SEMIOLOGIA APARATULUI

LOCOMOTOR

ȘEF LUCRĂRI DR. CRISTINA POMÎRLEANU

U.M.F. “GR.T. POPA” IAȘI

Simptomele osteo-musculo-articulare

Principalele simptome osteo-musculo-articulare sunt:

articulare și/sau periarticulare: durere, redoare articulară, tumefiere

peri- sau articulară, impotenţă funcţională;
 musculare: durere (mialgie), scăderea forţei musculare;
 osoase: durere, impotență funcțională;
 neurologice: durere, parestezii, deficit motor;
 nespecifice şi/sau specifice, în funcție de organul/sistemul interesat.

Cristina Pomîrleanu, 2018

Durerea-cel mai frecvent simptom

Prin anamneză se va stabili:

 sediul durerii,
 caracterul durerii,
 durata durerii,
 debutul și evoluţia durerii,
 factorii precipitanţi şi/sau agravanţi ai durerii,
 factorii care ameliorează durerea.

Cristina Pomîrleanu, 2018

Sediul durerii poate fi la nivel:

 Articular Sindromul articular

 Periarticular
 Enteze Sindromul regional
 Nervi periferici
 Viscere

 Muscular Sindromul muscular

 Osos Sindromul osos

 Generalizată (difuză) Sindromul dureros generalizat

Cristina Pomîrleanu, 2018

Durerea articulară poate interesa:

 ariile articulare periferice (articulațiile membrelor superioare și

inferioare)

și/sau

 coloana vertebrală (articulațiile sacroiliace, discovertebrale,

interapofizare posterioare, etc.).

Cristina Pomîrleanu, 2018

Durerea articulară periferică și/sau vertebrală îmbracă
următoarele caractere:

 mecanic - durerea se exacerbează la mişcare şi se ameliorează în

repaus; este caracteristică afecţiunilor de tip degenerativ (în artroză)
sau mecanic (în discopatie).
 inflamator – durerea se exacerbează în repaus (mai ales în partea a
doua a nopţii) şi se ameliorează cu mişcarea; este întâlnită în
afecţiunile de tip inflamator (în poliartrita reumatoidă [PR], lupusul
eritematos sistemic [LES], sclerodermia sistemică [SSc], artropatii
microcristaline [gută, condrocalcinoză], artrita infecţioasă,
spondilartrite, etc.).
 permanent sau mixt - durerea este prezentă atât în repaus, cât și la
mișcare, uneori cu accentuare în repaus (nocturn) în afecțiunile de
tip inflamator sau în timpului mișcării în afecțiunile de tip
degenerativ.

Cristina Pomîrleanu, 2018

Durerea articulară periferică poate avea și următoarele
caractere:

 aditiv - durere la o nouă articulație înainte ca afectarea celei

precedente să fie ameliorată (în PR, Artrita psoriazică [APs], artrita
reactivă, LES, etc).
 intermitent (recurent) - durere articulară separată de intervale
libere, asimptomatice (în gută, pseudogută, sarcoidoză, hidartroză
intermitentă, etc).
 migrator - durere la o nouă articulație după ameliorarea celei
precedente (în reumatismul articular acut [RAA], artrita virală cu
virusul hepatitei B, parvovirus B19, artrita gonococică, LES).

Cristina Pomîrleanu, 2018

În caz de durere articulară periferică se va stabili:

Numărul de articulații • o articulaţie (monoarticulară),

interesate
• între 2-4 articulaţii (oligoarticulară),
• ≥5 articulaţii (poliarticulară).

Tipul de articulații • articulaţii mici simetric (metacarpofalangiene [MCF]

interesate şi interfalangiene proximale [IFP] în PR, LES;
interfalangiene distale [IFD] în APs; IFP și IFD în
poliartroză),
• articulații mici asimetric (în artrita reactivă, gută),
• articulaţii mari și medii simetric (genunchi, glezne,
umeri în PR; genunchi, articulaţii coxofemurale [CF]
în artroză),
• articulații mari și medii asimetric (în artrita reactivă,
etc.). Cristina Pomîrleanu, 2018
În caz de durere articulară periferică se va stabili:

Durata durerii • sub 6 săptămâni - durere acută însoţită de obicei și de

articulare celelalte semne ale inflamaţiei (rubor, calor, tumor, functio
lesa) = artrita acută (în artrita infecțioasă, artropatia
microcristalină, posttraumatică, reumatism palindromic,
sarcoidoză, etc.).
• peste 6 săptămâni - durere cronică însoţită frecvent de
tumefiere şi/sau impotenţă funcţională = artrita cronică
(PR, LES, spondilartrite, etc).

Cristina Pomîrleanu, 2018

În caz de durere articulară vertebrală se va stabili:
Sediul durerii cervical, dorsal, lombar, lombo-sacrat, sacrat, coccigian
vertebrale
Tipul de iradiere • sistematizată, cu respectarea unuia sau mai multor
dermatoame în caz de conflict disco-radicular sau pe fața
posterioară coapsă până la nivelul spațiului popliteu,
alternant (sciatica în basculă sau durerea fesieră alternantă)
în spondilartrite;
• nesistematizată, fără respectarea unui dermatom.
Durata durerii • < 6 săptămâni – durere acută,
vertebrale
• 6 -12 săptămâni – durere subacută,
• > 12 săptămâni – durere cronică,
• durere recurentă - episod nou după o perioadă
asimptomatică de 6 luni.
Cristina Pomîrleanu, 2018
În caz de durere articulară periferică și/sau vertebrală se
va stabili:
Durata redorii • senzaţia de înţepenire articulară ce apare după o perioadă de
articulare imobilizare.
• durată mai mare de 30 minute în afecţiunile de tip inflamator
( în PR, LES, spondilartrite, etc)
• sub 15 minute în afecţiunile de tip degenerativ ( în artroză).
Debutul durerii • brusc (acut) în lombosciatică, gută, artrita infecţioasă,
posttraumatic;
• insidios în PR, LES, artroză, etc.
Evoluția durerii • acut în artrita infecţioasă, gută;
articulare • cronic în artroză, PR, spondilartrite;
periferice
• intermitent în artropatii microcristaline, reumatism
palindromic;
• migrator în RAA, sarcoidoză formă acută, artrita virală, artrita
gonococică, boala Lyme.
Cristina Pomîrleanu, 2018
În caz de durere articulară periferică și/sau vertebrală se
va stabili:

Factorii precipitanţi efortul fizic, frigul, umezeala, ortostatismul prelungit în

şi/sau agravanţi afecţiunile de tip degenerativ și repausul în afecţiunile
de tip inflamator.

Factorii amelioranți repausul, antiinflamatorul nesteroidian în afecţiunile de

tip degenerativ și mișcarea, antiinflamatorul
nesteroidian și steroidian în afecţiunile de tip
inflamator.

Cristina Pomîrleanu, 2018

 Trăsături clinice majore ale sindromului articular

Tipul ariilor articulare interesate periferic & vertebral (axial) & ambele

Numărul ariilor articulare interesate mono- vs oligo- vs poliarticulare

Distribuția afectării articulare simetric vs asimetric

Modalitatea de debut acut vs insidios
Durata simptomelor acut vs cronic vs autolimitant

Secvența afectării aditiv vs intermitent vs migrator

Cristina Pomîrleanu, 2018

Durerea periarticulară

 face parte din sindromul regional.

 are origine în structurile anatomice din jurul articulației (tendon,
bursă, ligament, capsulă).
 are o distribuție locală (regională) și caracter mecanic.
 palparea structurii anatomice afectate este dureroasă, iar tumefierea
este relativ bine localizată.
 durerea este accentuată de mișcarea activă și rezistivă în timp ce
mișcarea pasivă nu o influențează (mișcări specifice dureroase).
 frecvent este localizată la nivelul umărului (în periartrita scapulo-
humerală), cotului (în epicondilită).

Cristina Pomîrleanu, 2018

Durerea de la nivelul entezelor

 este durerea de la locul de inserţie al ligamentelor, tendoanelor,

capsulei articulare pe os (în spondilartrite, dislipidemii).
 frecvent sunt interesate: creasta iliacă, spina iliacă antero-superioară
și postero-superioară, apofiza spinoasă L5, zona de inserție a
tendonului Achile, prima și a șaptea joncțiune costo-condrală.

Cristina Pomîrleanu, 2018

Durerea referită

 are o distribuție locală (regională), un ritm necaracteristic și este

simțită la distanță de originea anatomică.
 cel mai frecvent are origine viscerală (pancreas, stomac, vezica biliară,
cord, rinichi, etc.).
 examenul ariei respective este normal (palparea și mobilitatea ariei
dureroase nu influențează durerea).

Cristina Pomîrleanu, 2018

 Durerea referită

Cord
Pulmon
Ficat Diafragm Ficat
Vezica biliară Vezica biliară
Cord Stomac

Vezica biliară Pancreas Ficat

Stomac Vezica biliară
Intestin subțire
Ovar Ovar
Rinichi
Rinichi
Vezica
Ureter urinară

Anterior Posterior
Cristina Pomîrleanu, 2018
Adaptat după Wiley
Durerea neurogenă

 este determinată de compresiunea sau iritarea unei rădăcini nervoase (în

sciatică) sau nerv periferic (în sindromul de canal carpian sau ulnar).
 are distribuție la nivelul unuia sau mai multor dermatoame sau
teritoriului unui nerv periferic.
 examenul osteo-articular este normal, iar examenul neurologic
obiectivează modificări tardiv.
 durerea neuropată este exacerbată de manevra Valsalva și/sau
mobilizarea coloanei vertebrale în patologia discală cu
iritație/compresiune radiculară sau de semnul Tinel în cazul
sindroamelor de compresiune a nervilor periferici (ulnar, median, sciatic
popliteu extern, nerv tibial posterior).

Cristina Pomîrleanu, 2018

Durerea osoasă

 are un caracter continuu, nocturn, profund, difuz, fără legătură cu

mișcarea.
 este localizată frecvent la nivelul coloanei vertebrale, pelvisului și
segmentelor proximale (în tumori primitive sau secundare, boli osoase
metabolice [osteoporoză, osteomalacie], boala Paget).

Cristina Pomîrleanu, 2018

Durerea musculară

 durerea musculară proximală și/sau distală sau difuză este un

simptom nespecific, de însoţire.
 scăderea forţei musculare proximal şi/sau distal este întâlnită în
miopatiile inflamatorii idiopatice (polimiozită [PM], dermatomiozită
[DM], miozita cu incluziuni [MI], etc.), miopatii metabolice sau
iatrogene (corticosteroizi, statine, fibrați, colchicină, hidroxicloroquin).

Cristina Pomîrleanu, 2018

Durerea generalizată (difuză)

 afectează diferite părți ale corpului difuz, imprecis, cu sau fără

focalizare articulară (în fibromialgie).
 are natură migratorie, accentuare după exercițiu fizic, descriere
dramatică.
 evaluarea clinică și paraclinică sunt normale.

Cristina Pomîrleanu, 2018

Simptome nespecifice

 sunt reprezentate de inapetenţă, subfebrilitate sau febră, scădere

ponderală, fatigabilitate, etc.
 sunt frecvent întâlnite în colagenoze, afecțiuni articulare de tip
inflamator, neoplazii, infecții.

Cristina Pomîrleanu, 2018

Simptome/semne specifice altor organe şi/sau sisteme
Din această categorie fac parte:
 leziunile cutanate (fotosensibilitate, eritem, noduli, ulceraţii, etc.)
 manifestările digestive: diaree, rectoragie (colita ulcerativă, boala
Crohn); disfagie distală (SSc) sau proximală (PM),
 manifestările neurologice: parestezii distale sistematizate (sindrom
radicular sau mononevrită) sau nesistematizate (polinevrită),
 manifestările glandelor exocrine: xerostomie, xeroftalmie (sindrom
Sjogren).
 manifestările pleuro-pulmonare: toracodinie, tuse, dispnee (PR, LES,
PM, SA),
 manifestările cardio-vasculare: palpitaţii, durere anginoasă, fenomen
Raynaud, etc.

Cristina Pomîrleanu, 2018

Bibliografie
1. V. Ciobanu, I. Stroescu, I. Urseanu Semiologie şi diagnostic în reumatologie,
Editura Medicală, 1991
2. J.A.P. Da Silva, A.D. Woolf Rheumatology in practice, Springer, 2010
3. G. V. Lawry, H.J. Kreder , G.A. Hawker , D. Jerome Fam’s musculoskeletal
examination and joint injection techniques, Elsevier, 2010
4. P. Hattam, A. Smeatham Special Tests in Musculoskeletal Examination, Elsevier,
2010
5. R. Păun Tratat de Medicină internă Reumatologie, volum 1, Semiologia
Reumatologică p 247-304, Editura Medicală, 1999
6. G. Cooper Pocket Guide to Musculoskeletal Diagnosis, Humana Press, 2006
7. R. Chiriac Coloana vertebrală în reumatologie clinică și tratament, Editura Shakti,
1995
8. M. Hazel, M.A. Clarkson Musculoskeletal Assessment, Lippincott Williams Wilkins,
2012

Cristina Pomîrleanu, 2018