Sunteți pe pagina 1din 3

MODULUL B / Sechestrul asigurător și proprirea în cauzele avînd ca obiect criminalitatea economico-

financiară

1. Diferența dintre poprirea asigurătorie și sechestrul asigurător.

a) Art. 781 C.pr.civ. – poprirea are în vedere și titlurile de valoare sau alte bunuri mobile
incorporale urmăribile datorate ori deținute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din
urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente.

Art. 254 C.pr.pen. (poprirea) se referă doar la sumele datorate

b) Sumele de bani din conturile bancare pot face obiectul sechestrului asigurător sau al popririi
asigurătorii?

c) Dacă suspectul își deschide un nou cont bancar (în temeiul unui nou contract bancar încheiat cu
banca), ulterior înființării popririi, sumele de bani intrate în acest cont vor intra sub incidența popririi?

d) Dacă este vorba de un cont de salarii, în care s-a acumulat o sumă mai mare de bani, aceasta
poate fi indisponibilizată în întregime sau doar în proporție de 1/3?

2. Este necesară indicarea sumei până la concurența căreia s-a luat măsura asigurătorie? Dar
dacă se extinde apoi urmărirea penală cu privire la alte fapte? Pot fi avute în vedere la luarea măsurii și
prejudiciile produse prin aceste noi fapte?

Dacă ar fi vorba de o măsură asigurătorie luată în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune, se
poate avea în vedere și prejudiciul moral?

3. Poate fi luată o măsură asigurătorie în vederea garantării executării pedepsei amenzii de către
inculpatul persoană fizică?

În caz de neexecutarea cu rea credință a pedepsei amenzii, aceasta se va înlocui cu pedeapsa închisorii:
art. 63 C.pen. și art. 561 C.pr.pen.

Care va fi cuantumul ce va fi luată în considerare la luarea măsurii asigurătorii în vederea garantării


pedepsei amenzii: limita minimă sau limita maximă?

4. Poate fi instituită măsura asigurătorie în vederea executării pedepsei amenzii sau a confiscării speciale
asupra unor bunuri aflate în proprietatea comună a soților? Care va fi cota indisponibilizată?

Ce acțiuni are la îndemână soțul/soția suspectului sau inculpatului? Poate formula contestație împotriva
luării măsurii asigurătorii pentru a solicita ridicarea măsurii asupra unei cote de 1/2? Poate cere partajul
la instanța civilă? Dar partajul voluntar, potrivit art. 358 alin. 1 C.civ.? Dar o acțiune în constatare cotei
sale ideale asupra bunului respectiv? După aceasta poate cere ridicare măsurii?

5. Măsura asigurătorie poate fi luată global, asupra bunurilor mai multor persoane? Dar dacă ar fi vorba
de o măsură asigurătorie luată în vederea confiscării speciale?

6. În ce condiții pot fi luate măsuri asigurătorii asupra bunurilor unor terțe persoane?

Cum se împacă dispozițiile art. 107 alin. 2 C.pen. („măsurile de siguranță se iau față de persoana care a
comis o faptă prevăzută de legea penală, nejustificată”) cu dispozițiile art. 249 C.pr.pen. („măsurile
asigurătorii în vederea onfiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului
sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi
confiscate”)?

Impune art. 112 alin. 1 lit. e) C.pen. condiția ca bunurile dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de
legea penală supuse confiscării să aparțină inculpatului?

Este obligată instanța penală să constate, în baza art. 52 C.pr.pen., că terții sunt interpuși ai
făptuitorului?

Art. 6 din Directiva 2014/42/UE (netranspusă): „(1) Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a
permite confiscarea produselor sau a altor bunuri a căror valoare corespunde produselor care, în mod
direct sau indirect, au fost transferate de o persoană suspectă sau învinuită către terți sau care au fost
dobândite de terți de la o persoană suspectată sau învinuită, cel puțin în cazurile în care terții știau sau
ar fi trebuit să știe faptul că scopul transferului sau al achiziționării era evitarea confiscării, pe baza unor
elemente de fapt și circumstanțe concrete, inclusiv a faptului că transferul sau dobândirea a avut loc în
mod gratuit sau în schimbul unei sume de bani semnificativ mai reduse decât valoarea de piață a
bunurilor.

(2) Alin. (1) se interpretează astfel încât să nu aducă atingere drepturilor terților de bună-credință.”

7. Trebuie ca bunurile indisponibilizate să fie individualizate în momentul luării măsurii asigurătorii?

„În vederea dispunerii măsurilor asigurătorii, este nevoie de identificarea bunurilor. O asemenea
identificare se face, de exemplu, pe calea unor adrese transmise către ANAF ori către Ministerul Justiției,
prin mandat se supraveghere tehnică ori, după caz, pe calea procedurii prevăzute de art. 153 C.pr.pen.,
prin comisii rogatorii etc.” (Codul de procedură penală. Comentariu pe articole, de M. Udroiu ș.a., p.
1171)

8. Poate fi indisponibiliat un bun cu privire la care există o clauză de inalienabilitate stabilită prin
convenție sau testament sau cu privire la care a fost încheiat un antecontract de vânzare (caz în care
clauza de inalienabilitate este subânțeleasă – art. 627 aalin. 4 C.civ.)?

Potrivit art. 629 alin. 3 C.civ., pe durata cât clauza produce efecte, bunurile nu pot fi supuse urmăririi.

O clauză de inalienabilitate/insesizabilitate stipulată cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de lege


(inclusiv buna credință a terților) și cu privire la care s-au făcut formalitățile cerute de lege este
opozabilă chiar și organelor penale care o înființează ori organele statului care ar vrea să treacă la
executare – T.C. Briciu, A.R. Trandafir, Incidența dispozițiilor Codului de procedură civilă sau ale Codului
de procedură fiscală în materia măsurilor asigurătorii luate în procesul penal, în R.R.D.P. nr. 4/2014, p.
40.

În sens contrar, având în vedere interesul general pentru care se iau măsurile asigurătorii, a se vedea M.
Udroiu, Procedură penală. Partea generală, ed. a 3-a, 2016, p. 761.

9. Nu pot face obiectul măsurii asigurătorii:

a) Art. 781 alin. 5 C.pr.civ. - sumele aferente plății drepturilor salariale viitoare (fondul de salarii al
angajatorului), pe o perioadă de 3 luni de la data înființării popririi
b) Art. 163 alin. 3 din Legea nr. 85/2014 – contul de insolvență deschis în condițiile art. 39 alin. 2 din
Legea nr. 85/2014 „nu va putea fi în niciun mod indisponibilizat prin nicio măsură de natură penală,
civilă sau administrativă dispusă de organele de cercetare penală, de organele administrative sau de
instanțele judecătorești”.

10. Art. 75 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 85/2014 – acțiunile civile din procesele penale sunt exceptate de la
regula potrivt căreia la data deschiderii procedurii insolvenței se suspendă de drept toate acțiunile
judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra averii
debitorului.

a) Art. 91 din Legea nr. 85/2014: „bunurile înstrăinate de administratorul judiciar sau lichidatorul
judiciar, în exercițiul atribuțiilor sale prevăzute de prezenta lege, sunt dobândite libere de orice sarcini,
precum privilegii, ipoteci, gajuri sau drepturi de retenție, sechestre, de orice fel. Fac excepție dela acest
regim măsurile asigurătorii dispuse în procesul penal în vederea confiscării speciale și/sau confiscării
extinse”.

b) Art. 88 din Legea nr. 85/2014: „Dacă la data deschiderii procedurii un drept, act sau fapt juridic nu
devenise opozabil terților, înscrierile, transcrierile, intabulările și orice alte formalități specifice necesare
acestui scop, inclusiv cele dispuse în cursul unui proces penal în vederea confiscării speciale și/sau
extinse, efectuate după data deschiderii procedurii, sunt fără efect față de creditori, cu excepția cazului
în care cererea sau sesizarea, legal formulată, a fost primită de instanță, autoritatea sau instituția
competentă cel mai târziu în ziua premergătoare hotărârii de deschidere a procedurii. Înscrierile
efectuate cu încălcarea acestui articol se radiază de drept.”

Cum se împacă acest text de lege („se radiază de drept”) cu art. 167 alin. 1 din Regulamentul anexă la
Ordinul ANCPI nr. 700/2014, potrivit căruia sechestrul dispus în condițiile art. 249 C.pr.pen. „se radiază
numai în baza acordului instituției care a dispus măsura asigurătorie”?

c) Este nevoie de ridicarea măsurii asigurătorii pentru înstrăinarea acestor bunuri sau de contestarea ei
potrivit art. 250 C.pr.pen.?

- Măsura se strămută asupra sumei obținute

- Organele penale vor fi informate despre valorificare potrivit C.pr.civ.