Sunteți pe pagina 1din 6

CAPITOLUL IV

CONTABILITATEA TERȚILOR

4.1.Achiziții și vânzări fără factură

Texte aplicate:
Ordinul 3055/2009 Paragraful 180: - (1) În contabilitatea furnizorilor şi clienţilor se
înregistrează operaţiunile privind cumpărările, respectiv livrările de mărfuri şi produse,
serviciile prestate, precum şi alte operaţiuni similare efectuate.
Datoriile către furnizorii de bunuri, respectiv prestatorii de servicii, de la care, până
la finele lunii, nu s-au primit facturile se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 408
"Furnizori - facturi nesosite"), pe baza documentelor care atestă primirea bunurilor,
respectiv a serviciilor.
Creanţele faţă de clienţii pentru care, până la finele lunii, nu au fost întocmite
facturile se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 418 "Clienţi - facturi de întocmit"), pe
baza documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor.

Studiul de caz 1
Entitatea ALFA S.A. vinde un stoc de marfă entității BETA S.R.L. la 10.02.N la prețul de
20.000 lei, TVA 24% pe baza unei facturi proforma. Costul mărfurilor vândute este de 16.000
lei. După o săptămână se întocmește și se trimite clientului factura.
Să se prezinte înregistrările contabile efectuate în contabilitatea celor două entități.

Studiul de caz 2
Pornind de la studiul de caz precedent, să se prezinte înregistrările contabile la ALFA și
BETA dacă:
Situația 1: valoarea facturii emise este de 22.000 lei, TVA 24%;
Situația 2: valoarea facturii emise este de 18.000 lei, TVA 24%.

Studiul de caz 3
Entitatea ALFA S.A. vinde un stoc de marfă entității BETA S.R.L. la 10.02.N la prețul de
20.000 lei, TVA 24% pe baza unei facturi proforma. Costul mărfurilor vândute este de 16.000
lei. În urma recepției, BETA constată că i s-a livrat o cantitate mai mare decât cea comandată,
a cărei valoare este de 2.000 lei. Aceasta este acceptată iar ALFA este notificat să factureze și
această cantitate.
După o săptămână se întocmește și se trimite clientului factura. Costul mărfurilor livrate în
plus este de 1.500 lei.
Să se prezinte înregistrările contabile efectuate în contabilitatea celor două entități.

Studiul de caz 4
Entitatea ALFA S.A. vinde un stoc de marfă entității BETA S.R.L. la 10.02.N la prețul de
20.000 lei, TVA 24% pe baza unei facturi proforma. Costul mărfurilor vândute este de 16.000
lei. În urma recepției, BETA constată că i s-a livrat o cantitate mai mică decât cea comandată,

1
a cărei valoare este de 2.000 lei. ALFA este notificată să livreze cantitatea lipsă o dată cu
trimiterea facturii. După o săptămână se întocmește și se trimite clientului factura împreună cu
stocul în cauză.
Să se prezinte înregistrările contabile efectuate în contabilitatea celor două entități.

Studiul de caz 5
Entitatea ALFA S.A. vinde un stoc de marfă entității BETA S.R.L. la 10.02.N la prețul de
20.000 lei, TVA 24% pe baza unei facturi. Costul mărfurilor vândute este de 16.000 lei. În
urma recepției, BETA constată că i s-a livrat o cantitate mai mare decât cea comandată, a
cărei valoare este de 2.000 lei. Aceasta este acceptată iar ALFA este notificat să factureze și
această cantitate.
După o săptămână se întocmește și se trimite clientului factura. Costul mărfurilor livrate în
plus este de 1.500 lei.
Să se prezinte înregistrările contabile efectuate în contabilitatea celor două entități.

4.2.Avansuri

Studiul de caz 6
Entitatea ALFA S.A. încasează la 10.11.N suma de 20.000 lei (TVA inclusă) de la clientul
BETA S.A. (factură de avans). După o săptămână, ALFA vinde societății BETA un stoc de
mărfuri la prețul de 50.000 lei, TVA 24% (factura). Costul mărfurilor vândute este de 40.000
lei. După 30 de zile de la data vânzării are loc decontarea, ținând cont de avansul încasat.
Să se prezinte înregistrările contabile efectuate în contabilitatea celor două entități.

4.3.Efecte de comerț

Termeni utilizați:

Efectele de comerț pot fi reprezentate de cambii, bilete la ordin, waranturi etc.

Cambia este un titlu de credit sub semnătură privată care pune în legatură în procesul creării
sale 3 persoane: trăgatorul, trasul și beneficiarul. Titlul este creat de trăgător în calitate de
creditor, care dă ordin debitorului său numit tras să plătească o sumă fixată la o dată
determinată în timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urmă.

Biletul la ordin este un inscris comercial (titlu de credit) prin care emitentul (debitorul) isi
asuma obligatia personala si neconditionata sa plateasca pentru respectivul inscris unei alte
persoane numite beneficiar (creditor) o anumita suma de bani, la o data fixa numita scadenta
si intr-un loc bine determinat.

Warantul - este un titlu, un instrument care atesta existenta marfurilor intr-un depozit general
(porturi, vami). Prin natura lui el permite transmiterea proprietatii pentru obtinerea si
garantarea creditului bancar. Acest instrument poate fi utilizat fie ca un efect de comert, fie
mobilizat, negociat, vandut bancii, dandu-se astfel posibilitatea acesteia sa acorde un credit
(resursa de recreditare). In practica tarilor vest-europene, warantul imbraca forme
diversificate dupa cum urmeaza.
- warantul agricol - in acest caz se pune gaj pe culturi si echipamente de exploatare
agricole;

2
- warantul hotelier - gaj pentru materiale si echipament hotelier;
- warantul petrolier - gaj asupra stocurilor minime petroliere;
- warantul industrial - posibila gajarea asupra produselor industriale.
Andosarea desemneaza o operatiune prin care detinatorul unei cambii transmite drepturile
sale ce decurg din respectivul titlu, unei alte persoane, care devine beneficiar si care se va
bucura de toate drepturile cambiei. Aceasta operatiune mai poarta numele si de gir. Andosarea
este modalitatea fireasca de transmitere a unui efect de comert la ordin (titurile la purtator pot
circula prin simpla inmanare).

Avalizarea reprezintă garantarea efectuării plății de către o terță persoanî, fie ea fizică sau
juridică. Avalistul își asumă debitul ca și cum ar fi al său și răspunde solidar pentru plata
acestuia, el putând fi urmarit penal în caz de refuz.

Texte aplicate:
Ordinul 3055/2009 Paragraful 183: - (1) Operaţiunile privind vânzările/cumpărările de
bunuri şi prestările de servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se înregistrează în
contabilitate în conturile corespunzătoare de efecte de primit sau de plătit, după caz.

Studiul de caz 7
Pe data de 10 aprilie N ALFA vinde mărfuri clientului BETA în baza facturii: preţ de
cumpărare 10.000 lei, TVA 24 %. Costul mărfurilor vândute este de 8.000 lei. În calitatea sa
de beneficiar ALFA în contul creanţei pe care o are faţă de BETA primeşte un efect de
comerţ. Ulterior efectul este încasat prin intermediul unei bănci, care percepe un comision de
2 %.
Să se prezinte înregistrările contabile efectuate în contabilitatea celor două entități.

Studiul de caz 8
ALFA primeşte de la un client un efect de comerţ în valoare de 10.000 lei. Ulterior
ALFA remite băncii, spre încasare efectul comercial. Ulterior se încasează efectul, comisionul
plătit pentru serviciul bancar fiind 100 lei.
Conform OMFP 3055/2009, contabilizaţi:
(a) Primirea efectului
(b) Remiterea efectului spre încasare
(c) Încasarea efectului

Studiul de caz 9
ALFA primeşte de la un client un efect de comerţ în valoare de 10.000 lei. Ulterior
ALFA remite băncii, spre scontare efectul de comerţ, taxa de scont fiind 200 lei. Comisionul
perceput pentru operaţiunea bancară este 100 lei.
Conform OMFP 3055/2009, contabilizaţi:
(a) Primirea efectului
(b) Remiterea efectului pentru a fi scontat
(c) Scontarea efectului

Texte aplicate:
Ordinul 3055/2009 Paragraful 182: - (1) În conturile de terţi se înregistrează distinct
operaţiunile de scontare, forfetare şi alte operaţiuni, efectuate cu instituţii de credit.
(2) Scontul comercial - reprezintă operaţiunea prin care în schimbul unui efect de
comerţ (cambie, bilet la ordin), instituţia de credit pune la dispoziţia posesorului creanţei,

3
valoarea efectului, mai puţin agio (taxa de scont şi comisioanele aferente), fără a aştepta
scadenţa efectului respectiv, iar instituţia are drept de recurs asupra beneficiarului
fondurilor.

Studiul de caz 10
Societatea ALFA are o datorie de 10.000 lei față de societatea BETA și totodată are o creanță
comercială sub forma unui bilet la ordin de aceeași valoare asupra altei societăți comerciale
GAMA pe care îl folosește pentru decontarea datoriei.
Care sunt înregistrările la cele trei societăți?

Studiul de caz 11
Societatea ALFA are o datorie față de societatea BETA de 10.000 lei iar în același timp are o
creanță de aceeași valoare și la aceeași scadență față de GAMA. ALFA trage o cambie asupra
societății GAMA , don ordinul societății BETA, pe care o transmite acesteia din urmă.
Care sunt înregistrările la cele trei societăți?

4.4.Cesiunea de creanțe

Studiul de caz 12
Societatea BETA deține la 10.11.N o creanță față de un client în valoare de 500.000 lei pentru
care s-a constituit o ajustare pentru depreciere de 300.000 lei. Creanța este incertă și cu un risc
semnificativ de neîncasare. Societatea ALFA S.A. cumpără de la BETA această creanță la
costul de 150.000 lei. După 90 de zile BETA reușește să încaseze suma de 190.000 lei de la
debitor.
Să se prezinte înregistrările contabile efectuate în contabilitatea celor două entități.

Texte aplicate:
Tratamentul cesiunilor de creanțe prevăzut în OMFP 3055 urmează să fie
modificat printr-un Ordin al MFP care urmează să fie publicat în Monitorul
Oficial până la sfârșitul anului.

Punctul 190 se modifică şi va avea următorul cuprins:


„190. – (1) Creanţele preluate prin cesionare se evidenţiază în contabilitate la costul de
achiziţie (articol contabil 461 „Debitori diverşi” = 462 „Creditori diverşi”). Valoarea nominală a
creanţelor astfel preluate se evidenţiază în afara bilanţului (contul 809 „Creanţe preluate prin
cesionare”).
(2) În cazul în care cesionarul recuperează o sumă mai mare decât costul de achiziţie al
acesteia, diferenţa până la suma preluată (valoarea nominală a creanţei) reprezintă venit la data
încasării (contul 758 „Alte venituri din exploatare” /analitic distinct).”

4.5.Tranzacții în monedă străină

Studiul de caz 13
Entitatea ALFA deține la 01.11.N:
-o creanță față de un client extern de 100.000 euro la cursul de 4,45 lei/euro (creanța a fost
recunoscută la 13.08.N la cursul de 4,25 lei/euro);

4
-o datorie față de un furnizor extern de 40.000 euro la cursul de 4,45 lei/euro (datoria a fost
recunoscută la 20.10.N la cursul de 4,40 lei/euro);
-suma de 500.000 euro în contul bancar în euro la cursul de 4,45 lei/euro.
În cursul lunii noiembrie au loc tranzacțiile:
-06.11.N se încasează suma de 20.000 euro de ca lientul extern la cursul de 4,50 lei/euro;
-12.11.N se achită furnizorului extern suma de 15.000 euro la cursul de 4,55 lei/euro;
La 30.11.N cursul de schimb a fost de 4,60 lei.
În cursul lunii decembrie au avut loc tranzacțiile:
-14.12.N se încasează suma de 30.000 euro la cursul de 4,58 lei/euro;
-18.12.N se achită suma de 15.000 euro la cursul de 4,56 lei/euro.
La 31.12.N cursul de schimb este de 4,64 lei/euro.
Să se prezinte înregistrările contabile aferente lunilor noiembrie și decembrie.

Texte aplicate:
OMFP 3055:
Punctul 2. - (1) Contabilitatea se ține în limba română și în moneda națională.
Contabilitatea operațiunilor efectuate în valută se ține atât în moneda națională, cât și în
valută.
(2) Prin valută se înțelege altă monedă decât leul.
Punctul 56 (3): Evaluarea la bilanț a creanțelor și a datoriilor exprimate în valută și a celor
cu decontare în lei în funcție de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar
comunicat de Banca Națională a României, valabil la data încheierii exercițiului financiar. În
scopul prezentării în bilanț, valoarea creanțelor, astfel evaluate, se diminuează cu ajustările
pentru pierdere de valoare.

4.Disponibilitățile bănești și alte valori similare în valută se evaluează în bilanț la cursul de


schimb valutar comunicat de Banca Națională a României, valabil la data încheierii
exercițiului financiar.

Punctul 59. - (1) La fiecare dată a bilanțului:


a) Elementele monetare exprimate în valută (disponibilități și alte elemente asimilate, cum
sunt acreditivele și depozitele bancare, creanțe și datorii în valută) trebuie evaluate și
prezentate în situațiile financiare anuale utilizând cursul de schimb valutar, comunicat de
Banca Națională a României și valabil la data încheierii exercițiului financiar. Diferențele de
curs valutar, favorabile sau nefavorabile, între cursul de schimb al pieței valutare, comunicat
de Banca Națională a României de la data înregistrării creanțelor sau datoriilor în valută,
sau cursul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate și cursul de schimb de la data
încheierii exercițiului financiar, se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferențe de
curs valutar, după caz.

Punctul 173. - (1) Operațiunile privind încasările și plățile în valută se înregistrează în


contabilitate la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Națională a României, de la
data efectuării operațiunii.

Punctul 174. - La finele fiecărei luni, disponibilitățile în valută și alte valori de trezorerie,
cum sunt titluri de stat în valută, acreditive și depozite în valută se evaluează la cursul de
schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României din ultima zi bancară a
lunii în cauză. Diferențele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau
cheltuieli din diferențe de curs valutar, după caz.

5
Punctul 185 (8) Diferențele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanțelor și
datoriilor în valută la cursuri diferite față de cele la care au fost înregistrate inițial pe
parcursul lunii sau față de cele la care sunt înregistrate în contabilitate trebuie recunoscute
în luna în care apar, ca venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar.
Atunci când creanța sau datoria în valută este decontată în decursul aceleiași luni în care a
survenit, întreaga diferență de curs valutar este recunoscută în acea lună. Atunci când
creanța sau datoria în valută este decontată într-o lună ulterioară, diferența de curs valutar
recunoscută în fiecare lună, care intervine până în luna decontării, se determină ținând
seama de modificarea cursurilor de schimb survenită în cursul fiecărei luni.

Studiul de caz 14
Soicietatea ALFA achiziționează la 10.11.N un echipament tehnologic de la un furnizor intern
la costul de 465.000 lei, TVA 24% (factura). Costul de achiziție este echivalentul a 100.000
euro la cursul de 4,65 lei/euro. Decontarea se face în lei în funcție de cursul euro. La 30.11.N
cursul de schimb este de 4,70 lei/euro. La 15.12.N se achită echivalentul a 30.000 euro la
cursul de 4,72. La 31.12.N cursul de schimb este de 4,68 lei.
Să se prezinte înregistrările contabile aferente lunilor noiembrie și decembrie.

Texte aplicate:
Punctul 59 b) Pentru creanțele și datoriile, exprimate în lei, a căror decontare se face în
funcție de cursul unei valute, eventualele diferențe favorabile sau nefavorabile, care rezultă
din evaluarea acestora se înregistrează la alte venituri sau alte cheltuieli financiare, după
caz. Determinarea diferențelor de valoare se efectuează similar prevederilor lit. a).

4.6.Deprecierea creanțelor
Studiul de caz 15
La 31.12.N entitatea ALFA prezintă următoarea situație a creanțelor clienți:
-Clientul A – față de acesta există o creanță de 275.000 lei (TVA inclusă). Această creanță a
fost recunoscută în anul N-1 și a fost depreciată la 31.12.N-1 cu 30%. La 31.12.N
probabilitatea de încasare este de 40%.
-Clientul B – față de acesta există o creanță de 447.000 lei (TVA inclusă). Această creanță a
fost recunoscută în N și a devenit incertă. Probabilitatea de încasare este de 80%.
-Clientul C – față de acesta există o creanță de 120.000 lei (TVA inclusă). Această creanță a
fost recunoscută în anul N-1 și a fost depreciată la 31.12.N-1 cu 70%. La 31.12.N
probabilitatea de încasare este de 90%.
-Clientul D – față de acesta exista o creanță la 31.12.N-1 de 560.000 lei, depreciată în
proporție de 90%. La 31.12.N se ia decizia de scoatere a creanței din activ ca urmare a
falimentului clientului.
-Entitatea ALFA reactivează o creanță de 390.000 lei față de clientul E ca urmare a înștiințării
primite de lichidatorul acestuia. Această creanță fusese scoasă din activ în anul N-1.
Să se efectueze evaluarea creanțelor la 31.12.N și să se prezinte înregistrările contabile
aferente.

S-ar putea să vă placă și