SC GEO VIP PROIECT SRL

Strada 23 August, Nr. 14A, Bl. P30, Sc. A, Et. 1, Ap. 5, Oras Otopeni, Jud Ilfov
Telefon: 0746100527, Fax: 0213510210, Email: geovipproiect@gmail.com
CONT IBAN: RO78INGB0000999905578656 - ING BANK
CONT TREZ: RO78TREZ4215069XXX005001 – TREZORERIA ILFOV
Certificat ISO CONCORDIA CERT Nr.290/346 din 12.10.2017 SR EN ISO 9001:2015;

STUDIU HIDROGEOLOGIC PRELIMINAR PENTRU ALIMENTAREA

CU APA DIN SURSA PROPRIE SUBTERNA
INVESTITIA: ” Infiintarea plantatie de afin in regim ecologic”, comuna
Mindra, jud. Brasov

Beneficiar: S.C. B.I.G. BLUEBERRY SRL

EXECUTANT
S.C. GEO VIP PROIECT S.R.L.

DIRECTOR GENERAL,
Ing. Janin Valeru DARABANA

- Decembrie 2017 -

1
 CUPRINS

1. DATE GENERALE

2. CONSIDERATII GEOMORFOLOGICE

3. CARACTERIZAREA GEOLOGICA A ZONEI

4. CARACTERIZAREA HIDROGEOLOGICA SI HIDROCHIMICA A ZONEI

4.1 Apa de suprafata
4.2 Apa subterana

5. PREVEDERI SANITARE
5.1 Prescriptii sanitare – zone de protectie sanitara

6. CONCLUZII SI PROPUNERI

7. BREVIAR DE CALCUL

8. ANEXE GRAFICE
8.1 Plan de incadrare in zona 1 : 25 000
8.2 Harta geologica zonala
8.2 Harta hidrogeologica zonala
8.3 Plan amplasament si delimitare corp cadastral

2
 1. CONSIDERAŢII GENERALE

Potrivit prevederilor tematice de conţinut, perfectate de catre SC GEO VIP PROIECT

SRL cu beneficiarul SC B.I.G. BLUEBERRY SRL, S.C. GEO VIP PROIECT SRL a elaborat
prezentul studiu hidrogeologic aferent alimentarii cu apă din sursă proprie subterană, pentru
irigarea unei suprafate de 3.9272 ha plantatie afin obiectiv al investitiei „Infiintare plantatie de
afin in regim ecologic”, in comuna Mindra, jud. Brasov.
În conformitate cu precizările făcute de beneficiar, debitul total necesar de apă potabila
irigat este de cca 34.74 m3/zi (0,4 l/s).
Prezentul studiu hidrogeologic este destinat rezolvării următoarelor prevederi tematice
de proiectare:
■ evidenţierea condiţiilor hidrogeologice zonale pe categorii de surse acvifere, cu detalieri
privind potenţialul cantitativ şi calitativ al acestora, luându-se în considerare datele de arhiv;
■ recomandarea soluţiei optime de satisfacere a necesarului de apă pentru obiectivul
beneficiar, apreciat la un debit total de cca. 35 m3/zi (0,40 l/s) pentru consum apa irigat si
asigurarea consumului de apa potabila pe perioada culesului pentru cca 50 persoane.
Fişa tehnică prezumtivă a forajului proiectat ca sursă de apă;
Cerinţa realizării unei surse proprii de apă pentru acest obiectiv de investiţie a fost
impusă de:
■ imposibilitatea racordării obiectivului la o altă sursă de apă disponibilă din vecinătate;
■ necesitatea asigurării independenţei obiectivului beneficiar în gospodărirea folosinţei de apă
pentru nevoile sale de consum (menajer şi asigurarea rezervei de incendiu).

1.2. Lucrãri executate

În vederea soluţionării prevederilor tematice sus menţionate, pentru cunoaşterea în
detaliu a condiţiilor hidrogeologice zonale, s-au făcut investigaţii documentare pe baza luării în
considerare a datelor de arhivă şi a celor rezultate dintr-o recentă recunoaştere pe teren,
considerate ca surse utile şi suficiente de informaţii.
De asemenea s-au prelucrat datele de teren şi arhivă, pe bază de calcule şi anexe
grafice ilustrative, pentru interpretarea lor prin prezentul memoriu tehnic.

2. CONSIDERAŢII GEOMORFOLOGICE
Incinta obiectivului de studiu analizat este situatã in comuna Mindra, extravilanul
Comunei Mandra, jud. Brasov si are ca adresa, CF 102453, Tarla 87, Parcela 2523/2 si
2526/6 – contrcat de constituire a unui drept de superficie anexat prezentului studiu.
Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul cercetat apartine judetului Brasov, judet
care dispune de o larga gama geomorfologica:
3
 a. Lanturi muntoase care ocupa partea interna a curburii Crapatilor Orientali;
b. Coltul de SE al depresiunii transilvane, cu un relief aproape tabular, pe care este
grefata depresiunea Fagarasului;
c. Depresiunea Brasovului (sau a Birsei) legata de depresiunea transilvana prin
culoarul Vladenilor, prelungita spre sud prin culoarul Branului.

Lanturile muntoase constituie doua grupuri separate prin depresiunea Brasovului-

culoarul Vladeni
Amplasamentul studiat apartine Depresiunii Fagaras.

Fig. 1.1 Localizarea amplasamentului in cadrul judetului Brasov

Depresiune de eroziune, situata in partea centrala a Romaniei, Depresiunea Fagaras se

intinde de la zona de contact a Muntilor Fagaras la S, Persani la E si Podisul Hirtibaciu la nord
si este drenata median, de la est la vest de riul Olt si numerosii sai afluenti.
Altitudinea medie a in Depresiunea Fagaras este de 500 m, fiind de fapt o cimpie
aluvio-proluviala etajata, formata dintr-o imbinare de glacisuri piemontane, dezvoltate la
contactul cu muntele, din terasele si luncile extinse in lungul vaii Oltuluisi a afluentilor sai.
Clima este racoroasa, media termica anuala fiind de 6 - 8 0C/anual, cu inverisuni de
temperatura in sezonul rece al anului si cu precipitatii bogate (700 - 850 mm/anual).

4
 3. CARACTERIZAREA GEOLOGICĂ A ZONEI
Din punct de vedere geologic, amplasamentul studiat il intilnim pe harta geologica
1:200000 – Foia Brasov.
Teritoriul figurat pe foaia Brasov cuprinde coltul de SE al depresiunii transilvane,
extremitatea meridionala a pinzei transilvane si a unitatii bucovinene (Muntii Persani),
extremitatea de est a masivului cristalin getic (masivele Fagaras si Iezeru-Papusa), unitatea
majora a Carpatilor Meridionali, unitatile cele mai externe ale zonei „cristalino-mezozoice” si
anume culoarul Dimbovicioara si anticlinoriul Leaota-Postavaru, si unitatile interne ale zonei
flisului.
Cea mai mare parte a acestui teritoriu, corespunde sectorului de jonctiune a Carpatilor
Orientali cu Carpatii Meridionali.
Sisturile cristaline, ocupa o larga suprafata in partea de SV a teritoriului, constituind
partea nordica a masivelor Leaota si Iezeru Papusa, terminatia estica a masivului Fagaras
precum si masivul Gribova, situat in partea sudica a muntilor Persani.
Din punct de vedere geologic, amplasamentul se situeaza in zona depozitelor apartinind
pleistocenului superior (qp3).
Pleistocenului superior din zona ii sunt atribuite 4 tipuri de depozite si anume:
a. Depozitele aluvionare ale terasei inferioare a Birsei si Vaii Turcului, corelabila cu
unica terasa a Oltului dezvoltat in golful Sf. Gheorghe, terasa ale carei aluviuni groase de 8-12
m contin local blocuri mari de andezite si piroclastite andezitice;
b. Depozite de pietrisuri, nisipuri si argile nisipoase intinite sub aluviunile actuale ale
Oltului, constituite in partea meridionala a culoarului Capeni, cu o grosime de 20 – 60 m;
c. Depozite deluviale si deluvial –proluviale, care acopera formatiunile pleistocene
inferioaresi medii din culoarul Capenilor, la poalele muntilor Persani, (pietrisuri si blovanisuri
rezultate din conglomerate eocretacice) si ale muntilor Baraoltului (depozite deluviale
constituite din elemente de gresii cretacice); in aceeasi categorie intra si depozitele deluviale
dezvoltate in partea sud-estica a depresiunii cuaternare a Fagarasului (sectorul Hoghiz –
Sercaia - Hirseni in bazinul Vaii Oltului).
d. Depozitele glaciale din partea de nord a masivului Bucegi si a masivului Iezeru
Papusa.

4. CARACTERIZAREA HIDROGEOLOGICĂ ŞI HIDROCHIMICĂ A ZONEI

Resursele de apa la nivelul judetului Brasov sunt: surse de suprafata (reteaua de rauri,
lacuri naturale, lacuri artificiale existente) si surse subterane – freatice si de adancime.
4.1 Apa de suprafaţă
Sursa de suprafata – reteaua hidrografica - cea mai mare parte a judetului este inclusa
in bazinul hidrografic al raului de ordin superior Olt, care traverseaza judetul pe o lungime de
120 km, pornind de la confluenta cu raul Negru, la intrarea in judet pana la confluenta cu raul
Ucea, la iesirea din judet.
Partea de sud est a judetului este tributara bazinului hidrografic al raului Buzau iar
partea de nord vest este tributara bazinului hidrografic al raului Tarnava Mare.
Cei mai importanti afluenti ai raului Olt sunt pe partea dreapta: Aita, Baraolt, Virghisul,
Homorodul Mare cu Homorodul Mic si Valea Mare, Ticusul, Fermerul si Cincul, iar pe partea
stanga sunt: Tarlungul (confluenta apartine jd. Covasna), Timisul si Ghimbaselul, Barsa,

5
Vulcanita, Hamaradia, Crizbavul, Bogata, Comana, Venetia, Sercaia, Mandra, Sebesul,
Berivoiu, Dejaniul, Breaza cu Pojorta, Sambata, Vistea cu Vistioara, Ucea.
Dispozitia retelei hidrografice este in general convergenta, toate raurile care izvorasc
din munti curgand spre depresiuni de unde sunt colectate de raul Olt.
Debite anuale: Olt – 30 m³/s Feldioara, 50 m³/s Fagaras; Ghimbasel – 1,8 m³/s; Rasnov
- 2,8 m³/s at confluence with Olt; Barsa – 2,9 m³/s; Zarnesti - 4,3 m³/s; Homorodul Mare - 0,5
m³/s Vistea. Lacuri Tabloul apelor de suprafata este completat de lacurile glaciare din Muntii
Fagaras: Urlea, Podagru si barajul de acumulare Tarlung – Sacele (135,6 ha), proiectat pentru
alimentarea cu apa a municipiului Brasov, Dopca (11.40 ha) proiectat pentru atenuarea
viiturilor de pe Valea Mare, Venetia, Voila si Vistea.

4.2. Apa subterană

În repartitia teritoriala a resurselor de apa subterana, in functie de conditiile geologice
(natura rocilor care inmagazineaza apa), se pot deosebi doua zone principale:
- o zona montana cu roci mai compacte (sisturi cristaline, calcare, conglomerate, gresii,
etc.) unde stratul acvifer se afla de regula la adancime;
- o zona joasa (sesurile depresionare ale Brasovului si Fagarasului, lunca si terasele
Oltului) in care materialele sedimentare sint mai noi (pietrisuri pleistocene, nisipuri holocene) ,
cu o grosime mare permitand constituirea unor orizonturi acvifere destul de bogate si

6
corespunzatoare - Sectorul Tarii Barsei detine ape de adancime de buna calitate cantonate la
baza formatiunilor calcaroase, in debite de 6 – 15 l/s.
Apa freatica se intalneste la o adancime de 1 – 2 m, pana la 10 – 15 m, mai ridicata in
zona Sanpetru-Harman-Prejmer, cu un debit de 6 l/s (mineralizare 0,5 gr/l);
Sectorul Rupea-Homorod detine ape de adancime, cantonate in depozitele sedimentare
miocene, nu ofera debite importante de apa de buna calitate, predominand apele puternic
mineralizate (sarate).
Apa freatica aflata la mica adancime si cantonata in depozite permeabile cu grosime
mica, are debite scazute si influentate de regimul pluviometric (0,2 m/s in lunca Oltului).
In Depresiunea Fagarasului, unde stratele de nisip si pietris cuaternar ating grosimi de
35 – 40 m, stratul acvifer se afla la adancimi ce nu depasesc 60 –70 m, iar debitul exploatabil
este de 1 – 5 l/s, local mai mare (orasul Fagaras).
Izvoarele intilnite in zona Ciucas si Bucegi au un debit de 100 l/s si sunt captate pentru
alimentarea cu apa a judetului Brasov.
In zona calcaroasa a masivului Piatra Craiului exista numeroase izvoare carstice, unele
avand debite maxime de peste 600 l/s, multe izvoare aparind pe linia de front inferior a
piemonturilor, ale caror materiale permeabile faciliteaza acumularea apelor de infiltratie (baza
piemontului Sacele in zona Harman-Prejmer).
În general, reteaua de rauri si ape subterane ale judetului Brasov asigura acoperirea
nevoilor de apa (potabila, industriala, etc) din acest spatiu.
Gospodarirea acestor resurse comporta o utilizare complexa, inclusiv valorificarea lor
hidroenergetica (amenajarile de pe Olt, etc).
Conform hartii hidrogeologice, amplasamentul este situat in zona cu posibile acvifere
cantonate in roci cu granulatie grosiera, reprezentate de depozite aluviale.
In vederea stabilirii conditiilor hidrogeologice optime pentru captarea unei surse de apa
subterana care sa asigure necesarul de alimentare cu apa al obiectivului studiat, pe baza
datelor de arhiva au fost identificate un numar de 4 foraje executate in zona aplasamentului si
anume: F1 Bucium; F1 Mindra, F10 bis Sercaia; F3 Sercaia
Datele de executie ale forajelor inventariate anterior sint prezentate in Tabelul 1.
In acest context , tinind cont de analiza structurii hidrogeologice coroborat cu
datele rezultate din forajele de apă inventariate, consideram ca posibila sursa de apa
acviferele cantonate in limita adincimii de 50.00 m, incadrate ca surse subterana de mica
adincime.
Tabelul 1
Nr. Indicativ Locatia Adincime Interval Nivel Nivel Debit Denivelare
crt foraj deschis static dinamic
. (m) (m – m) (m) (m) (l/s) (m)
1 F1 Mindra 10.00 4.00-8.00 2.80 3.10 1.80 0.30
2 F1 Bucium - 35.00 17.00-22.00 5.00 6.20 5.00 1.20
Fagaras 28.00-29.00
3 F10bis Sercaia 50.00 14.00-17.00 19.00 21.00 7.20 2.00
19.00-28.00
4. F6 Sercaia 37.00 22.00-34.00 16.60 18.60 5.80 2.00

7
 Astfel, in vederea alimentarii cu apa din sursa proprie subterana a obiectivului studiat
propunem executia a doua foraje hidrologice cu adincimea finala de 50.00 m si un debit
estimat de cca. 1.00 l/s.
Primul foraj executat F1 Mindra va fi de cercetare – exploatarea si va avea rolul de
iventariere in limita adincimii de executie a posibilelor acvifere traversate, precum si potentialul
lor hidrogeologic, urmind ca cel de al doilea foraj sa fie excutat ulterior ca foraj de exploatate.

5. PREVEDERI SANITARE
5.1 Prescriptii sanitare – zone de protectie sanitara
Protectia resurselor de ape subterane fata de efectele poluarii rezultate in urma
activitatii antropice in zona lucrarilor de captare, reprezinta una dintre cele mai importante
masuri de prevenire a poluarii prin monitorizarea calitatii apei din reteaua de foraje de
exploatare executate si efectuarea de lucrari de protectie a apelor subterane.
Zonele de protectie sanitara sunt reglementate de legislatia in vigoare (Legea apelor
458/2002, Hotararea Guvernului nr.101/1997 privind aprobarea “Normelor speciale privind
caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara”, Legea Protectiei Mediului), care prevede
in anumite conditii instituirea in teren a unor zone de protectie cu grade diferite de risc fata de
factorii de poluare, caracterizate fiecare dupa cum urmeaza:
- Zona I de protectie, reprezinta “ zona de protectie sanitara cu regim sever” si cuprinde
terenul din jurul surselor de apa (forajelor de exploatare), unde se interzice orice folosinta sau
activitate cu caracter posibil poluant, ce ar putea conduce la contaminarea sau impurificarea
apei, in contact cu factorii externi de mediu.
In teren, zona I de protectie sanitara, se concretizeaza de regula prin montarea pe
gura putului de cabine subterane din beton armat, impermeabilizate, prevazute cu capac
metalic pentru acces.
Zona se imprejmuieste cu panouri din plasa de sarma, montate pe stalpi metalici,
incastrati in beton, cu inaltime de 2,00 m si suprafata de 10 x 10 m.
In cazul de fata, forajul va fi protejat de o cabina semiingropata, prevazuta cu capac
metalic.
- Zona a II – a de protectie, reprezinta “zona de protectie cu regim de restrictie”
cuprinde teritoriul din jurul perimetrului de protectie cu regim sever, astfel delimitat, incat sa
elimine pericolul de alterare al calitatii apei subterane, interzicandu-se executia de lucrari (in
special puturi forate de diverse adancimi si scopuri) in raza de influenta a forajelor de
exploatare, caracteristica fiecarui foraj.
- Zona a III a de protectie, reprezinta “zona (perimetrul) de protectie hidrogeologica” si
cuprinde teritoriul cel mai indepartat de punctul de prelevare al apei, fiind limitat zonei de
protectie sanitara cu regim de restrictie.
Are rolul de a asigura protectia regionala fata de orice activitate posibil poluanta si
coincide cu bazinul de alimentare cu apa al hidrostructurii subterane.
Dimensionarea zonelor de protectie sanitara se face astfel incat sa fie indeplinite
conditiile:
- in cazul unei poluari accidentale sa existe suficient timp de interventie, astfel incat sa nu fie
afectata captarea;

8
- sa poata fi asigurata protectia fata de orice contaminare microbilogica sau chimica cu
substante greu degradabile sau nedegradabile, precum si regenerarea debitului optim realizat
prin lucrarile de captare.
6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
În contextul situaţiei hidrogeologice detaliate în capitolele precedente, rezultă:
■ necesarul de apă, cerinta maxima estimat la circa 35 m3/zi (0,40 l/s) apă pentru irigatie
pentru investitia „Infiintarea plantatie de afin in regim ecologic”, in comuna Mindra, jud. Brasov,
poate fi asigurat prin executia a doua foraje de alimentare cu apa, in limita adancimii de 50 m,
primul cu rol de cercetare exploatare cel de al doilea cu rol de exploatare, care sa deschida
stratele acvifere de mica adâncime cantonate în nisipurile si pietrisurile din intervalul de
adincime de 50.00 m, conform fişei tehnice prezumtive anexate;
■ in urma executie forajului se estimeaza capatarea unui debit de cca 1.00 l/s suficient
necesarului solicitat de beneficiar;
■ executia forajelor se va efectua cu instalatie foraj circulatie directa, pe baza de noroi
bentonitic;
■ tubarea forajelor cu coloana filtranta PVC Valrom/Valplast diam. 140/160 mm tip R16 se va
efectua în baza diagrafiei electrice executate în gaura liberă ( carotaj electric standard); filtrele
PVC Valrom/Valplast vor avea fanta continua dimesiuni 0,7 / 1.00 mm, functie de
granulometria nisipurilor deschise;
■ asigurarea protecţiei anticolmatante a noului foraj de alimentare cu apa, necesară evitării
înnisipării rapide a acestuia, inclusiv a durabilităţii în exploatare este obligatorie şi posibilă prin
pozarea în spatele coloanei tehnice de exploatare a unei coroane filtrante suplimentare de
pietriş mărgăritar, preferabil sort ф 3-5 mm şi rază inelară de cel puţin 7 cm, coloană cu piesă
decantor de minimum 5 m lungime.
■ testarea potenţialului acvifer se va executa după decolmatarea forajului prin sistem aer-lift,
prin execuţia de teste de eficacitate cu trei trepte de debit stabilite în urma măsurătorilor
efectuate la decolmatare şi a unui test de performanţă minimum 6 ore, cu un debit mediu de
80 % din debitul maxim obţinut la eficienţă.
■ in vederea asigurarii caracterului de apa potabila, dupa definitivarea lucrarilor de probare si
testare se va executa o cabina a forajului , diln beton, prevazuta cu capac metalic inchis cu
lacat, montata ingropat;
■ zona de protectie sanitara va fi delimitata prin imprejmuire cu un gard din panori de sirma,
montate pe stilpi metalici cimentati, domensiunea gardului 20.00 x 20.00 x 2.00 mcu lungimea
de 5.00 m si inaltimea de 2.00 m.

.
Intocmit
Ing. geol. Janin Valeru DARABANA