Sunteți pe pagina 1din 8

INFRACŢIUNILE PREVĂZUTE ÎN LEGEA NR.

78/2000 PENTRU PREVENIREA, DESCOPERIREA ŞI


SANCŢIONAREA FAPTELOR DE CORUPŢIE

INFRACŢIUNILE CONTRA INTERESELOR FINANCIARE ALE UNIUNII EUROPENE

SECŢIUNEA 41. Infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene


Art. 181. - (1) Folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false,
inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din
bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei,
se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează omisiunea de a furniza, cu ştiinţă,
datele cerute potrivit legii pentru obţinerea de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene
sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, dacă fapta are ca rezultat obţinerea
pe nedrept a acestor fonduri.
(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de grave, limitele
speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.

Art. 182. - (1) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor
obţinute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori
în numele ei se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei unui folos legal obţinut,
dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Uniunii
Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se sancţionează cu
pedeapsa prevăzută la alin. (1).
(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de grave, limitele
speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.

Art. 183. - (1) Folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false,
inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor ce trebuie virate
către bugetul general al Uniunii Europene sau către bugetele administrate de aceasta ori în
numele ei, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează omisiunea de a furniza, cu ştiinţă,
datele cerute potrivit legii, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor ce
trebuie virate către bugetul general al Uniunii Europene sau către bugetele administrate de
aceasta ori în numele ei.
(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de grave, limitele
speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.

Art. 184. - Tentativa infracţiunilor prevăzute la art. 181-183 se pedepseşte.

Art. 185. - Încălcarea din culpă de către directorul, administratorul sau persoana cu atribuţii
de decizie ori de control în cadrul unui operator economic a unei îndatoriri de serviciu, prin
neîndeplinirea acesteia sau îndeplinirea ei defectuoasă, dacă fapta a avut ca rezultat
săvârşirea de către o persoană care se află în subordinea sa şi care a acţionat în numele acelui
operator economic a uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 181-183 sau săvârşirea unei
infracţiuni de corupţie ori de spălare a banilor în legătură cu fondurile Uniunii Europene, se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

SECŢIUNEA a 5-a. Dispoziţii comune


Art. 20. - În cazul în care s-a săvârşit o infracţiune dintre cele prevăzute în prezentul
capitol, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.

1
I. Art. 18 1 din Legea nr. 78/2000

Practică judiciară:

1.
În ciuda denumirii infracţiunilor în legătură directă cu infracţiunile de corupţie, astfel cum este descrisă în art.
17 teza I din Legea nr. 78/2000, infracţiunea incriminată de art. 17 lit. c din lege poate fi reţinută numai în
cazul în care inculpatul a săvârşit falsul sau uzul de fals în scopul de a ascunde comiterea uneia dintre
infracţiunile prevăzute în secţiunile a 2-a şi a 3-a sau săvârşite în realizarea scopului urmărit printr-o
asemenea infracţiune, nu şi dacă a comis o infracţiune incriminată în secţiunea 41 din lege.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată
prevăzută de art. 290 Cod penal pune condiţia ca înscrisul sub semnătură privată falsificat să fie folosit, iar cel
al infracţiunii de fals în declaraţii, prevăzut de art. 292 Cod penal cere ca declararea necorespunzătoare
adevărului să fie făcută unui organ sau instituţii de stat ori unei alte unităţi, în vederea producerii unei
consecinţe juridice. Aceste modalităţi de realizare a laturii obiective a celor două infracţiuni sunt părţi
componente ale laturii obiective a infracţiunii incriminate în legea specială, prevăzută de art. 181 alin. 1 din
Legea nr. 78/2000 (însemnând folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false). În acest context,
atât infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, cât şi cea de fals în declaraţii îşi pierd autonomia
în raport de infracţiunea prevăzută de art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, devenind părţi ale elementului
material al acestei din urmă infracţiuni.
Analizând actele şi lucrările dosarului în rejudecarea pe fond a cauzei, Curtea reţine următoarea situaţie de fapt:
Inculpata A.A.M. a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 181 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 78/2000 cu
aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 290 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal rap. la art. 17 alin. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000 şi
de art. 292 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal rap. la art. 17 alin. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000.
Inculpatul B.L.Z. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal
rap. la art. 17 alin. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000.
Din probele administrate pe parcursul desfăşurării procesului penal, rezultă că S.C. H.F. S.R.L., înregistrată la ORC de pe lângă
Tribunalul Harghita în septembrie 2002, îl are ca administrator pe făptuitorul J.E.S. - cetăţean spaniol, şi ca asociat unic societatea C.E.
SL cu sediul în Spania, la care făptuitorul era asociat şi de asemenea administrator.
La data de 21.06.2005, societatea a depus, prin făptuitorul J.E.S., la A.P.D.R. şi Pescuit - Centrul Salba Iulia, cererea de finanţare
nerambursabilă.
Prin Încheierea de autentificare nr. 472/17.05.2005, făptuitorul J.E.S., în calitate de administrator al S.C. H.F. S.R.L., o împuterniceşte
pe inculpată ca, în lipsa lui, să îndeplinească toarte atribuţiile administratorului, exceptând înstrăinarea patrimoniului, iar după semnarea
contractului de finanţare, inculpata este împuternicită de făptuitor prin Încheierea de autentificare nr. 940/04.10.2005 să îndeplinească
toate formalităţile semnării actelor în numele şi locul său şi să reprezinte societatea în faţa SAPARD Alba Iulia în vederea derulării
contractului de finanţare şi a dosarelor de achiziţii şi de plată.
În această calitate, inculpata s-a ocupat de organizarea şi desfăşurarea licitaţiei pentru achiziţia serviciilor de consultanţă, încheind un
prim proces-verbal de selecţie cu nr. 13/04.03.2005, în care consemnează că la licitaţie ar fi fost prezenţi făptuitorul - în calitate de
preşedinte al comisiei (care însă la acea dată nu se afla în ţară) şi B.L.Z. - în calitate de membru (care însă a declarat că nici nu a fost
încunoştinţat despre desemnarea sa în comisie şi nici nu a participat la licitaţie). De asemenea, inculpata a semnat şi în locul celor doi,
aspect dovedit prin Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit în cauză.
Apărătorul ales a susţinut că inculpata ar fi semnat în locul făptuitorului în baza împuternicirii date de acesta. Este adevărat că
inculpata era împuternicită de către făptuitorul-administrator, însă procura nu îi da dreptul să consemneze participarea făptuitorului la
desfăşurarea licitaţiei, în timp ce acesta nu se afla în ţară, intrând în România abia la 09.03.2005.
Inculpata a procedat în acelaşi mod şi cu ocazia încheierii Procesului-verbal de adjudecare nr. 29/21.10.2005, semnând şi în locul
făptuitorului J.E.S. - preşedinte al comisiei şi al martorului J.I.M. - membru al comisiei, care la acea dată se afla în Franţa. Raportul de
constatare tehnico-ştiinţifică a confirmat că semnăturile au fost executate de către inculpată.
De asemenea, în documentaţia depusă la Agenţia SAPARD se află şi o declaraţie nedatată, dar semnată tot de către inculpată, în
care se precizează că nu există acţionar comun, nici alte potenţiale conflicte de interese între S.C. H.F. S.R.L. şi celelalte societăţi
participante la licitaţie, deşi făptuitorul J.E.S. are calitatea de administrator atât la S.C. H.F. S.R.L., cât şi la societatea C. E. SL F., pentru
ca aceasta din urmă să fie asociat unic al celei dintâi, iar utilajele cumpărate de S.C. H.F. S.R.L. prin intermediul S.C. V.S. S.R.L. Cluj
Napoca, provin din Spania exact de la societatea C.E. SL F. În concluzie, deşi societatea C.E. SL Fonollosa vinde utilaje chiar către S.C.
H.F. S.R.L., al cărei asociatul unic este, inculpata declară în numele făptuitorului că nu există acţionar comun şi nici alte potenţiale
conflicte de interese.
Inculpata a mai completat în fals o declaraţie şi la data de 22.07.2006.

2
În drept, activitatea inculpatei A.A.M. care, în calitatea de împuternicită de către administratorul S.C. H.F. S.R.L., în mod repetat şi în
realizarea aceleiaşi rezoluţiuni infracţionale, a folosit şi prezentat Agenţiei SAPARD, în cursul anilor 2005 şi 2006, documente şi
declaraţii false şi inexacte, obţinând astfel pe nedrept pentru societate suma de 312.357,70 lei din Bugetul Comunităţii Europene,
întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 181 alin. 1, 3 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.
Pentru celelalte două infracţiuni reţinute în sarcina sa, inculpata urmează să fie achitată în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d
Cod procedură penală, deoarece, pe de o parte, deşi a fost trimisă în judecată pentru infracţiunile prev. de art. 290 şi de art. 292 Cod
penal ambele în formă continuată şi raportate la art. 17 alin. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000, observă că inculpata nu a fost trimisă în
judecată pentru vreuna dintre infracţiunile cuprinse în secţiunile a 2-a sau a 3-a din Legea nr. 78/2000, aşa cum cere art. 17 alin. 1 lit. c
din aceeaşi lege, ca să fie reţinut în formula juridică a infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi fals privind identitate.
Pe de altă parte, sub aspectul laturii obiective, elementul obiect al infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.
290 Cod penal pune condiţia ca înscrisul sub semnătură privată falsificat să fie folosit, iar cel al infracţiunii de fals în declaraţii, prev. de
art. 292 Cod penal cere ca declararea necorespunzătoare adevărului să fie făcută unui organ sau instituţii de stat ori unei alte unităţi, în
vederea producerii unei consecinţe juridice. Or, aceste modalităţi de realizare a laturii obiective a celor două infracţiuni sunt părţi
componente ale laturii obiective a infracţiunii incriminate în legea specială, prev. de art. art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000
(însemnând folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false). În acest context, atât infracţiunea de fals în înscrisuri sub
semnătură privată, cât şi cea de fals în declaraţii îşi pierd autonomia în raport de infracţiunea prev. de art. 181 alin. 1 din Legea nr.
78/2000, devenind părţi ale elementului material al acestei din urmă infracţiuni.
În ceea ce priveşte situaţia inculpatului B.L.Z., acesta, la rândul său, urmează să fie achitat în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit.
d Cod procedură penală de sub acuza săvârşirii infracţiunii prev. de art. 290 Cod penal, cu aplic art. 41 alin. 2 Cod penal rap. la art. 17
alin. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000. Similar inculpatei A.A.M., nici inculpatul B.L.Z. nu a fost trimis în judecată pentru vreuna dintre
infracţiunile cuprinse în secţiunile a 2-a sau a 3-a din Legea nr. 78/2000, aşa cum cere art. 17 alin. 1 lit. c din aceeaşi lege.
În plus, chiar admiţând că inculpatul nu a avut o împuternicire expresă pentru completarea şi semnarea declaraţiilor de vămuire,
asemenea declaraţii atestă primirea şi starea tehnică a utilajelor. Or, despre cele două aspecte nu se susţine şi nici nu s-a demonstrat
că nu sunt corespunzătoare scriptelor. Mai mult, ele nu au influenţat în niciun fel obţinerea fondurilor europene. Prin urmare, activitatea
inculpatului nu a produs consecinţe juridice pretinse de elementul material al infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Pentru inculpata A.A.M., la stabilirea şi aplicarea pedepsei sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 181 alin. 1, 3 din Legea
nr. 78/2000, Curtea va ţine seama de disp. art. 72 Cod penal, de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru forma agravantă a
infracţiunii, de forma continuată a infracţiunii, de gradul de pericol social ridicat al faptelor, de cuantumul ridicat al prejudiciului produs,
dar şi de faptul că acesta a fost restituit de către societate (chiar dacă restituirea a fost făcută după sesizarea şi controalele efectuale de
organele de specialitate). Vom avea în vedere şi vârsta tânără a inculpatei, lipsa antecedentelor penale şi lipsa de experienţă în astfel
de activităţi, precum şi faptul că a acţionat la îndrumările date de către administratorul societăţii, însă acest lucru nu-i înlătură vinovăţia
şi pe cale de consecinţă nici răspunderea penală. În favoarea inculpatei vor fi reţinute circumstanţele atenuante prev. de art. 74 alin. 1
lit. a şi alin. 2 Cod penal, făcând aplicarea art. 76 alin, 1 lit. a Cod penal.
Soluţia instanţei
În baza art. 52 Cod penal, Curtea apreciază că o pedeapsă de 3 ani închisoare este de natură să ducă la atingerea
scopului pedepsei, chiar fără executarea acesteia în regim de detenţie.
Vom face aşadar aplicarea art. 81 Cod penal, dispunând suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o perioadă
de 5 ani, ce reprezintă termenul de încercare stabilit în baza art. 82 Cod penal.
Vom atrage atenţia inculpatei asupra disp. art 83 Cod penal privind cazurile de revocare a suspendării condiţionate.
Vom aplica disp. art. 71 rap. la art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal, constatând suspendată executarea
acestei pedepse accesorii în baza art. 71 alin. 5 Cod penal.
În temeiul art. 181 alin. 3 teza finală din Legea nr. 78/2000, va aplica inculpatei pedeapsa complementară prev. de art. 64
alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal.
[Curtea de Apel Târgu-Mureş, Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, DECIZIA Nr. 369 din 10 septembrie 2010. Falsul şi
uzul de fals săvârşite în scopul de a ascunde comiterea uneia dintre infracţiunile de corupţie sau asimilate infracţiunilor de corupţie.
Infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene. Elemente constitutive, Publicată în: Jurisprudenţa Curţii de Apel
Târgu-Mureş. art. 17 lit. c şi art. 181 din Legea nr. 78/2000 ]

3
2.

4
3.

5
4.
Fapta inculpatei de a obține o finanțare nerambursabilă în valoare de 11.157 de euro prin programul PHARE 2000, în
vederea achiziționării și amenajării unui spațiu necesar implementării unui proiect și plata sumei de 1.020 de euro pentru
decontarea unor cheltuieli pe baza a două memorii justificative cu date inexacte, prin prezentarea a 53 de adeverințe
privind angajarea unor persoane la o societate comercială, decontarea unor cheltuieli nereale și contrafăcând semnăturile
unor persoane ce nu s-au înscris și nu au participat la cursurile corespunzătoare, întrunește condițiile constitutive ale ale
infracțiunii prevăzute de art. 18.1 alin (1) din Legea 78/2000.
[Curtea de Apel București, Secția I-a penală, decizia penală nr. 425/R din 13.05.2008]

6
II. Art. 18 2 din Legea nr. 78/2000

Practică judiciară:

1.
Fapta inculpatului, reprezentantul legal al unei societăți comerciale, care, în realizarea unei rezoluții infracționale unice,
a schimbat în mod repetat și fără respectarea dispozițiilor legale destinația sumelor de 23.900 de euro, respectiv, 8.040 de
euro, provenite din bugetul Comunităților Europene și alocate pentu proiectul de mobilitate prin Centrul Național ”Leonardo
da Vinci” din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, prin utilizarea acestor sume în interes personal (plata unor cheltuieli
neeligibile, plata unor debite ale societății comerciale care nu aveau nicio legătură cu proiectul desfășurat, plăți către o
persoană fizică) și în scopul însușirii pe nedrept a diferenței dintre costul real al stagiului și subvenția primită, întrunește
elementele constitutive ale infracțiunii de schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinațiilor fondurilor obținute
din bugetul Comunităților Europene, prevăzută de art. 182 alin (1) din Legea 78/2000. [Curtea de Apel București, Secția a II-a
penală, decizia penală nr. 843/E din 3.06.2009]

2.

7
III. Art. 18 3 din Legea nr. 78/2000

Practică judiciară:

Constituie această infracțiune importul de aluminiu brazilian cu eludarea taxelor prin recurgerea abuzivă la regimul
acordat teritorilor de peste mări, ori sustragerea produselor textile asiatice regimului de tranzit comunitar pentru eludarea
plății taxelor vamale și a limitelor cantitative existente.
[Raportul operational OLAF 2001, p. 21]

IV. Art. 18 5 din Legea nr. 78/2000

Practică judiciară:

Poate săvârși această faptă un administrator al unei societăți comerciale, care deleagă un director executiv sa obțină
subvenții din Fondul european pentur orientare și garantie agricolă, semnează fără a citi documentația prezentată de
acesta, documentație care însă atestă suprafețe agricole mai mari decât cele deținute în realitate de societatea comercială.
Pe baza documnentației false, se primesc fonduri mai mari, fiind prejudiciate astfel bugetele administrate in numele
Comunităților Europene. [N. Neagu, ”Fraudarea bugetului comunitar”, 2008, p. 155]

S-ar putea să vă placă și