei pentru
diagnosticul bolii
- se explica pacientului tehnica de investigatie
- se anunta pacientul ca in dimineata zilei de examen trebuie sa manance
- se atentioneaza pacientul ca nu trebuie sa fumeze, pentru ca fumatul mareste secretia gastrica
- se informeaza pacientul privind regimul alimentar pe care trebuie sa-l respecte
Pregatirea fizica a pacientului - se administreaza pacientului, cu 1-2 zile inaintea examinarii, un regim alimentar neflatulent si usor de
digerat, format din supe, oua, paine prajita, unt, fainoase produse lactate
- seara - in ajunul examinarii - se efectueaza bolnavului o clisma evacuatoare
- in ziua examenului, dimineata, pacientul este condus la serviciul de radiologie
Participarea la examen - pacientul (dupa ce si-a dezbracat toracele) este condus sub ecran, unde i se ofera cana cu sulfatul de bariu (pregatit
inaintea examenului)
- la comanda medicului, pacientul va inghitti sulfatul de bariu dizolvat si amestecat cu o lingura de lemn
- dupa terminarea examinarii, pacientul este ajutat sa se imbrace si este condus la pat
- pacientul este readus la serviciul de radiologie (conform indicatiilor medicului), dupa 2, 8, 24 ore, pentru a se urmari sub ecran evacuarea
stomacului, umplerea intestinului subtire si a colonului
- la 2 ore de la inceputul examinarii, pacientul poate sa manance
Ingrijirea pacientului dupa tehnica - se administreaza un purgativ (o lingura de ulei de parafina) dupa terminarea examinarii
- pacientul va fi informat ca va avea scaunul colorat in alb
retineti :
- reusita unui examen radiologic al organelor abdominale depinde de pregatirea fizica, prin regim alimentar, a pacientului.
c. Administrarea unui pansament gastric
Dicarbocalm, iaurt, etc
Sub 20
Doamna V.G se interneaza in sectia de chirurgie vasculara pentru urmatoarele manifestari: durere si senzatie
de arsura, de greutate la nivelul membrelor inferioare, edem (umflaturi), parastezii(Parestezia este senzatia de
amorteala sau de furnicatura pe care o simti la nivelul pielii, fara o cauza evidenta. Parestezia poate fi temporara, insa poate fi si cronica.),
prurit. Diagnostic la internare: varice hidrostatice
a. Precizati diagnosticul de nursing
Dificultate in procesul de mobilitate datorita dianosticului manifestata prin edem, parastezii
b. Administrarea unguentelor pe tegumente
 Materiale necesare administrarii:
 - materiale pentru protectia patului- musama, aleza
 - instrumentar si materiale sterile- pense porttampon, spatula, comprese, tampoane, manusi
 - pudriere cu capac perforat
 - tavita renala
 - prosop de baie.
 Pregatirea pacientului:
 - pacientul se informeaza asupra efectelor medicamentelor
 - pacientul se asaza intr-o pozitie care sa permita aplicarea medicamentelor
a. Care sunt interventiile delegate la pacientul operat de varice hidrostatice
Asigurarea perioadelor de repaus, cu membrele inferioare ridicate
Administrarea medicatiei prescrise
Aducarea pacientului privind ciorapii elastici si modul de purtare a acestora
Masarea membrelor inferioare raporate la recomandarile facute de doctor

Sub. 21
Doamna D in varsta de 38 de ani se prezinta la clinica de gastroenterologie pentru dureri si varsaturi
postrandiale, pirozis, inapetenta si scadere ponderala. Este internata ca fiind suspecta de ulcer gastric in faza
acuta.
a. Care sunt ingrijirile acordate bolnavilor in faza acuta
Asigurarea unei diete specifice
Asigurarea repausului
Medicatie antiacida la recomandarea medicului
b. Pregatirea bolnavei pentru examen radiologic baritat, gastrointestinal
Cu l-2 zile înaintea examinării, bolnavul va fi pregătit printr-un regim alimentar uşor de digerat şi neflatulent,
format din supe, ouă, pâine prăjită, unt, făinoase, produse lactate. Se va evita administrarea de purgative şi se va
suspenda cu 2-3 zile înainte administrarea medicamentelor cu conţinut de bismut, iod, fier, calciu sau bariu pe cale
bucală, deoarece acestea împiedică vizibilitate organelor de examinat, prin opacifierea stomacului şi a intestinelor,
în seara din ajunul examinării se va face o clismă evacuatoare. Asistenta introduce bolnavul dezbrăcat sub ecran şi-
i dă în mâna stângă cana cu bariu. La comanda medicului, bolnavul va înghiţi cantitatea necesară de bariu.
Stomacul sănătos elimină bariul înghiţit în 2-3 ore şi umple ansele intestinului subţire. După 6-8 ore, coloana de
bariu ajunge la cec, iar după 24 de ore, umple colonul în întregime.
După terminarea examinării se va da bolnavului un purgativ, de obicei o lingură de ulei de parafină, căci
bariul produce uneori constipaţie. Scaunul va fi colorat în alb, ceea ce trebuie comunicat bolnavului, pentru ca să
nu se sperie.
c. Care sunt interventiile autonome acordate pacientului cu ulcer gastric
Asigurarea repausului fizic si psihic
Asigurarea unei diete de protectie. In faza dureroasa sunt asigurate supe de zarzavat, strecurate, lapte
indoit cu ceai, la care treptat se adauga supa crema de zarzavat, etc
Se interzic o serie de alimente ( lapte batut, iaurtul, carnea grasa, legumele tari, paine neagra, cafeaua ,
ciocolata, alimente reci sau fierbinti)
Educa pacientul
Sub 22
Doamna BB in varsta de 51 de ani , casnica s-a prezentat la camera de garda pentru urmatoarele manifestari:
dureri epigastrice continue, cu excerbari intermitente, varsaturi alimentare, varsaturi alimentare amestecate cu
sange , aparute in urma tratamentului prelungit cu antiinflamatoare ( Voltaren, Paduden)
a. stabiliti problema de ingrijire si interventiile asistentei medicale
discomfort abdominal cauzat de durere, anxietate, , hematemeza, perforatie, stenoza pilorica
interventiile asistentei nu pot fi decat autonome
b. ce interventii specifice sunt necesare pentru punerea diagnosticului de ulcer gastric
examen radiologic, recoltarea materiilor fecale ptr proba de laborator, , monitorizarea FV, bilant ingesta
excreta
c. cum se face diferenta dintre durerea din ulcerul gastric fata de durerea de ulcer duodenal
la ulcer gastric – imediat dupa masa
la ulcer duodenal – la cateva ore dupa masa

sub 23
Doamna AM se prezinta la serviciul de urgenta cu urmatoarele simptome: cefalee, ameteli, paloarea buzelor,
palmelor, plantelor, unghii si , Se stabileste diagnosticul de anemie cronica.
a. Stabiliti masurile de prevenire secundara a afectiunilor hematologice
Pacientii inca din copilarie trebuie educati
Masuri de prevenire secundara:
Pacientul hemofilic din copilarie este educat: sa evite traumatismele, sa limitezeadministrarea de tratamente parenterale, sa-si acorde primul ajutor in caz
de plagii.In cazul uneei interventii chirurgicale la acesti pacienti li se vor administra plasma cudoua ore inaite si dupa actul chirurgical;
Pacientul cu anemie cronica va fi dispensarizat, urmand tratamentul medicamentosrecomandat.
Masuri de prevenire tertiara
Reorientarea profesionala a pacientilor cu boli hematolgice;
Indrumarea pacientilor cu anchiloze in pozitii vicioase, ca urmarea a hemartrozelor pentru tratamente ortopedice de corectare.

b. Care sunt analizele de sange cerute la aceasta afectiune


HLG (trombopenie, leucopenie), bilirubina, sideremia, , ferul din sange, vit B12, VSH( viteza de
sedimentare a hematiilor)
c. Recoltarea unei probe de sange pentru determinarea VSH –ului
Tehnica recoltarii. Se foloseste vacutainer negru

Sub. 24

O pacienta in varsta de , in tratament cu antiinflamatoare pentru o afectiune reumatismala cronica, se prezinta


la serviciul de urgenta cu urmatoarele simptome: ameteli, paloarea tegumentelor, tahicardie, puls filiform,
hipotensiune si tulburari digestive. In urma investigatiilor primare este internata in sectia de hematologie.
a. Definiti anemia si mentionati metodele de producere
Conform definitiei din dictionarele medicale, anemia este o afectiune cauzata de scaderea cantitatii sau a calitatii globulelor rosii si
a hemoglobinei din sange. Pentru ca globulele rosii sunt responsabile de transportarea oxigenului catre toate tesuturile si organele,
diminuarea numarului sau a calitatii acestora se manifesta printr-un nivel scazut al oxigenului din sange. Anemia se manifesta
destul de vizibil si, in cazuri mai grave, poate ajunge chiar sa aiba simptome agresive. Printre primele semne ale acestei afectiuni se
numara: starile de ameteala, episoadele de pierdere a vederii, frisoanele, paloarea pielii, starile de oboseala si tulburarile de concentrare sau
constipatia. Scaderea in greutate este un alt semn al anemiei care nu trebuie ignorat.
Pe masura ce anemia se agraveaza, simptomele pot deveni mai agresive: scaune cu sange, ingalbenirea pielii, marirea splinei si aparitia
durerilor asociate cu aceasta. Starile de ameteala pot duce chiar si la lesin in astfel de cazuri, pot aparea durerile in piept, iar dificultatile pe
care le intampina sistemul respirator si oxigenarea insuficienta a sangelui asociata acestora pot culmina cu un atac de cord.
Metode de producere Pe langa cauzele mentionate anterior, anemia poate sa mai apara si din pricina altor factori, interni sau externi, cum ar
fi:
 sangerarile pot duce la aparitia anemiei, indiferent daca sunt cauzate de menstruatie, leziuni sau ulcer;
 orice tip de boala cronica poate determina aparitia anemiilor;
 afectiunile renale pot, de asemenea, sa provoace anemie, din cauza functionarii precare a rinichilor, care au un rol
important de sustinere a maduvei in crearea globulelor rosii;
 retentia de lichide asociata cu dezvoltarea sarcinii este un factor care poate duce la aparitia anemiei, din cauza ca acestea
pot dilua cantitatea de hematii din sange;
 pentru ca vitaminele si mineralele au un rol decisiv pentru sintetizarea globulelor rosii, alimentatia deficitara poate
constitui o cauza a anemiei. Absorbtia vitaminelor si mineralelor poate fi influentata si de alcoolism; asadar, si acesta poate fi o
cauza a anemiei;
 printre cauzele mai putin cunoscute ale anemiei se numara si afectiunile hepatice, maladiile ereditare, infectiile,
cancerul sau artrita;
 anemia poate fi provocata si de toxine sau de deficitul enzimatic.

b. Pregatirea pacientului in vederea efectuarii sondajului gastric


Sondajul gastric sau tubajul gastric reprezinta introducerea unui tub de cauciuc – sonda gastrica
Faucher sau Einhorn prin faringe si esofag in stomac
Scop explorator ( recoltarea continutului stomacal) si terapeutic ( evacuarea continutului toxic,
curatirea mucoasei, hidratarea si alimentarea bolnavului, introducerea unor susbstante medicamentoase)
Materiale: de protectie ( sort din cauciuc, musama, aleza, prosoape) sterile ( sonda Faucher sau
Einhorn, 2 seringi de 20 ml, casoleta si manusi, pense hemostatice, eprubete) nesterile ( tavita renala,
tava medicala, pahar cu apa aromata, recipient ptr colectare) medicamente ( la indicatia medicului),
pacientul se pregateste psihic si fizic ( se aseaza pacientul pe un scaun cu spateza cat mai drept, se
protejeaza cu sortul de cauciuc, se aseaza tavita renala sub barbia pacientului pentru captarea salivei ce
se scurge din cavitatea bucala) executia tehnicii ( asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca
sortul, isi pune manusile sterile, umezeste sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe si esofag, se
aseaza in dreapta bolnavului si ii fixeaza capul cu mana stanga, prinde cu mana dreapta extremitatea
rotunjita a sondei ca pe un creion, cere pacientului sa deschida larg gura, sa respire adanc si introduce
capatul sondei pana la peretele posterior al faringelui, cat mai aproape de radacina limbii, invitand
bolnavul sa inghita. Prin deglutitie sonda patrunde in esofag si este inpinsa foarte atent spre stomac ( la
marcajul de 40- 50 cm citit la racada dentara), verifica prezenta sondei prin aspirarea continutului
stomacal cu ajutorul seringii. Pentru a favoriza golirea stomacului pacientul este invitata sa-si contracte
peretii abdominali, extrage sonda printr-o miscare hotarata cu prudenta, dupa comprimarea ei cu o pensa
hemostatica pentru a impiedica scurgerea continutului in faringe, se noteaza tehnica in foaia de
observatie
c. Masuri de prevenire primara a afectiunilor hematologice
Prevenirea primara: educarea populatiei pentru a avea o alimentatie completa ( fructe, zarzavaturi,
carne), administrarea fierului la gravide in a 2-a parte a sarcinii, tratarea parazitozelor intestinale (
ascardioza, giardioza, ), prevenirea accidentelor care produc leziuni ale vaselor (hemoragii acute),
sfaturi genetice pentru pacientii cu hemofilie)

Sub 25
a. Mentionati interventiile asistentei in bolile hematologice
Repaus la pat, regim alimentar, hidric, alimente bogate in fier, calciu, vitamine, monitorizarea FV, ,
aplicarea unor comprese reci pe articulatie in cazul hemartrozei
b. Precizati manifestarile de dependenta din leucemia acuta si cronica
Leucemia acuta : paloare, astenie, dispnee, febra, frison, curbatura, gingivoragii, epixtasis, metroragii,
ulceratii ale cavitatii bucale, scaderea apetitului, a greutatii corporale, transpiratii, prurit
Leucemia cronica: ameteli, cefalee, astenie, palpitatii, dureri precordiale, dispnee, paloarea buzelor, a
palemlor, plantelor, mucoasa bucakla atrofiata, febra 39, amenoree
c. Recoltarea unei probe de sange pentru determinarea hemoleucogramei si mentionati valorile normale
pentru Hb, leucocite si hematii

Leucocite - 5000 – 8000/ mm3


Hematii 4 mil - 5 mil / mm3
Trombocite – 150000 – 300000 / mm3

Sub. 26
a. Definiti rinita acuta, sinuzita si laringita si mentionati circumstantele de aparitie ale acestora
 Rinita acuta banala, numita coriza sau guturai este o inflamatie acuta de tip cataral a mucoasei nazale. Agentii
etiologici sunt de natura virala. Transmiterea se face prin contact direct si aerogen : infectia ramane localizata in
mucoasa naso-faringiana si prin multiplicarile virale se produc distrugeri celulare care favorizeaza suprainfectia
bacteriana.
 Factorii predispozanti pentru guturai (rinita acuta) sunt : frigul, poluarea atmosferica, expunerea in medii
aglomerate, obstructia nazala, oboseala fizica si psihica, alcoolismul, tabagismul, malnutritia. Datorita
serotipurilor virale numeroase si a faptului ca imunitatea este slaba si de scurta durata, reimbolnavirile survin
des.

Sinuzita, o boala specifica sezonului rece, este o inflamatie a mucoasei care imbraca peretii sinusurilor paranazale, cu cauze bacteriene,
virale, fungice sau alergice. Uneori, sinuzita apare dupa o raceala obisnuita, virusul care a cauzat raceala migrand catre sinusuri. Ne putem
da seama de acest lucru daca observam ca o raceala se prelungeste mai mult de o saptamana, cu un nas infundat in continuare si cu dureri
de cap.

Printre factorii de risc se numara si deviatia de sept, rinita, alergiile, aerul conditionat, frigul acut, umezeala, gazele toxice din aer.

Laringita Este o afectiune care consta in inflamatia mucoasei laringelui.


Astfel, laringita apare cand laringele (sau organul fonatiei) si coardele sale vocale devin inflamate, umflate si iritate. Aceasta afectiune destul
de frecventa provoaca de cele mai multe ori pierderea vocii sau raguseala, care este in general temporara.

Cauze laringita la adulti


Laringita este o inflamatie a laringelui (un organ al aparatului respirator, care face legatura intre faringe si trahee; in el sunt situate coardele
vocale). In majoritatea cazurilor, starea pacientului se imbunatateste (laringita trece) fara tratament, in aproximativ o saptamana sau doua
saptamani.
Exista mai multi factori care pot cauza laringita cronica. Fumatul pe termen lung poate irita coardele vocale ale fumatorilor si poate dermina
umflarea gatului.

a. Administrarea a cate 2 picaturi de bixtonim in fiecare fosa nazala


Descrie tehnica
b. Definiti urmatorii termeni: disfagie, afonie, disfonie
Disfagie – dificultate la inghitire
Afonie - pierderea vocii
Disfonie - tulburare a vocii
Sub. 27
Un copil de 9 ani este adus la camera de garda de catre tutori cu urmatoarele simptome:
usoara senzatie de sufocare, dureri la deglutitie, febra 30 – 40, frison
A. Care sunt interventiile asistentei medicale
Asigur repaus la pat, umiditate corespunzatoare
Aplic comprese alcoolizate pe fata anterioara a gatului
Asigur alimentatie lichida
Masurarea FV
Administrez medicatia prescrisa ( antitermice, antibiotice)

B. Pregadirea si post amigdaliana


C. Stabiliti regimul dietetic pentru acest caz
Sub. 28
Un barbat de 110 kg consumator de alcool si care isi desfasoara activitatea in conditii de activitate intensa se
prezinta la serviciul urgente cu urmatoarele simptome : TA 210/120 mmHg, neliniste, tahicardie, epixtazis
a. Stabiliti problemele pacientului
Alterarea functiilor circulatorii, anxietate, agitatie, slabiciune, oboseala, tulburari de vedere, potential de
complicatii, stare generala alterata, ritm ridicat la batailor inimii

b. Care sunt circumstantele de aparitie a epixtasului ( in general). Dar in acest caz?+


Cauzele sangerarii nazale (epistaxis-ului) pot fi locale sau generale (epistaxis simptomatic).
epistaxis-ul spontan (idiopatic) - frecvent intilnit la copii, adolescenti
 fragilitate a mucoasei nazale la nivelul petei vasculare
 declansat de stranut, suflatul nasului etc.
 de mica intensitate,repetitive
 se opreste repede (spontan sau prin manevre minore)
corpi straini intranazali - mai des intilniti la copii
 secretie si obstructie nazala unilaterale
 epistaxis recurrent unilateral

In cazul de fata epistaxisul este declansat de TA
c. Aplicati interventiile in acest caz
Masurarea FV, recoltare de sange pentru determinarea hemoglobine (Hb) si hematocrit
Suprimarea alcoolului
Educarea pacientului
Sub. 29

Baietel de 11 ani care prezinta durere in fosa iliaca dreapta , cu iradiere pe linia mediana subombilicala,
suprapubian si spre scrotul drept, se prezinta la medicul de familie, care ii recomanda ecografie abdominala si
consult chirugical. In urma ecografiei abdominale este diagnosticat cu hidronefroza( acumulare de urina la
rinichi)
a. Definiti hidronefroza si care sunt cauzele posibile aparitiei acestei boli
Hidronefroza este o afectiune care apare in mod obisnuit atunci cand un rinichi se umfla substantial din cauza urinei care nu
se scurge corect din rinichi in vezica. Este structurala si reprezinta rezultatul unei blocari sau obstructii ale tractului urinar. S-
a constatat ca hidronefroza afecteaza aproximativ 1 din 100 de copii
b. Care sunt investigatiile si analizele pe care le-ar putea efectua bolnavul
 Sumarul de urină se realizează de rutină pentru a determina:
o prezenţa sângelui-care este patognomonică pentru calculii renali.
o semne de infecţie-esteraza leucocitară pozitivă sau nitriţii.
 Investigaţii imagistice
o –urografie intravenoasă-se foloseşte pentru localizarea anatomică a obstrucţiei.
o –Ecografie-determină prezenţa hidronefrozei şi/sau hidroureterului.
o –CT
o –IRM
o –Pielografia anterogradă sau retrogradă-oferă şi o opţiune terapeutică.
Investigaţiile imagistice sunt investigaţii importante pentru determinarea prezenţei şi/sau a cauzei hidronefrozei.
c. Pregatirea pacientului pentru urografie
Def. metoda curenta de examinare morfofunctionala a rinichilor si cailor urinare, utilizandu-se substante iodate hidrosolubile
administrate intravenos.
Pregatirea pacientului
Psihica
- se anunta pacientul si i se explica importanta tehnicii pentru stabilirea diagnosticului
- se explica pacientului tehnica investigatiei si regimul alimentar necesar pentru reusita acesteia
Alimentara
-cu 2-3 zile inaintea examinarii, pacientul va consuma un regim fara alimente care contin celuloza si dau reziduuri
multe(fructe, legume si zarzavaturi, paste fainoase, paine) si ape gazoase
-in ziua precedenta examenului, pacientul va consuma un regim hidric (supe,limonade,ceai,apa negazoasa)
-in seara precedenta, pacientul va consuma o cana cu ceai si paine prajita
-inaintea examenului pacientul nu mananca si nu consuma lichide. Dupa examen, bolnavul poate consuma regimul sau obisnuit
medicamentoasa
- cu doua zile inaintea examinarii, se administreaza carbune animal si triferment cate 2 tablete de 3 x /zi
- in seara precedenta zilei de radiografie, se administreaza doua linguri ulei de ricin
fizica
- se reduce cantitatea de lichide din regimul cunoscut, iar in ziua examinarii bolnavul nu mai mananca si nu mai bea (pentru reducerea
volumului urinei)
- se efectueaza clisme evacuatoare inaintea injectarii substantei de contrast

Sub. 30
Pacienta de 40 de ani cu 3 sarcini si 2 nasteri, care lucreaza in mediu rece si umed, prezinta urmatoarele
simptome: disurie, polakiurie, tenesme vezicale, durere suprapubiana. Este diagnosticata cu cistita
a. Definiti urmatorii termenii: disurie, polakiurie, cistita
Disurie – dificultate in urinare insotita de durere
Polakiurie - emisie repetata de urina in cantitati mici.
Cistita - Cistita este o inflamație a mucoasei din interiorul vezicii urinare. Este confundată deseori cu anexita, inflamația localizată
la nivelul organelor genitale, fiindcă principalul simptom, cel de disconfort abdominal, este similar.
b. Care sunt interventiile asistentei medicale
Administrare de licchide , in cantitati mari
Administrarea medicatiei prescrise de medic
Bai de sezut calde
Recoltarea urinei pentru examen de laborator
Lenjerie curata
Hidratare corespunzatoare
Educarea pacientului
c. Recoltarea urinei pentru urocultura
- Se recolteaza jetul de mijloc intr-un recipient steril
- De evitat perfuzabilele pe timpul noptii deoarece dilueaza analiza de diminiata
Sub. 31
O tanara de 24 de ani se prezinta la serviciul urologie cu rumatoarele simptome: disurie, polakiurie, anorexie,
febra, dureri lombare, nicturi. Este suspectata de pielonefrita
a. Definiti pielonefrita si enumerati germenii incriminati
Pielonefrita - Pielonefritele acute nu afecteaza de cele mai multe ori decat un singur rinichi. De origine bacteriana, ele se
manifesta prin dureri lombare vii, insotite de frisoane si de febra. Tratamentul lor se bazeaza pe administrarea de antibiotice.
Pielonefritele cronice pot afecta un singur rinichi sau ambii. Ele sunt consecinta unor infectii urinare recidivante, provocate,
in general, de anomaliile congenitale sau dobandite ale cailor excretorii, care favorizeaza sau stanjenesc scurgerea urinei.
Tratamentul vizeaza inainte de toate jugularea infectiei si ingrijirea, adesea chirurgicala, a anomaliei in cauza.
b. Care sunt cauzele favorizante si circumstantele de aparitie a acestei afectiuni
Ele sunt consecinta unor infectii urinare recidivante, provocate, in general, de anomaliile congenitale sau dobandite ale cailor
excretorii, care favorizeaza sau stanjenesc scurgerea urinei. Tratamentul vizeaza inainte de toate jugularea infectiei si
ingrijirea, adesea chirurgicala, a anomaliei in cauza
Principalele cauze sunt:
- anomalii anatomice ale cailor urinare,
- infectii ale cailor urinare (cistita, uretrita, prostatita),
- modificari hormonale,
- maladii urologice (litiaza, diateza urica),
- diabet zaharat,
- urostaza,
- dereglarea limfourocineticii,
- adenom de prostata,
- imunodeficienta secundara.
c. Care sunt interventiile asistentei medicale
Repaus la pat, aplic comprese calde in regiune lombara, ap[ort crescut de lichide, alimentatie
echilibrata, administrare orala de bicarbonat pentru alcalinizarea urinei, adm trt prescrise de medic,
recoltarea de produse biologice, aducarea pacientului

Sub 32
a. Care sunt factorii epidemiologici principali intr-o epidemie
b. Clasificati epidemiile dupa calea de transmitere
c. Care sunt perioadele care apar in evolutia clinica a unei boli infectioase

Sub 33
a. Care sunt semnele de contractura musculara carcateristice sindromului meningean
Un simptom clasic al meningitei este o eruptie de pete, ca o iritatie. Daca presati partea laterala a unui pahar curat peste
aceste pete si ele nu dispar, cel mai probabil este un semn al septicemiei si trebuie sa mergeti urgent la medic.
Meningita poate avea si alte simptome, cum ar fi:
 Febra
 Stare de rau
 Iritabilitate si lipsa de energie
 Dureri de cap
 Dureri musculare si ale articulatiilor
 Respiratie accelerata
 Maini si picioare reci
 Piele palida si patata
 Gat rigid
 Confuzie
 Sensibilitate la lumina puternica
 Somnolenta
 Convulsii

b. Care sunt masurile de profilaxie aplicate fata de calea aerogena


Aerisirea repetata a incaperii, expunere la soare si lumina, raze ultraviolete, aerosoli cu diferite substante
bactericide, dezinfectii cu vapori de formol, folosirea aspiratorului sau maturat umed, spalarea
pardoselii, incaperilor cu substante dezinfectante, evitarea aglomerarilor umane
c. Descrieti metodele de testare a sensibilitatii la ser a pacientilor
Se efectueaza intradermic – ser 1/ 100 – se citeste in 15 – 20 de minute
-- ser 1/1000 daca este hipersensibil
Sub. 34
Copil de 5 ani care provine din colectivitate si prezinta febra eruptie cutanata cu aspect polimorf si pe
mucoasa bucala, prurit
a. Realizati ancheta epidemiologica
Ancheta trebuie sa stabileasca : izvorul de infectie, calea de transmitere, starea imunologica
b. Care sunt problemele pacientului
Hipertermie, discomfort fizic, din cauza pruritului, discomfort psihic, neliniste din cauza usturimii
respectiv a eruptiei cutanate
c. Administrarea pudrei de talc pe tecumente

Sub 35
a. Care este diferenta dintre sangele provenit din hematemeza si cel provenit din hemoptizie
Hematemeza : varsatura cu aspect de zat de cafea ( sange digerat)
Hemoptizie - hemoragie prin expectoratie din caile respiradorii de la plamani
b. Prezentati tabloul clinic in enterocolita
Tablou clinic - greata, inaopetenta, cefalee, neliniste, dureri abdominale, balonare, varsaturi
alimentare, scaune lichide sau sangvinolente, tenesme, febra, frisoane
c. Instituiti un regim alimentar pentru un pacient cu enterocolita
Reechilibrare hidroelectrolitica prin regim hidric 24 – 48 ore
Regim alimentar de tranzitie ( orez fiert, supe de zarzavaturi, branza de vaci, carne fiarta, paine prajita, ou
foert moale, piureuri, etc
Sub 36
La serviciu de urgenta se prezinta un pacient cu urmatoarele simptome: inapetenta, greturi, balonare
postprandiala, depresie, scaderea capacitatii de efort, fatigabilitate, ascita, etc. este un pacient cunoscut cu
ciroza hepatica.
a. Precizati circumstantele de aparitie
O serie factori pot contribui la deteriorarea ficatului, cauzand ciroza. Cele mai comune cauze ale cirozei hepatice sunt:
· Consumul abuziv de bauturi alcoolice
· Hepatita virala (B sau C)
· Depozite de grasimi la nivelul ficatului
Alte posibile cauze sunt si:
· Depunerile de fier din organism
· Fibroza chistica
· Depozite de cupru la nivelul ficatului (sindromul Wilson)
· Atrezia biliara
· Probleme de natura metabolica mostenite genetic
· Hepatita autoimuna
· Ciroza biliara primara (deteriorarea conductelor biliare)
· Intarirea si cicatrizarea conductelor biliare
· Medicamentele precum metotrexatul, folosit pentru tratarea leucemiei
Ciroza hepatica nu este o afectiune transmisibila, fiind o boala care apare in urma degradarii pe termen lung a ficatului, degradare
cauzata de inflamarea acestuia din diverse cauze.
b. Stabiliti problemele pacientului
Discomfort abdominal, deficit de volum rahidian, lipsa autonomiei in ingrijirea personala, risc de
alterare a integritatii tegumentelor, risc de complicatii ( ascita), incapacitatea de a se odihni, mobilitate
redusa
c. Pregatirea pacientului pentru paracenteza
Tehnica punctiei abdominale
Paracenteza (punctia abdominala) consta in traversarea peretelui abdominal cu ajutorul unui trocar in diferite scopuri.In cavitatea peritoneala se poate
acumula lichid (ascita) care poate avea cauze multiple precum obstacole in circulatia portala (determina hipertensiune in ramurile venei porte) sau
inflamatie (in peritonita tuberculoasa).
Scopul explorator al punctiei abdominale
- punere in evidenta a prezentei lichidului peritoneal.
- recoltarea lichidului si examinarea sa in laborator pentru stabilirea naturii sale
Scopul terapeutic al punctiei abdominale
- evacuarea unei colectii libere de lichid in ascitele masive.
- efectuarea dializei peritoneale
Pregatirea punctiei
Pentru executarea paracentezei sunt necesare materiale - de protectie a patului pe care se executa punctia, pentru dezinfectia tegumentului tip III,
instrumente sterile (trocar gros cu diamentrul de 3-4 mm cun un mandrin ascutit si unul bont de rezerva, seringi de 5 si 20 ml, ace 5-6 mm, bisturiu,
pense hemostatice, camp chirurgical, manusi chirurgicale, comprese, tuburi prelungitoare.
- pentru recoltarea si colectarea lichidului - eprubete, cilindru gradat, galeata gradata de 10 L
- pentru ingrijirea locului punctiei - cearsaf impaturit pe lungime, romplast
- substante medicamentoase - anestezice locale, tonice-cardiace
- paravan, tavita renala
Asistentul medical informeaza pacientul asupra necesitatii punctiei, si asigura securitatea si intimitatea.
Pacientul este nevoit sa urineze (daca este cazul se face sondaj vezical), se dezbraca regiunea abdominala. Asistentul medical asaza pacientul in
pozitie decubit dorsal in pat, peste cearsaful impaturit in lung, cu flancul stang la marginea patului si trunchiul usor ridicat, se masoara circumferinta
abdominala.
Executia punctiei de catre medic sprijinit de 2 asistenti
Notarea in foaia de observatie
Recoltarea probelor pentru laborator

Sub 37
Domnul ZP in varsta de 48 de ani se prezinta la serviciul de urgenta , dupa o masa copioasa in seara
precedenta, cu urmatoarele simptome: febra 39 – 40, frison, stare generala alterata, dureri intense in
hipocondrul drept, cu radiere in urmarul drept, varsaturi biliare. Este diagnosticat cu colica biliara.
a. Cum se realizeaza reechilibrarea hidroelectrolitica a bolnavului
Perfuzii intravenoase cu ser fiziologic, glucoza 5%, bicarbonat de sodiu, , dupa datele ionogramei
b. Ce nevoi fundamentale sunt peturbate si stabiliti prioritatile
Nevoia de asi imentine temperatura corpului in limite normale
Nevoia de a bea si manca
Nevoia de a dormi si odihni
Nevoia de a invata cum sa-si pastyreze sanatatea
c. Care este tratamentul medicamentos ce se poate administra in astfel de cazuri
Antialgice –Algocalmin ( im, iv)
Antispasticele – Nitroglicerina, Papaverina, , Atropina, Scobutil, Nospa, Metroclopramid

Sub. 38
a. Precizati manifestarile de dependenta in stomatite
Alterarea mucoasei cavitatii bucale, roseata, ulceratii, leziuni necrotice, arsura in cavitatea bucala, dureri la
masticatie, dureri la deglutitie, salivatie abundenta, miros neplacut al gurii, gingivoragii, uneori febra si
alterarea starii generale
b. Definiti urmatorii termeni: rtegurgitatie, pirozisul, meteorismul
Regurgitatie – reflux alimentar din esofag sau stomac
Arsura retrosternalacare uneori inlocuieste durerea are carcater ritmic si periodic ( cauza fiind
hiperaciditatea)
Meteorism - acumularea gazelor in intestin, este intalnita in colite; colecistite ciroza hepatica
c. Badijonarea cu glicerina boraxata a mucoasei bucale a pacientului cu stomatita
Badijonarea consta in intinderea unei solutii medicamentoase cu ajutorul unui portampon

Sub 39
a. Descrieti carcateristicile durerii in afectiunile digestive
Localizare: epigastrica postprandiala sau nocturna intalnita in ulcerul gastroduodenal
- Retrosternala in bolile esofagului
- Hipocondrul drept in colecistita
- Flanc stang si cel drept in cancerul de colon
- Abdominala difuza in rectocolita
- Fosa iliaca dreapta in apendicita
- Iradiere – in spate - in ulcerul gastroduodenal
b. Care este anatomia aparatului digestiv
- Cavitatea bucala
- Faringe
- Esofag
- Stomac
- Intestin subtire
- Intestin gros
- anus
c. Care sunt examenele de laborator ce se preteaza in afectiunile digestive
Scaun ( coprocultura, coprobacteriologic, etc)
Sub. 40
a. Stabiliti masurile de prevenire primara in afectiunile digestive
Profilaxia primara se ocupa de crearea conditilor sanatoase de viata si de munca prin eliminarea sau neutralizarea factorilor de
risc in asa scop pentru prevenirea aparitiei bolilor. Profilaxia primara a bolilor digestive prevede evitarea factorilor ce conditioneaza
aparitia sau intretinerea acestora si ea este posibila in cazul factorilor infectiosi si boloilor generale care afecteaza aparatul digestiv,
asociatiilor variabile ale factorilor de mediu, alimentari si comportamentali.

Stabilirea factorilor sau atitudinilor de protectie, particularitatilor legate de starea fiziologica sau de varsta ale individului asigura atit
prevenirea acestor boli, cit si realizarea rolului aparatului digestiv in nutritia organismului. In cadrul profilaxiei prmare se
includ:regim de alimentatie normal resind din varsta si profesie, alimentatie bogata in microelemente lipide, glucide, proteine, fructe
legume, calitatea alimentelor, modul de preparare a alimentelor trebuie sa corespunda normelor, produse alimentare naturale,
respecatrea igienei personale, evitarea stresului, respectarea unui mod sanatos de viata psiholigic, excluderea deprinderilor
daunatoare precum alcoolul, drogurile, tutunul, substante toxice(cafea, ceai), si nu in ultimul rind examenul medical profilactic care
se realizeaza la cel putin jumatate de an, pentru a verifica starea generala a organismui, precum si a organelor in parte, pentru a
preveni maladiile in stadiile cit mai precoce

b. Carcateristicile varsaturilor in afectiunile digestive


Precoce – dupa mese
Tardive – la 2 -4 ore dupa masa
Continut alimentar vechi ( alimente ingerate cu 24 – 48 ore
Continut sanguin – hematemeza – in complicatii
c. Care sunt interventiile asistentei medicale in cazul pacientului cu stomatita
Cunoscuta si ca „gura dureroasa” din cauza simptomelor pe care le genereaza, stomatita este o afectiune care impiedica pacientul
sa manance, sa vorbeasca sau sa doarma. Aceasta afectiune este o inflamare a mucoasei din interiorul gurii, ce se poate dezvolta
pe gingii, pe limba, pe buze, pe partea interioara a obrajilor si pe cerul gurii.
Stomatita este dureroasa si se manifesta prin inrosirea, umflarea si sangerarea zonei afectate. Cauzele afectiunii difera de la o
igiena orala indoielnica, pana la arsuri de la mancaruri, medicamente sau infectii. Stomatita se poate manifesta si sub forma de
alergie la anumite substante.
- Asigurarea lichidelor
- Administrarea tratamentului prescris
- Alimenteaza pacientul cu piureuri, supe fara condimente
- Educarea pacientului sa excluda factorii favorizanti discomfortului si alterarii mucoasei bucale ( alcoolul, fumatul,
bauturile acidulate)

Sub 41
a. Care sunt manifestarile de dependenta in boala ulceroasa
Durere epigastrica care apare la 2 -3 ore dupa mese ( mica periodicitate) cre se calmeaza dupa
alimentatie
Durerea apare in pusee dureroase, toamna si primavara ( marea periodicitate
Pirozis
Varsaturi postprandiale, scadere ponderala, astenie
b. Stabiliti problemele pacientului cu boala ulceroasa si precizati riscurile de complicatii
Discomfort abdominal cauzat de durere
Anxietate
Deficit de volum lichidian
Risc de complicatii ( hemoragie digestiva superioara ( hematemeza sau melena), perforatie, stenoza
pilorica, malignizare
c. Pregatirea pacientului pentru sondaj gastric
Faucher sau Einhorn prin faringe si esofag in stomac
Scop explorator ( recoltarea continutului stomacal) si terapeutic ( evacuarea continutului toxic,
curatirea mucoasei, hidratarea si alimentarea bolnavului, introducerea unor susbstante medicamentoase)
Materiale: de protectie ( sort din cauciuc, musama, aleza, prosoape) sterile ( sonda Faucher sau
Einhorn, 2 seringi de 20 ml, casoleta si manusi, pense hemostatice, eprubete) nesterile ( tavita renala,
tava medicala, pahar cu apa aromata, recipient ptr colectare) medicamente ( la indicatia medicului),
pacientul se pregateste psihic si fizic ( se aseaza pacientul pe un scaun cu spateza cat mai drept, se
protejeaza cu sortul de cauciuc, se aseaza tavita renala sub barbia pacientului pentru captarea salivei ce
se scurge din cavitatea bucala) executia tehnicii ( asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca
sortul, isi pune manusile sterile, umezeste sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe si esofag, se
aseaza in dreapta bolnavului si ii fixeaza capul cu mana stanga, prinde cu mana dreapta extremitatea
rotunjita a sondei ca pe un creion, cere pacientului sa deschida larg gura, sa respire adanc si introduce
capatul sondei pana la peretele posterior al faringelui, cat mai aproape de radacina limbii, invitand
bolnavul sa inghita. Prin deglutitie sonda patrunde in esofag si este inpinsa foarte atent spre stomac ( la
marcajul de 40- 50 cm citit la racada dentara), verifica prezenta sondei prin aspirarea continutului
stomacal cu ajutorul seringii. Pentru a favoriza golirea stomacului pacientul este invitata sa-si contracte
peretii abdominali, extrage sonda printr-o miscare hotarata cu prudenta, dupa comprimarea ei cu o pensa
hemostatica pentru a impiedica scurgerea continutului in faringe, se noteaza tehnica in foaia de
observatie

Sub 42
a. Care este dieta de protectie gastrica in functie de faza evolutiva a bolii ulceroase
In faza dureroasa: supe de zarzavaturi strecurate, lapte indoit cu ceai, piure de zarzavat, sufleuri,
branza de vazi, fainoase fierte, carne fiarta de pasare si vita
In fazade acalmie: lapte dulce fainoase fierte in lapte, ou fiert moale, carne de vita, carne pasare sau
gratar, paine veche de o zi, supe de zarzavat, , piureuri , fructe coapte

b. Care este medicatia prescrisa in boala ulceroasa


Medicatie antisecretoare inaintea meselor - Omoprazolul
Medicatie antiacida si alcalinizanta la 1-2 ore dupa mese
Adminiustrarea unui antibiotic in potriva germenilor de Helicobacter pylori
c. Care sunt cauzele favorizante a aparitiei bolii ulceroase
Alcoolul, alimentatie nesanatoasa dar si Prevalenta ulcerului (bolii ulceroase) este de aproximativ 10 %;
exista o incidenta crescuta la rudele de gradul intai ale pacientilor cu ulcer duodenal. Alti factori predispozanti
pentru boala ulceroasa includ fumatul (prin scaderea secretiei de bicarbonat cu rol protector) si anumite boli
(BPOC, ciroza hepatica, insuficienta renala cronica, hiperparatiroidismul, policitemia vera).

Sub 43
A. Tulburari de emisie urinara: polakiurie, nicturia, disuria
B. Modificari fizico-chimice a uirinei in afectiunile renale
- Hematurie ( traumatisme ,calculi)
- Piurie – (infectii unrinare)
- Albuminurie – ( exces de proteine (albumina)
- Scaderea densitatii urinei
C. Tabloul clinic in litiaza renala
- durere lombara
- pozitie antalgica
Anxietate, neliniste, agitatie, tenesme vezicale, disurie, polakiurie, greturi , varsaturi, paloare,
transpiratii, extremitati reci