TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII -Curs

8. RECOLTAREA SPUTEI PRIN EXPECTORAŢIE

PENTRU EXAMENE DE LABORATOR.Dr
Nour Raluca
RECOLTAREA SPUTEI PRIN EXPECTORAŢIE
PENTRU EXAMENE DE LABORATOR
Definitie
Sputa este un produs ce reprezintă totalitatea secreţiilor ce se
expulzează din căile respiratorii prin tuse.
OBIECTIVELE PROCEDURII
- Examinarea macroscopică, citologică, parazitologica
şi bacteriologică a sputei
- Diagnosticarea unor boli ale aparatului respirator

- Recipient steril cu capac potrivit, etanş

- Etichetă / formular cerut de laborator
- Aerosol (clorură de sodiu 10%, acetilcisteină, apă distilată
sau sterilă) pentru a induce tusea, dacă medicul indică
- Batiste de hârtie
- Mănuşi de unică folosinţă dacă este necesar
- Pungi din material plastic
- Recipient special pentru materialele folosite
PREGĂTIREA PACIENTULUI

a) PSIHICĂ:
- Explicaţi pacientului procedura pentru a reduce anxietatea şi
a obţine colaborarea
- Obţineţi consimţământul informat
b) FIZICĂ:
- Înstruiţi pacientul să nu mănânce , să nu fumeze, să nu-şi pună
picături în nas, să nu se spele pe dinţi sau să-şi clătească gura cu
soluţii dezinfectante înainte de recoltare pentru a nu influenţa
rezultatul
- Apelaţi la drenajul postural şi la tapotări dacă expectoraţia
este dificilă

- Instruiţi pacientul să se aşeze pe un scaun, pe marginea patului

sau în poziţie Fowler înaltă dacă starea generală nu este favorabilă
- Cereţi pacientului să-şi clătească gura cu apă simplă pentru a
reduce riscul de contaminare a sputei cu bacteriile din
cavitatea bucală sau cu particule de alimente
- Instruiţi pacientul să inspire şi să expire profund de câteva ori
provocându-şi tusea (cel puţin 3 ori); la ultima expiraţie sfătuiţi-l
să tuşească
- Sfătuiţi pacientul să tuşească profund şi să expectoreze direct
în recipient, cca. 15 ml de spută
Puneţi-vă mănuşi de unică folosinţa, opţional.
- Acoperiţi recipientul cu capacul.
- Ştergeţi exteriorul recipientului cu un şerveţel.
- Introduceţi recipientul într-o pungă de material plastic.

Recoltarea sputei prin frotiu faringian şi laringian

• se umezeşte tamponul de vată cu apă distilată sterilă

• se apasă limba cu spatula
• se introduce tamponul în faringe cerând pacientului să tuşească
• sputa eliminată se prinde pe tamponul de vată care se
introduce imediat în eprubeta sterilă
• frotiul laringian se recoltează de către medic pătrunzând cu
tamponul în laringe sub control laringoscopic
Recoltarea sputei prin spălătură gastrică

• se introduce sonda (Einhorn sau Faucher), în stomac,

dimineaţa, pe nemâncate
• se introduc prin sondă 200ml apă distilată, bicarbonatată,
călduţă, care este evacuată imediat sau extrasă cu seringa
• lichidul recoltat se trimite imediat la laborator pentru că
germenii căutaţi pot fi distruşi dacă stau mai mult timp în contact
cu mediul acid al sucului gastric
• dacă recoltarea se face pentru însămânţare şi lichidul trebuie
trimis la alt laborator, sucul obţinut poate fi neutralizat cu
bicarbonat de Na
Recoltarea sputei prin spălătură bronşică

• se utilizează la pacienţii cu TBC cavitară, care nu expectorează

• se pun în evidenţă bacili încapsulaţi în submucoasă, care nu
apar în mod obişnuit în spută
• se introduc în recipientul de aerosoli 5ml ser fiziologic sau
4ml soluţie teofilină 3% cu 1ml soluţie de stricnină 1‰
• pacientul inhalează de cîteva ori prin inspiraţii adânci,
repetate, urmate de expiraţii scurte
• se face o scurtă pauză de 4-5sec şi se repetă până la
aerosolizarea întregii cantităţi de lichid
• după aspiraţii, pacientul începe să tuşească chiar dacă nu a
tuşit niciodată
• sputa expectorată se recoltează într-un vas steril, recoltarea se
repetă zilnic, în următoarele 4 zile, în vase separate

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
- Oferiţi pacientului un pahar cu apă curată să-şi clătească gura
- Ajutaţi pacientul să adopte o poziţie comodă
- Observaţi respiraţia
- Educaţi pacientul să colecteze în continuare sputa pentru
a preveni diseminarea infecţiei

- Colectaţi materialele folosite în recipiente speciale conform PU

- Îndepărtaţi mănuşile
- Spălaţi mâinile

- Notaţi procedura în dosarul/planul de îngrijire

- Notaţi data, ora, cantitatea, culoarea, mirosul, consistenţa
PREGĂTIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR
- Etichetaţi recipientul cu: numele şi prenumele pacientului, data
şi ora recoltării, examenul cerut - Completaţi formularul cerut de
laborator dacă pacientul are febră, dacă a luat antibiotice sau dacă
expectoraţia a fost indusă prin administrare de aerosol (deoarece,
în acest caz, sputa este mai apoasă şi se poate confunda cu saliva )
EVALUAREA EFICACITĂŢII
PROCEDURII Rezultate aşteptate:
- Pacientul este compliant şi reuşeşte să-şi recolteze sputa şi nu
saliva
- Respectarea indicaţiilor de recoltare se reflectă în acurateţea
rezultatului testului
Rezultate nedorite/ce faceţi?
- Pacientul nu reuşeşte să expectoreze şi înghite sputa (mai
ales femeile şi copiii )
- Rezervaţi-vă mai mult timp pentru a instrui pacientul
- Anunţaţi medicul care vă recomandă altă tehnică de
recoltare (prin frotiu, spălatură gastrică, spălatură bronşică)
- Sputa este amestecată cu saliva şi resturi alimentare din
cavitatea bucală
- Repetaţi recoltarea instruind încă o dată pacientul şi ajutăndu-l să
respecte indicaţiile de recoltare
- Sputa este amestecată cu vărsătura declanşată în timpul efortului
de tuse.
- Captaţi vărsătura şi acordaţi îngrijiri adecvate

RECOLTAREA SECRETIILOR PURULENTE Secreţiile purulente se recoltează de pe

suprafaţa tegumentelor, din plăgi supurate, ulceraţii, organele genitale, conjunctiva oculară,
leziuni ale cavităţii bucale şi din conductul auditiv extern.
Scop
explorator - depistarea florei microbiene generatoare şi efectuarea antibiogramei terapeutic -
evacuarea şi tratarea secreţiilor purulente
Materiale
- eprubete, ansă de platină - 2-3 lame de sticlă bine degresate - seringi şi ace - ser fiziologic -
alcool iodat - tinctură de iod -betadine - pipete Pasteur
Pregătirea pacientului
- psihic: se anunţă şi i se explică necesitatea efectuării examinării
- fizică: se aşează în poziţia adecvată

- se curăţă şi se dezinfectează suprafaţa veziculelor, pustulelor,ulceraţiilor

- se sterilizează ansa prin încălzire la roşu şi se aşteaptă să se răcească
- se recoltează o mică porţiune de puroi, de sub crustă sau de la marginea ulceraţiilor
- materialul recoltat se trece pe o lama de sticlă sterilă
- se efectuează frotiu

- se dezinfectează tegumentele cu tinctură de iod

- se puncţionează regiunea cu un ac steril montat la seringă
- se plimbă acul în mai multe direcţii până se obţine serozitate la aspirare
- se spală seringa cu ser fiziologic sau mediu de cultură
- se introduce lichidul într-o eprubetă sterilă
Recoltarea puroiului din abcese, flegmoane,
colecţii abcesul, flegmonul este deschis
-se recoltează aseptic cu o pipetă Pasteur, flambată şi răcită sau cu o ansă de platină când
abcesul este închis
-recoltarea se face cu seringa prin puncţionare - transportul produsului se face în cel mult 2 ore, iar
pentru anaerobi se anunţă laboratorul cu o oră înainte pentru regenerarea mediilor - examenul
direct (citobacteriologic) se face pe lama colorată May-Grumwald-Giemsa - RECOLTAREA
SECRETIILOR NAZALE
Material necesare manusi eprubete cu medii de cultura tampon subtire fixat pe porttampon etichete
formulare pentru laborator
Efectuare
- confirmarea identitatii pacientului
- se explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa
- se explica pacientului ca va avea senzatie de stranut sau voma dar ca procedura va dura mai
putin de un minut
- se aseaza pacientul sezand la marginea patului sau intr-un scaun cu fata la asistenta
- se cere pacientului sa-si sufle nasul
- se cere pacientului sa-si acopere o nara si sa respire doar pe cealalta si invers. Se va introduce
tamponul de recoltare pe nara pe care respira mai bine
- se cere pacientului sa-si tina capul pe spate. Se introduce cu blandete aplicatorul aproximativ 7,5-
10 cm tinand capatul cu tampon langa septul nazal. Se roteste repede
tamponul si se scoate
- alternativ, se apasa limba pacientului cu apasatorul de limba si se introduce un alt aplicator pana
in spatele valului palatin rotindu-l repede
- se introduce aplicatoarele in tuburile cu medii de cultura
- se arunca manusile si se spala mainile
- se etichetaza probele, se completeaza formularele de laboator si se trimit impreuna cu probele
la laborator
- RECOLTAREA SECRETIILOR OTICE
Materiale necesare:
manusi solutie normal salina comprese de tifon tub cu tampon steril tub steril cu mediu de
transport otoscop,specul auricular etichete seringa de 10 ml, ac steril formular analize laborator
Recoltare:
- se spala mainile si se pun manusile
- se curate cu blandete excesul de secretii din urechea pacientului cu solutie normal salina
si comprese de tifon
- se introduce aplicatorul in canalul auditiv si se roteste cu blandete de-a lungul peretelui canalului,
pentru a nu leza timpanul
- se retrage aplicatorul cu grija pentru a nu atinge si alte suprafete si se introduce in tubul steril cu
mediu de transport
- se eticheteaza corespunzator proba si se trimite la laborator impreuna cu formularele de laborator
- recoltarea din urechea medie se face de catre medic, dupa toaletarea urechii externe cu ser
fiziologic si comprese, prin punctionare si apoi aspirarea lichidului cu o seringa
- proba se trimite imediat la laborator
- RECOLTAREA SECRETIILOR OCULARE
Materiale necesare:
manusi sterile solutie sterila normal salina comprese eprubeta cu porttampon
Recoltare:
- se spala mainile si se pun manusi sterile
- se sterg ochii si excesul de secretii cu solutie normal salina si comprese de tifon, dinaunru
inspre afara
- se retrage pleoapa inferioara pentru a evidentia sacul conjuctival. Se roteste cu blandete
aplicatorul cu tampon peste cojunctiva avand grija sa nu atingem si alte suprafete
- se tine aplicatorul mai degraba paralel cu ochiul decat perpendicular, pentru a prevenii
iritatiile corneene datorita miscarilor bruste
- daca este necesara recoltare corneana, aceasta se va face de catre medic, utilizand un
dispozitiv special cu inel
- se introduce imediat aplicatorul sau dispozitivul cu inel in tubul cu mediul de transport
- se arunca manusile la deseuri contaminate
- se eticheteaza proba si se trimite la laborator impreuna cu formularele

- nu se va folosi un antiseptic inaintea recoltarii pentru a preveni iritatiile ochiului si

modificarea rezultatului
probei
 adult necooperant se va cere ajutoru unui coleg pentru a-i
tine capul nemiscat in timpul recoltarii, prevenind astfel lezarile oculare datorita miscarilor bruste
- RECOLTAREA SECRETIILOR DIN PLAGA
Materiale necesare:
manusi sterile, camp steril paduri cu alcool, betadina pense sterile tampoane sterile seringa de 10
ml ac steril tub steril pentru cultura cu mediu de transport etichete tub de cultura pentru germeni
anaerobi comprese sterile pentru repansarea plagii formulare analize laborator
Recoltare
- se spala mainile, se pregateste un camp steril, se pun
manusile sterile
- se inlatura pansamentul cu o pensa sterila
- se curata zona din jurul plagii cu alcool sau betadina pentru a reduce riscul de contaminare a
probei cu bacterii din zona adiacenta plagii
- pentru o cultura aerobica se foloseste aplicator cu capat din bumbac, se introduce in plaga,
se roteste bland apoi se introduce imediat in tubul pentru culture aerobice
- se trimite proba imediat la laborator
- se arunca manusile la deseuri contaminate
- se pun alte manusi si se reface pansamentul plagii
- RECOLTAREA SECRETIILOR VAGINALE

- Secretiile vaginale sunt transsudate ale mucoasei vaginale ce contin cellule epiteliale
descuamate si germeni in functie de varsta,sanatate sau boala
- Ph-ul acid are rol in aparare contra infectiilor

grupul lactobacillus care mentine Ph-ul

Scop
- determinarea agentilor patogeni
- stabilirea diagnosticului bacteriologic
- stabilirea tratamentului
- descoperirea proceselor
tumorale Material necesare
- pregatirea mesei ginecologice-se asterne un cearsaf sau aleza de unica folosinta
- se pregateste trusa de examinare:valve vaginale,speculum vaginal,pense,
- tampoane de vata
- porttampon,lame
- manusi de protectie,
- vaselina,antiseptic
- tavita renala
- sursa de lumina
- creion dermatograf,
- formular- analize laborator
Pregatirea bolnavei psihica si fizica
se anunta bonava si se explica necesitatea , importanta, si inofensivitatea tehnicii cu 2 zile inainte
repaus terapeutic si sexual pacienta este ajutata sa se dezbrace si sa se aseze in pozitie ginecologica
pe masa ginecologica toaleta organelor genitale externe cu apa calduta, evitarea oricarei substante
dezinfectante si a sapunului !
Locul recoltarii
- colul uterin,fundul de sac Douglas
- orificiul glandelor Bartholin
- meat urinar
Efectuare
Efectuarea tehnicii de medicul ginecolog Asistenta medicala –pregateste materiale,pacienta,serveste
medicul cu materiale necesare spalarea pe maini cu apa si sapun se imbraca manusile de protectie se
indeparteaza labiile mari si mici cu mana stanga se recolteaza cu tamponul fixat pe porttampon
separat din vagin, uretra si colul uterin recoltarea se face cu valve si specule,produsul recoltat din
col, sau uretra sa nu vina in contact cu peretii vaginului ( acesta are flora proprie) se efectueaza cate
doua frotiuri pentru fiecare produs recoltat
Ingrijirea bonavei dupa tehnica bolnava va fi ajutata sa coboare de pe masa
ginecologica sa se imbrace va fi condusa in salon si ajutata sa se instaleze comod in pat
Pregatirea produsului pentru laborator se completeaza buletinul de analiza,se noteaza examenul
cerut, provenienta produsului recoltat produsele recoltate trebuie examinate in maxim 1-2ore se
transporta la laborator in maxim o ora de la recoltare din produsele recoltate se fac frotiuri si
insamantari pe
medii de cultura
- examinarea bacteriologica
- cate 2 frotiuri pe lame de sticla , separat pentru
fiecare produs recoltat – trimise la laborator
- notare pe lama : provenienta produsului ( secretie vaginala sau secretia colului uterin, ultima
este sterila in mod obisnuit)
- lamele insamantate se trimit la laborator ptr efectuarea examinarii dupa diferite coloratii
- insamantari pe medii de cultura direct la locul si in momentul recoltarii ( medii cultura functie
de germenii cautati)
Examen microscopic
- Tip I - epitelii si lactobacili( secretie normala)
- Tip II – epitelii, lactobacili, rari bacili gram- negativi sau leucocite
- Tip III – epitelii, f. rari lactobacili, f. frecventi bacili gram- negativi, coci gram-pozitivi si
negativi,frecvente leucocite
- Tip IV – rare epitelii, lactobacili absenti, f. frecvente leucocite, f. abundenta flora
mixta , Trichomonas vaginalis prezent.
Examen bacteriologicc Ex.bacteriologic depisteaza germeni patogeni care au provocat
o infectieBTS(boli cu transmitere sexuala) se fac recoltari cu tampon steril in eprubete
din produsele recoltate se fac frotiuri si insamantari pe medii de cultura punerea in
evidenta Trichomonas vaginalis
– se utilizeaza secretiile ramase pe manusa de cauciuc dupa tuseul vaginal,( mai ales cele din fundul
de sac vaginal) se executa frotiuri uscate la aer daca se pot
examina imediat – se fac preparate native intre lama si lamela , lama fiind preincalzita daca secretia
este prea vascoasa = produsul de pe varful ansei se amesteca cu o picatura
de ser fiziologic – in mediul fluid protozoarul se misca mai activ = mai usor recunoscut
Examinari micologice recoltari din vagin din depozitele cremoase , albe, cu aspect
de pseudomembrane / orice secretie abundenta recoltare pe lama ptr. frotiu nativ si colorat
si examinari directe intre lama si lamela
Evaluarea rezultatelor patologic :Trichomonas
vaginalis,Candida Albicans,Neisseria gonorhee(gonococ) etc
- TESTUL PAPANICOLAU
Testul citologic Papanicolau ( numit si Babes- Papanicolau dupa denumirea doctorului roman Aurel
Babes, care a preconizat depistarea precoce a cancerului genital feminine prin examinarea frotiului
citovaginal) este o analiza obtinuta prin recoltarea prin periere a celuleor din cervix si apoi fixarea
lor pe o lama de sticla. Desi analiza celulelor din cervix este cea mai des folosita, testul Papanicolau
permite si evaluarea citologica a celuleor colului vaginal si endocervicale. Materiale necesare :
Specul vaginal manusi Pap stick applicator cu tija si pat din bumbac 3 lame de sticla pentru
citire microscopica fixative lampa ajustabila camp formulare cerere analize laborator Recoltare:

- confirmarea identitatii pacientei

- se explica procedura pacientei
- se spala mainile
- se explica pacientei importanta relaxarii musculatorii perineale pentru a usura efectuarea
examinarii si recoltarii
- se cere pacientei sa mictioneze inainte de efctuarea procedurii de recoltare
- se asigura intimitate si se cere pacientei sa se dezbrace de la brau in jos
- este acoperita cu un halat de unica folosinta si ajutata sa se aseze pe masa ginecologica
- se potriveste lampa pentru luminozitate maxima in zona genitala
- se inlatura halatul din zona genitala
- se ofera manusi medicului si speculul vaginal. Nu se vor folosi lubrefinate pentru acesta pentru
a nu interfera cu rezulatul testului. Se poate uda speculul cu apa calda pentru a usura insertia.
- se anunta pacienta cand i se introduce speculul pentru a preveni tresarirea si
incordarea musculaturii
- se sugereaza pacientei sa se relaxeze si sa respire adanc in timpul introducerii speculului.
- dupa introducerea specului acesta este largit pentru expunerea cervixului si apoi blocat
pentru inceperea recoltarii
- se ofera medicului pe rand aplicatoarele si periuta necesare recoltarii celulelor din diferitele zone.
Dupa fiecare recoltare, se vor lua aplicatoarele si se vor roti bland pe cate o lama de sticla peste care
se va pune imediat un fixator pentru prevenirea uscarii celulelor
- lamele microscopice vor fi marcate diferit in functie de zonele din care s-au recoltat celulele. La un
test complet, medicul va recolta celule din zona cervicala, endocervicala si a polului vaginal.
- dupa recoltare se deblocheaza speculul pentru a fi scos evitand ranirea peretilor vaginali
- este ajutata pacienta sa coboare de pe masa de examinare
- se completeaza formularele de laborator cu datele pacientei, inclusiv data ultimei menstruatii,
apoi se trimit probele la laborator
interpretarea rezultatelor : clasa I-celule normale clasa II-celule cu modificari minore benigne
clasa III-pot aparea celule anormale,dar nu este sigura benignitatea sau malignitatea(sunt necesare
si alte examene pentru stabilirea diagnosticului) clasa IV-prezenta celulelor cu aspect neoplazic
clasa V-prezenta celulelor neoplazice numeroase sau grupate
Consideratii speciale :
- inainte de efectuarea testului, pacienta va trebui
invatata sa nu faca spalaturi vaginale cu 48 de ore ianinte si sa nu foloseasca ovule vaginale
- recoltarea poate avea loc cu 5-6 zile inainte de menstruatie sau la 1 saptamana dupa
Precauţiuni standard pentru controlul infectiilor-au rolul de a proteja personalul medical de riscul
contaminarii cu organisme patogene cunoscute/necunoscute. Se aplica tuturor pacientilor indiferent
daca sunt doar suspecti sau diagnosticati,pe baza unei evaluari a riscului intrarii in contact cu
sangele sau fluidele corporale ale acestuia Standardele deosebesc reguli pentru:
- decontaminarea mainilor
- echipament de protectie personala
- siguranta mediului de lucru(managementul deseurilor si a materialelor taioase)

- sa-si decontamineze mainile inainte de intarea si iesirea din spital

- toate suprafetele atinse vor fi considerate ca fiind contaminate
- acoperiti cu pansament impermeabil toate plagile si leziunile deschise ale pielii pentru a
preveni contaminarea prin solutia de continuitate cu organisme patogene
- unghiile sa fie scurte si curate pentru a reduce numarul de organisme potential patogene
- inlaturati toate bijuteriile pe durata serviciului
- spalati mainile de fiecare data cand se murdaresc precum si ininte si dupa ingrijirea
pacientilor pentru a preveni contaminarea acestora sau a personalului medical
Tehnica spalarii Spalarea mainilor este cea mai importanta masura pentru reducerea riscului
transmiterii de microorganisme patogene de la o persoana la alta sau dintr-un loc in altul de acelasi
pacient. umeziti mainile sub jet de apa aplicati sapun lichid si frecati mainile viguros minimum10-
15 secunde pana se face spuma,asiguran curatarea tuturor suprafetelor mainii si incheieturilor o
atentie deosebita se acorda policelor,varfurilor degetelor,interdigital si sub verigheta clatiti mana
sub jet de apa calda pana este inlaturata toata spuma indreptati degetele in sus astfel incat apa sa
se scurga dinspre varful degetelor spre incheietura
pentru a inchide apa folositi cotul daca dispozitivul robinetului permite,daca nu folositi un
prosop de hartie mainile trebuie uscate cu prosop de hartie dinspre varful degetelor spre
incheietura aruncati prosopul de hartie in cosul de gunoi,ridicand capacul cu pedala de
picior,NUcu mainile curate !
Echipament de protectie
- Mănuşile
Purtarea mănuşilor reduce riscul de transmitere al microorgamismelor. Considerentele pentru
care trebuie purtate mănuşile sunt:
- mănuşile constituie o barieră de protecţie care previne contaminarea mâinilor când acestea vin
în contact cu sângele, alte fluide ale organismului, secreţii, excreţii, mucoase sau piele cu leziuni
de continuitate;
- mănuşile reduc posibilitatea transmiterii microorganismelor de pe mâinile personalului medical
pacienţilor în timpul procedurilor medicale care presupun contact cu mucoasele sau pielea cu
soluţii de continuitate;
- mănuşile reduc posibilitatea transmiterii microorganismelor de la un pacient la altul prin
intermediul mâinilor personalului medical.
Reguli de bună utilizare a mănuşilor Se indică utilizarea mănuşilor la: - efectuarea de injecţii;
- recoltarea de sânge şi a altor produse biologice; - manipularea produselor biologice;
- montarea cateterelor venoase;
- efectuarea de puncţii venoase sau alte puncţii; - examinarea clinică cu atingerea de sânge. Se
recomandă: - alegerea mănuşilor trebuie adaptată fiecărei utilizări: sterile (in intervenţii care
presupun contactul cu regiuni ale corpului sterile) sau nesterile (în examinări curente); una sau
două perechi. - schimbarea mănuşilor dupa fiecare utilizare, între doi pacienţi,între două îngrijiri, în
caz de întrerupere a actului medical, în caz de rupere; - niciodată după utilizare nu se spală
mănuşile; - nu se poartă aceeaşi pereche mai multe ore sau de mai multe ori. Este important de ştiut
că personalul medico-sanitar care utilizează mănuşi trebuie să aibă unghiile tăiate scurt şi să nu
poarte bijuterii în timpul manevrelor medico-chirurgicale. Purtarea a două perechi de mănuşi nu
scade frecvenţa accidentelor prin expunere la sânge, dar divide cu 3 riscul de contact cu sângele sau
un produs contaminat.
- Mod de folosire
- schimbare dupa fiecare pacient;
- dupa folosire se spala mai intai mainile cu manusi, dupa care acestea se
indeparteaza, prinzand marginea primei prin exterior aruncand-o in
containerul pentru colectare si apoi prinzand-o pe cealalta, cu mana libera
prin interior, scotand-o cu grija si aruncand-o in acelasi container aflat la
indemana;
- dupa indepartarea manusilor mainile se spala din nou, 10-15 secunde,
chiar daca manusile nu prezinta semne vizibile de deteriorare in timpul
activitatii incheiate; manusile de unica utilizare nu se reutilizeaza, deci nu se
curata, dezinfecteaza;
- Halate
Se utilizează în timpul manevrelor de îngrijire a bolnavului şi la contactul
tegumentelor neacoperite sau a hainelor cu lichide biologice potenţial contaminate. În
funcţie de tipul de expunere (stropire cu sânge sau alte fluide ale organismului,
secreţii, excreţii sau asigurarea protecţiei mucoaselor ochilor,nasului, gurii) trebuie
selectat tipul de echipament care urmează a fi purtat.Diferitele tipuri pot fi purtate singure sau
în combinaţie.
-Măştile Asigură protecţia feţei pentru prevenirea aspiraţiei sau înghiţirii lichidelor contaminate. Ele
trebuie să acopere integral nasul şi cavitatea bucală. Utilizarea corecta a mastilor
- verificati masca,astfel incat partea dura sa fie fixate pen as
- modelati bareta nazala pe nas si pozitionati masca
- fixate linia superioara deasupra urechilor
- pozitionati masca cu inglobarea mentonului
- fixate linia inferioara sub ureche
- Ochelari de protectie protejeaza mucoasa ocular-in activitati in timpul carora se apreciaza ca se pot
produce picaturi,stropiri cu sange si alte fluide biologice
- Protectoare faciale
Trebuie să fie suficient de mari pentru a acoperi tegumentele, mucoasele bucală, nazală, oculară.
- Echipamentele de resuscitare
Protejează mucoasa bucală în timpul instituirii respiraţiei artificial EXPUNEREA
PROFESIONALA - prin inoculari percutane: - intepare; - taiere. - contaminarea tegumentelor care
prezinta solutii de continuitate; - contaminarea mucoaselor. - in timpul: - efectuarii de manopere
medicale invazive cu ace si instrumente ascutite; - manipularii de produse biologice potential
contaminate; - manipularii instrumentarului si a altor materiale sanitare, dupa utilizarea in activitati
care au dus la contaminarea cu produse biologice potential infectate. prin intermediul: -
instrumentelor ascutite; - materialului moale; - suprafetelor, altor materiale utilizate in activitatea
din unitatile sanitare; - reziduurilor din activitatea medicala METODE DE PREVENIRE obiecte
ascutite: - reducerea de manevre parenterale la minimum necesar; - colectarea imediat dupa
utilizare in containere rezistente la intepare si taiere, amplasate la indemana si marcate
corespunzator - pregatire in vederea utilizarii; - distrugere; - evitarea recapisonarii, indoirii, ruperii
acelor utilizate. - manipularea lenjeriei contaminate cu sange si alte produse biologice potential
contaminate cat mai putin posibil;
-sortare si prelucrare cu echipament de protectie potrivit, in spatii special destinate; - colectare in saci
impermeabili, la nevoie dubli, marcati in mod corespunzator - evitarea pastrarii lor indelungate, inainte
de prelucrare; - asigurarea unui ciclu corect si complet de prelucrare - decontaminare.
- curatenie si decontaminare: - folosirea manusilor la indepartarea urmelor de sange, alte
lichide biologice sau tesuturi; - decontaminarea initiala cu substante clorigene, indepartarea cu
hartie absorbanta care se colecteaza in containere sau saci de plastic marcate; - dezinfectie cu
solutie germicida; - uscarea suprafetei prelucrate; - folosirea de tehnici standard in vederea
efectuarii curateniei, sterilizarii, decontaminarii echipamentului medical, a pavimentelor,
peretilor, mobilierului, veselei, sticlariei, tacamurilor, - reziduuri infectante - neutralizare prin
ardere sau autoclavare
- colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferentierea clara prin culoare si etichetare.
- igiena personala:
- spalarea mainilor
- spalarea altor parti ale corpului care au venit in contact cu produse biologice potential contaminate
sau cu materiale potential contaminate;
- evitarea activitatilor cu risc de expunere:
- existenta de leziuni cutanate;
- prezenta unui deficit imunitar;
- graviditate
Colectarea deseurilor rezultate din activitatea medicala DESEURI NEPERICULOASE
- Deseurile menajere:ambalajele materialelor sterile,hartie,ghips,ambalaje din material plastic
- se colecteaza in saci gri sau negri, se depoziteaza in pubele si se transporta la platforma
pentru deseuri menajere.
Sacii sunt legati si etichetati pentru a se depista in cazul unui accident cu expunere la materiale
contaminate sectia de unde provin. DESEURI PERICULOASE
- Deseurile intepatoare si taietoare: ace,ace cu fir,catetere,branule,lame de bisturiu de unica
folosinta,sticlarie de laborator ,cioburi care
- se colecteaza la locul de producere in cutii cu pereti rezistenti de culoare galbena de unica
 folosinta
- Deseuri infectioase :comprese,pansamente,manusi,seringi fara ac,tubulatura trusei de
perfuzie ,pungi care au continut sange,plasma(dupa transfuzii),sonde ,pungile de urina etc.
- Se colecteaza la locul de producere in recipiente de culoare galbena prevazuta cu saci
galbeni,marcati cu pictograma „pericol biologic‖
- Deseuri anatomo-patologice si parti anatomice-organe,fragmente de tesuturi,placente,biopsii etc
- Se colecteaza la locul de producere in cutii cu pereti rezistenti,de culoare galbena marcate
cu pictograma‖pericol biologic‖prevazute in interiot cu saci galbeni
- Deseuri chimice si farmaceutice-medicamente,seruri,vaccinuri expirate,rezidurile
preparatelor citostatice,reactivi,substanteutilizate in laboratoareetc.
- Se colecteaza la locul de producere in recipienti specifici cu marcaj adecvat pericolului-
„toxic‖,‖coroziv‖,‖inflamabil‖
- Deseuri radioactive-deseuri solide,lichide,gazoase care contin materiale radioactive
- Se colecteaza in containere speciale

1. RECOLTAREA VARSATURILOR
Definitie
- Vărsătura reprezinta un reflex de evacuare a continutului gastric pe gura
Scop
se fac examinări macroscopice , bacteriologice, chimice pentru stabilirea diagnosticului
stabilirea bilantului hidric obtinerea de informatii privind continutul gastric
Material necesare 2 tăviţe renale curate şi uscate pahar cu apa aromată muşama , aleza prosop
Pregatirea bolnavului psihica si fizica va fi încurajat şi susţinut în timpul vărsăturii se aşează în
poziţie şezând sau decubit dorsal cu capul întors lateral se aşează sub cap sau în jurul gâtului un
prosop se protejează lenjeria de corp şi de pat cu muşama sau traversă
Tehnica
- se îndepărtează proteza dentară dacă există
- tăviţa renală se oferă pacientului sau este susţinută de către
asistentă - asistenta sprijină fruntea bolnavului
- după vărsătură se îndepărtează tăviţa
- dacă varsă după intervenţii chirurgicale abdominale, va fi sfătuit să-şi comprime uşor cu palma
plaga operatorie
- se oferă paharul cu apă să-şi clătească gura (scuipă în
altă tăviţă)
Ingrijiri dupa tehnica se şterge gura pacientului se îndepărtează materialele folosite se aşează
pacientul în poziţie comodă şi se acoperă se aeriseşte salonul se supraveghează pacientul în continuare
in funcţie de observaţie se notează aspectul macroscopic, cantitatea
Simptome ce insotesc varsatura
- dureri abdominal
- greata-salivatie
 - cefalee
- vertij
- transpiraţii ,tahicardie
- deshidratare
- emisie fără efort ,în jet,fara greata,fara legatura cu alimentatia in hipertensiunea intracraniana

RECOLTAREA VARSATURILOR
Definitie
- Vărsătura reprezinta un reflex de evacuare a continutului gastric pe
gura Scop
se fac examinări macroscopice , bacteriologice, chimice pentru stabilirea diagnosticului stabilirea
bilantului hidric obtinerea de informatii privind continutul gastric
Material necesare 2 tăviţe renale curate şi uscate pahar cu apa aromată muşama , aleza prosop
Pregatirea bolnavului psihica si fizica va fi încurajat şi susţinut în timpul vărsăturii se aşează în poziţie şezând
sau decubit dorsal cu capul întors lateral se aşează sub cap sau în jurul gâtului un prosop se protejează
lenjeria de corp şi de pat cu muşama sau traversă
Tehnica
- se îndepărtează proteza dentară dacă există
- tăviţa renală se oferă pacientului sau este susţinută de către asistentă
- asistenta sprijină fruntea bolnavului
- după vărsătură se îndepărtează tăviţa
- dacă varsă după intervenţii chirurgicale abdominale, va fi sfătuit să-şi comprime uşor cu palma
plaga operatorie
- se oferă paharul cu apă să-şi clătească gura (scuipă în altă
tăviţă)
Ingrijiri dupa tehnica se şterge gura pacientului se îndepărtează materialele folosite se aşează pacientul
în poziţie comodă şi se acoperă se aeriseşte salonul se supraveghează pacientul în continuare in funcţie de
observaţie se notează aspectul macroscopic, cantitatea
Simptome ce insotesc varsatura
- dureri abdominal
- greata-salivatie
- cefalee
- vertij
- transpiraţii ,tahicardie
- deshidratare
- emisie fără efort ,în jet,fara greata,fara legatura cu alimentatia in hipertensiunea intracraniana
ECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN
Definitie
- Exudatul faringian este un lichid rezultat în urma unui proces inflamator faringian
Scop
Explorator Depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui în vederea tratamentului
Depistarea persoanelor sănătoase purtătoare de germeni
Indicatii de recoltare Examenul microbiologic al exsudatului faringian se efectueaza pentru: diagnosticul
faringitelor si anginelor streptococice, confirmarea diagnosticului de difterie, depistarea purtatorilor de S.
pyogenes, diagnosticul unor viroze respiratorii. recoltarea se face nu numai în angine , ci şi în alte boli care
pot fi declanşate de o infecţie faringiană (nefrite, RAA),scarlatina
Materiale(de Masca ,manusi
protectie,sterile , nesterile) Spatulă linguală Eprubetă cu tampon faringian Eprubete cu medii de cultură
Ser fiziologic sau glicerină 15% Tăviţă renală Tava medicala Sursa de lumina Bilet de trimitere la laborator
Pregatirea pacientului
Pregătire psihică Se explică necesitatea recoltării Se anunţă şi i se explică tehnica
Pregătire fizică Se anunţă să nu mănânce, să nu bea apă,sa nu fumeaze. Să nu i se instileze soluţii
dezinfectante în nas, să nu facă gargară Nu se administreaza antibiotice inaintea recoltarii Nu face toaleta
dintilor inainte de recoltare Se recolteaza inainte sau la 4 ore dupa toaleta gurii, gargarisme sau ingestia de
alimente Se aşează pacientul pe un scaun cu gatul in
usoara extensie, faringele bine expus prin iluminare si deprimarea bazei limbii cu apasator de limba
steril Efectuare
- asistenta se spală pe mâini şi se dezinfectează cu alcool,pune manusile de
protectite -işi pune masca de protecţie
- invită pacientul să deschidă gura si sa pronunte vocala ―a‖
- deschide eprubeta cu tamponul faringian
- apasă limba cu spatula lingual
- tamponul se introduce fara a atinge limba sau palatul si se tamponeaza ferm orice zona inflamata,
zonele purulente sau ulcerate.
- in faringitele eritematoase se sterg atent faringele posterior si ambele amigdale.
- dezlipeşte o porţiune din falsele membrane (când este cazul)
- introduce tamponul faringian în eprubeta
- la indicaţia medicului, întinde produsul obţinut pe lame de sticlă
- pentru frotiuri colorate se însămânţează imediat pe medii de cultură, succesiv două eprubete din
aceeaşi recoltare
- se spală pe mâini cu apă şi săpun
Pregătirea produsului pentru laborator Transportul probelor si insamantarea trebuie realizate in cel mult 2
ore de la prelevare daca nu se utilizeaza medii de conservare si transport si in maximum 24 de ore, daca se
apeleaza la acestea. Nu se accepta din teren prelevate uscate, fara mediu de transport. dacă nu este posibilă
însămânţarea la patul bolnavului, tamponul se umezeşte în prealabil cu ser fiziologic sau glicerină 15% Se
reoraganizează locul
Notarea în foaia de observaţie se notează data recoltării dacă s-au făcut însămânţări sau nu
Consideratii speciale înainte de recoltare se inspectează regiunile de unde urmează să se recolteze se
evita imbibarea tamponului cu salivă si atingerea dinţilor

RECOLTAREA SPUTEI :
Definitie
- Sputa reprezintă totalitatea secreţiilor ce se expulzează din căile respiratorii prin
tuse. Scop
- Analize de laborator: citologice-determinarea celulelor maligne atipice in cazul tumorilor maligne
bronho-pulmonare bacteriologice-determinarea germenilor patogeni ,b.Koch parazitologice-determinarea
parazitilor(taenia echinococus care produce chistul hidatic pulmonar) micologic-determinarea
ciupercilor(candida albicans)
Materiale necesare
recipient din plastic cu capac de unica folosinta cutie Petri sterila aerosoli masca faciala,manusi
tavita/punga pentru voma pahar cu apă şerveţele sau batiste de unică folosinţă
Pregatirea pacientului se anunţă şi i se explică necesitatea executării examinării nu mananca,nu fumeaza se
instruieşte să nu înghită sputa să nu o împrăştie să expectoreze numai în recipientul dat să nu introducă în
vas şi saliva
Tehnica recoltarii
Metoda cea mai folosita pentru recoltarea sputei este expectoratia, care uneori poate necesita nebulizare in
prealabil, hidratare, drenaj postural. O metoda mai putin folosita este aspirarea traheala si, foarte rar,
bronhoscopia. Aspiratia traheala este contraindicata imediat postprandial, la pacientii cu varice esofagiene,
laringospasme. Trebuie, de asemenea, efectuata cu atentie la pacientii cardiaci, deoarece poate agrava
aritmiile. pacientul este asezat pe un scaun sau la marginea patului in pozitie sezanda. Daca nu poate, se ridica
patul in pozitie semisezanda cu genunchii putin ridicati (pozitia Fowler) se cere pacientului sa-si clateasca gura
cu apa simpla nu cu apa de gura sau pasta de dinti) pentru a reduce riscul de contaminare a probei de sputa cu
flora microbiana orala. Apoi i se cere sa tuseasca si sa expectoreze in recipientul steril se recolteaza 5-15ml
sputa proaspata pentru depistarea b.Koch in 3 recipiente succesiv se pun manusile se ataseaza capacul
recipientului etans si se curata exteriorul acestuia daca este cazul se arunca manusile la deseuri contaminate
se eticheteaza recipientul cu numele pacientului, , data si ora recoltarii, presupusul diagnostic, daca pacientul
este febril sau sub antibioterapie se trimite proba imediat la laborator
Recoltarea sputei prin frotiu faringian si laringian
Material necesare tampon faringian montat pe porttampon spatula linguala apa distilata sterila
Tehnica recoltarii se umezeşte tamponul de vată cu apă distilată
sterilă se apasă limba cu spatula se introduce tamponul în faringe cerând pacientului să tuşească sputa
eliminată se prinde pe tamponul de vată care se introduce imediat în eprubeta sterilă frotiul laringian
se recoltează de către medic pătrunzând cu tamponul în laringe sub control laringoscopic
Recoltarea sputei prin spalatura gastrica
- se recolteaza din stomac prin spalatura gastrica
la bolnavii care nu pot expectora si inghit sputa
- se introduce sonda (Einhorn sau Faucher), în stomac, dimineaţa, pe nemâncate
- se introduc prin sondă 200ml apă distilată, bicarbonatată2%, călduţă, care este evacuată imediat sau extrasă
cu seringa
- lichidul recoltat se trimite imediat la laborator pentru că germenii căutaţi pot fi distruşi dacă stau mai
mult timp în contact cu mediul acid al sucului gastric
- dacă recoltarea se face pentru însămânţare şi lichidul trebuie trimis la alt laborator, sucul obţinut poate
fi neutralizat cu bicarbonat de Na
Recoltarea sputei prin spalatura bronsica
- se utilizează la pacienţii cu TBC cavitară, care nu expectorează
- se pun în evidenţă bacili încapsulaţi în submucoasă, care nu apar în mod obişnuit în spută
- se introduc în recipientul de aerosoli 5ml ser fiziologic si teofilină
- pacientul inhalează de cîteva ori prin inspiraţii adânci, repetate, urmate de expiraţii scurte
- se face o scurtă pauză de 4-5sec şi se repetă până la aerosolizarea întregii cantităţi de lichid
- după aspiraţii, pacientul începe să tuşească chiar dacă nu a tuşit niciodată
- sputa expectorată se recoltează înrecipientul steril, recoltarea se repetă zilnic, în următoarele 4 zile, în
vase separate
Consideratii speciale:
- se va sugera pacientului sa tuseasca adanc pentru a evita expectorarea de saliva in loc de sputa
- pentru a stimula secretia de sputa se poate face drenaj postural inainte de recoltare
- sputa recoltata prin expectoratie este contaminata cu flora normala din gura de aceea aspiratia traheala
poate oferi o analiza mult mai corecta a sputei, dar este o manevra invaziva care este folosita doar la
pacientii care nu pot expectora.