1.

INTRODUCERE
Informațiile au devenit din ce în ce mai mult o activitate bazată în principal pe
analiza informațiilor privind utilizarea informațiilor surse deschise și a informațiilor
academice. În concordanță cu aceste schimbări, inteligența modernă înseamnă
capacitatea de a rezolva probleme și de a aduce situații noi, de a prelucra informații, de
a colecta informații, inclusiv de a beneficia pe deplin de informații științifice, tehnologice,
militare, economice și politice. Astăzi, OSINT deține un loc important în activitatea
serviciilor de informații. Odată cu trecerea timpului și evoluția tehnologiei, contribuția
OSINT la procesul de inteligență s-a schimbat. Dezvoltarea open source se datorează
în mare măsură internetului și caracteristicilor pe care le oferă. Explozia informațiilor de
informații cu care ne confruntăm în prezent a fost foarte mare prin ceea ce se numește
New Media, considerată principala platformă de comunicare a secolului XXI. Societatea
a evoluat foarte mult și, în același timp, modalitățile de colectare a informațiilor s-au
diversificat foarte mult. După cum a declarat Wiewiorka & Wolton (1987), nu demult era
foarte dificil să fii informat din cauza lipsei de informații și a accesului deficitar la
acestea, astăzi este dificil să fii informat corect din cauza fluxului mare de informații. Cel
mai important moment al dezvoltării OSINT a fost atacurile teroriste din 11 septembrie
2011 din Statele Unite ale Americii. După acele evenimente, s-a realizat importanța
informațiilor despre surse deschise, coroborate cu informațiile obținute din alte surse,
dar mai ales importanța schimbului de informații. Sursele deschise au fost ignorate cu
mult timp înainte de a fi recunoscută importanța lor. Astăzi, se pune un accent deosebit
pe informațiile de tip open source relevante pentru securitatea națională. În prezent, un
număr tot mai mare de departamente guvernamentale și organizații neguvernamentale
exploatează activ surse de informații deschise. Organizațiile și instituțiile care operează
în domeniile securității, apărării și ordinii publice, care se ocupă de asigurarea securității
statului, cooperează tot mai mult cu publicul prin lumea virtuală.
.
2 COLLECȚIA ÎN PROCESUL DE INTELIGENȚĂ
În modul cel mai simplu de a spune acest lucru, ciclul de inteligență este procesul de
dezvoltare a datelor nerefinate în inteligență lustruită pentru utilizarea clienților. Ciclul de
inteligență constă în șase pași. Al doilea pas, colectarea, conține atât achiziționarea de
informații, cât și furnizarea informațiilor respective pentru componente de procesare și
producție. De fapt, colectarea reprezintă colectarea de informații brute ținând cont de
cerințele. De asemenea, procesul de colectare implică multe activități, precum interviuri,
supravegheri tehnice și fizice, operarea surselor umane, căutări și relații de legătură
(FBI.gov). Strategiile de colectare s-au mutat de la sateliți de supraveghere sofisticați
capabili să numere tancuri și rachete la colectarea tuturor informațiilor disponibile
asupra statelor necinstite și a grupurilor teroriste. O mare parte din informațiile găsite au
fost de fapt disponibile în mod deschis, dar nu au fost culese și analizate până acum
(Raport CRS pentru Congres, 2007). Colecția OSINT se realizează în mod normal prin
monitorizare, extragerea datelor și cercetare. Producția cu sursă deschisă sprijină
informațiile de tip sursă totală și activitățile continue ale procesului de informații
(generează cunoștințe de informații, analizează, evaluează și diseminează) OSINT este
derivat din colectarea, procesarea și analiza sistematică a informațiilor relevante
disponibile public, ca răspuns la cerințe de informații. Doi termeni înrudiți importanți sunt
informații despre sursă deschisă și date publice: sursă deschisă și informații disponibile
publicului. Colecția OSINT se realizează în mod normal prin monitorizare, extragerea
datelor și cercetare (sediul central, Departamentul Armatei, 2012). Informațiile de
colectare despre persoane, grupuri sau state de interes au fost examinate din ce în ce
mai mult din 11 septembrie 2001. Colecționarii au o vedere specifică asupra funcției,
structurii și procesului de colectare. Analiștii trebuie să adopte o perspectivă diferită,
una care nu este strâns legată de diviziunile funcționale sau structurale existente.
Operațiunile de colectare depind de comunicații sigure, rapide și de încredere, pentru a
permite schimbul de date și pentru a oferi oportunități pentru salvarea încrucișată a
activelor și schimburi de tip-off între active. Odată colectate, informațiile sunt corelate și
transmise pentru procesare și producție (Federation of American Scientists, 1996).

3. PROCESUL DE COLECȚIE ALEGERII

Cerințele de colectare a informațiilor sunt dezvoltate pentru a satisface nevoile
potențialilor consumatori. Pe baza informațiilor identificate, activităților de colectare a
cerințelor sunt atribuite sarcini specifice de colectare a datelor. Aceste sarcini pot utiliza
o serie de discipline diferite de informații pentru activitățile de colectare, iar utilizarea
diferitelor tipuri de sisteme de colectare contribuie la redundanță. De asemenea,
permite colectarea diferitelor tipuri de informații care pot fi utilizate pentru a confirma
sau respinge evaluările potențiale. Câteva discipline de inteligență sunt utilizate pentru
a achiziționa informații, inclusiv informații despre inteligență umană / HUMINT, informații
open source / OSINT, inteligență imagistică / IMINT, semnalizare inteligență / SIGINT,
măsurare și semnături inteligență / MASINT (FAS, 1996). Colectarea surselor deschise
devine mai mult o amenințare, pe măsură ce mai multe informații devin accesibile
electronic, în special odată cu evoluția internetului. Acesta reprezintă unul dintre
riscurile colectării OSINT. La fel ca multe altele, colecția OSINT include numeroase
riscuri și măsurile de protecție ar trebui dezvoltate pentru a preveni compromisurile
inadvertente ale activităților programului prin publicarea datelor în media publică
(Federația Oamenilor de Știință din America, 1996). Serviciile de colectare includ
căutătorii de colecții online care sunt specializați în internet, pe web profund și în
exploatarea premium a surselor online comerciale (NATO Open Source Intelligence
Handbook, 2001). De asemenea, WebCase simplifică provocarea documentării OSINT
bazat pe Internet, permițându-vă să colectați doar informațiile de înaltă calitate de care
aveți nevoie. Indiferent dacă este vorba despre un articol de știri, un zvon pe blog, un
videoclip de recrutare sau un „chat” printre tweet-uri sau postări pe forum - printre multe
alte forme de informații - WebCase permite analistilor să vă concentreze eforturile de
colectare a informațiilor pentru fiecare caz pe care îl examinați (Vere Software, 2011).
Specialiștii recomandă analiștilor să stabilească valabilitatea informațiilor colectate în
momentul în care o colectează - chiar dacă locația web sursă este modificată sau
ștersă oricând ulterior. Acest lucru poate fi important atunci când vine vorba de
convingerea supraveghetorilor lor de veridicitatea inteligenței lor acționabile. Colectarea
informațiilor din surse deschise este, în general, mai puțin costisitoare și mai puțin
riscantă decât colectarea din alte surse de informații. Utilizarea OSINT poate duce nu
numai la economii monetare, ci și la un risc mai mic decât utilizarea unor surse tehnice
și umane sensibile (Raport CRS pentru Congres, 2007).
4. GRAFUL CUNOAȘTERII GOOGLEI
Google Knowledge Graph (GKG) este un sistem lansat de Google în mai 2012,
începând din Statele Unite. Din iulie 2013, acest sistem este disponibil și pentru
România. Poate înțelege fapte despre persoane, locuri și lucruri și modul în care
acestea sunt conectate. Graficul de cunoștințe este utilizat pentru a îmbunătăți
rezultatele căutării motorului de căutare Google cu informații de căutare semantică
adăugate dintr-o varietate de surse (Singhal, 2012). Oferă informații structurate și
detaliate despre subiect, pe lângă o listă de link-uri către alte site-uri. Scopul este ca
utilizatorii să poată folosi aceste informații pentru a-și rezolva interogarea fără a fi
nevoie să navigheze pe alte site-uri și să asambleze informațiile în sine (Waters, 2012).
Potrivit echipei Google, informațiile din Graficul de cunoștințe provin din mai multe
surse, inclusiv din CIA World Factbook, Freebase și Wikipedia. Funcția este similară în
intenția de a răspunde motoare precum Ask Jeeves și Wolfram Alpha (Staff, 2012).
Începând cu 2012, rețeaua ei semantică conținea peste 570 de milioane de obiecte și
peste 18 miliarde de date despre relațiile și relațiile dintre diferite obiecte care sunt
utilizate pentru a înțelege semnificația cuvintelor cheie introduse pentru căutare (Isidoro,
2013). Graficul de cunoștințe este utilizat atât din culise pentru a ajuta Google să își
îmbunătățească relevanța căutării și, de asemenea, să prezinte, uneori, casetele
Graficul cunoștințelor, în cadrul rezultatelor căutării care oferă răspunsuri directe. Mai
jos sunt povești despre sistemul (Search Engine Land, 2012). Când vine vorba de
căutare, suntem obișnuiți cu întrebări inițiate de client și nu de server. Această nouă
actualizare a graficului de cunoștințe va juca, în esență, un rol important în modul în
care motorul Google înțelege întrebările dvs. de căutare și cum ar trebui să vă SEO
site-ul. Conceptul de bază funcționează după cum urmează: atunci când introduceți o
frază în caseta de căutare, cum ar fi să spunem „Zama Zama”, Google trebuie să știe
dacă căutați știri despre minerit ilegal, cum să faceți dansul zama sau dacă doriți să
rezervați bilete pentru filmul Zama Zama, care sunt lucruri complet diferite. După ce
introduceți expresia dvs. particulară în caseta de căutare, Google va afișa toate formele
de căutare aferente pe partea dreaptă, cu mici descrieri despre fiecare interpretare
diferită a Zama Zama. Puteți alege apoi ce interpretare ați dorit să căutați și după ce
faceți clic pe câmpul particular din graficul de cunoștințe, rezultatele căutării dvs. se vor
actualiza pentru a vă afișa informațiile și rezultatele căutării aferente (Zululex, 2012). A
doua parte a acestei actualizări va adapta apoi bara laterală din dreapta pentru a vă
oferi rapid, informații factuale referitoare la întrebarea dvs. recent definită și mai relativă.
De exemplu, dacă ați ales filmul Zama Zama, Google va afișa site-uri obișnuite care
menționează filmul în rezultatele căutării, iar în partea dreaptă se vor afișa opțiuni de
rezervare rapidă și ore de cinema. Ați fi căutat pe directorul zama zama Vickus
Strijdom, o wikipedia ca wiki va fi afișată în bara laterală cu o biografie scurtă despre
Vickus. Google are o bază de date cu faptele pe care oamenii le caută cel mai mult
despre Vickus și astfel va afișa doar informațiile pentru aceste fapte cele mai populare.
Aceste rezumate vor conține legături la fel ca un articol wikipedia, ceea ce vă va
permite să vizualizați rezumate ale unor persoane conexe, colaboratori, familie și alte
proiecte (Zululex, 2012). În acceptarea vicepreședintelui Google, Ben Gomes, „Pentru a
pune acest lucru în perspectivă, una dintre cele mai mari lansări din trecut a fost
Căutarea universală” El a adăugat că „funcțiile Graficul cunoștințelor afectează o
fracțiune mai mare de interogări decât Căutarea universală. Utilizatorii vor vedea aceste
funcții mai des decât văd Hărți Google în Căutarea Google.” Ultima actualizare Google
va furniza, de asemenea, un scurt profil al subiectului solicitat, de la locul de naștere al
unui autor pentru o discografie a unei trupe. Google utilizează Knowledge Graph pentru
a prezenta detalii biografice despre un arhitect specific pe propriul site web, servind
data nașterii sale, soțului, copiilor și imaginilor celor mai cunoscute clădiri ale sale.
Google va personaliza selecția de fapte pentru a reflecta utilizatorii. "cele mai frecvente
întrebări referitoare la persoana sau locul respectiv. Schimbarea pune Google în fața și
centrul și promite să păstreze unii utilizatori pe Google, în loc să-i devieze către site-
urile web unde ar fi putut găsi fapte similare. De asemenea, promite să enerveze
anumite site-uri, care ar putea vedea traficul deviat de la propriile pagini, precum și să
atragă atenția autorităților de reglementare antitrust, care cercetează deja acuzațiile pe
care Goog le-a gătit algoritmii pentru a-și prezenta propriile produse înaintea
concurenților (Bosker, 2012). Rezumatul va adăuga, de asemenea, câteva surprize în
rezultatele căutării utilizatorilor, informarea pe care utilizatorii nu știau că ar fi dorit-o,
dar ar putea fi interesată. Schimbarea subliniază pașii pe care companiile tehnice le fac
pentru a serendipitatea inginerilor și ne va introduce idei pe care nu le-am fi putut
descoperi. Altfel.De asemenea, Ben Gomes a menționat că Putem conecta lucrurile la
ceea ce căutați în moduri pe care poate nu v-ați așteptat. În ceea ce privește căutarea,
acest lucru va crește mult cantitatea de serendipitate în căutare, pe măsură ce navigați
de la un subiect la lucruri legate de acesta. O altă caracteristică nouă folosește Graficul
de cunoștințe pentru a ajuta utilizatorii să treacă de la o interogare ambiguă. Google va
prezenta o listă de întrebări mai specifice la dreapta rezultatelor sale. Gomes explică
faptul că Google speră că Graficul său de cunoștințe va ajuta motorul de căutare să
răspundă la întrebări mai avansate care iau în considerare locații specifice și perioade
ale anului sau care necesită reunirea informațiilor din bazele de date discrete (Bosker,
2012).
4. CONCLUZII
Colecția și utilizarea informațiilor open source (OSINT) pot fi de o imensă valoare pentru
un analist. Informațiile despre surse deschise pot fi distincte de informațiile clasificate,
dar în funcție de sursa sa, nu pot fi evaluate ca fiind de încredere. Procesul clasic de
colectare OSINT este pe cale să se schimbe odată cu GKG, această actualizare majoră
la rezultatele căutării Google, care are drept scop eliminarea ambiguității și facerea
clicurilor pe site-urile afișate în rezultatele căutării din ce în ce mai inutile. Google
observă că prin conectarea a miliarde de puncte de date disparate, rezultatele căutării
sale pot oferi utilizatorilor o narațiune mai coerentă, oferind astfel o mai bună înțelegere
a relațiilor dintre fapte. Acesta este considerat a fi viitorul căutării inteligente.