p..
TRADUCERI.
IAg
TIPOGRAFIA NATIONALA.
11. STRADA ALECSANDRI, 11.
1890.
Traducerl.
Andre Chenier.
ELCOVANIL
Elegie.
Elegie.
pN pCLAV, UN ?ASTOR.
?ASTORUL.
pCLAVUL.
?AST° RUL.
pCLAVUL.
FASTORUL.
CLAVUL.
fASTORUL.
CLAVUL.
FASTORUL.
)SCLAVUL.
fASTORUL.
pCLAVUL.
fAsToRuL,
pCLAVUL.
FASTORUL.
CLAVUI....
FASTORUL.
pCLAVUL.
fASTORUL.
pCLAVUL.
fASTORUL.
)SCLAVUL.
fASTORUL.
CLAVUL...
'dila.
3
34
49
ID ILA.
t
4
La Fontaine.
FILEMON $1 BAUCIS.
*) Contemplations.
96
n®
*) Contemplations.
7
LA 0 FEMEE. *)
Con
Imita(iune
Viata fn moarte.
I.
II.
Nestine ar fi zis
cA piing o altA floare ce 'n primAvara vietel,
copilA prertipitA in floarea tineretei,
de timpuriti s'a stins.
p.OARTA.
yE R MEL E
p.OARTA.
0 vino, drag, vino! cad oara 'nainteaza,
ti -oiu face-un loc aice, la sinu -mi te asdza,
in brate sa te simt;
mi-e frig, drag, si tremur... sarfita §i dezghiata
amanta ta iubita: un mire (IA vista.
Val! patul este strimt! ..
yEIMELE.
p.OARTA.
Oh! ce-am slincit? vas mie ! ce race sarutare!
0 Ora fara Vim §i fara respirare,
aid nu este om.
116
I{ERMELE.
1/10ARTA.
Oh! dac'ar trece-actima nestine sa m'aida 1 ..
Zadarnic lovesc fruntea de racla mea cea uda, ;
capacul este grew!
Mai tire decit mortis un cioclu doarme Inca.
Ce tale parasita... o! ce tacere-adinca 1
un eco n'aticl ea 1
yERMELE.
01 britul tea de fildes, grumazul ted de crin,
aceste piciortise, divinul acest sin;
si mindru corp ce al 1
117
pIOARTA.
yERMELE.
in inima lor, crede, o scumpa partisith,
a moartet suvenire actima 'I ve§tejita;
de§i cununa ta,
§i giulgiul tea funebru In care stab culcata
sint noui, le vad bine; ca visul e0 ultata,
ca visul to -or utta.
p.OARTA.
in inima aice, Sn groapa sub pamint,
mai iute crWe iarba decit pe un mormint;
o peatra sag o truce,
118
yERMELE.
Te mingle, copila, cad moartea da vista,
la umbra, ling' o crtice, mai mindru se agatit
garOfe §i rakiti;
JAFAEL.
Moartea in vidtd.
IV.
V.
FAUST.
VI.
VII.
j) ON JUAN.
VIII.
IX.
g
Cintul al 2-le ').
') Al doile cint descrie idila, egloga, elegia, oda, sondtul, epi-
grama, rond61111, baldda, madrigilul, satira §i valdevilul.
190
2)
Nocturna versate manu, versate diurna. Hon
8) Virgil.
4) Si canimus sylvas.sylvae sint Consule dignae.
Virgil.
191
Cintul al 4-le.
contese, pastorite
malt gingase fetite
ce urmaresc multimea la carte si in Crau,
?i trei venird atuncl:
unul pastor de giunci
i altul din haidki
pastor de or un altul, tote -tree frumOsi eraii I
$i spun ea la tunsoare
tree zile'nteo'ntinsoare
tund nod oameni turma si 'admen! tot voinici;
si nu niai ntImer iara
pe cel ce lina card
grey 'Ina albiparli,
nisi eel ce-adke vinul pe care '1 bell aici!
§i priveghind calAre,
pe ling dinsul are
In co§uri de mlAditli, a mieilor jupitl
pielcdle, a§terna,
merinde, de beilt,
§i tot ce-a mal ava
ducind cu multa grija §i mieil obositi;
*i hicoma se duce.
Pastorul o conduce,
avind berbecil falnicl cu narile in vint,
cu coarnele-ascutite,
de trei OA resucite
pe drtimurl pietruite
pribegi in fruntea turmel el cake, pe pamint.
Ca sernn de comendare,
el ad pe-a for spinare
canafurl si la coaste; si eel inteiu din turma,
al turmelor pastor,
intent cirmuitor,
purtind pe dos us&
mantaua 'nainteaza. Multimea vine 'n urma.
i WA dupii, turma,
scadronul de pe mina
batriniT tapT nemernici la drtigoste invinsi,
biltrInele oite,
si stirbele plavite,
tot skioape remasite,
chit pierztnd onorul si coarnele 's respinsi.
Ie drumul inainte,
copila cea cuminte
respunde, ie desertul numit Peiro-Mal,
si calea 'ntortokiatti,
porticul pan s'arata
doT general' in piatra
mormintul for el este col() sub ceriti, pe deal.
E locul la Antice"
asa '1 numim aice.
i-ti multamesc, respunde pastorul. Turma mea
o Tillie oi linoase,
cu semne aratoase,
pe coastele muntoase
vor trke mine toate, eft merg naintea sa.
Cu mini capritioase,
adds sapa in otise
clarine si clisete sit alba no.iptea 'n turma ;
increstatitri tail
§i paseri, flora faced,
AO tot ce vroia
nu cunosteal di este de mini omenesti urma.
Atuncl el se trezeste,
si vesel li zimbeste ;
day Ona dintre Ole e'n turbuyare-adinca;
al fi crezfit a este
figOrl; si todte aceste
slut vil, nu lemn In creste.
Cu cdpa pan atunce el nu bafise Inca.
I.
Prolog.
II.
BEttalia.
El de patrie vorbe§te,
de copii §i de batrini;
§i vorbind faria 'I crqte;
statt cu tot! de spaIrna plini!
IlL
PanteOnul.
I! ce glorie mareat&
rnicul toboser avii I
Generalul cu totl fat&
vergi de glorie 'I dada!
Una 'n aur, alta 'n fildes ! Fruntea lul i-a instelat !
si-un certificat in cadru generalul i-a mai dat I
la a ttinurilor fall,
pan la Nord Inainth !
Acvila ztralucitoare peste neamurl sta intinsa,
si sub splendidul Inperift stedua lul inat se stinse.
CINTECUL MAGALIEI.
0 laMagiili,
! in asta sdra
ferestuica de to -ai plecd,
din tamburina §i din viogra
cintecul mien l'ai ascultd ;
Comedie in versuri.
Persoanele:
Rudolf, 30 de ani. I-ifil creditor, 44 ani.
George, 25 ani. Al 2-le creditor, 50 ani.
Dr. Mercier, 60 am. Al 3-le creditOr, 60 am.
Un notar, 45. Al 4-le creditor, 25 ani.
Un capitalist, 50 ani. Al( creditorl.
Un oin de stat, 45 ani. Un diac de notdr.
Un domn bdtrin, 70 ani. Laura, 20 ani.
I-iul Lucia, 18 ani.
Arnica alba George i al 2-le Luella, 18 ani.
al 3-le O dloard beitrind, 45 ani.
Actul I-iu.
Opt ogre de sktra.Un bogat salon la George.
SCENA I.
George, andel fi invitati as iui George.
George.
Adev6rat, a§zi?
Al 2-le antic.
privind aeuarelele vise pe o masa, la stinga
E minunat... prea bine... aceste aquarele ?
George.
De mine.
267
Al 2-le antic.
Bravo! bravo! ai izbutit in ele.
Priveste-aceastA apt,, pe-un ceriii plin de lumina,
se pierde orizonul sub culmea cea seninA,
iar prin frunzi§ se vede cum vintul abureste!
Cell-ill (mac.
Verdeata sanatodsa.
Al 3-le antic.
Lumina calda, creste.
Al 2-le antic.
La soare-aceasta frunza ca un smarand luce.ste.
George.
Me lingusitl desigur.
Al 2-le antic.
Nu sint lingusitor,
Aceasta mi-e parerea.
George.
Un simplu =got.
Nimic mai mult si nu slut un mIndru Ing that
Ca sA me cred eti-insumi un pictor Insemnat.
Al 2-le antic.
i pentru ce? cunoastem not pictori ea redne,
ce n'ar face mal bine, to 'ncredintez, pe lime.
268
Outul de stat.
Consiliul de...
George.
Nu, nu...
Ontul de stat.
Sail in diplomatie.
George.
Iubesc mai bine arta §i nu me simt kiemat
sa flu nici in consiliii, prefect sail diplomat.
Un capitalist.
insoara-te atunce c'o zestre insemnata
sa fad cu dinsa 'n Mine figiira minumita.
George.
Nu me °pun desigur, dar mai Intel volesc
femeiea ce-oia alege'o sa-mi phica, s'o iubesc.
'270
Capita listul.
Cu-ant mai bine! tocma eunose pe eineva,
o treabh strhlucita i cred ea-tn va placed.
1-1 is de-oparte
Cinci sate mil lei zestre, e filch de telal.
George.
Ce vrIstii?
Capita listul.
Milionul la matte capital.
George.
Dar....
Capitaiistul.
Unkial Inch lash speranti de mostdnit;
De vrei aptit mai este I-1 vorbe§te la urekie
un name strhlucit
nobleth! lush zestre... tnttia-i mai usor,
al treilea...
George.
Opreste.
Capitalista
Fath de eroitor.
George.
Capitalistul.
Ce-ti pasa
data cuno§t1 to zestrea §i mostenirea-ti WA!
George.
Mi-e greti s'aftd!
Capitalistul.
Vei sti-o kiar dupa, cunfinie,
asa s'a facitt vecinic §'a,a, trebui sa fie.
George.
Cu-atit mai reit, iubite! cu -alit mai reu! ru§ine
In care eft nu intru vorbindu-ti pentru mine.
*i este-uu crud spectacol, o trista josnicie
In dragoste sa fare a cifrelor domnie,
doresc acelor can urmeiiza-aceasta mfida,
tot ce cu ea atrage mirOva for metUda:
nu e clisatorie fail de zile-amare,
dar dragostea nu piere iubind odinioara;
§i vekia suvenire in inima depusa,
amorul lumineaza cu raze-abie apfisa
dar sa at in oki vecinic si pana ce-i muri,
Ana de-acele care]. abie I-1 poti vorbi,
femeie cirtitoare, contrarie la totite,
care-ti displace insau avind o calitate;
aceasta-i o sclavie cumplita, si iubesc
decit asa 'n paliiturl mai biue sit traesc,
lute° casAta mica cum va da Dumnezeti,
singur, sank, dar liber, insumi stilpinul mien!
272
Capita haul.
Esti tiner; dar pe urma mat bine-I calcula!
George.
Astept dar batrineta ca sa gindesc asa;
cad tindr nu-mi volt vinde nici corp nici constiinta.
Casatoria (Are femdie cu priinta,
si dar pentru aceasta, naiv volt asteptd,
SCENA II.
Aceiafi, Rodo lf.
De mult te-astept...
Rudolf.
Stir bine ca timpul e stapin,
si sstii c'avdm tocmala la Ord de nu yin...
George.
Adeverat. Se adregzi la tool ceilalci
Acama, iubitii mei amid,
Un intelept de-acia ye prezentdz aid,
un om care urmedza curata ratidne,
si calca obiceial, si tot ea va voiu spune
273
Rodolf.
Amice, libertatea e singurul mien dor.
Nu dati nimica lamel finders nu's dator.
Omni de stat si Capitalistul ies.
Al 2-le antic.
Du aprobez pe doninul, (lei s'ar intimpla,
sa al o datorie §i sit nu 011 scapa.
Cind de exemplu-odatil, prime0I o invitare,
la astit polit6tft poti sta WA lucriire?
Rodolf
Me due in tine -ml place, nu unde's invitat.
Al 2-le antic.
Dar cel putin atunce o vizita de (lat...
Rodolf.
Defeliii.
Al 2-k antic.
Dar cu scrisoarea ac6ea de antic...
Rodo lf.
In buzunar sit pine §i nu respund nimic.
18
274
George.
Rodolf.
Oh! totul este lesne la cel ce 'lamer mult.
Dar eel ce au budgetul modest si marginit,
ei singuri pot sti nfimai ce au de kieltuit.
Ed slat same cutotul, deli bine traind.
Dar I-mi traiesc viata ca oamenii de' rind.
Adinca saracie, mizeria cea mare,
e ceea ce se primbla cu fracul in spinare.
George.
George.
SCENA III.
George, Rudolf.
Intra un servitor, c'un brae plin de scrisorl, albumin:1 §i cart'
de vizita pe care le Vine pe masa, multe pica jos.
Servitdrul.
Pentiu Demnia voastra.
Rudolf.
La dracu! ce torent !
George punindu-se jos §i incepiud a ceti.
Domnul mien, ye aduc =into placata fagaduinta ce
nii-ati dat, §i ye trimit albfurtul mica, in care yeti gasi
desemnuri de Decamps, de Delacroix 1i de Meissonier.
Vedeti dar ca Ye vett gasi in societatea semenilor vqtri,
§i fiindca numele d-voastre mi-ar lipsi...
Rudolf.
Impertinent, impertinent.
277
George.
$i pentru ce, is spune.
.Rodolf.
Cu semeni to gaseat...
Ins('ltail lingusirea, prea mult clod lingusesti.
Pentr' un burgh& desigur §Si pear' un amator
sa intel6ge aim' esti pictor bunko'. ;
dar Insfirsit cu-aceia de te-ai asemend,
pe tine si pe din§ii c'o vorb 'at insultd.
George.
Rodolf.
0 vizita din parte-li respinsa en asprime!
George.
Un mizerabil, frate!
Rodolf.
Asa ? Dar ce-a Meat?
George.
George.
Rodolf.
Ai, negresit, dreptate; e reit, dar daca are...
280
George.
I-1 plingil
Rodo lf.
George.
Rodolf.
Sa nu vorbim de mine. Dar pentru eel sank,
decit pentru orcine, mai indulgent me fac.
§i sa nu ulti nici lupta, nici traiul sea cel greti,
Si sa-1 ajati, sermanul, kiar trod 1-1 tit de refl.
281
George.
Bodo
Te creel... cad ldcrul nu e detot cu neputinta.
Dar cite sint de aciia onett, considerdti,
ce-ar remine tot vrednici sit fie respectati ;
eAci, trecind deoddta din lux la siiracie,
de zilnica for lirdna lipsitl adult sit fie?
U§or din Ora nnmat nevoia atacam,
un red ce nu'l cunoWem uOr I-1 infruntim.
Averea duce lesne la pdcmica virtdte,
merglnd fail de zdruncen pe chile Wake;
§i cind onestitdtea nimica nu ne tine,
ce ne-ar costa, atuncea sa ne conddcem bine?
Clud ai de todte 'n lume, §i tatul ce dore§ti,
ar fi curdt prostie, ddca n'am fi one§t.
Conditia §i lOcul In care un om create,
adeseorI 1-1 iarta, ad4s I-1 osinde§te,
282
Rodoif.
Fir nu pretind aceasta : sint °amen" cu rename,
pe calea datoriei pasind neablitati,
de-o rasa probitate, modest' si neavitti,
fugind de orce mrejii si mart in saracie,
cistigurile role le 'nfrunta cu mlndrie.
Niel lipsa, lid av6rea pe dinsii nu-T abate.
Dar spane'mi care 'I Omni acela care poate
s'arAte prin ce kipuri; ce kinuri marl s-ia dat,
de are azi un name atit de WAAL?
Ce sacrificii are ca sA-1 clasezt a§ti?
AscultA, voiti pe tatA actim a m'explica.
Tu insuti pa' desigur un om neprihanit.
233
George.
Eu 1
Bodo lf.
Inima curata, caracter stralucit
Onoarea afla 'n tine un glas inflacarat,
nimic nu cruet atunce ; om drept si neskinbat.
Miselul to revolts, te-aprinde-o fapta bank
si lauda, ocara In pieptul tea resfina. ;
1-0 recunosc multime de calitati frumotise,
dar cred cu toate-aceste virtutea-tl indoioasa.
George.
Ce spur?
Rodolf.
El, Doamne sfinte, eu nu pot Inca da
dovezi invingatoare, despre virtatea ta.
Tu crezi, In ea, prea binc, dar vrea sit me conving,
is spline: suferit'ai de foam si de frig ?
§til to ce grije noaptea pe cel sarac loveste ?
ce 'I spittle saracia si ce 1-1 sfatueste?
Wait' al vreodata, ca el, in lipsa ta
un d6mon aratindu-t1 averea cueva?...
i lipsa ta cea mare cu dinsa comparind,
in sufletul teti jalnic invidia varsind ?
Aceste comparatil, nepotrivirea grava,
depun In al sea suflet o repede otrava.
§i namai acel care la tot se 'npotriveste
de-o sigurtt virtate cu dreptul se mindreste.
284
Rodo lf.
George.
0! pentru-a to rusine, 'lilting, ne'ndupldcat,
a§ vrea sa flu kiar astazI Mile §i ruing!
.Rodolf.
Asculta-me pe mine, to folose§te az;
metoda 'I mat ward., mai blind 'n orce caz.
George.
ttl spun... far' de placere aceastrt avutie...
Rodolf.
Chid cineva o pierde, atunci inimai o §tie.
George.
Me crez1 far' de putere §i Or de energie.
285
Rodo lf.
Defeat to cred in stare se lupti cu b'arbatie;
te-I bucuni deodata cu-a zilelor nevoi,
peurma mintea vine, caintele apol.
George.
Dar voiu avea atuncea mandria mea intima
Rodolf.
Hum! hum !
George.
5'apoi desigur a oamenilor stima.
.,
Rudolf.
A oamenilor stima! Spre barn se povIrne§te.
Ea merge cu izbInda, pe slab 1-1 parase§te.
Un om far' de credinta §i hicom, ipocrit
pe-a prostilor spinare uOr inavutit,
de-o rant ghibacie In cifre mincinoase,
§i cel maI hot din ltimea finantelor manoase,
milionar!.. Acesta se pare-un ideal
pe chid actionarul ajunge la spital.
Un altul josnic, mIr§av, perfid qi mladios
ca sii strabtita ntimal sa tine pe jos.
El, ma! Intel de toate, budgetul 1-1 pazWe
§i cum va bate vintul asti se 1nvIrte§te.
§i ca sa nu lipsiasca pe Stat de-a lui lumine,
principiile calca, servind pe or §i cine.
Ajuns a§a prin intrigi, de lege calcator,
vezi pe trepte nalte actim judecator;
el ie begat, primeste, la masa lui vestita
§i prin a lui saloane, multimea ie ticsita,
286
George
Nici en nu pot salt spun.
La Aix, la Baden poste, in Svitera, pe Bin.
Bodo 1f.
Bodo lf.
Primesc cu bucurie.
George.
Atunci 1 -ti voiu proba.
Bodo If.
A§tept cu sigurantA.
George.
SA to conving.
Rodolf.
Ei! fie.
George.
.Rodolf.
Si ca pe soarta sa
statornic totdeaana, va fi stApin pe toate
Ace la ce prin stadia ajunge... cd el podte...
Rodo lf.
Fie cum zici...
George duclndu-1 pan' la n§a.
CA lamea nu'e detot hidodsd.
AplaudAm din suflet la faptele frumoase.
Natard noastrA. simte nevoia sa admire
In ea gaseste-o brand s'o WA cu iabire ;
amorul, fdima, arta si cite-un suflet cere
as stralacit in lame si fArA de avere.
Desigur, frumuseta, puternicA reginA,
pe inimile blinde 'rived va fi stApinti.
Rodolf.
Da-1 cede mull mai bine c'o zestre 'npodobita,
Cind fAr' de zestre alta inveci va fi mAritA.
George, mai oprindu-1 putin.
tti spun... cu toate aceste....
Rodolf.
SA ne vedem cu bine!
19.
290
George.
ma staruiti Inca °data: asculta-me pe mine.
Bodo lf.
Me duc, me due, adio.
George.
De star, actima pot....
SCENA I.
Notdrul Sidra, dezletiga jurnalele pftse pe masa. Un diac venind
din stfuliu.
Notarul.
Ce este?
Diacul.
Credit orii.
Notdrul.
Citi au venit?
Butout.
Sint doi.
Notdrul.
Cind vor fi strin§leu 001, sa vii arni spui, aph..
Diacul iese. Sa tattle sunind. Notarul se dace inspre anticamera
se, vada tine vine. liar incurind se intoarce, aducind pe Mercier
urmat de amindgui fiioele sale.
292
SCENA II.
Notcirul, Mercier, Laura ysi Lacila, iiicele sale.
Noland.
Copila mea e dasA, o! cit de reit i-mi pare,
cind va afld copila se vezi ce intristare...
catra 3lercier
Asteapta.
catra Lficila §i Laura
De albtimuri salonul este plin.
SCENA III.
Laura, Lacila.
Laura.
Nu stam mai bine-acasA, Laura mea, ce zici?...
Nu mai sfirsesc odata cind sa 'ntilnesc Md.
Dicila.
Prea bine, dar ¢i to
Luella mea iubita, inveci nu 1 zice: nu.
strinbind pe sera-sti cu sfintenie.
Tu care esti in ceriuri, fats -sa 'n voia la!
Laura.
Ce vrel? Nu slut Matta de a contraria.
Am spiritul prea pacmic, sint blinds peste sama...
Laci/a.
Cu toate-aceste-adese o blinds epigrams,
i-(.t vine foarte lesne, ei clad te necitijese
Laura.
uritul e de vina, pe urn me diem.
Se pftne linga sork-sa, frunzarind jurndlele §i arCtindu -i -le.
Urit 1 dar iata codul, dostire si vinzari,
priveste almanahuri, mezaturi, likidari.
Lacila.
Yi multamese. Uritul altfel 1-1 voiit goni,
atilt ell cu ce anume te pot invesell.
Laura.
Pe mine? te rog spittle?
L ficita.
Era oda' un inparat, frumps, cu mindru name,
ca dinsul nu e altul si nisi n'a fost pe lame;
Laura.
Povestea nu 'mi prea place...
294
Ltici
$tift Paserea albastrci,
Deana Cosinzana... Ca latoria noastra,
sail Farfadd vestitul. La Baden asta-vara
era un titter_
Laura.
George.
Ittbita sorioara.
Asa, asa, 1-1 kitima. Actima putintel
apropiindu-se cu sctiunul de dinsa
Ia spline ce al zice, dac' am vorbi de el?..
Laura.
De dinsul sail de altul, cad mie mi-e tot tina.
Liicila.
Da, negresit tot dna... da... stil Ca totdeatIna
la ape, la primblare cu tata dud esiam
din Intinp We, sigur, pe el I-1
Laura.
EL.. §i?
Luci la.
Ti-adtlel aminte cit de placat era,
cu eta politeta la not se inking?
295
Laura.
Sa. tutelage...
Llicila.
Insa... cu tata se 'npaca.
i vorba 'I Inteleapta cu drag o asculta...
LegatI prin simpatie, detot se potriviatt.
§'asupra orce lucru tot intr'un fel &dial
Laura.
AI fi voit sit, athaopinie inversa,
pentru plitcerea nfimai de-a sta In controversa.
Lacila.
Eti nu voiesc nimica.
Laura.
Atuncl ce poate fi?...
Lacila.
Deatuncl ne vizitedza, de clout ori pe zi.
Laura.
Et, vi? ...
Lacila.
Nil-tile desigur 1 Ce 'I de vorbit cu ele,
Doui copile 'n casa ce tree de frumu§ele...
Un tiller data vine... Vezi to ce proasta slut,
ce pot vorbi 'nprelma? de ploaie §i de Ont...
296
Laura.
Dar tine ti-a spus tie ca pentru mine vine?
Lacila, uitindu-i-se drept in Ai.
Nu to 'nro§1, draguta, is uIta-te la mine.
Laura sculindu-se.
Me inro§esc de cidda. Nu-I zi de Dumnezeil,
deaceea§1 vorbA vecInic sA nu 'IDI vorbe§t1 mereit.
.Thicila.
L licila.
SA 'ntelege, dovadA mai frumoasA.
Laura.
Dar George 'I deopotrivA cu tine §i cu mine.
Lacila.
De mine nu se teme, dar altul e cu tine.
Laura.
Apo! atuncl desigur cu mine '1 se ure§te.
Lacila.
Ba nu, cAci bucuria pe fata 'I IA zare§te.
297
Laura.
Eti n'am simtit nimica: egal pentru-amendfitd.
Lacila.
Ba efi am simtit multe. Nu fina si nici clout
Laura
§i ce -al simtit?
Lficila.
Dar tie nu 'tI plat s'atizi aceste.
Laura.
Ba da, vorbeste nfunai.
Lacila
AlaI bine o poveste
De Paserea albastra...
Laura.
0 O. vorbesti infine?
Lacila.
Eu as vorbi desigur, dar vine nu §titi titre,
Laura.
El lása-m6 si spittle...
Lficila.
Cu tine el viseazti,
298
Laura.
Pe tine te saltitii.
Llicila.
Cu okii tot la tine
indiferent cu-acela ce iese salt ce vine.
Laura.
Dar hratul la primblare, tot mie mi-I intinde?
Lacila.
intirsie, gabe§te ca srt te potita prinde.
Lriura.
Alaturea cu tine.
Liicila.
Dar fdta inspre tine.
Laura.
El pentru tine §dde.
299
Llicila.
Dar pentru tine vine.
Laura.
AO crezi tu?
Dicila.
Desigur.
Laura.
Adeverat se fie?
Lticila.
Adevertit.
Laura.
El bine! 111 spun actim §i tie
ca m'am gindit adese.
Lfici la.
Vicleana! is prive§te.
Laura.
Nu Indritzniam a crede.
Lacila.
Actima indraznqte!
Ldura.
Nu, nu, nu Inc' °data, Si dit-mi un arutat.
Lacila sarutind'o.
Eft am o bucurie mai mare decit tine.
Laura.
AO e, sorioarA, di se prezinta. bine?
Luella.
Prea bine.
Laura.
§i ca. este perfect §i inzestrat
cu-alese maniere?
Lacila.
A§tt 'i, adeveratI
801
Laura.
Vorbeste foarte bine de or si ce'ai voit.
Lacila.
Asti. 'I, asa 'I; desigur un om desavirsit.
Laura.
Al insemnat pe fats. 'I ce aer de blindete ? ...
Lthila.
Am inseinnat, desigur...
Laura.
§i ce delicateta? ...
Ferice de feradea ce-a fi a Int sotie...
Lacila.
Te-asteapt' o fericire...
Laura.
Dar, doamne, tine stie...
crezi to ca o A fie $i tail multamit ?
Llicila.
i de ce nu? ... un flar avtit si pretuit.
Or uncle se propane, indata sit primeste,
am Insemnat c tata cu bine I-1 priveste.
Laura.
0 Doamne de-ar voi ! Aceasta, hothire
302
SCENA IV.
Aceiafi, Notdrul, Mercier qiud din cabinet cu notarul §i oprin-
du-se un mintit sere fisa din dreapta.
Mercier.
Asa dar este sigur si bine eonstatat
SOS
Notarul.
Alegere mai Una nici ca sa putea face.
Mercier.
.Mercier.
De sine sa 'ntel6ge;
aratind pe fficele sale
dar iata-le acolo... tacdre... pot gad...
Le duc scam actisd, pe urma voiu veni
sit pfinem tot la elite, contractul sa '1 gatim
peste un cias sail clout? ...
Nottiral.
Cind vets vol... poftim.
George intra In sala de a§teptare §i sa oprqte cuprins de mirare.
ID6
SaNA V.
Adia.gl, George, Lticila.
Li%cila.
Priveste, sorioarii!
George inkinindn-se.
Aice?... dumneavoastra!
20
1106
SCENA VI.
George, Notarid.
Notarul apropie un scauu, §i face semn Itu George sä 1kdG.
Aceasta parasire
A trebilor nu 'I Una... §titi bine ea la not ..
George.
Cact tata 1 -GI pusese increderea 9n voi.
Notrirul.
Da, negre,itl dar totu§...
George.
Din Ora depart at
de moartea lm, sermanul, tirziu in tiintat...
Notarul.
Era un om de frunte.
807
George.
George.
Asa.
No td, r al.
George.
Atunci pentruca 'n tAta un om s'a increztit,
si pe onoare
No ta r u 1.
En am curajul mien.
Am brate, am vointii, ei bine, void mune].
Pendlul mien e harnic, cu dinsul hrani.
Nu '1 munca oare 'n hime conditianea noastrA ?...
Notartit
Nu pun la indoitila talentul duinnevoastra.
Dar §titi ca a strabate nu e tocmal u§or.
Artistul mica vecinic pe-un drum ingrozitor.
Rival1 Para de namer, pe public sal convinga;
prin Opere inalte necontenit sa 'nvinga;
nici timpul, nice talentul u'ajung ad6se-orI...
Ap6I cite deceptii, desgusturl §i sudorI I
811
George.
Notcirul.
E tinera, 'n convine, frumoasa, cu avere,
atunce, datimi vole_ pozitidnea
George.
Noland.
Asi, far' indoiala... dar ea nu e stapina,
dela parinte ndinar atirna, a ei mina;
i gineril cu socri nu se Area potrivesc,
cad socrii iubesc Muir, ronninuri nu itibese.
Me tern in cazul vostru de vr'o incurcattira,
purtarea voastra poate s'addca o ruptdra.
George.
George.
Notdrul.
Cuv haul e prea tare. Dar legea '1 invoie§te.
George.
Persoana Ore astilzt pe mine me itibe§te
cum m'a§ lipi de dinsa, un rett dacti as fi!
Privirea sa cea blindk vat! cum 8§ suferi!
Si 'I dati sä poarte 'n lame un flume intimit.
Cum ar ascunde-atunce dispretul el curtit?...
Victima datoriel mai bine void cadezi,
dar stima sa intreagti desigur voiu area.
Notdrul.
Pierzind'o, suferinta, durerea I §i mat vie,
(And ye! vede6, ca este a altuie sotie.
George.
A altuia sotie?
Not nail.
Sa poiite intimphi.
Puteti sa o constringeti a nu se infirita?
George.
Eu o cunosc prea bine, respund de-a el credinta.
314
Notariel.
Ce zicep?...
Nocarat.
Adev6rul.
George.
Cram ar fi, primesc.
Onotirea lnainte §i nu mis indoiesc...
Notarul.
Notdrul.
El bine, nobil sutietl caracter stralucitl
Pericolele totite sit 'p spun am socotit.
°mare ar fi soarta ce 11 este rezervkA
pOp sat to -arap deacama cu funtea ridictita.
4i find ce sa poartit a§A cunt to -al purttit,
remine 'n Oka lumii un om prea onorat. Disco intra.
Notarul.
Prea bine, vin indata.
Diatemi intra in studiu.
Veniti, in soeotele sa mai privint odata.
SCENA VII.
Creditoril, Introdap de diac. Pintre ei Un Lubin imbracat dupa
nufnia velcie cu uu lung palten vatuit ; acesta da bratul unei Fete
Latrine pe care o pine pe tin scaun, mazindu-se gi el
ling& (Hasa.
1-ial creditor.
Cinei mil de francl! asculta, ce pierdere adinra!
Al 2-le creditor.
Cinetzeci de mil a mete, far de dobinda inc6.
Cinetzki de mil, nu 't glunta.
I -u it ereditOr eu indiferen(a.
0 :Alma insemmita.
en vioicinne
M'a in alit purtarea §i fata sa curt to
Al -le creditor.
Avea Inca avere, dornenit prirtitire.
1441 creditOr.
§i (Milked de case.
Al 2-le creditor.
Casteluri.
B16
Al 3-le creditor.
Prinzetoare I
1-i¢ l creditor.
Un intrigant de frunte.
Al 2-le creditOr.
Un hot fall de lege.
Nu sa 'nprumata 6mul cind Ware...
I-101 creditor.
Sti 'ntelege!
Al 3-le creditor.
Dar credeti dumnevoastra ca fiiul va plan?
Al 2-le creditor.
I-Ml creditor.
Dar vom pledd... ce zicett ?... desigur vom pledd.
Top,.
Beitrintcl.
Cit ziceti?
Fdta bcitrina".
Sato. 'n cdpet! o sad!
&Urinal.
tea! teal tea!
Ft to
0 sad IT spun, o sata/ .i Inca zestrea meal
318
liatrild.
Ce zestre ! Cum, o zestre! Aceasta 'I zestrea voastra I
_Mita bcitrinii.
Ei ! da! si ce? to ? da, este zestrea noastra.
Boomed.
Pardon, pardon, nimica..
Iiita aatrtnfi.
De-o vrista 'naintata.
Asa gasept ? . vorbe§te...
Batrinul
0 nu, nu, nictodata I
Piita bcitrinci sculindu-se.
Nu se marita lesne o fata fart barn.
1-11 spun : pot! ride 'n pace : am patruzeci de an!!
Tirzia o zestre capett kiar data o gase§ti,
cad lucrurile 'n lame nu yin chid le dore§t1.
Oral cunoscitt °data gentila si frumoasa,
dar zestrea era mica §i fata sint remasa.
Drept zestre rumeneala, obrazul tinerel
amorezati o mie, dar nict un barbittel.
Sosl 'nsfirOt hi zestrea, si astazi cind am WI,
ce pot sit 'mi folosiasca : am patruzeci de am 1
Reteictd.
Frumoasa vrista inch.
319
Fata biitrin'd.
Ce lingusire amara!
Bittrinul.
0 sfita mii de lei! Frumotish suniusoarA !
Fat(' biitrina.
Mi-ar fi plactit mat bine o vrlsta mat usoarti.
Ar fi plAtit desigur mai mult o primavAra;
dar incurind sperAnta aceasta va peri,
la nastere-am fost fa,tA si f ita voiii muri.
Bat, inul.
01 dac' as fi mat liner! atunce al vedeal...
§i inima §i suflet le-as pine, doamna mea!
SCENA VIII.
Aceing, Noland, George.
1-ful creditor.
Tacere.
Al 2-le creditor.
Ascultati...
320
George.
I-ifil creditOr.
sit 'fla (Litt actima vole ca mina sit ye string.
t-i apnea mina dreapta; al tbile creditor i-i apticii, mina sting,
§i top creditorit se intrOc, care mat de care a stringe mina lui
George.
Bittrimtl.
Purtarea dumnevoastrrt cu lumea tu'a 'npacat.
l'ata bittrinii.
Cum s'ar mthdri o filth cu-asemene UAW, !
I-fill creditor catra George.
De-un ailduros prieten cthd vei avea nevOie...
Al 2-le creditOr.
De-o punga, de un aline... sii'mt split §i sa'mI dal voie...
I-inl creditOr.
Al 2-1 creditOr.
Asemene §i el ..
Sit nu lutitt pe altul.
George.
Al 2-le creditor.
0 fapta ca aceasta, inveci va straluci !
Lint creditor aratind pe nottir.
Asa dar ieste sigur si domnul va plati?
George.
Cu punctualitgte la terrain si la ()Ara.
Taft creditorit Cu gills mare.
Sä Inplineste astazi I
George.
SCEN..1 IX.
George, Notarid,
George.
SCENA X.
George, 11Totartil, Mercier.
Mercier.
Saldt i bunk zioa I Ei I ptisu-v'ati la cale ?
Catra amindol.
Cum este sAnAtatea?...
Note rul.
Prea bine, multamim.
George.
Am termini t cu din§ii.
.211ercier.
Acarna, sa vorbim.
George, stind intre amindol.
Ask! dar mat nainte dator sint sa ye spun
mijloacele de care ell Inca mai dispdn.
Chid no! vorbiam asarA de dulcea mea sperantA
sa ved realizata aceasta aliantA,
adeverata stare eu Inca n'o stiiam
324
Mercier.
Mercier.
Vet sti ca !heel mele eu pururea i-am dat
ntoravurt, gusturi simple, iubirea de barbat
si dragostea de cask...
George.
Mercier.
Sint incintat ail spine ca stima mea adinca
si admiratiunea in curs de-atitut am,
a fost pentru persoane, nu insa pentru bam;
cact banii slut adese o trey ba de not*.
Cind Omni de onoare e om in orce loc;
325
George, en bucurie.
Atunce n'am nimica...
Mercier
Cum crezi c'4 consimti?
Orcit de mult In dki-mi un om ar straluci,
§i fdrA de onodre, ce singura. me 'ncinta,
sa intru 'n aliantit! Aceasta me 'nspdiminta.
urmind inainte cu to staruintele Itu George de a vorbi
De-4 fi avnt In fata un tin6r onoria,
dar fa'ra de avdre, altul defining,
omit de bogg fie, In grabs al atid
din amindoi pe care de ginere-a lud.
George, en ealdiurt.
0 cit.& bucurie! Ce fericitit veste.
MC umplu de sperantil cuvintele aceste.
Consider& onoarea ea tin prinos ceresc...
Deaceia datoria Intredgit o plittesc.
Mercier.
limm 1...
George.
Mercier.
Ce zici? o doamne sfinte! dar lucrul nu'i sfirsit ?
George.
Mercier.
Nu... da...
327
George.
0 datarie onotiret pdrintesti.
Name lui mien o pita!
Mercier.
La dracu! prea degrabli I
Notartil.
Ce insemneazit sama?...
Nimic, far' Indoidla! la om to utta-acama.
Mercier.
i omul dar i banii eu nu despretuesc.
Si este foarte bine cind ele se unesc.
Notdrul.
Da. Dar adineo:ire, eu bine-am Inteles ?..
virtutile, nu banii pe lame att ales.
Mercier.
AO. desigur... ins?...
828
Notviral.
Mercier.
George.
SCENA XI.
George, Not(irul.
George.
Ce zicI ?...
Notfiriti.
Ce zict actima?...
DA! lucrul nu). curdt.
Notdrul.
Actul al III-la.
Un salon la Mercier.
SCEN.1. I.
Bodo lf, Mercier intra, urmind o discutiime incepida.
Rodolf.
De noptile-acele ill mai adaci aminte...
Clnd not eram de straja? Ce vesele cuvinte!...
Mercier,
Defeat nu mai tin minte.
Bodof.
Cum timpul a treck!
la cri§ma din respinteni ce inseam mai flick,
rideam, beam inpreana adese-acole,
oar dupa mash vesel cIntai pe Beranger.
Mercier.
Defdliu nu mai in minte.
Bodo lf.
Mercier.
Asa adeverat.
Rodolf.
Efi nu pot presuptine ca azi al refuza,
Tin om pe care insusi urmezI a-1 admira.
334
Mercier.
Departe de aceasta. Atita e de mare
s'atit este de vie a mea inflacarare,
Inc It me 'ntorc cu sila spre moderatidne.
Combat entuziasmul Kin ptra ratitne.
Casatoria cere sa al en ce till,
gindind lit copiliip ce 'n urmri vor veni.
Ar fi o Injosire imenului sa dal',
de tel placerea ntimal, capritiiil care '1 al;
aceasta datorie si sfinta legattra
sa alit '11 interesul s'a fiilor cultUrii.
Cad a li da vitita c'un viitor sante,
un egoist o face, eft insit nu o fac.
§i cred c'amicul vostru e plin de-o mindra WA,
de-a nu cadet vre'odati in astfelitt de grestila 1
Rodolf.
SA me feriasca domnul de-a ye contraria,
dar spimeti citf in Mine atunci s'ar Insura?
Illercier.
Cu-atit mai rea, iiibite.
Rodolf.
Orcum ar fi... dar mie
i-mi par nepotii voqtri scutiti de saracie
si frica dumnevoastra...
Mercier.
Me al de prea bogat.
335
Rodolf.
S'a vorbit
336
.Rodolf.
Prin fraud' adumita...
:Mercier.
La asta nid gindesc.
Rudolf.
Cu toate-aceste '1 bine sa nu ai indoell.
Mercier.
Nu 'I vinovat copilul de-a tatalui gre§eli.
.Rodo lf.
Dar cercetari anfime, §i lesne vett atla;
ce sa graie§te astazi pe socoteala sa,
§i ce caracter tire..
merc;er.
Desigur calomnie!
Rodolf.
0-1 is copila voastrii cu-aceia0 bucurie ?
Mercier.
Copila mea 'I crescfita in sentimente bane,
Ea face totdeafina ce tatal el 1-I spfine.
337
Rodolf.
Vezdtu-s'ad veodata?
Mercier.
Desigur, s'ad vezdt.
De (Mut sad tree or 1.
Rodolf.
Nu este de crezdt!
Ginditi! de-a treia oda copila l'a zerit
§'Indata ca prin farmec ea l'a §i indragit!
De-a treia (Ara, ziceti, ce timp indelungat
ca sa cunoasc' o mut pe-alesul ei What! ..
sa '1 afle caracterul, reciproc sa se lege
prin inima, prin suflet deajuns, O. intelege!
Can fara de iubire §'o lung& sinpatie
n'a fost pe lime Inca, cum §titi, cash'torie!
In legatitrI de-aeeste cind intra cineva,
nu cred di face bine, u§or de va intra.
Dar ce zic! Cind copiii de tree on s'ad vezdt,
nu poate fi 'ndoiala, deajuns s'ad cunoscdt.
In asta siguranta §i viitoriiil zace,
o vizita, mult (kali §i nunta sit §i face!
Mercier.
Putin risul acesta me Aped, pe mine;
eu fac cum face ldmea §i ldmea face bine.
Rodolf.
Atunce sit 'ml dal voie sa II spun actim §i ed
22
338
_Bodo lf.
Asa este, 8.0!
Copila vrea pe George si George o itibia.
Caracterul sett nobil si sufletul sMi mare,
deajuns a dovedit'o frumodsa sa purtare.
Dar pentruca aceasta acUrn 1-1 saraceste,
In loc de admirdre, dispret, in vol gase§te.
§1-1 preferiti Indata moravuri Indoiodse,
un om ce-abie cunoaste cu-avere dubioasiti.
Am Intel& desigur si e adev6rat
ca fiul nu respunde de-a tatalui pack.
Dar is gIndeste-actima: compara-I pe-amind6I,
deosebirea 'n fapte si vel veded, apoi,
ilnul de bfina voie sarac r6mine 'n Hone,
dar scapa de oprobriu a Walla sett name.
Tar celalalt profits, nu preget' un moment,
sa is o mostenire prin triplu faliment,
si din avert furate! Socoti ca s'a sfirsIt?
Defeliu, pe dinsu 'n casa Indata l'aI primit.
Desi nu '1 cunosti Inca, de ginere '1 okesti.
Alergi kiar dilpa dinsul, proptinerea primestI.
Nu 'ntrebi data copila consimte, I-1 voeste,
chid stir ca ea desigur pe George 1-1 iubeste.
De 'I place, de nu 'I place, nimic nu vrei sa spai ;
vointa parinteasca dincontra i-o
Unirile pripite .ce fac cu inprudenta,
atrag prin ele ingsi amara conscuenta.
De ce strigatl atunce s'atit ye desper41?..
de tristele moravuri de ce ye revoltati?
340
i de sl 'ntimpl' atunce
societatea noastrA in rele sA s'arunce,
gre§alele acele ce-atit le oslnditl,
a voastre slut desigur cam voi le faptuip.
Am zis.
Mercier.
i-mi pare bine!
Rodolf.
§'acilin o sl to las.
Farintl fall de minte, adio, bun remas.
Mercier.
Me 'nkin cu sara banh.
Rodo lf.
SCENA II.
Mercier, Bulgur.
in vorbe n'are domnul morali nici stiinti...
Volterian desigur, om file de cuviinta.
intra Maim §i Lfici la.
SCENA III.
Mercier, Laura, L(cila.
Mercier.
Bine-ati venit, copile, si tita v'astepta;
intrati, intrati acfima.
catra Laura
Am sh It vorbesc ceva.
intei o tualeta... sit fie ceva rar,
avem la mash astizi pe tInerul Risar.
Lacila, cu intristfire.
0 lloamne, ce p6cate!
Laura.
Eti nu ghsesc nimica...
342
Mercier.
Dar trebul se gasesti.
E 'n stare sa to creada ea esti curat o proasta.
Li'cila, punindu-se In dosul lui Mercier gi a Laurel cari statt
in picioare.
Acama pentru dinsul o add si eit aceasta.
Prin contra judecata cred c'a sa trebuiasca
ea el sa taca ninna1; ea namai sa vorbiasca.
Mercier.
Desttil, destal actima I
Laura.
Nu pot sa me prefac.
Neavind nimic a-I spline prefer atunc! sa tac.
CacI inspiratitinea cu total 1 -mI lipseste.
Mercier.
Cu George Ina vorba Inveci nu sit sfirseste.
Lticila.
Asa e totdeatina c'un om inteligent.
Cu prostil cine poate se fie elocuent?...
Mercier, eltra Lticila.
Tacere, Inc' °data! to -am intrebat pe tine?...
dila Laura.
Eti still ce span, copila, asculta-me pe mine,
Increderea to oarba in mine sa o pal,
343
Mercier.
C'o fad nu mai merge acarn la minastire.
cu un ton foarte blind §i rugator.
Dar vei lila In Barna aceasta rugaminte,
ce 11 fac pentru-al ten bine, copila mea cuminte,
si drepturile mele astfeliu vei bucura.
Te las actin], adio.
o sarati pe fruute gi iese.
SCENA IV.
Laura, Lacila.
Lucile se scodla, se uitft ddcit Mercier a elit, apoi se intoarce
ling sori-sa.
Lticila.
Pe George nu '1 iubesti ?
Laura.
Eu singura stiti namai....
346
Llicila.
De ce dar nu vorbe§ti? ..
Laura.
Dar spline ce sa fac?
Liccila.
Eu dad. 1'a§ ittbi
i-a§ spine verde 'n fats §i m'a§ inpotrivi.
Kiar daca ar aduce puternice armate,
i-a§ spline: tata drags, mai bine-acin me bate,
mai bine me ucide, dar pe Ri§ar nu '1 ieu.
Laura.
Da tata dnd me rotiga... ce mai pot face eu?
Lacila.
Atita sa 'mt spin ntimai, iubita sorioara,
to to mariti actima sail tata se insoara?
Laura.
Ba eu, sa intelege...
Dicila.
§i sa 'mi mai spun pe cine
prive§te viitOriul?...
Laura.
Et! negre§it pe mine.
846
Lacila.
BarbatuI tea atunce tu trebui sit 'I ale'gi;
tu vei tral cu dinsul, acam me intel6g1...
si binele si 1.6111 pre tine to priveste.
Laura.
Dar cum sa 'I calc vointa, rind astfel poronceste ?..
0 fats nu dispane de drepturile salel
Lzicila.
Laura.
Defdlie, nu cred...
Lticila.
Dar trebui barbatul sa 'ti itibesti?
Lcittra.
Desigur, fara asta.. ,
Licata.
Atunce cum gindesti
ca dragostea sa poke prin ordin capita?
Amor din porunceala veztle al undeva? . ..
in asta nu se 'ncape nici sfat, nici rugaminte,
nici ordin cit de mare ; aduna tine minte
ca nimene nu stie pe lame pan' acilm,
de ce itibim pe Anul, pe altul nicideciim.
incontra ta, asculta, Incearca-te-a itibl,
si eil 1-mi pun viata ea nu vel izbutl.
WA tu, un tata, stie intelepcifinea vidtei,
dar a uitat amorul, mindria tineretel.
El au iiibit odata si azi nu mai price')
ca dragostele-acele pentru copii India.
De ce crezi di natura o inima ne-a dat?
cu simturi, c'o plecare de ce ne-a Inzestrat ?
§i este care 'n lame ceva mai fericit
ca dragostea in cask romanul legiuit,
ce leaga dont inimi pe 'ntreaga vecinicie,
si singur Intruneste amOr si datorie.
348
Laura.
Chid s'a sfir§lt romdnul adese te-at cait:
barbdtul f-ti remine, amantul a pefit!
Dici la.
Laicila.
Atunci, t-ti spun acfima, pe George nu '1 iube§ti.
Laura.
Ea namai tiu aceasta... §i cit nice to ginde§ti.
Dar renuntind la dinsul f -mi sfarm itibirea mea,
§i multe lacrimi thnic de-actima void varsa I
Dar singura dorinta ce azt i-mi mai permit,
e ca s4 §titi de dinsul Ca este fericit.
Dicila.
Ah! vorbele aceste revolts pe cei tan,
eu n'am ca tine 'n suflet virtuti atit de rani.
Intro George.
A! bfina ziva George...
851
SCENA V.
Aceiagi, George.
Laura.
0 Deamne!
George.
Ce-am afldt!
CA te mariti... si Inca... darnu'l adeverat I ...
§i un capriciA podte dar, sigur, l'ati respins
I
George.
Ei bine?
.L acila.
Linisteste
sufletul seu, sermanul, i spane-i, hotareste
ca pe Risar acela nime nu vrea sa '1 iee ;
ainre sä se dad. sail ante femeie.
George catra Mena.
Ce vorbe 'ncintatoare 1
Lacila.
Ce sttii In nemiscare 1
trecind In partea lul George.
CUraj §i Inaintel
353
Lad la.
Dar drepturile care
le are un parinte?...
George.
Laura.
i-mi indeplinesc numal, o datorie-a mea.
George.
Laura.
Dar ziva va vent
ca dot amid in pace atunci ne vom privl.
George.
Nu cred di vre odata...
Laura.
Inveci nu to -oiti uita.
0 shit devotatit in mine vet did!
356
George.
§i pentru totdeatina 1
se gateilte s6. Asti, dar se opre§te in flita Lucile' mire I face
semn sit mai stea.
Laura.
Ba nu, la revedere.
George.
Ce zici? la revedore?... I-ti este in putOre...
intorcmdu -se
Voitt observa deaciuna copila sfiiciozisa,
cum s'a skimbat in fath-mi in soap credinciodsii,;
cum, ling dinsa vecinic barbtitul triunfeaza,
cum, ramend, placiltd, copilul aliiptedza.
Privili§tea aceasta mult Infrumusetedza.
Chid martor e amantul ce-ascuns sä 'nfuriaza
sd, vezi atunci, sdrinfinul, ce (Ski gelosi aratd,
plingind o fericire bdrbatului pilstrdtd.
AO cind vel da totul credintei conjugdle,
mi -i aruncd, §i mie pomene ainicale.
Cu farmiltari de-aceste eil me volli multrunl,
decenta pentru mine, iar pentru el orci.
Oi nu, nu am in mine un simt atit de shut,
twit sit joc, cum trdbur, rol jalnic pe pdmint.
Nu voitt sd, lied atunce, prin nunta, profanata,
o frunte ce-adordsem naiva §i curatd.
Laura.
Aceste vorbe crude, bliza tremuratodre
357
George.
Seculul acesta I pe sine sa 'ntelege :
pe cel sitrac 1-1 IAA, pe cel avtlt l'alege.
Laura.
Esti crud si filra mile,.
Lacila.
Latribui, necremit,
plecari si sentimente ce 'nveci nu le-a avtlt.
Laura, catra, Lucile.
Oh 1 du-me de aice. .. simtirile-ml se curma.
mitre: George, depe pragal ti§ei, li plingind
Nu merittim desigur lovirea ast' din urma...
Te iert cu toate-aceste si cred ca to '1 cal ;
0 cind me vei cunoaste mat bine vel gludi. i6se.
Lacila.
inainte de a ie§1, se apropie de George 1i sty, nemi1cgta.
I-11 inteleg durerea, to piing In curatie. idse.
George, stind nemirat.
Eat pentru totdeafina a altuia sä fie! ...
Remine nemilcdt §i tiktit.
359
SC1NA VI.
.Rodo lf, George.
.Rodolf.
Miselete.
TrAdArei ca, pe fiitit, ea Insasi consimteste.
Rodolf.
Dar nu to mai gindi.
George.
George.
Pe dinsul 1-1 prefers I priceapa cineva ...
Rodolf.
Aciim ysi to aiarea, rezbana 11 tot ash.
George.
§i incurind e nunta, ni ziva still name
Ohl voiti muri desigur.
.Rodolf.
Bodolf.
De mii de on la dreptul mai mull mi-ar placea mie,
placiita, mai viodie, cu-atita energie !
George.
Ce-o sa me fac deacama ?
Rudolf.
Asculta gi gindeste ;
861
Rodolf.
Viata astazi !nape pentru tine.
Amara 'I incercarea si cite dupa, sine....
362
George.
Actul al IV-le.
Tin salon la notar; un salon de joc care serveste totdeodatd, §i
de mild de reptios. Canapee pestetotlocul. Sit vdde balul prin
fisile deskise in fundul scenei si pe de laturi, balul ieste in cea mai
mare misctire; in todte pdrtile contradanturI. Muzica sd (aide.
SCENA I.
Notcirul, trel persodne cu dinsul (adici acdle persodne care erg&
In George la incepdtul actului I-iu). La o masa de joc la stinga,
mai multe persodne joacit carp ; printre acestii, 6mul de stat si al
4-le credit6r.
AO? . ..
Nottirul.
Adeverat.
Frumodse toalete, figdri de admiral.
Al 2-le personaj, al 2-le amic.
Dar mai cu sama clout retrase, frumusele...
ce staff In colt, deoparte...
Cel I-id amic.
i cum se numesc ele.
861
Al 2-le amic.
Cea mare 'ml pare mie
cu okiI plim de jale §i de melancolie.
Notarul.
A cunoscat durerea : prezent obositor
§i suferintI ascunse mai marl in viitor.
Al 2-le amic.
§i pentru care calla, ?
Notarui.
Ea este maritata ;
In dragostele sale a fost contrariata.
Cad tata-sett cu sila i-a dat un sot jalaz ;
un om brutal, selbatic, §trengar, prost §i hursitz.
Al 2-le amic.
I-ml pare reit, sermana ; to chid ? ...
ArOtartil.
Dar putint61...
365
SCENA II.
Aceiafi, afar& de Notar.
SCNA ra.
Jucitorii de call, la masa de joc.
Ontu2 de stat.
Ce lucru necrezgt !
Ce fericire, George! .. demult nu te'am vazdt.
George,
Triii escretras.
Omut de stat.
§tiu bine, eu toate le-am aflat,
dar, 1 -mi addc aminte... si toti to -au laudat.
George.
Am fost la voi °data, dar n'am avat onoare.
Omul de stat.
!qui pare r6ti din millet ; cu ce-as putea eu ogre
sli 'ndatoresc pe vekii11...
George.
Omul de Stat.
Sa podte...
George.
Mi-ati fost prop& °data
mid functifini pe care atunci le-am refuzat.
Dar kipul de ved6re al soartel s'a skinbat,
si astazi, ca atunce, dac' ati binevol...
Omul de Stat.
Ell trebuid atunce ingraba a primi.
De locuri azi multimea sa afla insetata,
vacs* cea mai mica in pripa 'i ocupata,
tuft kiar cel cu sprite astept necontenit.
George.
George.
Raymond!
Oinul de Stat.
I-1 \red adese; de patru on pe lima ;
skinbind finul la altul, petrecem inpretina.
El intelege starea si timpul de actn.
Sirntind ca cu principil nu merge nicidecitm,
asprimea In moravuri, morala acea vie
to duc ntimai la lipsa, si drept la saracie.
Pe Omen' sa condnca acitma s'a lasfit;
curentului de astazt de vote s'a pleat,
dtipa pla.cerea lfunel el azi se reguleaza,
si thipa timp si otimeni se skinba si lucreaza.
In timpul anarbiet era socialist,
bisericos e astazi si sinter regalist.
Un comitet de doamne, fondind evlavios,
pe tinerit 1-1 crest° in simt religios.
Altfdliu om bun §i vdsel, iar sexul 1-1 iube§te,
de sufletele noastre rnerat sa ingrijeste;
nu lasa o placere, si nu 'I un prost, amice,
de -aces ce vecinic kiama virtatile antice ;
nici s'a inptis veodata in Mina de Roman.
E om cu simt si spirit, un bun contimpurgn,
si merge inainte...
George, in parte.
Cum toate se skinbarit I
Actima el pe mine, m'ar da de spete-afara.
371
1'441 creditor.
Frumodsa casa are!
Al 2-le creditor.
Ce splendide salodne 1
Al 3-le creditor.
Ce lux! ce stralucire 1i vezi cite persoine 1
Al 4-le creditor care era la masa de joc, la stinga, se scoala, ;
al 3-le credit6r vine spre dinsal, salutindu-1. Amind6i stall la stMga,
pecind ceilalli stall In dreapta.
Al 2-le creditor.
Cu-atitia bdni mai bine si-ar fi luat mosie.
Beitrinul.
Pentr'un notar nu merge, .. §i e o nebunie 1..
Yn timpurile noastre, burghejil de atunce
nu se vededu pe baluri averea sa '§1 arunce
ca principii, ca ducil, iar treptele erail
in totul observate: negutitorii stet
la tejgheldta lor, notd,rul se tined
in stadiu, fiecare cu rangul ce aved ;
gi balurile, luxul ertig pentr'un magndt.
Dar Revolutianea pe todte le-a skinbat,
stricind moravun bane in citevd moulente ;
deaceea vedern astdzi atite falimente.
George, apropiindu-se.
Ve salutez.
TO se scoala 001 salata.
373
George.
El bine, nimica n'atl pierdat?
1447 creditOr.
Dec lar ea, mie anul nimic nu mi-a sertzat.
Al 2-le creditOr.
Vorbiam adinioare §i cu respect eitam
un name ca al vostru.
George.
Cita placdre am I
.r-iid creditor.
N'aveti a face sigur cu IV §i cu ingrati.
George.
Priete§ag §i stima fiindca 'inT aratati,
sa ye propan acama o treaba minunata.
toy se pun in jtirul sett.
Din bfinurile tatei o fabrica remasa,
pentru hirtie find aname-o inventase.
Cladirea asta mare se afla neactiva,
cu pierdere s'ar vinde §i este productive.
Dad. void aeama sa, me inprumutati,
k;i clout mil' de galbeni pe ea sit 'niI adunatl,
1-fill creditor.
Sint dobitOcz cu totii, 1.61 apretuitor'l 1
George.
George.
Prea bine.
eatra al 3-le creditor
Dumnevoastra?
Al 3-le creditor.
Cunose ace uzina,
o proasta conbinare i sigura mina.
Ati pierde tOtul, credep, §i nol n'ar trebui,
in interesul vostru, cu barn a ve 'nlesni.
Dar pentru orce alta sint gata sa jertfesc ; ..
la interesul vostru ell singur me gindesc.
Salk& §i se dime rdpede.
George.
Prea multi 'ndatorire.
Al 4-le creditor.
Cum firge, ce ru§ine!
376
ZgIrcit faradelege I
catra George.
De-as fi bogat ca dinsul, si ail vorbi cu mine,
n'as nice nici-o vorba....
se dace repede.
George, In parte.
,,'acesta a zburat;
umilitoare cererl destill am Infruntat.
mergind spre grapul ce]alalt de creditor] ce sint de fats. Inca.
Aciim mergl Inaintel calicule, paseste!
§i pAn' In fund dezgustul Inghite '1 si sfirseste!
intra al 2-le creditor, care 'i gtita sl idsa dupa ceialalci.
Ar fi o nedreptate, zicedt1 odinioara,
sa m'adresez la altii, si dad. bunaoarb.....
Al 2-le creditor, cu multi parere de r6ii pe fata.
Un prost vecleti In mine, s'acaina me caiesc,
Inkipuiti prostie: m'apac ca 0', cladesc.
i singur am nevoIe de WI cu Inprumilt....
§i criza...
Al 5-le creditor.
Da!
Al 6-le creditOr.
Da!
Al 7-le creditor.
Criza!
Al 2-le creditor.
Cum nu s'a mai vezdt!
377
SCENA 4.
Capitalistul, George.
Capitalistul.
Amice, banaziva; da ce vorbiiii aid
cu carnatarii ceia, bursari §i toti calici ?
George.
Voiam sa 'ncerc la din§il a face-un inprumat.
Capitalistul rizind.
Ohl vtrsta tineretei I candoare ... mai facet ....
Crededi ca sa 'nprumata ma . ... far' de-amanet,
pe-a anui om talente, pe simpla probitate I ...
La §coala, dng, drag, aceasta sa mai polite.
Al azi Teo ipoteca, in fonduri de Meat?...
Chid 41 spuneam atunce, de ce nu mal crezat ?
N'ai fi in stare asta! Asculta-me pe mine,
avddi in mina zestrea, §i cind o al, e bine.
Dar insfir§it ginde§te la sfaturile mele,
am sigura credinta, to pot scapa prin ele ....
la camataril ceia, la top te-ai adresat?...
379
George.
Nu-mi mai vorbi de digit caci tot' in'an dezgustat.
Capitalistul.
Cred c'ai unfit pe anul.
George.
§i care e antime?...
Capilalistul.
Ei creditodrea noastra... mat e §i ea pe lame.
George.
Capitalistul.
Defel, vorbesc cum trebui. 0 mire fericit 1
CAci nobila-ti purtare in pieptu-I a trezit
o admiratiane de care e nebana,
si allude tea faluic, in inima-I resana ....
Ca victims suptisa asteapta 'n calea ta,
sub jugul insotirel cu drag se va plea.
George.
Cincizecl de dui nu-1 glama.... trecati ash, ?... si deci ...
Capitalistul.
Pardon, abi6 acama, cinci peste patruz6c1....
Si nu stia dad. Inca II are inpliniti ...
George.
La dracu 1 ..
Capitalistul.
Ce 'nsemneaza mal desi sail mai rariti 1
Female pe lame ca florile se tree ;
amOrul fage iute si Anil sa intl.& ;
c'o rara rapejane! Iar zestrea ne r6mine ;
nu piere niciodata, si, mine, da I kiar mine,
o stita mil ... o salt si in numeratoare.
George.
SA fii bArbatul unei femel cincagenare I
Capitalistul.
Able de nOul lustri cel mult ... si bag 'n sama ...
George.
Dar astfel prectim este ea pale a'mi fi mama.
381
Capitalistul.
George.
Vat 1
Capitalistul.
George.
Capitalistul.
SA dorml pe-un pat cu borte si fail de mita.
cu'un leu pe la locante cum pOtI sA te hrAnestI;
s'astepti o Mina bAna sAII vie din senin,
cincIzeci de Mut dejimul, si ApA 'n loc de vin?
George cu indiferenta.
Ce'mi OW
Capitalistul.
Cum, eel". pasA ?... ce elegant era f ;
arati ca un cinovnic cu hAina care-o al.
George cu ciuda.
Asa-I!
Capitalistul.
AsA-I, de sigur ; cum esti azi inbracat,
c'o Alga te asamenl... de ce nu spuI culla ?
Artitindu-I prin ula din fund pe tinerii aril se primbit prin bal.
Pun ramAsAg ca luxul te fAce simtit6r.
si ca, ti-e dada astAzI pe eleganta ion
George.
Capitalistul.
EI1 dragul mei, actima a al hotAriri r6pezi ;
de cuceriri visate e timpul sa te lepez1;
383
George.
Adeverat! nici dna n'am mal vomit, amice.
Capitalistue.
§i multi dinteacei oaspeti, slat astAzi kiar aice...
Vorbitu-ti-a vre Mini sail mina ti-a Intins?
Nici to cunosc actima; treciltul tot s'a stins.
George.
in cdlea mea adese pe multi am intlinit,
dar tinul, track anul, cu mine n'a vorbit.
Capitalistza.
Asa, cad se stii bine: un om prea onordt,
lovit de saracie, e un pestiferdt ;
nici anul, vezI nici tinul! ba Inca ce -au fault?...
cum to -au zarit... la ftigal... cu okil i-am vezdt.
George.
La ftlga I .. ,
Capitalistea.
Da! fugira! si repede... asa.
Temindu-se, desigur, sa nu le cell cevd.
George, sculindu-se cu minie.
Slugarnici, mizerdbili ! se pun tog pe fugit!
Ei cari-odinioara atit m'ati obosit,
cu lingusiri nedemne, ei,... ce me laudati,
ei caril I-mi beau vinul §i pinea 1-mi mincAd.
A§ vrea din nog averea 0 , o recapet azi I ..
385
Asteaptil-me, te rog.
25
386
Capitalistul.
Dar Itisti-me pe mine ....
Sa to condik acama fit sigur c'o fi bine.
George.
Cincizeci de ant, la drzicu ; prea mult fti spun, cinctzeci.
Capitalistul
Defel, ti-am zis ca thimar dud peste patruzeci.
George.
Macar de-ar fi, la dracu! vr'o zece mat putin!
Capitalistul.
Da bine, nu-i tot !Ina ? iti.spun a nu's deplin ....
George zimbind.
0 fats, z611, batrina!
Capitalistul.
Nu esti Wet siirac?
George.
SCP,NA VI.
Rodolf.
George!
George.
Rodolf!
Rodolf.
Aice, eu nu te parasesc ;
pe urma to en pasta din pas te urmaresc.
Ce e prostia asta? el, pentru Dumnez6ti!
Vrei sit te 'nsori c'o baba? ce e de ettpul tea ?...
George.
Rodolf.
At tras onestitdtea §i aprobarea ta.
Cind omul face-un bine In el e plata sa.
U§or ar fi atunce de-a fAce-un bine 'n lame,
cind l'ai facia sa cdpeti sail plate, sau rernime.
Un bun convert, de sigur, atunce at facitt.
George.
Ce'nn spat de aprobare? Da bine, n'ai vezat
cum a fugit de mine aced necredinciotisa?
Rodolf.
Dar fapta ta remine din tele mai frumodse.
§i astazi cu mindrie, cu fruntea nepradtil,
§i pace sufleteasca to -artitt la Minn toatd.
Al un amic ca mine§i asta e cevd
pe multi n'ating cu dinsa... stir bine dumneta
390
George.
Kiar astazi crada soarta mai tare me loveste.
Cu dinsa fate 'n hita aici me Intruneste,
ea e bogata, mindrh, frumps inpoclobita,
iar eti sarac, ridicul, cu hi Ina ponosita.
Ea stie si zimbeste la eel ce-o Inconjor,
de dinsh admirtita, cu totii o ador.
Rodolf.
Te 'nsiili, iubite George, cel ce ti-a spus nu stie,
cata mat mult sa plinga si singura sa fie.
Eu am vezut'o Insurni....
George.
Ask adevarat?
Rodo lf.
George.
Asa 1-1 trebuieste.
I -mi pare foarte bine.
Rodolf.
i §til cit kieltuieste?
Cu cartile si jocul... un lux inparatesc,
cu cal si ramasaguri femeile '1 jupesc,
iar socrul seu se 'ncrede si tot 1.1 1nprumatii.
I -ti spun, un an va trece si el va fi bancratti...
391
George.
Cu-atit mai bine, frate, mal cu-atit mai bine!
sint fericit sh aflu c'a plinge dupa mine!
Rod° If.
Bodo 11
Sit poate, dar stir bine eu nu to -oitt lingusi,
am observat progrese si creel ea izbuti.
Lucreaza I
George.
'n a§teptiire cu ce sa me hranesc?
392
Rodolf.
Dar punga mea nu este?. .
George.
Aceasta n'o primesc!
SA, te lipsestl pe tine ca mine de srmic !
Rodolf.
Cell pasrt, dac' i -mi place cu dragoste s'o fac?
George.
Abid 't,I ajunge tie... dar fried pentru (101?
Rodo lf.
Ia lase -me, asculta, ne-om invol apoI....
Pe urma pots da lectii.
George.
En lectii?...
Rodoif.
De closet-nil.
George.
Sii, imblu pe la case ?
Rodolf.
Si WA te s'insemn.
§1 ce I este rusine?... pe In particulari;
cunose mai multi ce-asteaptii, si foarte Vim scolari.
George.
Cum, lectii cu ndirctitt ca nidestiii de scrimh?...
393
Rodolf.
Nu te 'nteleg, amice, aceasta e o crim6...
George.
Eu sa primesc o letifa? sa intru prin salodne
respectuos si timid ; apoi s'ascat creioane,
sh 'nvet elevit Mitest si fete mititele,
si sä lndrept desemnun si proaste acuarele?...
cum te-at gindit veodata?...
BMW.
A ! iat' acarn, as'a
Ne place-o munch puma' (Intl glorie ne At.
Aphiusele namat ne place sh gonim.
Dar munca cea modesta cu care ne lirdnim,
ne pare injosita. Atunri is sama bine,
mIndria pe om pierde, asculta-me pe mine.
George.
George cu zbuciunuire.
0 domnne! ca atunce dde at mat fi Want...
Dar am %cat prostia si n'am speranth!...
Rodolf.
Cum?...
George.
Da, negre*it, atunce c'o falniea sfruntare,
desfaprind la lUme hidotisa mea purtare.
*I crada josnicie in care am digit,
le-a* zice: ca voi astazi intocmat am fault;
*napdni prea onordbilt! o frltii mei! a*tt!
Un loc, 1.111 loc, degrabd! primiti-me 'n °ltd.
§i eti sint dintr' al yo*tri! Tu, domnul men, ascultd:
nice Idge, nice principii, dar lingu*ire multa;
spinarea mladioasii! *i singura to lege
ti-a fost inaintarea aceasta sti 'ntelege!...
!
George.
Ett fiber! pentru mine ... o lectie niai mult...
Rodolf.
Ce vrei sit ziei eu-aceasta?
George.
George.
Nu cred nimic, amice,
ci cred cit este timpul sit ne oprim aice.
398
SCENA 'VII.
Bodo lf singer,
Ingratul! si reit suflet!Dar nu, e aniitrit;
are fiigurl morale si trait' lecuit.
Ce inimh-I atita de titre si de bunt",
pe care si n'o piece niiprasnica furthnit?
Copil ! nenorocirea insist este vio:ie, negresit.
Atunci ca de nn bolnav e bine shThgrijesti;
sh'l dtici far' sa to simtit ash Melt sit creitch
CA singur se conduce, iar mina sit n'o vada.
in loc sit fil" cu dinsul si blind Si induritt;
ca pe-un copil la scoitla eh l'am admonestilt.
§tiindu-1 susceptibil, din contra it jignesc,
cit face-o josnicie vroind sit-1 dovedese!
Acesta -i amor propriu! gresala e a mea,
sint reit amic, §i George prea bine imi ziced.
El bine, atunci ingrabit alt mijloc sit ciithm,
a mea nesocotinth astfel s'o indreptam I
Lucila §i 'Aura, la brat, tree prin stila de bal,
in fundul teatrului. Rodolf, le zitire§te, face tin sewn ca.
la un om carte ii trice prin minte o iddie mintuitotire;
se dace rapdde inspre 61e.
399
SCENA VIII.
_Ueda.
Veniud inaintea sane' cu sora-sa.
Dar de ce este vorba?...
Rudolf
0! pentru Dumnezeu....
De un amic al vostru, de un amic al mica,
e vorba despre George ... ,
Laura.
De George! §i ce
cu ce-am putea not....
Rudolf.
Dinsul se atil-atom aid,
vol nu Fail' vezilt Inca ?
Laura
Lit pare Pam zarit.
400
Liman.
Eu i-am fault Liar semne, crezind ca indatit vine;
dar a fugit Sn pripa ... nu lade tocmat bine ....
Bodo1f.
El e mahnit serrrilinul, i fuge cu grlibire,
crezind ca lumea tide, de a hit nenorocire,
tristeta'l face timid...
D ied f
Nenorocit! el, cum?...
Ltiura
Invinuirea asta nu polite nicide(tim
sa ni sit facti noul, cab not l'am adminit.
Aceasta siiritcie, o siiracie nu-i
todta lumea trebui sa se Stikine NI.
Rodolf.
Oh! daca i-att vorbi !...
aka cuvinte, balsam pe rana sa ar fi....
Lacila.
Cu toata bucuria, numai sa-1 pot vedeti.
Laura.
A mule sentimente si eu dac'as pates
Rudolf. en blindeta.
Din partea dumnevoastra. ar fi a'l ofensa.
Laura, plecind capul.
catra Luella.
La dant atunci invital gi id-I din partea td.
Laci la, luind bratul lin Rodo lf.
Primesc cu bucurie....
Rodolf, zcrind pe George.
El vine tocmat... idta
.Rodo lf mg' pe Luella care se retrage cu Laura intr'un
colt, la dreapta.El merge inaintea lui George ce Intra prin
ar din stings.
SCENA. IX.
Aceia0", George.
0! Hide sa fugim!
Dar unde, uncle odre sa ne addpostim ?...
Rodolf.
George.
Catra Rodolf Inca dar cu multa. staruintl.
Oh! vino, te rog, vino !
George se departetiza.
L2ici 1a.
Lasa pe sora-sa sa hist!, §i opre§te pe George.
Dar nu a§a, degrabA .... Me iartri, domnul meu,
tine ffige de mine pe-ae6la 11 prind eu.
\Tem, mie'ini plate cearta
Rodolf, hick catra Luella.
Prea bine, foArte bine!
Rodolf se aprOpie de Laura ki amindin privesc la cdea
ce sa petrdce Intre Luella §i George.
George.
Sinteti biruitoare, plack e ce'int imptinett ;
eu Insa . ...
.Lacilft.
Nu sa'netipe, un insti sa nu'ini spfinett;
George.
Binevoiti acama ....
Ltieila.
Un singur lucru vreu
a m6 inviti Indata; esti eavaldriul mieu.
George.
Atita bunittate, v6 spun ca in'a unnit;
onoarea care 'ml faceti ... Inveci nu m'am &tilt ....
sa am o fericire ....
Lacila.
III third fericit.
Astept atunce dantal ....
George.
Ce suflet de itibit I ....
Dar, still, din indurare o facets pentru mine ;
405
Laura, in parte.
Ce fericita este cit poste vorbiasca.
Catra Rodolf.
Sit'i spui to rog, din parte-niT, tot binele eel wen ;
cit it stimez in suflet §i cit e dorul mien
sä-I aflu fericirea 5 iar de nu i-am vorbit
a fost ca sa nu'l supar, aceasta m'a oprit.
Laura is brtitul htT Rodo lf si se gateste sa lam
Icila, care s'a tutors de pe pragul film sa with% sa vada (lady
sora-sa vine diipa dinsa, si intra iar in sila de bal.
Rodolf si Laura intra diipa dinsa.
SCENA X.
Capitalistul.
Hai sa 1ntrism aice.
Rita betrinii.
1 iar pentru ce?
Capitalistul.
Ada ...
Departe de multima mat bine ne -om afla ;
saloinele's ticsite ca 'n ulite asfaltul
nu pop vorbi acolo
407
Capitalistul.
itl spun di George este dispus si aplecat
de-aceastli aliauta el este incintat ;
Ind pare rtcu din suflet el nu eras def.*,
sa vezi ce bucurie, ce zinibet pe-a lui Mtn,
cu ce multumir1 blinde....
Fdta Wind.
.linciuni de-a durnitale
Copitalistul.
Dar al sa \Tem sit ne tin6rn in Ole.
Ii da brtitul
Dar tine, to rog siima de-a lui timiditate.
Intro, in stila de 1)0 din partra optisa cu aceea pe unde
aii intrdt in salonul de cart" Tot pe acolo intra Rodolf, care
se gase§te fdta in ftita cu ei ; Rodolf ti salfita §i se intoarce,
lasind4-1 sit tretica.
SCENA XI.
Rodolf.
Ihtindu-se la capitalist §i la ftita batrina, can ies.
Scapat 11 cred deacama de-aserneue pacate.
Venind dinaintea scenei.
Zadarnic o zi 'ntredgii. eu a§ fi predicat,
n'a§ fi avrit de sigur aceln§ rezultat.
Doi old frum6§1, un ziunbet, o siugura privire
410
SaINTA XII.
George.
Notcirut
George.
Notdrul
Gasesc ca soma este rAtunda pentru mine,
ca lucrurile 'n lime vor merge eft mai bine,
rescumperam uzina....
Rodolf.
At far' Indoiala
Pe urma, vom Incepe; ves fi cu kibzuhila.
George.
SCRNA I.
Laura.
Destd1 actima, Lad, destul te-aI desperat !
Mercier.
Mai, nelegiuitul! Ce hot ! Ce blestemat 1
Dicila.
Din nod te turburi astazt, din nou te kinuiesti.
Acuff' te linisteste .. , o sA te bolndvestt.
Mercier.
Asd mi sd, cuvine ... i nu'i mai bine odre
ca moartea sa me scape de-aceasta, dezonodre ?
Laura.
Dar pentru not de-acdma nu haul sä traiesta ?
la soarta noastra (hire nu UAW sh gindesti ? ...
414
111ercier.
en furie.
Bandit! infam! hotic 1 Un spinzurat falit 1 ...
Laura.
Aibi mila!
'Mercier.
Laura.
Doamne I
Lacila, cu bucfirie.
A1 iat6:1 di sose§te .. ..
Mercier.
Ce poate fi ? ...
Notartil.
intrind ccl Inteiii, si luind de midi, pe George care r6mine
un moment nedumerit pe prag.
El, vino sa to 'ntroduc, ity zic.
catra Mercier.
Its recomind acnma un foarte vOliiii amic ;
venind cu bucarie, sint sigur cal prime§ti ;
ca altadatii, astAzi, pe dinsul II privWi.
Mercier, cu receali.
Da, negre§it, aceasta prea mult mO onoredei,
o vekie cunqtinta, adinc me 'ntereseaza.
Laura, cu afectinne.
Nu este trebuintii de a ni'I presintti;
o sincer4 primire aice va Oa.
George se inking.
Rodolf.
Am a lie limuresc.
La asta ingrijire cind George se dedd,
speranta cea mar dulce pe el l'incurajd.
George.
Lacila, In parte.
Adev 6rat sA, fie!
George.
§i fericirea noastrA
pierdati prin o sorsa, prin alta e salvdtA;
amorul si dur6rea in dna intrupdta ....
Aratind pe Rodolf.
Desigur fat% dinsa si fax de-acest tunic
in jalnica peire eilim gata sit pie...
El mi -au intors vointa §i sufietul_mi-a:dat.
Mindria mea intoarsA, energic, am luptat.
Laura, in parte.
De ea sit flu gelodsa I o! asta nu sit podte I
Catra George.
Sotie minundtg, eii III doresc in todte.
Catra Mercier cu rugaminte.
SA consimtestl acuma. A mea nenorocire
destid it' dovedeste ca nu e fericire
decit atunce namai cind alai contractedzI
cu singura onodre, cu ea se afiidza.
*i George, astazi George, avat si onordt.
de nicl-o 'nprejurdre nu este refuzdt.
Cu expansiuue.
0 surd fericita 1
George, :catra Laura.
0 ! cit de Una esti I
421
Ltiara.
Sperez ca itzi de-aceasta nu to mai indoiestl...
Mercier, eatra, George.
Mal mult decit al crede sint recunoscatOr.
Dar mai Intel de tolite all spline sint dator
ca ginerele este neplatnic si falit
familia se all Otiita ,
George.
Am auzit
Mercier.
§i, prin urmAre, astazi mai toatii-a mea avere
se MIA ...
George.
Mercier.
Atunce sincerittitea are,
Sieti spun cä zestrea este usoarA, nensemnat5..
George.
George, catra
Lucila.
Ve rog, seuzdti actima ... eaci astazi precum shit.
In astfel de momente de n'aflu un cuvint
Se apr6pie (le sore, -sa i o dace deoparte, pecind tott ceilaltm se
tuts la 61e.
Laura.
O scumpa mea Lucila, actin' to -am Intelds.
E mirnaT amicie... amoral este sters.
Daca'l iubesti, atuuce
Lucila.
aura.
Sa fit a MY. Ascii lta: in pace fit cu tine,
gifar' de reinu§care; eu Intre voi voiu sta
a male suferinte Nor le voiti ulna.
La Gila.
Adevarat?...
Laura sarutintro pe frunte.
1ti kW.
Lucila se lipe§te de tata-seti
Caci astazi eft soalta acuzez.
Ea este vinovata §i nu me intristez...
Leicila eatra Mercier, intinzind mina surOrel stile.
Fiindea In unire cu tot! v'ati exprimat,
primesc cu bucurie pe George de bailiat.
catra George
fii Luella ill spline ci pentru viitor
a voastrt fericire e fericirea lor.
Mercier o Inpinge Inc& spre George.
George.
Catrit Rodolf.
Domnul nu ne va refuza
in sitnitittitea noastra actim va Inkina...
Rodo lf, salutind militareqte.
Ca <iltadata 'n garda, pe-al mat sergent ascult.
George da. brdcut Lfici lei, §i notdrul Laurel. Rodolf Mae cel
din nrma cu Mercier. Rodolf cfitra. Mercier.
Azi pe Volter grortivul, nu'l ocg,r4ti mat mult ?...
SAMIT
TABLA
La Fontaine
Filern On §i Banda 53.
Lamartine.
Otuul. Adresiit lordultn 13yron. 63.
A. de Musset.
Scrisoirea catra Lamartine. 79.
V. Hugo.
InUrtd. 95.
Copi 97.
La o Fent 6ie 98.
Reboul.
rruncui @i Ingerul 99.
imitat tune.
Th. Gauthier.
Comedia Norte!. 105.
Boileau.
Arta Pokica. 175.
F. Mistral,
Fragment din Mirk°. 239.
Tobqkul de la Arc 61a. 249.
C1ntecul Maga Het. 260.
Francois Ponsard.
Onoarea qi NMI 265.
comedie in 6 acts.