Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

I. Prezentare generală

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost înfiinţată în 1991,

după prăbuşirea comunismului în Europa, în scopul consolidării economiilor de piaţă şi
democraţiilor în 38 de ţări din sud-estul Mediteranei, Europa Centrală și de Est, până în Asia
Centrală. Banca este deţinută de 68 de ţări şi două instituţii interguvernamentale (Uniunea
Europeană/UE şi Banca Europeană de Investiţii/BEI). Mandatul atribuit BERD la înfiinţare
stipulează faptul că instituţia va colabora doar cu statele care adoptă principii de guvernare
democratice.

În prezent țările de operare ale BERD sunt: Albania, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Bosnia
şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Egipt, Estonia, Georgia, Grecia, Iordania, Kazakhstan,
Kosovo, Kyrgyzstan, Letonia, Lituania, Liban, Maroc, Moldova, Mongolia, Muntenegru,
Macedonia de Nord, Polonia, România, Federaţia Rusă, Serbia, Slovacia, Slovenia, Tajikistan,
Tunisia, Turkmenistan, Turcia, Ucraina, Ungaria, Uzbekistan, Cisiordania și Fâșia Gaza.

În prezent, BERD trece printr-un proces de reorientare conceptuală, dincolo de spaţiul

mandatat iniţial, către regiunea Orientului Mijlociu şi Africii de Nord, având în vedere că în
multe dintre statele în care banca a realizat şi realizează investiţii dezvoltarea economică a
ajuns la un nivel care permite reducerea sau chiar eliminarea susţinerii financiare. Cu ocazia
Reuniunii Anuale a BERD de la Sarajevo (mai 2019), s-a discutat inclusiv posibilitatea lansării
unui studiu aprofundat referitor la o eventuală extindere/expansiune geografică a activităţilor
Băncii în zona sub-Sahariană. Tema extinderii ariei de acoperire a BERD este discutată şi în
cadrul altor formate multilaterale precum G8 sau G20.

BERD are un capital subscris de 29,7 miliarde euro (la sfârșitul lunii martie 2019), cele
mai semnificative contribuţii aparţinând SUA – 10% din capital, Japonia – 9%, Franţa, Germania,
Italia, Marea Britanie – fiecare câte 8,6%, Rusia – 4,1% și Canada – 3%. Soliditatea financiară a
Băncii este demonstrată şi de calificativul acordat de principalele agenţii internaţionale de
rating: AAA de la Standard & Poor’s şi Aaa de la Moody's.
BERD este cel mai mare investitor instituţional în regiune şi mobilizează investiţii străine directe
semnificative, pe lângă propriile finanţări.

Forul cel mai înalt de decizie în cadrul Băncii este Consiliului Guvernatorilor în cadrul
căruia fiecare ţară membră are desemnat un guvernator, de obicei ministrul de finanţe.
Consiliul Guvernatorilor deleagă majoritatea puterilor Consiliului Director, care este responsabil
de orientarea strategică a BERD. Preşedintele este ales de Consiliul Guvernatorilor şi este
reprezentantul legal al BERD. Din iulie 2012 preşedintele BERD este Sir Suma Chakrabarti
(cetăţean britanic).

II. Relaţia România – BERD

România este membră a BERD din 1991. Guvernatorul României la BERD este ministrul
finanţelor publice, iar guvernator supleant este guvernatorul BNR. Din luna mai 2011, România
face parte din Constituenta condusă de Turcia, alături de Rep. Moldova, Azerbaijan şi
Kyrgyzstan. De la 1 aprilie 2019, șeful misiunii BERD în România este Mark Davis . Cu prilejul
celei de-a 28-a Reuniuni Anuale a BERD (Sarajevo, 7-8 mai 2019), guvernatorul României a
preluat pentru un an mandatul de vicepreşedinte al Consiliului Guvernatorilor, alături de
ministrul finanţelor din Lituania.

În prezent, capitalul subscris de România la BERD are valoarea de 144,070 milioane

euro, respectiv 14.407 acţiuni.

În România, BERD se numără printre investitorii instituţionali de top. Până în prezent,

Banca a investit 8,367 miliarde euro în 431 de proiecte.

Prin aceste investiţii şi implicarea directă a reprezentanţilor Băncii în Consiliile de

Administraţie ale unui număr mare de companii în care a investit, BERD a reuşit să
îmbunătăţească practicile de conducere corporativă şi să extindă dialogul politic. Portofoliul
Băncii s-a extins rapid în arii precum privatizarea la scară largă cu investitori strategici, investiţii
de tip greenfield în sectorul privat, dezvoltarea sectorului financiar şi a infrastructurii în
domeniile energetic, transporturi, comunicaţii şi a infrastructurii municipale. Banca susţine activ
dezvoltarea sectorului financiar non-bancar prin promovarea investiţiilor în societăţi de leasing
şi asigurare, precum şi în fonduri de capital, pensii şi ipoteci.
Cea mai recentă Strategie de ţară pentru România a fost aprobată de BERD în septembrie 2015.
Ea propune ca direcții de acțiune pentru perioada 2015-2018 extinderea accesului la finanţare
prin stimularea creditării şi dezvoltării pieţelor de capital, reducerea disparităţilor regionale şi
încurajarea incluziunii, precum şi ameliorarea competitivităţii în sectorul privat.

În septembrie 2018, în cadrul unei întrevederi cu Pierre Heilbronn, vicepreședinte BERD,

guvernatorul României/ministrul finanțelor publice a subliniat necesitatea elaborării unei noi
strategii de țară pentru România, ținând cont de prioritățile țării, dar și de politicile europene,
coroborat cu perspectivele oferite de următorul Cadru Financial Multianual 2021-2027. În acest
context, oficialul român a evidențiat importanța menținerii caracterului selectiv și flexibil al
Strategiei BERD pentru România, cu accent pe continuarea dialogului privind impactul
programelor și proiectelor finanțate/susținute de Bancă în România