Sunteți pe pagina 1din 31

ZOE DOGARU

JOCUlt, J)'J) ACT'C~


pc"tru dezv"ttarea tiMbaiutui
'" yrcidi"i,ci
Prezenta lucrare se adreseaza tuturor educatoarelor ~i poate ft folosita ca un
indrurnator ~i ca un instrument de lucru, ftind in asa fel conceputa, in cat sa poata
constitui un auxiliar al metodicii pentru educarea limbajului.
La elaborarea acestei lucrari au stat la baza urmatoarele probleme: stabilirea
unei lnlantuiri logice intre obiective, sarcina didactica, continut: gasirea caller de
Insusire constienta a cunostintelor mai simple sau mai diftcile, a verificarii
cunostintelor si forrnarii deprinderilor practice.
Preocuparea pentru logica orqanizartl jocului didactic, pentru accesibilitatea ~i
pentru insusirea constlenta a cunostintelor, a gasit sprijin In programa prescolara,
cu precadere in obiectivele cadru, care stau la baza tiecarul capitol conceput in
lucrare.
Aceasta lucrare tncearca sa depaseasca modalitatea tradltionala de predare
tipica a jocurilor didactice, prin continutul orientativ §i prin rnodalitatile didactice
posibile, cornpletand tehnologia si metodologia jocului didactic.
Indrurnarile teoretice sau practice din cuprinsul fiecarui capitol sunt organizate
pe unitati mici de informare, urmate de exercitii aplicative legate strict de informatia
data.
Lucrarea de fata cauta sa raspunda acestor preocupari, prezentand jocuri
didactice pentru educarea limbajului.
Jocurile sunt concepute atat pentru varsta prescolara, cat $i pentru varsta
scolara mica.

Zoe Dogaru '


Ob~~~thfecadru

o Dezvoltarea exprimarii oraie, inteleqerea ~i utilizarea corecta a semni-


ficatiilor structurilor verbale oraie.
o Educarea unei exprimari verba! corsets din punct de vedere tonetic, lexical.
sintactic.
o Dezvoltarea creativitatii $1expresivitatit umbajulu: oral.

Ob~®ct<ede r~ferHff1ia;

o Sa participe ia activitati de grup, inclusiv la activitati de joc, atat In calitate


de vorbitor, cat ~i in calitate de auditor.
o Sa inteleaqa $i sa transmlta mesaje simple; sa reactloneze la acestea. pE
o Sa distinqa sunetele ce compun cuvintele $1 sa Ie pronunte corect. tre
o Sa-si tmbooateasca vocabularul activ §i pasiv pe baza experientei, activitati] pi

personale si/sau a relatiilor eu ceilalti $i sa utilizeze un lirnbaj oral coreet din punct
de vedere qramatical.

E~emp~~
da cornpcrtemente:

o sa discute cu co!egii $i educatoarea;


o sa Tntrebe $i sa raspunda la Intrebart;
o sa ia parte la jocurile de grup;
dE
o sa pronunte (relativ) corect sunetele limbii rornane: vc
o sa recunoasca $i sa numeasca sunetul initial din cuvantul pronuntat oral;
o sa recunoasca $i sa nurneasca sunetul final din cuvantul pronuntat oral;
o sa tnvete cuvinte noi in cadrul jocurilor;
o sa prezinte colegilor cuvinte noi in cadrul jocurilor; ra
o sa intuiasca sensul unui cuvant In cadrul jocurilor;
o sa utilizeze cuvinte noi in contexte adecvate;
o sa manifeste lnitiativa tn comunicarea orala $i interes pentru sernnificatia
cuvintelor;
o sa alcatuiasca propozitii simple si dezvoltate (despre obiecte si fiinte fami-
liare, personaje din povesti etc.)
o sa inteleaga felu! ln care propozitiile sunt alcatuite din cuvinte, iar cuvintele
din silabe;
o sa faca leqatura Intre cuvintele pronuntate oral $i imaginile la care acestea
se refera.
v(
U

1...
"'"
~·...!.:·:;%J~~'l'"~-·~·~{:::~~~X::,~·,,:-~~~;~-·~·~:r~:-j~:,,,(~·t·~·~;;::·7::~Y.·:~:\'<:~"'~"':~>·"~·"'-:-;~,!:;·/~?-:·""':;'.<..;::--·:!;;·:;)·Y:::·~~.~!?"'·.:
;!:":;':>~:':::::.';':-';"":~<-':~.:'.~,
:.,-:: .

Y"">A'-Jocurl didactics' pentru formarea deprinderii dea;' .


pronuntacorect sunetele, de a construi propozitii cusensloqic
.' '~~~,~]ii~~1:?&;~~;,i~;~:
:~~~~~-4t~~;~~t~ci~~';~~~~\;f~rt{~f~~;r,~;~ ~:~,""~'.,
i·;·,;;,~:-{:~~~~;~~~~~~·:i.L~:i.~:~~~.i;J;_:,·~··;~~~k~·;L.~
...~~:
..;;:~;i·~;·.~

1•.• • ,.,
\#um iQCC •••iI
(suHete)

SCQ'fj: 0 Dezvoltarea capacitatii de a cunoaste sunetul emis;


n Dezvoltarea auzuiui fonematic 9i a capacitatii de analiza fonetica.

SARCINA b'bACTfCA:
n Recunoasterea sunetelor emise.

MQbALfT AT' b'bACT'C4 " QS'lJIL4:


o Imaginile cu animale ~i pasari vor fi asezate pe un panou ~i vor fi descoperite
pe rand. Jetoanele vor avea imagini pentru exersarea sunetelor s, s t, t, r, v: frunze, sarpe,
trornpeta, telefon, morisca, La lnceput educatoarea va emite cateva sunete, propunand co-
piilor sa spuna lmpreuna cu ea aceleasi sunete: uuu (trenul), taa (trompeta),

frunza trornpeta sarpe urs

o Un copil va primi sarcina de a denumi obiectul (ftinta) de pe un jeton si In functie


de imagine sa reproduca sunetele corespunzatoare, Daca ia, de exemplu, jetonul cu sarpele,
va spune:
Eu am un sarpe.
Sarpele face: s s s; s s s; s s s.
o Acest sunet va fi emis de mai multe ori, de toti copiii din qrupa. Se vor alege pe
rand jetoanele pana la terminarea acestora.

VAll'ANTA:
o Pe celelalte jetoane, copiii vor gasi urmatoarele imagini: gasca, pisica, oaie, catet.
o Pentru fiecare anlrnal/pasare se va reproduce glasul specific. Sunetele vor fi pro-
nuntate cu toti copiii, apoi de 1-2 copii.
!~.{-:;
~ii1~? 'm.. .. ..
&U'l!iil!.'l;;ii'iSllli'_~liiiiia~~ .~~. .. ~~Ii%N1Jil1ll!i·'lfiI;i~r~'liiiEW~~~~~~'l4""'~"""';"":;;.";:>'·'·'"'
•.. .
~

Astfel: U, u, u - U,u,U; s.s - ~,~ -~, s.


Aceste sunete vor fi pronuntate apoi de toata clasa, lrnpreuna cu grupul ce forrneaza
trenul.

2~ Mcdafiwtmc
(CijVhdC, s"metc)

SCOOP: D Formarea deprinderii de pronuntare corecta a cuvintelor prin articularea tuturor


sunetelor;
o Intarirea deprinderii de pronuntare corecta a consoanelor (f, v, S, $, j, C, g).

SAYle'NA !Jf!JACT"A:
n Recunoasterea §i denumirea obiectelor, pronuntarea corecta a cuvintelor.

MQbALrrArf b'!JACTIC~ 7l0SfBfL';:


o Pe masa educatoarei se afla mai multe jucarii ale carer denumiri contin sune-
tele pe care educatoarea vrea sa Ie exerseze.
r:.----.
;.'
r?-·· ~.~~~:;
./O

ZE
,~. .~'4
~.'( ~
.. -;-.

" ... ~ J -,

~ ~
a~
masina tractor rata avion
J~
,t·..;'" .
::;
~

,~
~~'t""'
~~-(;~ ..

brad papu~a gaina floare


O Un copil este invitat sa aleaqa 0 jucarie pe care sa 0 denurneasca. Jocul con-
tinua pana cane toate jucariile au fost denumite. Tntot acest timp educatoarea va fi atenta la
pronuntarea corecta a cuvintelor, urrnarind articularea tuturor sunetelor.

VAf~'IArtr 4:
o Educatoarea propune copiilor sa priveasca medalioanele de la tabla rnaqnetica,
Copilul numit va alege un medalion :;;iva spune ce reprezinta. Cuvintele alese pot avea un grad
mai mare de dificultate In pronuntie, sunetele avand diferite pozitii In cadrul cuvantului respectiv.
J La grupa mijlocie jocul poate fi complicat, copilul care denurneste jucaria sau

imaginea avand sarcina sa formuleze $i propozitii cu cuvintele respective.

4$K l:ft~fJL&f:
Ursulul mormaie.
Mingea sare.

6
o Copilul se joaca.

o Rata merge.
o Cucul canta.
o Floarea creste.

~ ..NCjMe~tc ,bicct~'
ror (cUVtttfC SUtlCfc)
t

I.
SCQ~: 0 Consolidarea deprinderii de a pronunta corect consoanele s, §, C, g, t, r aflate
in diferite pozitii In cadrul cuvantului.
S,41'l ClNA !J'bACT ,eA:
;:J Recunoasterea ~i denumirea imaqinllor, Pronuntarea clara a sunetelor din
cuvinte.

MObALn'AT' bibACTlCe 'fJOSIBIL6!:


e Denumirile tuturor materialelor trebuie sa contina sunetele ce trebuie exersate.
o Educatoarea va purta 0 convorbire cu copii, spunandu-le ca ar dori sa reali-
zeze 0 ferma.
o Copiii vor alege din imaginile de pe masa educatoarei jetoanele pe care Ie vor
aseza pe un panou, pentru a aranja un mic tare al animalelor ~i 0 curte a pasarilor.
Panoul cuprinde pasar] ~i animale.

la

;a.
ad
N.

3U


1Iiiit.il3,~lti'iiiWi'PP'i"'t!e"i~'ili5_iilj!.f"'~~~~~'!'H. JR ~~,;;r~~ii\W~~l!"""1.~~~'i',t."W,jc~'~'-J"', '::....,.; ••<
~

~)Copilul care ia jetonu! spune: Eu am luat 0 vaca. Grupa de copii va imita qlasul vacii:
mu-rnu. Apoi indernnat de educatoare, copilul va aseza jetonul la [arcul de animate.
c Eu am luat un COCO$. EI face cucurigul EI va aseza cocosul in curtea eu pasari.
o La grupa miitocie eopiii vor fi impartiti tn doua grupe. Prima grupa aleqe jetonul :;;i irnira
glasul anirnalului/pasare, iar cea de-a doua qrupa va recunoaste anirnalul/pasarea respective.

4. CQft~pfctc(ua
(cuviKte, SUtlctc, prQPwlitii)

$'(;"': 0 Fixarea deprinderii de a pronunta coreet suneteie, cuvintele '}1 de a tormula


propozitii;
1] Intarirea deprinderii de a pronunta coreet sunetele, S, §. r, t, t, v,

SAR CINA !JfJ)ACTICA: gi


D Denumirea obiectelor si descrierea acestora in propozitii coreete.
dE
M(i~AL"Ar' ~'~ACTIC.s "(iSIIJIL4:
o Educatoarea va imparti jetoane!e pe mesele copiiior. llustratiiie vor sugera
copiilor cuvinte ce contin sunetele ce trebuie exersate. Va veni un cepit caruia Iiva cere sa
aleaqa un jeton. Acesta va denumi obiectul de pe jeton. Un altul va alcatui 0 propozitie.

A. Denurniti imaginile.

~
~~'~~>ft

veverita rontaie
N vrabia zboara
-~}/-~)
iepurele fUg~3

,,,,,~f/ .
$i
''t,~-'~t~
1;.',.,..;~
*' \ .
Jj:' r
I~,

.:~"
s., ,,,..- --'.r;~'.'".- . of

_.-. ~ :-.'

B. Alcatuiti propozitii cu aceste cuvinte.

e-:
.: S)',
I ~Z73lW51i1&li···~'r'C"M'ttim·~·;:%i"~~'1lU1Q7!fi111111;;;~~I!'l.t"'~r-1tr"~_·~···~~~~~"'~'>i';c.c;~~),.o::"'.<~:':.i';";"',;. -~~ ," ~,~,

5. Ce [occ, cum cste?


(c",vit1tc, ",,"etc, prwpwzitii>

"" Conso!idarea
~~~{.i!'~ deprinderii de a pronunta corect sunetele in cuvinte ~i cuvinlele
In propozitii.
Fixarea deprinderii de a alcatui propozitii simple sau dezvoltate corecte din
punct de vedere qrarnatical.

! ~; .;.'

Denumirea obiectelor ~i deserierea acestora.

MObALITATI, bfbACTfCfS 'fJOjiBILfS:


o Educatoarea cere copiilor sa priveasca imaginile. Jetoanele vor coniine ima-
gini din universul apropiat al copiilor.
o Apoi, alege un conducator de joe, caruia Ii da un jeton, pe care acesta trebuie sa-I
denurneasca. Conducatorul de joe va numi eopilul care va alege alt jeton de pe masa educatoarei.

ra
sa

o Conducatorul de joe mai are ea sarcina sa adreseze lntrebari referitoare la imagine.


- Ce ai ales?
- Eu am ales un ursulet.
- Ce pof spune despre el? (Ursuletul este brun.)

Vtl1?'ANT A:
o La grupa mijlocie se poate prezenta eopiilor un tablou.
o [ntrebarile educatoarei ii vor ajuta pe copii sa gaseasca elemente importante din tablou
si, va cere copiilor sa formuleze propozitli despre acestea.

?~~'~-.\
(v~ " d'~~<:~
\\t/~ ~i . \'.~ Jr-il I;
tj") ~i'"."~
~1"""i':L\io'il!'dm:'~,<~~~§'a&'i>;"~.\\iO~il:t!oi~t~~~Wi~~~ili\)<;;'-.!i~~;,*'1:"i'l"";:'<:' ;.,'. ~

.1, ". "


w~ f\ QSRviiIJ\; reeece ~t
~
..t.
t
~.
\'
O,"~
I!> .•.

tcu-vmt e, $hQ~C,
£' ~~,", pr~p~'1frn
• •...•.
)

Formarea deprinderiide a identifica cuvintele dintr-o propozitie, si a Ie desparti


In silabe;
Activizarea vocabularului.

Precizarea nurnarului de cuvinte din propozitie. Despartirea in silabe a cuvan-


tului ales.

MObtUrr tir' bflJaCTfCc 'fJ (jS'lJILc:


o Spuneti doua cuvinte, nume de plante si despartiti-le In silabe.

/:'
( ~~:
~:(

,-"~ "-: r;:.

C) Spuneti doua cuvinte, nume de animaie domestice si despartiti-le in silabe.

--\\~,. ''J
c
'~"-"- :::'
~;;~f'-~~>/
'~;

fe'
i~.fj, ..~'.
l~'{,
/.:.:"' ~:::;
, ;:..~.,.[:-;~

.: Spune]i doua cuvinte, nu~e de lucruri §i despartiti-le in silabe .

.-!'~''''?l!lC
~'i~t\
~:~,
~1~~~
~'iO-"t'~,

fi""~"

Educataarea prezinta tablaul La vanat. Priviti tablaul ~i denumiti imaginile. Fiecare


cuvant va fi despartit rn silabe.

10
~":'{~M'PU);
o Eu vad pe tablou un vanator. In continuare un alt copil va desparti cuvantul vanator
In silabe. Copiii vor proceda la fel pana la epuizarea elementelor din tablou.

I
I
1

;n-

c Copiii vor alcatui propozitii cu cuvintele care au fost despartite In silabe spunand, apoi
Gate cuvinte are propozitla. Educatoarea po ate da copiilor jetoane pe care acestia sa Ie aseze
lntr-o anumita ordine, astfel tncat propozitia fermata pe baza lor, sa fie corecta .

.;S)t' l~ff\!'P i.:iJ: jetoane care itustreaza un vanator, 0 PU!?Ca!?i un lup .

.; Fi!?a cu cateva imagini. Sub fiecare imagine un dreptunghi Tn care copilul va nurnara
silabele.

re __ 11'----_
11
~~
.~~ ~ ~..;:B'i-JoGUri didactice pentru consolldateadeprindertlor.
t! ~~. de a folosi corect substantivul la singular ~i la plural; .
-
' .. ,~{"
;.,'.' ;r, ," . -,
..' a-cordare~JIJg~.!l,.l}umar:§i caz a adjeeliyyJLJi eu
".' .: -: :- • ','" .1':::'-' ,.)::> .'.';-: ..\ ,(:;,'_',.....• '-.' :'~':':-",,-.,i-.:>~ .' ~~:~,. ..-~~,•.:··~-:•.;,;,~;f"';'>!."~':I'.~.:/··/.~--,,;,.. . . _
substantivul
.

1. Jucaria - iucarii
<S'"i'ufar, p'uraf)
Fixarea deprinderii de a folosi substantivele la singular !?i la plural;
Dezvoltarea atentiei !?i a rapiditatii in gandire.

Sa pronunte cuvinte la singular sau plural, in functie de imagine ~i sa qaseasca


forma corecta a nurnarului opus.

MObALn'AT' blbACT'C~ "OS'B'L~:


o Jocul trebuie sa se desfasoare intr-un ritm vioi pentru a rnentine atentia copiilor. Tn
prima parte a jocului copiii vor avea ca material de lucru jucariile din sala de grupa, puse intr-un
saculet si pe mesele copiilor. Copilul numit de edueatoare seoate din saculet 0 jucarie (Eu am
o rata). Copilul care are Tn fata 0 grupa de 2-3 jucarii de acelasi fel spune repede:
Eu am mai multe rate.
f-·~""-"'--------l r-·---·-----·-----·---- ..--·--._, _..;
I
i
--..'
.~.'i~ ! ($(. ,i);£: ;
1 ~~ i
..·n /k 'fl •.
I~-:)i
! (!..,. i I '~;) (~'~ \~ -\ I
L_ .••• _w~~ l!
L, ~." _ __ . .•..._.•._._,__ .,. _'...,._~__ ..__.,y_...~..,.••.....;;.

VARIANTA:
o Jocul se desfasoara cu jetoane. Fiecare copil are in plicul de pe rnasa un jeton cu una
sau mai multe imagini. EI ridica un jeton eu 0 imagine (0 floare). Copilul care are pe jeton 2-3
flori II arata colegilor si spune:

Eu am mai multe tlori.

.?~:\ ;~<: '!rr:\


if

"

\1 \ j \/'J
.:) Daca grupa are un nive! mai bun se va cere sa 58 precizeze ~i cu!oarea jucariilor sau
irnaqinilor de pe jeton.
o Jocul va continua pana se vor termina jetoaneie.

12,
.. ,.
2. ."apu~a mica
(subst","twe, adjective)

£i.~Of':1>::: Fixarea deprinderii de a folosi in context adjeetivui, de a-l aeorda eu substan-


tivul in gen ~i numar;
. Dezvoltarea gElndirii si vocabularului copiilor.

- Denumirea obiectelor sau imaginilor.


. Aeordarea corecta a substantivului cu adjectivul in cadrul propozitiei.

MQbALrrAT' !JI!JACTICe 'l'QSf9,t6S


o Educatoarea spune copiilor ca in caseta de pe rnasa S8 afla mai multe jucarii. Copiii
le vor scoate pe rand, vor spune numele lor si Ie vor descrie.
o De exernplu daca seoate din caseta a papusa spune:
Tn
In
,m Eu am gasit pepuse.
0
Ea este trumoese.

VAll 'ANT A ,:
o La fiecare obiect copiii vor fi indrurnati sa qaseasca mai multe lnsusiri ale aceluiasi
1a obiect.
-3

Mingea este qalbena.


Mingea este rotunda.

Fluturele este rosu, Albina este mica.


Fluturele este mic. Albina este colorata.
Fluturele este frumos. Albina este qalbena,

ill Para este galbena.


Para este verde.
Para este tunoutata.
~~1§!!& Mi!Ili.li'& jffl Wrr'r-7 3?"
m
~ r ~~,0-';Wl[i';;U':<';;"'~": ~

VA lUA Nr A If:
(; Pe mesele copiilor se afla plicuri cu jetoane. Copilul numit deschide plicul ~i
denurneste imaginea, fiind ajutat sa foloseasca doua adjective cu privire la aceeasi imagine,
In acelasi timp.

o PapU$a mica $i trumoese. <-

r- AIL
~. HIYU~~!
i.. CU i~g~'tU
~
bubsto.f1'wc, adiecfwe)

:i P;'.: Consolidarea deprinderii de folosire corecta a adjectivului ln acordul cu substantivul;


Dezvoltarea atentiei :;;ia rapiditatii qandirll.

S.~F1:il~/4 })fJ)4·~'r{~-~·..._".
Formularea de propozitii despre obiecte si Insusirile acestora (culoare, forma,
dimensiune) asa cum sunt reprezentate In ilustratii.

MQJ')tU.rrAT' bl.1JACr'C~'fJOS'!JIL~:
o Educatoarea prezinta copiilor mai multe jetoane care vor cuprinde imagini ale unor
obiecte cunoscute. Copiii aleg jetoanele, denumesc imaginile §i prezinta lnsusirile acestora.
Copiii vor fi indrumati sa foloseasca tn propozitie adjective corespunzatoare :;;i sa res peete
acordul cu substantivul pe care-I deterrnina.

.: ~~,·t
,~
}
,:,-,

\\~5~~
.'"
!IA.\")!h

r -.

')\1;t~,:-
lI'~ .:
n--.
,
\':rJ c\
,\J
:;'.\::iFi~l!:

14
La grupa mijlocie jocul poate fi complicat, introducandu-se in activitate albumul cu imagini.
Copilul numit de educatoare va citi a imagine, fara ca educatoarea sa-i puna intrebart ajutatoare.
Pe filele albumului se vor gasi imagini care sa-: sugereze copilului variante de raspuns:
o Un pitic barbas sfa tntr-un picior.
sau:
o Pificul barbas are un picior ridicat.
sau:
o Piticul barbas denseeze.

GRU~A S-"l AN'


4. CU\la~tt cuvi,,'c
($itt~~,rar, phHeat)
I;
" ./ Consolidarea deprinderii de a folosi substantivul la singular $i la plural Tnmod izo-
lat sau In propozitii;
Dezvoltarea gandirii $i a atentiei.
I,

., Denumirea unui obiect sau mal multor obiecte Tn functie de imaginea de pe


jeton si alcatuirea unor propozitii cu aceste cuvinte.

I. iff(1),4t.rrf~r'1>fbA'rfC~ »osmn«.
.: Vor fi expuse in rata copiilor doua pliante cu animale sau pasari.
: Li se va spune ca desenele de pe pliante cuprind filnte $i lucruri care poarta un nume.
Cand este a sinqura imagine 0 numif intr-un fel, iar cand sunt mai multe, Ie nurniti altfel.

I
7
Spunem 0 fetita $i spunem doua fetite $1nu doua fetita.

Un copil va alege imaginea cu unul/multe animale, pasari ~i un alt copilva spune forma opusa.
Se va formula cate 0 propozitie cu substantivul la singular si alta la plural.

Vfll~fA(~T4:
: Educatoarea forrnuleaza propozitii cu aeordul ineoreet, iar
eopiii trebuie sa fie atenti sa coreeteze.

Copilul plang. Ei trebuie sa gaseasea forma corecta:


Copiii plang.

15
flATl 'ANT A:
La grupa mijlocie jocul poate fi complicat, lntroducandu-ss in activitate albumul cu imagini.
,
,, Copilul numit de educatoare va citi 0 imagine, fara ca educatoarea sa-i puna intrebari ajutatoare.
Pe filele albumului se vor gasi imagini care sa-i sugereze copilului variante de raspuns:
e Un pitic barbas sta Tntr-un picior.
sau:
o Piticul barbas are un picior ridicat.
sau:
c Piticul barbas denseeze.

GR U'J)A S -" AN'


4. CUVQ"t. ~uvi"te
b'Kiufar. pf"ra')
I;
$CO,,: 0: Consolidarea deprinderii de a folosi substantivulla singular si la plural in mod izo-
lat sau in propozitii;
c Dezvoltarea gfmdirii si a atentiei.
i,
SAR"NA !J'!JACT"A:
c Denumirea unui obiect sau mai multor obiecte !n functie de imaginea de pe
jeton ~i alcatuirea unor propozitii cu aceste cuvinte.

I.
MO!JALfT AT' JJ'])ACTIC~." OSfBfL':
o Vor fi expuse in fata copiilor doua pliante cu animale sau pasari.
o Li se va spune ca desenele 'de pe pliante cuprind fiinte ~i lucruri care poarta un nume.
Cand este 0 singura imagine 0 nurniti intr-un fel, iar cand sunt rnai multe, Ie numiti altfel.

.sX';M"LU:
Spunem 0 fetita ~i spunem doua fetite ~i nu doua fetita.

Un copil va alege imaginea cu unullmulte animale, pasari ~i un alt copilva spune forma opusa.
Se va formula cate 0 propozitle cu substantivul la singular ~i alta la plural.

WAR IAffT A:
o Educatoarea formuleaza propozitii cu acordul incorect, iar
copiii trebuie sa fie atenti sa corecteze.

Capilul plang. Ei trebuie sa gaseasca forma corecta:


Copiii plang.
{fi.

V4R 'ANT 4 II:


•• Ii! .~
-
o Pe mesele copiilor se afla plicuri cu jetoane. Copilul numit deschide pllcul :?i
denumeste imaginea, fiind ajutat sa foloseasca doua adjective cu privire la aceeasi imagine,
in acelasi timp.

e PapU$a mica $i trumoese.


"

r. AL ,',
;So H,"J·~tKg,c:g '",'a~',",
• ," •

(sobdQ",tive, adiectivcd

see",: 0 Consolidarea deprinderii de folosire corecta a adjectivului Tnacordul cu substantivul;


o Dezvoltarea atentiei l?i a rapiditatii gandirii.

SARCINA bfbACTICti:
n Formularea de propozitii despre obiecte ~i Insusirile. acestora (culoare, forma,
dimensiune) asa cum sunt reprezentate in ilustratll,

MUbALfT'ATf bfbACTfC'; "uS,gfL';:


o Educatoarea prezinta copiilor mai multe jetoane care vor cuprinde imagini ale unor
obiecte cunoscute. Copiii aleg jetoanele, denumesc imaginile ~i prezinta lnsusirile acestora.
Copiii vor fi Indruma]i sa foloseasca In propozitie adjective corespunzatoare si sa respecte
acordul cu substantivul pe care-I deterrnina.

V
~,

Mar galben
'~
tt2
Porumbel alb Casa inalta

Scaun mic Ghiocel alb Garoafa rosie

2~-'
~

s, C~"~L b~ •••
~
(substa"tive, adiective)
$CO"': Q Consolidarea deprinderii de folosire co recta a acordului dintre adjectiv ~i substantiv;
G Dezvoltarea gfmdirii §i a atentiei voluntare.

sa" CINA "'bACT leA: ~


o Alcatuirea unor propozitil simple sau dezvoltate despre personajele cunoscute.

MObALn'ATI bibACTlCtS "OSIBlLtS:


o Educatoarea prezinta copiilor 0 carte de povesti cu cele mai Indraqite personaje. Copiii
vor fi anuntaf ca trebuie sa recunoasca atat personajele, eat ~i povestile carora Ie apartin §i vor
fi lntrebati despre calitatile ~i defectele personajelor denurnite.

fOI
fol
Alba ea zapada este 0 fetita frurnoasa §i buna.

Fata babei este 0 fata rea ~i lenesa.

'.'

VAlllANrA:
o Copiii vor primi plicuri eu jetoane pe eare se gasesc imaginile a doua obiecte.
o Copilul va putea alege varianta data: Avionul mare §i galben.

~;;t
~
avion mare-galben avion mic-verde

~
..•• e-.
1• \,c iQce•..ot
f',
bubstQ"tive '" caz;y' ~~mh1C.1tw)
SC01t: 11 Formarea deprinderii de a folosi corect substantivul in cazul nominativ:
.0 Consolidarea deprinderii de a articula coreet cuvintele.

SARCfNt! bfbACrfCA:
c Denumirea imaginii ~i formularea de propozitii in care substantivul sa fie in
cazul nominativ.

MObALfTAT' b'bACT'C~ "OS'BfL~: ,


o Copiii au la dispozitie jucarii din sala de grupa. Cate un copil nurneste jucaria luata :;>i
forrnuleaza 0 propozitle despre ea. Educatoarea va indruma copilul, in asa fel tncat el sa
foloseasca substantivul in nominativ.

~lfeM"'U):
Eu am luat un catel, Calelul latra.

VATi 'Aft; A:
o Jocul se va destasura oral daca nlvelul grupei 0 permite.
o Spuneli ce face ...?

mama Nelu

tata vrabia Ana


12 it * 4W ~

Gl(J~A 5-'7 ANI


2. Ce lQce- Cum e5te'?
(substcndwe '" CQ1U' "wmi,u~tw)
jC()~:c Activizarea vocabularului;
. c Consolidarea deprinderii de a folosi corect substantivul in cazul nominativ.

StiiTlCPNA b'bAcrICA:
c Denumirea obiectelor ~i formularea unor propozitii in care substantivul sa fie
in nominativ.

MCibALfTAT' b'bAcrfC,s ."OS'BIL,s:


e Jocul ~e desfasoara cu jetoane ce sugereaza diferite actiunl ale copiilor, adultilor,
obiecte de lmbracaminte. Cats un copil ia un jeton ~i spune ce face personajul ilustrat sau
cum este obiectul prezentat.

el{~M"'U):

Feti/a se joece. Rochite este frumoas8.

VAFUAf(fA:
o Educatoarea prezinta propozitii eliptice, pe care copiii trebuie sa le completeze cu sub-
stantivul in nominativ. .

......................................... doarme .

....................................... face mor-mor.

-'
18.p'
r"

~~~~~~~$l'Mn'f.~Wl~~~~~~~'i~",l~·.~,

.................................. merge la scoala.

fie ~. A (at. ,,'e) cuie;. ?


(substa"tive '" ca~ij' ycnitiv)
$,CDJ):c Activizarea vocabularului;
or,
C! Formarea deprinderii de a folosi corect substantivele in cazul genitiv.
au

Sti1lCfNIl bibACTfCA:
r.! Denumirea obiectelor si formularea de propozitii in care substantivul sa fie in
cazul genitiv.

e MObALn'AT' b'bACT'C~ "'OS'BIL~:


Educatoarea Ie pune la dispozitie copiilor jetoane cu animale.sl ·cu hrana acestora. Invita
un copil sa aleaqa un jeton $i sa spuna: A cui hrana este?
Porumbul este hrana pasarilor,

rb-

VAR'ANrA:
o Educatoarea prezinta copiilor jetoane, ce infaliliieaZa obiecte care apartin personajelor
principale din povestile care Ie poarta numele: Scufita - din Scufila Ro§ie, punquta - din
Punquja cu doi bani etc.
o Copiii au sarcina sa denurneasca obiectul de pe jeton spunand, apoi carui personaj ii
apartine,
! ~....-:.;
liE Mi, ~ !\i!tI#' , h¥#i-S'tW rrmmz= !li ~""""'&WAA' ~

~XGM"U):
o Scutita este a Scufi1ei Rosii.

o Jocul continua precizandu-se de fiecare data:


al cui este obiectul de pe jeton.

\
.~

~.1.
4 • ~#J' ",erem ...;r.:t
(substa"tNe '" dafiv)
SCQ7!: a Activizarea vocabularului;
~ Formarea deprinderii de a folosi corect substantivele Tn cazul dativ.

Stll1 CfNA b'bACrfCA:


c Alcatuirea propozltiilor ln care substantivul sa fie ln cazul dativ.

MObALn' AT' b'bAcrfCtS "OSI9'LtS:


o Pe parioul din fata copiilor se afla jetoane care ilustreaza obiecte ~i elemente ce
apartin unor personaje din povesti cunoscute. Aceste jetoane se vor darul celor care au
nevoie de ele.

~N':M"'Ll'):
o Cui dam ... jucaria? \
ii dam jucaria fetitel. II
Dupa exemplul de mai sus, jocul se va continua:
Dam pantoful Cenu~aresei. I
!
o Jocul poate continua pana la epuizarea jetoanelor. ~

gl
n
Yll1UAft'T ~ ?: rr
o Se aleg din obiectele din sala de qrupa ~i se ofera,
colegilor:
Eu ofer Mariei flori.
Eu ofer lui Ion 0 carte.

2CY
"'"
VAR IAhlf A II:
o Jocul poate continua ~i cu alte exemple din povesti, verificandu-se ~i continutul lor.

Cocosului i-au luat punquta. (cui?) Ursului i s-a rupt coada. (cui?)

'\
'\

.~

lepurasululi-au furat ciubotelele. (cui?)

ce
au
.:».
fill'"
~e-,",waer •••.
t• 1 • r.

(substa"tive '" caluf QCU1Qtiv)


seo,,: c Activizarea vocabularului;
c Formarea deprinderii de a folosi coreet substantivele in eazul aeuzativ.

SARCINAlJ'bACTICA:
Il Alcatulrea de propozitli dezvoltate in care substantivul sa fie in cazul acuzativ.

MQbALn'AT' b'bACT"~ "QSf9'Lt::


o Educatoarea imparte jetoane copiilor asezaf in doua subgrupe. Copiii din prima sub-
grupa ofera pe rand cate un jeton copiilor din grupa a doua, spunand: Eu lfi oter (lfi dau) a
ma$ina. In cazul in care copiii ofera daruri educatoarei, vor fi tndrumaf safoloseasca pronu-
mele personal de politete. Copilul care a primit jetonul rnulturneste.

VATU4NTA t:
o Copiii din grupa a II-a privesc jetonul primit si cu ajutorul Intrebarii unde sau pe cine
- eer eopiilor din grupa intai sa formuleze 0 propozitle cu sustantivul in cazul acuzativ.
f'-' - - - -- _._-- ._ .. _._-_. __ .__.-.- .. I!I

(
...,jL~ C~
.
A.
tt
F t ~'& __ !~ 61

~NISM"Ll):
o Unde doarme pisica?
Pisica doarme pe soba.
o Pe cine iubeste mama?
Pe Ana 0 iubeste.

VA71'ANT A If:
o Se pot folosi jetoane care ilustreaza diferite acpunl ale copiilor in diferite momente ale
zilei sau fenomene specifice unui anotimp (cand dorm, cand mananca, ninsoare, ploaie).

e,
r~

~i

VAR 'ANT A Iff:


ie
o Se poate initia jocul De-a musafirii, in care copiii-musafiri ~i copiii-qazda vor preciza
ce anume ofera la sosirea/primirea vizitei.

I5XGM"UJ:
c.
o Oferim gazdei flori.
c Ofer musafirilor prajituri ~i suc.

~
'I

F?~~~*~~~t~~!f~gtii'l~mHi~il6~<~~'~~i;'~~'6~~;~i';~~;~;~
,"',~g!~~;~£]~J~ik~~;~~~!Jrr~~~)~~}i1lM~~~l~,
.,

1* Ce lace pa"4)~dt·
(\le'me)

$&0'1>:. IlJ Consolidarea deprinderii de exprimare co recta , folosind verbele la modul


indicativ, timpul prezent ~i perfect cornpus;
o Activizarea vocabularuluil dezvoltarea gandirii ~i a memoriei copiilor.
lie

SARCINA blbACr'Ca:
a Formularea corscta a unor propozitii corecte din punct de vedere gramatical,
prezentand actiuni prezente ~i trecute.

MObALrrAT' b'bACTIC~ JtOS'BIL~:


e Introducerea in activitate se va face c:u ajutorul unei papusii din sala de qrupa. Cu ea,
educatoarea va sugera efectuarea diferitelor actiuni. La intrebarea ei: Ce face ..... , copiii vor
raspunde: - Papusa rnananca .
- Papusa doarme
o Apoi va fi descoperit in rata copiilor un tablou care va contlne imagini: animale, pasar!
~i flori cu elemente detasabile. La intrebarea educatoarei Ce vezi, copilul va raspunde:
- Eu vad un iepure.
- Ce face iepurele?
- EI rnananca morcovi.
Se arata jetonul cu morcovul ~i copilul este intrebat, ce a rnancat
iepurasul.
za
- lepurasul a rnancat morcovi.
o Educatoarea va pune lntrebarl, care vor conduce spre formula rea unor raspunsurl in
care verbul va fi la modul indicativ, timpul perfect compus.

GR\)~A 3-'1 ANt


2_ A"€Jti",pfowife
(\lerbe)

seo'/): D Activizarea vocabularului.


n Formarea de propozitii cu verbul la modul indicativ, timpul prezent, perfectul
com pus !?i viitor.

jA~ 'UNA lJflPACr'CA:


n Formarea de propozitii dezvoltate cu predicatulla indicativ - prezent, trecut si viitor.
',-~,-, ac c_~~ '" ~~~~~l&rs~I~::tf:?~~r;;~":":;,,!:~i:·:·:~,l;:;<.}"-"" .I~~\S~~

MObALn' AT' b'bACTIC~"OS'BIL~:


o llustratii cu diferite aspecte din mai multe anotimpuri vorf asezate pe mesele copiilor.
Copiii au sarcina sa studieze imaginile $i la cererea educatoarei sa Ie descrie.
o Ele vor reda 0 multitudine de actiuni legate de anotimpuri.

~
,~~

e inceput de prirnavara o peisaj de toarnna, frunzele cad, se culeg mere,


pere, struquri
fate
in v,

cat
pre

o peisaj de vara, 0 plaja la mare o un copil se da cu sania

G;r~fo.'I'LU:
Eu vad 0 fetita care culege ghiocei. (verb la modul indicativ - prezent).
och
c Intrebarile educatoarei vor ajuta copilul sa formuleze in asa fel raspunsul, lncat verbul
sa fie la modul indicativ, perfect com pus:
in ce anotimp ai cules ghiocei?
Eu am cules ghiocei in anotimpul prirnavara.
Cand te vei da cu sania?
La lama rna voi da cu sania.

VAtllANr,Ai:
, Jocul se va desfasura oral, referindu-se la actiuni $i actlvltatl/evenimente din viata
copiilor.
,t Cand ai fost la munte?
Eu am fost la munte in vacanta.
'2~Cand vei merge la munte?

~
BLACK pagina 25

Eu voi merge la munte in vacanta,


:So Eu vad plaja rnarii.
4. Eu am fost la mare cu parin!ii.

1CQ",,: IJ Activizarea vocabularului.


D Formarea de propozitii Tn care verbul a fi este la modul indicativ, timpurile:
prezent, perfect com pus, viitor.
a Consolidarea deprinderii de a se exprima corect, coerent, Inteleqand unitatea
logica a propozitiei,

SARCINA bibACTICA:
u Folosirea corecta a verbului a f la timpurile specificate,
e, MQbALITATI blbACTIC,s "QSISIL,s:
e Un disc, pe ale carui raze vor fi desenate semne individuale va fi asezat pe 0 masa In
fata copiilor. Aceleasi semne vor fi prinse In pieptul copiilor. Educatoarea va rnanui acest disc,
invartinou-l, care se va opri Tn dreptul unuia dintre semnele individuale.
o Pentru a satisface cerlntele impuse de sarcina didactica, copilul care are semnul indi-
cat pe disc, trebuie sa raspunda la Intrebarile formulate, folosind corect verbul a fi la timpurile:
prezent, trecut ~i viitor.
o Intrebarile educatoarei vor fi:
~. Ce faceai cand erai mic? Cand eram mic rna jucam.
:t. Ce esti acum? Eu sunt proscolar la grupa mare.
~. La ce grupa ai fost anul trecut? Eu am fost la grupa mijlocie.
4. Ce vei fi cand vei fi mare? Oand voi fi mare, eu voi n..
o Vor fi Intrebati 4-6 copii ~i toti vor raspunde I,a aceste lntrebari.
" U'l.l1'!I
'1'JHf"
U"Ul" Ai
U.:j.;'t" r~p
F

: Educatoarea are 0 papu$a pe care 0 asaza Tn diferite locuri din clasa. Copiii Inchid
ochii iar educatoarea schimba locul papusii. Apoi, educatoarea Ii lntreaba pe copii:
ul
"1. Spune unde era papusa a~ezat~?
Era pe pat.
Era pe rnasa.
Era in dulap.
Era pe etaiera.
In continuare jocul se va dsfasura oral. <,

la £. Spune unde ai fost ieri? ~. Spune unde vei fi maine?


Eu am fost la teatru. Eu voi fi la scoala.
Eu am fost la serbare. Eu voi fi acasa.
Eu am fost la Liliana. Eu voi fi la film,
Eu am fest la lonu]. Eu voi fi la Ana.
-
1. ~ Y, ty, e'
(prQ"Yttte persQ"at)

5CQ'T': [J Fixarea deprinderii de a folosi corect pronumele personal la numarul singular


(eu, tu, el), tacano corect acordul cu verbul.
n Dezvoltarea vocabularului, a atentlei ~i a gandirii.

SARCfNA IJfbACrfCA:
(] Folosirea corecta a pronumelui personal, la singular in propozitii,
im~
MQ!JALn'AT' !J'!JACT'C~""j'B'L~: din
e La griJpa mica copiii efectueaza diferite actiuni pe care Ie verbalizeaza folosind ~i pro- intr
numele personale:
- Tu ai ad us papusa? ast
- Eu am adus papusa.
- Cine a primit mingea?
o Copilul care va primi mingea va raspunde:
- Eu am primit mingea.
- Ce faci tu?
- Eu rna joe.
- Eu dansez.

VARfANTA ,:
o Educatoarea va alege un conducator, care se plirnba prin tata copiilor ~i atinqand
urnarul unui copil, i se adreseaza astfel: Ce §tii tu despre el, ea ... ? Copilul numit are sarcina
sa foloseasca pronumele personal singular. Ce stii tu despre ... mine, el, ea?
Eu stiu, ca tu esti euminte.
Eu stiu ca el deseneaza frumos.
Eu stlu, ca ea este frumoasa.
o In cazul in care acest copil a formulat corect propozitiile, va atinge un alt copil adresan-
du-i Tntrebarea:
Ce stiii tu despre ..:?
o Jocul continua, prin schimbarea de fiecare data a conducatorului jocului.

VtffUttrvr I!J If:


o Jocul se arnplifica prin folosirea concornltenta a doua pronume
personale.. .. ,/ ~ -} are
c Cu cine te joci? r.f,',"1,
'1.~ ~'~.'
','~;;I// '~)JI
"\" i,/\ jete
- Eu ma joe cu el. "\...~~ ,~ir,,'>; '0' \\ der
u

- E U ma JOC eu ea.

,~
1t~t~~
~'L'§I,

,Ji.ki
,,,Ii
,<"

26,<"'
SCO'f.'!': ::: Consolidarea deprinderii de a folosi Tn propozitii pluralul pronumelor person-
ale: noi, voi, ei, ele, facand corect acordul cu verbul.
n Activizarea vocabularului copiilor.
[ular
SARCINA bfbACTfCA:
D Alcatuirea propozltillor in care pronumele personal sa fie la plural.

MObALfT Ar' b'bACTfCtS" QS'BILtS


o Copiii vor fi Tmpartiti Tn trei grupuri (t-fetite. 2-baieti, 3-combinat). Materialele vor fi
trnpartite celor trei grupuri: creioane, cuburi, toba, pian, papusi, stropitori, rnatura. Obiectele
din fiecare categorie vor fi lrnpartite celor trei grupuri. Conducatorul jocului pune urrnatoarele
pro- tntrebari grupurilor: Ce face]l voi, dar ei, ele?
o Fiecare raspuns va fi dat de un membru din fiecare echipa. Raspunsul va fi formulat
astfel tncat, sa cuprinda pronumele personalla plural.

Noi construim.
Ele imbraca papusa.
Ei se joaca cu rnasinile.

land
cina 3. Acesta, gceastg
(prw"ume demw"strgtiv)
seo,,: J:l Folosirea in propozitii a pronumelui demonstrativ la toate genurile !?inumerele
(aceasta, acestea, aceea, acesta, acestia, aceea).
san- n Activizarea vocabularului.

SA1lC'NA b'lJAcr,cA:
c Alcatuirea propozitiilor Tncare pronumele demonstrativ sa fie folosit corect.

MOlJAurtiTf ])'!JACT'C~ '''OJ'lJIL~:


o Jetoane care sa reprezirHe una ~i doua exemple ale aceleiasi imagini. Educatoarea
are 0 convorbire cu copiii, stabilind principala sarcina: denumirea tuturor imaginilor de pe
jetoanele expuse In fata lor. Jetoanele trebuie sa ofere posibilitaji de utilizare a pronumelor
demonstrative masculine ~i feminin la singular si plural.
o Raspunsurile vor fi formulate prin propozitii complete.
(ji----------------------------------------------
~X~M."L{):
a) Pronume demonstrativ - singular. b) Pronume demonstrativ - plural
1. Acesta este un baiat. 1. Ace~tia sunt bale]i.
2. Aceasta este 0 fetita. 2. Acestea sunt fetite.

VAll 'If NT A:
o Se foloseste pronumele demonstrativ de apropiere ~i pronumele personal de departare.
Acesta este cocos, dar e mic fata de acela.
Acestia sunt cocosi, sau sunt mici fata de aceia.

pc

Aceasta este 0 rnasa, dar e mica fata de aceea.


11
Acestea sunt mese, sau sunt mici fata de acelea.

pe

~,
~i.

l~,

ce

do
po

/'
1..Mih~u~1;./I
(vQrbire tii,,'Giafcl)

5C"~: a Obisnuirea copiilor cu reproducerea unei vorbiri dialogate;


[) Verificarea cunostintelor copiilor cu privire la povestile predate.

SllrlCfNtt bfbACTICIi:
u Reproducerea dialogului dintre personajele unei povestiri, identificarea expre-
siilor afirmative, interogative si exclamative din vorbirea altora.

are.
MObALfTAT' b'bACT'CtS "OS'SlLtS:
o Imaginile unor povesti predate la grupa: Ridichea uria~a, Casuta din oala sau Turtita.
Educatoarea cere copiilor sa priveasca atent imaginile, sa nurneasca personajele $i
povestea, apoi sa redea dialogul dintre acestea.

Povestea MANU~A - Poveste populara ruseasca


e Educatoarea va chema un copil sa numeasca personajele din-imagine.
Eu vad: soricelul $i broscuta.
Din ce poveste fac parte?
Din povestea MANU~A.
o Doi copii nurniti de educatoare vor reda dialogul dintre acestea:
- Broscuto, rna prirnesti in casuta?
- Te primesc, intra soricelulel
e Educatoarea cere unui copil sa-sl mai amlnteasca ~i sa nurneasca alte
personaje din aceasta poveste ~i apoi s~ redea dialogul dintre ele.
Povestea TURTITA )
o Educatoarea Ie cere copiilor sa redea dialogul dintre iepuras
~iTurtita.
Povestea RIDICHEA URIA~A - Poveste populara
o Personaje prezentate: rnosul ~i baba.
o Din ce poveste face parte?
o Ajutati de educatoare, copiii vor reda dialogul dintre
cele doua personaje.
Mo~ul: Am incercat sa scot ridichea, dar
putut. Babuto, vrei sa ma ajuti?
Saba: Da, vin, mosulel
o Jocul poate continua daca ~i alti copii
doresc sa redea cate un dialog din cele trei
povesti.
~r:;._\\".
!3l.MiM~4eNf'h?i£j2&Siiiiwaa~ ~ - -~ i di#itiiiW#P·mgm a#~· ~~.s-ffl~~~*'t5L?"I§!~·'

G'R Ul' A b& $-6 AN'


2. Sculi,a R G,W
(v9rbire dklfwy,da)

see,,: 0 Stimularea vorbirii dialogate prin identificarea expresiilor afirmative, negative,


interogative, exclamative.
o Consolidarea deprinderii de a construi fraze (propozitii corecte).

SAR ClNtt bfbtlCTfCA:


D Completarea propozltiilor cu cuvinte cunoscute din povestea Scufita Rosie.

MQbALn'AT' b'bACTfC~"'(;S'BfL~:
o Educatoarea prezinta copiilor imaginile din povestea Scufita Rosie ~i Ie spune ca
povestea nu este cornpleta. Propune copiilor sa continue ei povestirea.
o Educatoarea vac~ti pov:st~a .~ije va opri acolo unde trebuie sa completeze.
Scufita Rosie s-a lntalnit cu .
Lupul a intrebat-o .
Scufita Rosie i-a raspuns .

~ '.

pn

o Copiii vor reda cu rnulta exactitate dialogul dintre cele doua personaje. In partea a
doua a activitatil, educatoarea propune copiilor sa completeze dialogul dintre lup ~i Scufita
Rosie, cane acestia se aflau in casa bunicii. Acest dialog va fi redat de copii, respectand
povestea, fara sa clteze exact frazele. Daca copiii doresc pot fiintrgduse si alte povesti in
acest joc.
co

3lL
.•.. .•.".'-
;