UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU PITEŞTI

FACULTATEA MANAGEMENT – MARKETING ÎN AFACERILE ECONOMICE –

RM. VÂLCEA
SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICENŢĂ
Contabilitatea Trezoreriei. Studiu de caz la SC VIPAS
CONSTRUCT SRL

ÎNDRUMĂTOR:
Conf.univ.dr Dorina Luță

ABSOLVENT:

Chițuruși Darius Marian

-2019-

1
 Cuprins

CAPITOLUL 1 ASPECTE GENERALE PRIVIND TREZORERIA

1.1 DEFINIREA ȘI STRUCTURA TREZORERIEI ..........................................3

1.2 ROLUL ȘI IMPORTANȚA TREZORERIEI...............................................11
1.3 RECUNOAȘTEREA ȘI EVALUAREA ELEMENTELOR DE
TREZORERIE..............................................................................................15

CAPITOLUL 2 CONTABILITATEA LA SC VIPAS CONSTRUCT SRL

2.1 PREZENTAREA ȘI STRUCTURA SOCIETĂȚII SC VIPAS
CONSTRUCT SRL........................................................................................... 19
2.2 TREZORERIA LA SC VIPAS CONSTRUCT SRL................................. 21
2.3 OPERATIUNI DE TREZONERIE LA SC VIPAS CONSTRUCT SRL.....29

CAPITOLUL 3 ANALIZA TREZORERIEI SC VIPAS CONSTRUCT SRL

3.1 ROLUL ȘI IMPORTANȚA FLUXURILOR DE TREZORERIE...............35

3.2 INDICATORI PRIVIND TEZORERIA LA SC VIPAS CONSTRUCT
SRL.....................................................................................................................43

CONCLUZII ȘI PROPUNERI......................................................................... 49

BIBLIOGRAFIE.............................................................................................50

2
 CAPITOLUL 1
ASPECTE GENERALE PRIVIND TREZORERIA

1.1 Definirea și structura trezoreriei

Trezoreria reprezintǎ o secţiune importantǎ a contabilitǎţii şi activitǎţii
oricǎrui agent economic, având o influenţǎ importantǎ în ceea ce priveşte
desfǎşurarea normalǎ a programului de activitate pentru menţinerea permanentǎ
a echilibrului financiar.
În teoria echilibrului financiar al întreprinderii, trezoreria este definită ca
fiind surplusul resurselor de finanţare ce se degajă din întreaga activitate
economică, respectiv diferenţa dintre fondul de rulment şi nevoia de fond de
rulment.
Trezoreria sau conceptul de trezorerie poate fi definitǎ prin totalitatea
operaţiilor financiare cu character operaţional, care asigurǎ încasǎrile şi plǎţile
curente, care, la rândul lor, reprezintǎ operaţii de trezorerie.
Noţiunea de trezorerie cuprinde ansamblul lichiditǎţilor monetare şi a
echivalentelor de numerar de care dispune o unitate pentru a face faţǎ plǎţilor
scadente. Lichiditatea monetarǎ reprezintǎ mijloacele bǎneşti efective pe care le
deţine un agent economic având urmǎtoarea structurǎ1:
numerarul aflat în casieria unitǎţii;
disponibilitǎţi bǎneşti;
avansuri de trezorerie.”1
Trezoreria reprezintă activitatea în cadrul căreia se cuprind tranzacțiile
și evenimentele prin care se gestionează instrumentele financiare pe termen scurt
(titlurile de plasament, respectiv investițiile pe termen scurt) valorile de încasat
disponibilitățile bănești aflate în conturi la societățile bancare , disponibilitățile
bănești aflate în caseria societăți comerciale , credite bancare pe termen scurt

1
Iacob Petru Pântea şi Gh. Bodea “Contabilitatea financiarǎ actualizatǎ la Standardele Europene” Editura
Intelcredo, Deva, 2005-pag.357

3
disponibilitățile bănești sub formă de acreditive la societățile bancare și alte
valori de trezonerie .2
În abordarea problemei trezoreriei, ca de altfel în oricare altă tema, trebuie
plecat de la definirea conceptului de aferent. Normele contabile naționale și
internaționale nu definesc explicit conceptul de trezorerie lăsându-l subînțeles
prin prezentarea obiectivului și contiunutului trezoreriei.
În structura elementelor de trezorerie, aşa cum prevăd reglementările în
vigoare şi Planul general de conturi, se cuprind:
În cadrul trezoreriei întră toate instrumentele de decontare care le folosește
întreprinderea. Decontarea se poate face prin mai multe metode în numerar sau
prin banca ( folosind ordine de plata , cecuri sau alte instrumente de trezonerie ).
Tot în cadrul trezoreriei intră și instrumentele financiare , foarte lichide, pe
care întreprinderea intenționează să le dețină pe termen mai mic de un an. Pentru
a fi un instrument de trezonerie intrumentele financiare trebuie să îndeplinească
mai multe criterii :
 scadență lor este pe termen scurt și sunt foarte lichide
 sunt extrem e convertibile în sume cunoscute de numerar
 pierderea de valoare în cazul în care se transformă în
numerar înainte de scadență trebuie să fie cunoscută și minimă.
De obicei pentru aceste instrumente există piețe financiare bine dezvoltate
și lichide.
Întreprinderea preferă să investească surplusul monetar din mai multe
motive . În loc să păstreze excesul de lichidități în contul curent , la vederea ,
poate crea un depozit pe termen scut, cu o rată de dobânzii mai mare .De
asemenea ea poate investi surplusul în instrmente financiare (bonuri de

2
Mihai Ristea ,Contabilitate Financiara ,Editura Universitara București, Anul 2004, pag.234

4
 trezorerie acțiuni cotate,obtiuni etc) titluri asociate cu risc mai mare ,dar și cu
câștig potențial mai mare.3
Titlurile de plasament, denumite și investiții financiare pe termen
scurt sau valori mobiliare de plasament , sunt titluri de valoare achiziționate în
vederea vânzării și realizării pe această cale a unui câștig pe termen scurt.
Aceste câștiguri se determină cu diferența între prețul de vânzare (mai mare) și
costul de achiziție al titlurilor de plasament. Un alt tip de câștig asociat lor ar fi
venitul din dividente și dobânzi .
Locul trezoreriei în cadrul activității economice Schema nr.1

Operații de investiții
(ciclu de investiții).
Operații de trezorerie Operații de finanțare
Operații de (ciclu de trezorerie) (ciclu de finanțare)
exploatare (ciclu de
exploatare)

Sursă: http://www.sinuc.utilajutcb.ro/SIII.13.pdf
Titlurile de plasament sunt o componentă a activelor circulante. Spre
deosebire de titlurile de participare a căror posesiune este durabilă, titlurile de
plasament au o durată care, de regulă, este mai mică de un an .
În structura investițiilor financiare pe termen scurt se includ: acțiuni,
obligățiuni, acțiuni proprii răscumpărate, obligațiuni emise și răscumpărate de
societate precum și alte titluri și creanțe cum sunt bonurile de tezaur pe termen
scut, certificatele de depozit, etc.
În funcție de sursă de proveniență și destinația lor, acțiunile și obligățiunile,
că investiți financiare pe termen scurt, se împart în două categori și anume:
 acțiuni și obligățiuni cumpărate în scopul vânzării și obținerii în
acest mod a venit.
 acțiuni și obligățiuni proprii. În această categorie se includ acțiunile
emise de societățile comerciale, vândute din propria inițiativă sau la cererea
3
Dumitru Vișan,Contabilitate Financiara ,Editura Independența Economica ,Anul 2006, pag 181

5
acționarilor și apoi răscumpărate în scopul vânzări la un preț avantajos sau
acordării salariaților proprii.
Tot în această categorie intră obligățiunile emise de societățile comericiale
în scopul de a obține un împrumut oblogatoriu. În momentul rambursării
împrumutului, obligațiunile sunt răscumpărate și anulate.
Disponibilitățile bănești se prezintă sub formă numerarului din caseria
societăților a depozitelor păstrate la societățile bancare în conturi curente
deschise în acest scop, precum și sub formă așa-numitelor valori de încasat în
sfera cărora întră cecurile, de încasat, efectele de încasat precum și efectele
remise spre scontare.4
Numerarul din caseria societăților comerciale se prezintă în lei, în devise
sau atâta în lei cât și în devize. Mărimea acestuia este limitată la un anumit
plafon de casă obligatoriu se depune la bancă. Totuși, peste plafonul de casă se
păstrează în caserie sumele ridicate de la bancă pentru plata salariilor (timp de 3
zile ) acordarea de avansuri pentru deplasări etc.5
Deşi contabilitatea de angajamente este conceptul de bază al contabilităţii,
totuşi se face simţită nevoia existenţei informaţiilor atât de utile privind
contabilitatea de trezorerie. Unele entităţi raportează profituri foarte mari care nu
au însă corespondent pe măsură în trezorerie. Au existat numeroase cazuri de
companii care deşi raportau profit, au falimentat. Informaţii privind trezoreria
entităţilor sunt disponibile în bilanţul contabil. Acesta prezintă situaţia
trezoreriei entităţii la începutul şi la sfârşitul anului, dar nu şi cauzele care au
determinat eventualul excedent sau deficit de trezorerie.
Echivalente de numerar cuprind disponibilul la casă și la bănci și
dispozitive la vederea investiţiile financiare pe termen scurt, foarte lichide, care

4
Mihai Ristea ,Contabilitate Financiara ,Editura Universitara București, Anul 2004, pag.237

5
Mihai Ristea ,Contabilitate Financiara ,Editura Universitara București, Anul 2004, pag.234

6
sunt uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi care sunt supuse unui
risc nesemnificativ de schimbare a valorii.
Fluxurile de trezorerie intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente de
numerar. Activităţile de exploatare principalele activităţi producătoare de venit
ale entităţilor, precum şi alte activităţi care nu sunt activităţi de investiţii sau
finanţare.
Activităţile de investiţie constau în achiziţionarea şi cedarea de active
imobilizate şi de alte investiţii, care nu sunt incluse în echivalentele de numerar.
Activităţile de finanţare, activităţi care au drept rezultat modificări ale
dimensiunii şi compoziţiei capitalurilor proprii şi împrumuturilor vărsate
entităţii.6
Echivalentele de numerar sunt investiți financiare pe termen scut și extrem
de lichide care sunt ușor convertibile în sume cunoscute de numerar și al căror
risc de schimbarea a valorii este nesemnificativă. În categoria evenimentelor de
numerar pot fi incluse dispozitivele la termen cu scadență de sub 3 luni acțunile,
obligățiunile și alte titluri foarte lichide și care întreprinderea le-a achiziționat în
vederea transformării în numerar într-o perioada scurtă.7
Depozitele la termn pentru a fi considerate intrumente de trezorerie, trebuie
să fie scadente pe o perioadă mai mică de un an, în general nu pot fi accesate
înainte de termen.
Acreditivele reprezintă mijloace bănești păstrate la bancă într-un cont
distinct la dispoziția furnizorului, din care urmează a se efectua plățile către
această pe măsură livrării mărfurilor și produselor, executări de lucrării și
prestări de servicii.

6
http://www.ceccarbucuresti.ro/userfiles/SUPORT%20CURS%20ALINA%20IRIMESCU%20IAS%207%20Fluxurile
%20de%20trezorerie%20ceccar%202017.pdf 05.01.2019 17:30

7
 Avansurile de trezorerie reprezintă disponibilități bănești în lei sau în
devize, acordate administratelor și altor persoane împuternicite de întreprindere
în scopul efectuării unor plăti în favoarea întreprinderii, sau sumele acordate
angajaților pentru deplasări.
În structura altor valori de trezorerie se includ timbrele fiscale și poștale,
biletele de tratament și odihnă, tichetele și biletele de călătorie etc.
Acțiunile sunt titluri financiare primare emise de societate care dau dreptul
deținătorilor asupra capilalului societăți emitente.
Posesorii, numiți acționari au dreptul de a încasa dividente, în profitul
obținut de societate. Dividentul poate varia de la un exercițiu la altul, sau poate
lipsi, în funcție de hotărârea AGA sau dacă societatea nu a obținut profit anul
respectiv.
Acțiunile pot avea forme variate: comune (ordinare) preferențiale sau
acțiuni mixte și cu devident fix și cu devident variabil, în funcție de profitul
obținut de societate.
Obligațiunile atestă dreptul de creanță al posesorului asupra societăți
emitente. Creditorul împrumută societatea cumpărând titluri de valoare, în
schimb el având dreptul de a încasa o dobânda periodic fixă. Emitentul se obligă
să răscumpere la scadență obligațiunile.
Indiferent dacă se obține profit sau nu, creditorul, față de acționar își va
încasa dobânda. În cazul în care societatea întră în lichidare, el este prioritar față
de acționar.
Dobânda se calculează în funcție de rata anulată a dobânzii și valoarea
nominală, indiferent de prețul de emisiune sau răscumpărare .8
Dreptul de subscriere reprezintă privilegiul acordat de societate acționarilor
săi, de a avea prioritate în cazul achiziționării unor acțiuni nou emise
proporțional cu numărul de acțiuni vechi deținute. De asemenea, reprezintă și o
modalitate de protejare a vechilor acționari în cazul măriri capitalului. În cazul
8
Mihai Ristea ,Contabilitate Financiara ,Editura Universitara București, Anul 2004, pag.237

8
în care societate decide creșterea capitalului, pe lângă acțiunile noi emise, va
emite și un număr drepturi de subscriere. Aceste titluri de valoare dau dreptul
noilor acționari să cumpere acțiuni noi emise. Vechi acționari, pe de altă parte
primesc, drepturi de subscriere proporțional cu numărul de acțiuni vechi
deținute.
Drepturile de subscriere pot fi cotate pe piețe de capital.
Warantul este un titlu de valoare care dă dreptul deținătorului să cumpere
acțiunile societății, care l-a emis, la un preț fix, într-o perioada de timp
determinată. Spre deosebire de dreptul de subscriere, nu au rolul de a proteja sau
privilegia vechii acționari și are o durata mai lungă de viață ( dar mai mică de un
an ).
De obiciei warantele apar pe piață ca parte a unui titlu (atașate unor titluiri
ca de exemplu acțiunile emise), dar pot fi tranzacționate separat. În cazul în care
au o durata de viață mai mare de un an sau nelimitată, și întreprinderea
intenționează să le dețină pe o perioadă mai mare de un an, nu mai sunt
intrumente de trezorerie.
Contractele pe bază de opțiuni permit acoperirea împotriva unor variații
nefavorabile de cursuri, oferind însă și posibilitatea de a profita de eventualele
evoluții favorabile a acestora .
Contractele la termen condiționale pot fi de două feluri: opțiuni de
cumpărare (call) și opțiuni de vânzare (put). Cumpărătorul unei opțiuni
dobândește dreptul dar nu și obligațiile de a exercita acest drep, în timp ce
vânzătorul se angajează contractual doar dacă cumpărătorul își exercită dreptul
său.
Astfel cumpărătorul dobândește fie dreptul de a cumpără fie dreptul de a
vinde un titlu financiar (acțiuni, bonuri de tezaur, titluri ipotecare, devize, etc) la
un preț de exercițiu. Acest drept poate fi exercitat în orice zi până la scadență

9
fixată. Cursul de contract sau prețul opțiunii este cotat prin licitație sau este
stabilit electronic .9
Contractele futures reprezintă o înțelegere între două părți de a vinde,
respectiv de a cumpără un anumit activ, la o scadență viitoare. Obligațiile
părților se regăsesc într-un contract standardizat, obiectele contractelor sunt
standardizate și în plus există o piață secundară pe care se negociază aceste
contracte. Valoarea de piață a acestor contracte variază zilnic (sau săptămânal),
și de cele mai multe ori nu concretizează în executarea lor în natură . De obicei,
deținătorul își lichidează poziția cumpărând același contract de la bursă, iar
creditorul își lichidează poziția vânzând contractul unui terț, persoane pe piața
de capital.
Ele au rolul de acoperiere la risc, pot fi speculative sau pot fi executate în
natură, în funcție de obiectul lor.
Cele mai cunoscute instrumente de trezonerie bunurile de tezaur, biletele de
trezorerie, obligațiunile de tezaur și certificatele de depozit cu dobândă.
Un nivel prea ridicat al trezoreriei duce la reducerea rentabilității prin
conturile oportunitare, pierderea rentabilităților care s-ar fi obținut prin plasarea
diponibilităților în active mai profitabile, dar mai puțin lichide, de exemplu
construirea unui stoc de materii prime, pentru a satisface o eventuală cerere mai
ridicată în pierderea următoare. Un nivel prea scăzut de trezorerie determină
conturi suplimentare de ajustare, legate de procurarea de disponibilități.
Atunci când un activ financiar sau o datorie financiară sunt inițial
recunoscute, o entiate trebuie să le evalueze la costul lor, ceea ce înseamnă
valoarea justă a contraprestației oferite pentru aceasta. Costurile de
tranzacționare sunt incluse în evaluarea inițială a tuturor activelor sau datoriilor
financiare.10

9
Mihai Ristea ,Contabilitate Financiara ,Editura Universitara București, Anul 2004, pag.237
10
Mihai Ristea ,Contabilitate Financiara ,Editura Universitara București, Anul 2004, pag.237

10
 În realizarea unui management performant al trezoreriei firmei urmărește
diminuarea ciclului de conversie a numerarului, care se poate realiza prin
scăderea ciclului de conversie a stocurilor sau creanțelor - clienți sau creștrea
ciclului de părți.
Bugetul de trezorerie este instrumentul principal utilizat
pentru planificarea financiară a trezoreriei.
Nivelul optim al trezoreriei este acel nivel pentru care costul de
tranzacționare este egal cu costul de oportunitate, situație în care costul total este
minim când valoarea trezoreriei optime este o funcție descrescătoare în raport
cu rata rentabilității și crescătoare în raport cu costul de tranzacționare.11

1.2 Rolul și importanța trezoreriei

Rolul trezorerie este acela de a asigura evidența existenței și mișcării
acțiunilor deținute în entitățile afiliate, altor investiții pe termen scut,
disponibilului la bănci sau casierie, creditelor bancare pe termen scurt și altor
valori de trezorerie. Alte obligațiuni achiziționate și valori mobiliare
achiziționate în vederea realizări unui profit pe termen scurt. De aici puteam
atribui trezoreriei înțelesul de investiții pe termen scurt mai puțin creditelor
bancare pe termen scurt.
În fapt situațile financiare, elementele corespondente sunt prezentate
distinct:
 Investiții pe termen scurt cuprizând:
- Acțiunile deținute la entitățile afiliate
- Alte investiții pe termen scurt.
 Casa și conturi la bănci
Evaluarea la intrarea în entiate se face la costul de achiziție în cazul
investițiilor pe termen scurt și la valoarea nominala a disponibilităților existente

11
Victor Dragotă ,Management financiar , Editura economica , pag 259

11
în casierie sau la bancă. Atât costul de achiziție, cât și valoare nominală sunt
forme de aplicare în contabilitate a costului istoric.
La ieșirea din gestiune, costul de achiziție aferent se stabilește prin
identificare specifică sau utilizând una dintre metodele: cost mediu unitar
ponderat, FIFO sau LIFO, în cazul investițiilor financiare pe termen scurt,
respectiv la valoarea nominală, disponibilitățile bănești.
La finele exercițiului investițiile financiare pe termen scurt și
disponibilitățile în devize sunt evaluate la valoarea de inventar, în funcție de
cursul aferent la închiderea exercițiului. Astfel, dacă investițiile pe termn scurt
se constată că sunt depreciate, în bilanț valoarea lor va fi corectată pe seama
ajustărilor de valoare, cu toate că în contabilitate ele sunt menținute la cost de
achiziție.
Disponibilitățile bănesti în valută la finele anului sunt evaluate și
reprezentate atât în contabilitate, cât și în bilanț la cursul din ultima zi bancară a
anului când se publică cursul de schimb. Reevaloarea disponibilităților în valută
atrage, dupa caz, recunostrea unui venit sau a unei cheltuieli financiare. De
același tratament beneficiază și investițiile pe termen scurt admise la
tranzacționare pe o piață reglementată, evaluate și reprezentate la ultimul curs de
tranzacționare a titlurilor din an.
În sens larg, noţiunea de trezorerie cuprinde toate mijloacele de care
dispune o unitate pentru a putea face faţǎ plǎţilor, cum ar fi disponibilitǎţile de la
casieri şi bănci, efecte comerciale scontate, credite pe termen scurt.
În sens restrâns, noţiunea de trezorerie cuprinde doar disponibilitǎţile
aflate în casieria unitǎtii şi la bǎnci, fie în lei, fie în valutǎ.
Operaţii bǎneşti de încasǎri şi plǎţi, operaţii bancare şi financiare formeazǎ
zona în care se intersecteazǎ cu mare intensitatea contabilitatea şi finanţele
unitǎţii patrimoniale. În această zonă sunt dirijate şi se controlează fluxurile
băneşti între parametrii de afaceri, sunt derulate şi finalizate relaţiile financiar-

12
bancare, se realizează practic situaţia capitalului financiar. Toate aceste
operaţiuni au o mare influenţă asupra rezultatelor de ansamblu ale unităţii.
Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării acţiunilor
deţinute la entităţile afiliate, altor investiţii pe termen scurt şi altor valori de
trezorerie.
În structura elementelor de trezorerie, aşa cum prevăd reglementările în
vigoare şi Planul general de conturi, se cuprind:
Elementele de trezorerie schema 2

efectele
titlurile de creditele comerciale
plasament bancare pe primite
termen scurt anterior

Sursă:Întocmit de autor pe baza materiei studiate

Titlurile de plasament ― sunt hârtii de valoarea care se pot transforma în
disponibilităţi, cum ar fi acţiunile şi obligaţiunile şi alte titluri de plasament şi
creanţe similare achiziţionate în vederea revânzării pentru obţinerea unui profit
Efectele comerciale primite anterior şi depuse spre scontare sau încasare la
bănci;
Creditele bancare pe termen scurt, creditele externe şi cele de la
Trezoreria Statului.
Contabilitatea trezoreriei trebuie organizată şi condusă în aşa fel încât să
asigure înfăptuirea următoarelor obiective:

13
 Aspecte privind importanța trezoreriei schema 3

reflectarea,
urmărirea şi
controlul existenţei
şi gestionării
corecte a
elementelor de
trezorerie

respectarea
asigurarea promptă disciplinei financiare
şi corectă a tuturor privind operaţiile de
informaţiilor încasări şi plăţi fără
privind numerar prin
conturile deschise la
bănci

urmărirea
modificărilor ce
intervin în
componenţa şi
volumul
elementelor de
trezorerie

Sursă:Întocmit de autor pe baza materiei studiate

elementele de trezorerie necesare factorilor de decizie din unităţile economice.
Pentru îndeplinirea în bune condiţii a obiectivelor ce-i revin, contabilitatea
trezoreriei trebuie să fie organizată şi condusă în mod corespunzător.

14
 Structura elementelor de trezorerie
În structura trezoreriei intră: titlurile de plasament, disponibilităţile în conturi la
bănci şi în casă, în lei şi în devize, creditele bancare pe termen scurt şi alte valori
de trezorerie. În contabilitate, elementele de structură ale trezoreriei sunt
reflectate cu ajutorul diferitelor conturi sintetice de gradul I şi II şi a conturilor
analitice.
 Locul unde se află valorile de trezorerie, care pot fi: casieria
unităţii, băncile, terţe unităţi sau persoane. Se folosesc evidenţe operative şi
conturi sintetice adecvate locurilor unde se află valorile de trezorerie.
 Formele decontărilor fără numerar prin intermediul conturilor
deschise la bănci, cu instrumentele de decontare adecvate, necesită nu numai
folosirea de conturi sintetice ci şi înregistrări contabile diferite.12

1.3 Recunoașterea și evaluarea elementelor de trezorerie

Recunoașterea presupune operația în urma căreia un element va fi
înregistrat în cadrul activelor, datoriilor sau capitalurilor proprii. Criteriile de
recunoaștere se prezintă în concordanță cu Cadrul general pentru întocmirea și
prezentarea situațiilor financiare.13
Activele financiare se recunosc atunci când, este probabil că beneficiul
economic viitor asociat să între în entitate și are un cost sau valoare care poate fi
evaluată în mod credibil. Se mai recunosc atunci când orice beneficiu economic
viitor asociat să iasă din entitate, are un cost sau o valoare care poate fi evaluate
în mod credibil.
O entiate trebuie s-ă recunoască un active financiar sau o datorie
financiară atunci când această devine parte la prevederile contractului ale
instrumentului.

12
Irimie Emil Popa, Bazele contabiliatii, Editura Economica pag 365
13
Mihai Ristea ,Contabilitate Financiara ,Editura Universitara București, Anul 2004, pag.237

15
 Recunoaștrea activelor financiare poate fi făcută utilizând fie principiul
înregistrării în funcție de dată tranzacționării, fie dată decontării.
Conturile de tranzacție reprezintă costuri incrementale ce sunt direct
datorate achiziționării sau ieșirii unui activ sau pasiv financiar.
Conturile de tranzacționare includ onorariile și comisioanele plătite
agenților de reglementare și burse, precum și taxe și cheltuieli de transfer.
Componetele trezorerie pot fi grupate în două categori:
Active financiare reprezentate de numerar (disponibilități, acreditive s.a)
echivalente de numerar (investiți pe termen scurt).
Datori financiare reprezentate de creditele pe termen scurt și creditele de
trezorerie.
Numerarul ca element de activ de natură financiară, recunoastrea se va face
după criteriile generale de recunoaștere a activelor: probabilitatea ca orice
beneficiu economic viitor asociat elementului să intre în întreprindere și
elemental să aibă un cost sau valoare care poate fi evaluat sau evaluată în mod
credibil.14
Fiind vorba de numerar, la încasare ambele criterii sunt îndeplinite
concomitent. Primul criteriu nu se pune problema probabilitați obțineri de
beneficii economice viitoare întrucât numeraul în sine conferă un avantaj
entității, permițând controlul celorlalte resurse. Al doilea criteriu este, de
asemenea, satisfăcut în mod cert prin valoarea (nominal) numerarului înscrisă în
documentele justificative de încasări.
Datoriile financiare sunt recunoscute după regulile generale de recunoaștere
a datoriilor: probabilitatea ca orice beneficiu economic viitor asociat elementului
să iasă din entitate și elemental să aibă un cost sau o valoare care poate fi evaluat
în mod credibil.
Și în acest caz ambele criterii sunt îndeplinite concomitant la obținerea
creditelor bancare: ieșirea numerarului din entitate este certă prin obligația de
14
Dorina Luță, Contabilitate financiara , Editura Independența Economică , Anul 2016 pag 156

16
restituire a lor; mărimea crediteloer este, de asemena, certă, fiind înscrisă în
contractele bancare.
Anumite probleme referitoare la recunoastre se ridică în legătură cu
echivalentele de numerar denumite în normele contabile investiții financiare pe
termen scurt.
Instrumentul financiar reprezintă orice contract ce generează simultan un
activ financiar pentru o entitate și o datorie financiară sau un instrument de
capitaluri proprii pentru o altă entitate.
Instrumentul derivat este un instrument financiar sau un alt contract din
cadrul ariei de aplicabilitate a IAS 39 care îndeplinește următoarele condiți:
 Valoarea se modifică ca reacție la varietățile în anumite rate ale dobânzii,
prețul unui instrument financiar, prețul mărfii, cursurile de scimb valutar, indicii
de preț sau rată, ratingul de credit sau indicele de creditare, sau în alte variabile,
cu condiția ca, în cazul unei variabile nefinanciarea, această să fie specifică unei
părți contractuale.15
 Nu solicită o investiție inițială netă sau solicită o investiție inițială netă
care este mai mică decât s-ar cere pentru alte tipuri de contracte care se așteaptă
să aibe reacți similar la modificarea pieței.
 Este decontată la data viitoare
Corelând semnificația termenilor de mai sus cu structura investițiilor
financiare pe termn scurt putem face o grupare a acestora în două categori.
 Investiții pe termen scut în acțiuni obligațiuni cărora, le atribuim
denumirea de investiții financiare nederivate.
 Alte investiții pe termen scurt, cărora le atribuim denumirea de investiții
financiare derivate.
Recunoastrea acțiunilor și obligațiunilor pe termen scurt, rapoarte la
criteriile generale de cunoastre a activelor, investiții pe termen scut în acțiuni și
obligațiuni nu ridică probleme: există certitudinea constituirii unui flux de
15
Dorina Luță, Contabilitate financiara , Editura Independența Economică , Anul 2016 pag 156

17
încasări către entitate la o valoare sensibil apropiată sau mai mare decât cea
investită.
Recunoastrea altor investiții pe termen scurt, în acesta categorie se includ
investițiile financiare derivate care sunt riscul de transfer al riscului între părțile
contractate pe baza schimbului unui instrument financiar contracte cu opțiuni,
contracte futures, forward, swap etc .
Posibilitatea fluxurilor de încasări există ca urmare a tranzacționării pieței
bursiere. Mărimea încasărilor poate însă să difere față de cea a investițiilor
inițiale. Costul sau valoarea instrumentelor financiare derivate este certă în cazul
unor instrumente, ca de exemplu contractele forward contractual cu opțiuni sau
credibil în cazul altor instrumente, ca de exemplu contractul futures.
Evaloarea componentelor trezoreriei
Disponibilitățile, creditele și alte valori pe termen scurt în lei sunt evaluate
în toate momentele la valoare de intrare. Disponibilitățile și creditele în valută
sunt evaluate în lei la cursul de schimb al zilei când au loc operații de intrare-
ieșire, inventariere și bilanț. Diferențele de curs valutare între dată constituiri
disponibilităților și creditelor bancare pe termen scurt și data plății, respectiv
data de închidere a fiecărei luni calendaristice, se include în contul de profit și
pierdere, ca și cheltuielile financiare sau ca veniturile financiare, după caz .
Investițiile pe termen scurt sunt evaluate inițial în costul achiziției.
Cheltuielile accesorii de cumpărare sunt incluse direct în prețul de exercițiu .
Ulterior valori inițiale, adică la inventar și prezentarea de bilanț, investițiile
pe tremen scurt în valori mobiliare sunt evaluate potrivit regulilor generale de
evaluare: cele admise de tranzacționarea pe o piață reglementată se evaluează la
valoarea de cotație din ultima zi de tranzacționare, iar cele netranzacționate la
cursul istoric mai puțin eventualele ajustări pe pierderea de valoare.

18
 Capitolul 2
PREZENTAREA SC VIPAS CONSTRUCT SRL

2.1 Prezentarea și structura societății SC VIPAS CONSTRUCT SRL

Descrierea întreprinderii
SC VIPAS CONSTRUCT SRL este o societate cu capital integral privat
inființata în anul 2003 și inscrisă la Registrul Comertului sub numarul
J38/53/2003, avand codul fiscal RO 15157420, fiind situată în Orasul Babeni,
strada Luncavat, nr. 101-103, județul Valcea.
Profilul societații este:
- fabricarea betonului;
- fabricarea elementelor din beton pentru construcții;
- fabricarea mortarului;
- extracția pietrișului și nisipului;
- lucrari construcții-montaj;
- transport cu mijloace proprii agregate și betoane.
Conducerea firmei este asigurată de persoane cu calitate managerială și cu
experienţa în domeniu:
 Samfiroiu Paul ( Administrator )
 Samfiroiu Ovidiu-Stefan ( Director Tehnic)
Societatea are angajat personal calificat și necalificat necesar pentru
desfasurarea activității .
SC VIPAS CONSTRUCT SRL a fost inființată în anul 2003, având ca
activitați efectuarea de dirigentie santier în domeniul contrucțiilor de drumuri,
poduri și terasamente și închiriere de spații comerciale.

19
 În anul 2004 s-au efectuat investiții pentru achiziționarea stației de
sortare agregate minerale, stației de betoane și a utilajelor necesare pentru
desfașurarea activitaților de exploatare balast, sortare agregate minerale și
producția de betoane.
În luna august 2005 s-au finalizat lucrările de punere în funcțiune a
celor doua stații, de sortare și de betoane, și a început producția de agregate
minerale și betoane.
În anii 2006, 2007 s-a diversificat activitatea, astfel:
- producție de agregate minerale;
- producție de betoane ;
- transport de agregate minerale și betoane la beneficiari;
- lucrari de construcții drumuri și poduri.
În anul 2008 societatea a achiziționat utilaje și echipamente necesare
dezvoltării activității, a modernizat sediul prin construirea de noi birouri și a
extins activitatea în domeniul lucrărilor de construcții. În luna mai 2008
societatea a obținut autorizările ISO9001, ISO14001 si OHSAS 19001.
În anul 2009 societatea a achiziționat o a doua stație de sortare, a investit în
modernizarea laboratorului de grad III și urmeaza:
- sa achiziționeze echipamente și aparate de măsură, etalonare și verificare cu care
se vor realiza determinări obligatorii privind calitatea betoanelor și a agregatelor
minerale sortate folosite în activitatea de construcții;
- sa achiziționeze echipamente IT și dispozitive de monitorizare și control a
malaxării betonului pe perioada transportului și a turnării, precum și a
programelor software necesare .
- sa certifice produsele rezultate.
În programul de perspectiva al societații s-au stabilit urmatoarele obiective:
- marirea capacitații producției de betoane prin:
a) dotarea cu o stație moderna de fabricare a betoanelor;
b) achiziționarea de autobetoniere de capacitate mare pentru transport beton;

20
 c) achiziționarea de autobasculante pentru transport agregate.
- extinderea activitații de construcții montaj la drumuri, poduri și terasamente prin
folosirea producției proprii de agregate minerale și betoane;
- dotarea cu utilaje necesare activitații de construcții montaj;
- angajarea de personal calificat în domeniul construcțiilor de drumuri, poduri și
terasamente.
Pentru a-și atinge obiectivele societatea solicită aporbarea sumei de 200.000
EURO din fonduri guvernamentale nerambursabile.
Dotarea firmei
În prezent firma deține urmatoarele mijloace de producție:
- stație de sortare agregate minerale,
- stație de betoane
- buldoexcavator;
- înarcator fronatal cu cupă;
- Excavator cu cupă;
- autobetonieră cu o capacitate de 9 mc;
- pompă turnat beton
Extinderea activitații de construcții drumuri, poduri și terasamente necesită
marirea cantitații de balast exploatat, a producției de sorturi și de betoane.
Localizarea firmei
Societatea are sediul social situat în Babeni, strada Luncavat, nr. 101-103, sat
Valea Mare, punctul Gradina unde sunt amplasate stațiile de sortare agregate și
de producție betoane. Amplasarea pe râul Luncavat, în apropierea DN 67, ce
face legatura între Ramnicu Valcea și Dragașani, permite livrarea de sorturi
minerale și betoane pentru refacerea infrastructurii în localitatile învecinate.
Perimetrul de exploatare de agregate minerale este amplasat pe râul Luncavat
ceea ce permite obținerea de sorturi minerale cu costuri de producție mici.

2.2 Trezoreria firmei SC VIPAS CONSTRUCT SRL

21
 În plan contabil, trezoreria entității este definită prin prisma stocurilor şi
fluxurilor de numerar privind investiţiile financiare pe termen scurt,
disponibilităţile în conturile la bănci/casierie, creditele bancare pe termen scurt şi
alte valori de trezorerie.
Investiţiile financiare pe termen scurt sau titlurile de plasament sunt titluri
de valoare achiziţionate în vederea realizării unui câştig pe termen scurt sau
protejării lichidităţilor, după caz. Spre deosebire de titlurile de participare a căror
posesiune este durabilă, perioada de rotaţie a titlurilor de plasament nu depăşeşte,
de regulă, un an. Ele se identifică cu acţiunile, obligaţiunile, bonurile de tezaur
sau trezorerie şi alte titluri de valoare dobândite pe termen scurt. Veniturile se
realizează prin diferenţa dintre preţul de vânzare mai mare şi preţul de cumpărare
şi sub forma dividendelor şi dobânzilor încasate. Protejarea sau acoperirea
disponibilităţilor băneşti se face în raport cu fenomenul inflaţionist, variaţia
puterii de cumpărare a monedei (riscul de schimb) şi riscul dobânzii.16
Instrumentele de plată
Obligaţiile băneşti între societăţile comerciale sau între societăţile
comerciale şi alte persoane fizice sau juridice se pot efectua, după caz, în
numerar şi fără numerar.
Plata/încasarea în numerar se face imediat, fără intermediere, prin mişcarea
directă a sumelor băneşti.
Documentele de încasări – plăţi în numerar care sunt folosite pentru
înregistrarea operaţiilor de casă sunt:
Chitanţa serveşte ca document justificativ, pentru încasarea unei sume în
numerar în casieria societăţii comerciale.
Ca o variantă a chitanţei este chitanţa pentru operaţii în valută.
Pentru cumpărarea unor produse, lucrări sau servicii, în condiţiile în care
nu se întocmeşte factură, se completează chitanţa fiscală.

16
Mihai Ristea, Corina Grazziela Dumitru, Contabilitate financiară, curs.

22
 Predarea sumelor de casierul societăţii comerciale către casierii plătitori se
consemnează în procesul- verbal de plăţi.

Împuternicirea este documentul justificativ prin care se autorizează o

persoană membră a familiei sau încadrată în muncă la aceeaşi unitate pentru a
încasa drepturi băneşti de la casieria entității când titularul nu se poate prezenta
pentru aceasta.
Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare este utilizat ca
document justificativ, împreună cu anexele, pentru sumele achitate cu cecuri de
decontare din carnețe cu şi fără limită de sumă.
Registrul de casă, în lei sau în valută, serveşte ca document centralizator
de înregistrare operativă a încasărilor şi plăţilor în numerar efectuate de casieria
entității pe baza actelor justificative. Pe baza lui se stabileşte soldul de casă la
finele fiecărei zile.
Factura şi factura fiscală document pe baza căruia se întocmesc
instrumentele de plată a produselor şi mărfurilor livrate, lucrărilor exectuate sau
a serviciilor prestate. Se poate folosi şi ca document de însoţire pe timpul
transportului şi de recepţie – încasare în gestiune a primitorului.
Operaţiile de încasări/plăţi fără numerar constau în lichidarea drepturilor
băneşti prin utilizarea unor instrumente şi mijloace de plată, fără mişcare efectivă a
sumelor băneşti. Din categoria acestor instrumente de plată adoptate de sistemul de
plăţi din România fac parte: cecul, cambia, biletul la ordin şi ordinul de plată.
Cecul este un instrument de plată utilizat de titularii de conturi bancare cu
disponibil corespunzător în aceste conturi. Circuitul său se derulează între trei
persoane, trăgător – tras – beneficiar. Instrumentul este creat de trăgăror care, în
baza disponibilului constituit în prealabil la o societate bancară, dă ordin acesteia,
în calitatea sa de tras, să plătească la prezentare, o sumă determinată unei terţe
persoane sau însuşi trăgătorului, aflat în poziţie de beneficiar.

23
 Evaluarea privind elementele de trezorerie
Evaluarea investiţiilor financiare pe termen scurt (titlurilor de plasament) are
în vedere cele patru momente sau reguli generale stabilite în acest sens, respectiv:
 la intrarea în patrimoniu;
 cu ocazia inventarierii;
 cu prilejul întocmirii bilanţului contabil;
 la ieşirea din patrimoniu.
 Evaluarea la intrarea în patrimoniu a titlurilor de plasament provenite prin
achiziţionarea cu titlu oneros se realizează la costul de achiziţie, prin care se
înţelege preţul de cumpărare sau valoarea stabilită în baza unui contract de
achiziţie.
Spre deosebire de alte categorii de elemente patrimoniale similare, cheltuielile
accesorii de cumpărare a titlurilor în cauză, cum sunt comisioanele şi alte
cheltuieli aferente, nu se includ în costul de achiziţie, ci se înregistrează, direct în
cheltuielile de exploatare ale exerciţiului.
 Evaluarea titlurilor de plasament cu ocazia inventarierii se realizează la
valoarea actuală, estimată în funcţie de preţul pieţiei şi de utilitatea lor pentru
unitatea patrimonială. Valoarea de utilitate este o valoare probabilă de negociat
care are în vedere costul mediu al ultimei luni, în cazul titlurilor cotate, sau
valoarea posibilă de negociere, pentru titlurile necotate.
 Evaluarea cu prilejul mtocmirii bilanţului contabil, se efectuează pe categorii
de titluri de aceeaşi natură, prin compararea valorii de inventar cu cea de intrare,
aplicând principiul prudenţei.
În cazul diferenţelor în minus (când valoarea de inventar este mai mică), ce se
stabilesc în urma acestei operaţii se constituie provizioane pentru deprecierea
titlurilor de plasament.
 Evaluarea titlurilor de plasament la ieşirea din patrimoniu se face la valoarea
lor de intrare sau valoarea contabilă.

24
 Se are în vedere şi preţul de vânzare (cesiune) care este înscris în actul de
vânzare – cumpărare şi care nu este influenţat, în sensul diminuării, de cheltuielile
de vânzare, care se includ în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului.
În situaţia în care vânzarea se efectuează numai pentru o parte din totalul
titlurilor de plasament este necesar să se facă evaluarea în funcţie de preţul mediu
ponderat de cumpărare, respectiv de intrare, sau prin folosirea metodei FIFO,
după caz.
Evaluarea disponibilităţilor şi a operaţiilor în devize, implică următoarele
aspecte:
 creanţele şi datoriile unităţii patrimoniale, inclusiv cele în devize, se
înregistrează în contabilitate la valoarea nominală;
 operaţiile comerciale de decontare în devize, precum şi cele de încasări
şi plăţi în devize necesită evaluarea la cursul de schimb în vigoare din ziua când se
face operaţiunea;
 diferenţele de curs valutar, între data înregistrăm creanţelor şi datoriilor
în devize şi data încasării, respectiv a plăţii lor, influenţează veniturile sau
cheltuielile financiare, după cum sunt favorabile sau nefavorabile;
 la închiderea exerciţiului, creanţele şi datoriile în devize se evaluează la
cursul în vigoare din ultima zi a anului, iar diferenţele de curs valutar, faţă de
data înregistrării în contabilitate, se reflectă potrivit tratamentului de bază în
conturile de cheltuieli şi venituri.17
 la închiderea exerciţiului financiar, disponibilităţile în devize se
evaluează la cursul de schimb în vigoare la acea dată, iar diferenţele de curs
rezultate sunt recunoscute ca venituri sau cheltuieli, după caz.
Contabilitatea titlurilor de plasament

17
Maria Toma,Contabilitatea si gestiunea trezoreriei, Editura Pro Universitară

25
Evidenţa valorilor mobiliare de plasament se realizează prin conturile din grupa 50
„Investiţii financiare pe termen scurt”. Toate conturile, cu excepţia lui 509
„Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt” au funcţie
contabilă de activ. Se debitează cu titlurile de valoare, acţiuni, obligaţiuni şi alte
opţiuni, cumpărate sau răscumpărate din propriile emisiuni, se creditează cu
valoarea contabilă a titlurilor vândute sau anulate, după caz. Au sold final debitor
care reprezintă valorile mobiliare de plasament aflate în portofoliul întreprinderii.

Contabilitatea operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate prin conturile de la bănci:

Prin intermediul conturilor de la bănci sunt delimitate şi înregistrate

valorile de încasat, cum sunt cecurile şi efectele comerciale depuse la banca,
disponibilităţile în lei şi în devize, creditele bancare pe termen scurt, precum şi
dobânzile aferente disponibilităţilor şi creditelor bancare.
Toate conturile de la bănci care concentrează disponibilităţile băneşti au
funcţie contabilă de activ. Se debitează, după caz, cu valorile de încasat sau cu
încasările de lichidităţi, se creditează cu diminuarea valorilor de încasat pe
măsura lichidării lor şi cu plăţile de lichidităţi. Au sold final debitor care
reprezintă valorile de încasat sau disponibilităţile băneşti existente în conturile de
la bănci, după caz.18
Punctajul bancar
Este prudent de a compara la perioade de timp regulate (în general în fiecare
lună) soldul ce figurează în extrasul de cont cu soldul ce figurează în contul 512
„Conturi curente la bănci”. Această comparaţie reprezintă un punctaj bancar care
permite identificarea şi justificarea diferenţelor între soldurile extrasului de cont
şi cel al contului ţinut de către întreprindere.

18
Liliana Feleagă, Contabilitate financiara, Editura Economică,pag 53

26
 În cazul în care la sfârşitul perioadei se constată că soldul contului 512
„Conturi curente la bănci” nu coincide cu soldul care figurează în extrasul de cont,
diferenţele care se pot întâlni sunt:
 întreprinderea a tras la sfârşitul exerciţiului cecuri în favoarea
furnizorilor, dar aceştia nu au avut timp să depună cecurile la bancă înainte de 31
decembrie;
 întreprinderea depune la bancă cecurile primite de la clienţii săi, dar
banca nu a avut timp să consemneze aceste sume în extrasul de cont întocmit la
31 decembrie;
 banca a încasat fonduri în contul întreprinderii, exemplu creanţe
asupra clienţilor şi dividende, încasările figurează în extrasul de cont dar întreprin-
derea nu a cunoscut această situaţie pentru că nu a primit încă extrasul;
 banca a facturat anumite sume întreprinderii, exemplu cheltuieli
bancare, care figurează în extrasul de cont la 31 decembrie dar de care
întreprinderea nu a ştiut neprimind extrasul.
Aceste situaţii odată cunoscute permit stabilirea unui punctaj bancar adică a
diferenţei între soldul contului 512 „Conturi curente la bănci” şi soldul ce figurează
în extrasul de cont.
Particularitati privind acreditivele si contabilitatatea trezoreriei
Acreditivele şi avansurile de trezorerie reprezintă sumele rezervate la bănci
sau puse la dispoziţia terţilor, în vederea efectuării unor plăţi datorate de
întreprindere. Dacă disponibilităţile sunt imobilizate sub forma de acreditive se
înregistrează în debitul contului 541 „Acreditive”. Pe măsura efectuării plăţilor
către terţi sau încetării valabilităţii acreditivului, contul se creditează. Soldul debitor
reprezintă acreditivele existente deschise la bănci.
Avem deschis un acreditiv în sumă de 10000 lei, din care se fac plăţi către
furnizori în valoare de 9700 lei. Acreditivul neutilizat se virează în contul de
disponibil.

27
 Deschiderea acreditivului în sumă de 10000 lei:
581 = 5121 10000 lei
Viramente interne Conturi la bănci in lei
5411 = 581 10000 lei
Acreditive în lei Viramente interne
Achitarea datoriilor faţă de furnizori din acreditivul deschis:
401 = 5411 9700 lei
Furnizori Acreditive în lei
Retragerea acreditivului neutilizat:
581 = 5411 300 lei
Viramente interne Acreditive în lei
5121 = 581 300 lei
Conturi la bănci in lei Viramente interne

Sumele încredinţate de întreprindere administratorilor sau altor persoane

împuternicite, inclusiv avansurile spre decontare, pentru efectuarea unor plăţi în
favoarea acesteia se înregistrează la contul 542 „Avansuri de trezorerie”.
Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt
Creditele de trezorerie primite prin contul curent se reflectă ca sold creditor al
conturilor 512 „Conturi curente la bănci”, în situaţia în care încasările sunt mai mici
decât plăţile şi se rambursează în cazul în care încasările devin mai mari decât
plăţile.
Creditele pentru nevoi temporare se obţin prin conturi separate de împrumut,
iar înregistrarea este de forma:
512 = 5191
Conturi curente la bănci Credite bancare pe termen scurt
La rambursarea creditelor către banca finanţatoare înregistrarea este de sens
invers.
Întreprinderea poate beneficia şi de credite de scont pentru mobilizarea
creanţelor comerciale sub forma efectelor primite.
Evidenţa acestor credite se realizează prin contul 5114 „Efecte remise spre
scontare”.

28
 Particularităţi privind contabilitatea altor valori
În această categorie sunt incluse timbrele fiscale, biletele de tratament şi
odihnă, tichetele şi biletele de călătorie şi alte valori. Aceste valori sunt înregistrate
prin contul 532 „Alte valori” dezvoltat pe patru sintetice de gradul II
corespunzătoare fiecărui fel de valoare. În debitul contului de înregistrează preţul
de cumpărare al valorilor achiziţionate, iar în credit valorile folosite evaluate la
preţul de intrare.
Contabilitatea operaţiunilor privind provizioanele pentru deprecierea
conturilor de trezorerie
Potrivit Regulamentului privind aplicarea Legii contabilităţii, provizioanele
pentru deprecierea conturilor de trezorerie se constituie numai pentru investiţiile
financiare pe termen scurt. în acest scop se folosesc conturile sintetice de gradul I
591, 592, 593, 595, 596, 598 . în creditul contului se înregistrează sumele aferente
deprecierii titlurilor de plasament calculate la închiderea exerciţiului pe bază de
inventar, iar în debitul său, sumele corespunzătoare diminuării provizioanelor
pentru deprecierea titlurilor de plasament. Soldul creditor al contului reprezintă
provizioanele constituite pentru titlurile de plasament existente în portofoliul de
gestiune al întreprinderii.19

2.3 Operațiuni de trezorerie la SC VIPAS CONSTRUCT SRL

În mod concret, trezoreria este dată de încasările și plățile bugetului de stat,
operațiuni de gestionare și contabilitate a resurselor bugetare, operațiuni de
completare a resurselor bugetului prin lansarea de împrumuturi publice
(emisiuni de bonuri de tezaur sau certificate de trezorerie) sau prin contractarea
de împrumuturi interne sau externe.
La nivel microeconomic, trezoreria înseamnă un asamblu de operațiuni
financiare prin care se constituie capitalurile entității și se cheltuiesc aceste
19
Irimie Emil Popa, Bazele contabiliatii, Editura Economică,pag 97

29
capitaluri, respectiv încasările și plățile entității, gestionarea acestor operațiuni
de selectare a resurselor ce vor fi atrase în entitate sau de plasament a
excedentelor de trezorerie.
În cadrul operațiunilor entității, activitatea de investiții se desfășoară în
baza unor decizii strategice ce presupun sume importante, dar la intervale relativ
mari de timp. Astfel, în baza deciziei de investiții, entitatea își asigură
menținerea și mai apoi modernizarea și dezvoltarea capacităților de producție.
Pentru realizarea proiectelor de investiții, entitatea adopotă decizia de
finanțare care presupune utilizarea surselor de finanțare a investițiilor în ordine,
de preferință, respectiv utilizarea disponibilităților pentru investiții rămase din
anii precedenți, amortizarea activelor imobilizate, sume din vânzarea mijloacelor
fixe neutilizate sau parțial utilizate, profit net afectat pentru finanțarea
proiectelor de investiții și în completare creșterea capitalului social și
contractarea de împrumuturi bancare sau obligatare.
Obiectivul gestiunii trezoreriei este asigurarea solvabilității entității,
respectiv onorarea tuturor obligațiilor acesteia provenite din contracte sau în
virtutea legilor fiscale în vigoare.
În mod concret, trezoreria entității este rezultanța ansamblului de încasări și
plăți determinate de ciclurile operațiunilor de exploatare și în afara exploatării
(de investiții și financiare) conform schemei nr. 5.
Operațiuni desfasurate de SC VIPAS CONSTRUCT SRL Schema nr.4

30
 Trezoreria
Plăți pentru cheltuieli
Încasări de venituri financiare
financiare

Încasări din vânzarea

de mijloace fixe Plăți pentru achiziții de
mijloace fixe

Creșterea capitalului
social Rambursări de credite

Contractarea de noi Plăți pentru

împrumuturi dividende

Plăți pentru impozite

Întocmit de autor pe baza surselor opținute

Încasari din venituri financiare pe perioada 2018:
Venituri totale = Venituri din intrerese de participare +Venituri din
dobânzi+venituri din subvenții din dobânda datorată+alte venituri
Conturile ( 7611+7612+7613)+(766)+(7418)+(762+764+765+767+768+7615)
Sume 0+21+0+4516=4537
Încasari din vânzarea mijloace fixe:
Vindem unui client un teren în valoare de 20000 lei:
461(Debitori diverși)= % 23800lei
7583(Venituri din vânzarea activelor fixe) 20000lei
4427(TVA colectat) 3800lei
Cresterea capitalului social :

31
La SC VIPAS CONSTRUCT SRL, Adunarea Generală a Acţionarilor hotărăşte
majorarea capitalului social prin acceptarea unui nou aport în natură concretizat
într-un utilaj evaluat la 25.000 lei.
456(Decontari cu acționarii privind capitalul)=1011(Capital subscris neărsat)
Intrarea în entitate a aportului subscris
2133 = 456 25000lei
Mijloace de transport (Decontari cu acționarii privind capitalul)
Trecerea capitalului subscris varsat in capital subscris nevarsat
1011 = 1012 25000lei
Capital subscris nevărsat Capital subscris vărsat
Contractarea de noi împrumuturi/ Rambursări la credite:
Se reflectă contractarea creditului, conform caracterului de credit și extrasului de
cont
5121 = 5191 200000lei
Conturi la bănci Credite bancare pe termen scurt
Se reflectă dobânda de plătit, lunar până la restituirea integrală a creditului,
conform contractului de credit și graficul de rambursare
666 = 5198 1000lei
Cheltuieli privind dobânzile Dobânzile aferente creditului
pe termen scurt
5198 = 5121 1000lei
Dobânzile aferente creditului Conturi la bănci
pe termen scurt
Se reflectă rambursarea creditului lunar până la restuirea integrală a creditului,
conform contractului de credit și graficului de rambursare
5191 = 5121 16666lei
Credite bancare pe termen scurt Conturi la banci
Plătirea pentru cheltuieli financiare:
Cheltuieli financiare totale:

32
(Cheltuieli-Venituri)+ Cheltuieli privind dobânzile+Alte cheltuieli financiare
Conturii (686-786)+(666)+(663+664+665+667+668)
Sume (0-0)+1181+5829=6470
Plați pentru achiziționarea de mijloace fixe:
Cumpărăm un autoturism in valoare de 20000 lei
% =401(Furnizori) 23800lei
2133(mijloace de transport) 20000lei
4426(TVA deductibil) 3800lei
Achitarea cu ordin de plată a autoturismului
401(Furnizori)=5121(Conturi la bănci) 40000 lei
Plăți pentru dividente:
Achitarea pentru dividentele distribuite în anul 2018 SC VIPAS CONSTRUCT
SRL
117 = 457 615.837lei
Rezultatul raportului Dividente de plată
Reținrea impozitului pe dividente
457 = 446 116,85lei
Dividente de plată Alte impozite/taxe
Plăți pentru impozite:
Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate;
cheltuieli reprezentând transferuri şi contribuţii datorate în baza unor acte
normative speciale(conturile 635 + 6586) = 59.689lei
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
6586 Cheltuieli reprezentând transferul și contribuți datorate în baza uncor acte
normative specifice
Obiectivul gestiunii trezoreriei este asigurarea solvabilității entității,
respectiv onorarea tuturor obligațiilor acesteia provenite din contracte sau în
virtutea legilor fiscale în vigoare.

33
 Acesta se mai numește și obiectivul de lichiditate sau gestiunea riscului de
lichiditate. Prin dezvoltarea piețelor financiare și multiplicarea astfel a
posibilităților de finanțare pentru entitate și prin internaționalizarea producției și
schimburilor cu străinătatea, gestiunea trezoreriei entității capătă și alte
obiective:
- gestiunea riscului de dobandă;
- gestiunea riscului de curs de schimb.
Obiectul gestiunii trezoreriei este determinarea stocului monetar, respectiv
a sumei de bani de numerar care să asigure onorarea la scadență a tuturor
obligațiilor entității. Determinarea stocului monetar presupune anticiparea
(previzionarea) încasărilor și plăților care, în funcție de natura lor presupune
anumite nivele și anumite momente de realizare.
Trezoreria entității poate fi analizată în termen de flux, respectiv încasările
și plățile perioadei, dar și în termen de stoc, respectiv trezoreria entității la un
moment dat, legatura între cele 2 variabile realizându-se astfel:
trezoreria la începutul perioadei
+ încasările perioadei
- plătile perioadei____________
= trezoreria la sfarșitul perioadei
Plata salarilor prin trezorerie la SC VIPAS CONSTRUCT SRL
Salariul pentru studi superioare= 2350
Salariul pentru studi medii=2080
2350 x 2= 4700 2080 x 4= 8320
4315 ,,CAS”=1176+2080=3256 4316 ,,CASS’’= 470+832=1302
444 ,,Impozit pe salarii”=228+345=584
436 ,,Contribuția asiguratorie pentru munca”= 106+188=294
641 ,,Cheltuieli cu salarile =421 ,, Personal-salarii 13.020
personalului” datorate

34
 421 ,, Personal-salarii = % 5.142
datorate’’ 4315 ,,CAS’’ 3.256
4316 ,,CASS’’ 1.302
444 ,,Impozit din salarii’’ 584

646,,Cheltuieli privind = 436,,Contributia 294

contributia asiguratorie pentru asiguratorie pentru munca’’
munca’’

5121. 02 ,,Cont curent = 5121.01 ,,Cont curent 5.500

trezorerie’’ trezorerie’’

% = 5121.02,,Cont curent 5.436

4315 ,,CAS’’ trezoreriei’’
4316 ,,CASS’’ 3.256
444 ,,Impozit pe salarii” 1.302
436 ,,Contributia asiguratorie 584
pentru munca” 294

CAPITOLUL 3
Analiza trezoreriei la SC VIPAS CONSTRUCT SRL
3.1 Rolul și importanța fluxurilor de trezorerie
Standardele internaţionale de contabilitate, în speţă „IAS 7 Cash Flow
Statements“, recomandă construcţia situaţiei fluxurilor de trezorerie în
completarea documentelor contabile de sinteză: bilanţ, cont de profit şi pierdere,
şi anexa la bilanţ. A supravieţui pe o piaţă din ce în ce mai concurenţială
înseamnă capacitate de a genera cash pentru plata la termen a obligaţiilor faţă de
partenerii de afaceri.

35
 Situaţia fluxurilor de trezorerie prezintă cash-flow-urile (variaţia trezoreriei
nete) în cursul exerciţiului financiar generate de activităţile de gestiune
(operaţionale), de investiţii (în active fixe corporale, necorporale şi financiare) şi
de finanţare (cu capitaluri proprii şi împrumutate). Nu se includ în situaţia
fluxurilor de trezorerie încasările/plăţile ce rezultă din conversia cash-ului
efectiv (disponibilităţi în bancă şi cassa) în cash-echivalent (valori mobiliare de
plasament) şi invers. Cele două componente ale trezoreriei nete se analizează ca
un tot unitar în ceea ce priveşte modificarea (variaţia) trezoreriei.20
Cash-flow-ul operaţional (CFgest) poate fi explicat pe baza veniturilor
încasabile şi a cheltuielilor plătibile din contul de profit şi pierdere corectate cu
variaţia nevoii de fond de rulment (DNFR).
Se folosesc două metode pentru determinarea CFgest:
 directă, cu evidenţierea tuturor încasărilor şi a plăţilor, precum şi a
creşterilor şi scăderilor de solduri finale ale stocurilor, creanţelor şi datoriilor de
exploatare în raport cu soldurile lor iniţiale;
 indirectă, ce porneşte de la profitul net şi de la amortizare, şi care se
corectează cu variaţia nevoii de fond de rulment.
Obiectivul normei IAS7 de a trasa politicile de întocmire , de prezentare
sau de publicare aferente aceste situații financiare care au ca scop: furnizarea de
informații le oferă o bază de evaluare a capacități entității de a genera lichidități
și echivalente de lichidități, cât și acoperirea nevoilor de utilizare a acestor
elemente de către entitate. Deciziile economice pe care le iau utilizatorii, impun
evaluara aceste capacități, cât și cunoaștrea scadențelor și asigurarea
concretizării de elemente de trezorerie.
Avantajele informaților privind fluxurile de trezorerie
Atunci când este utilizat în conjuncție, cu celalate situații financiare, un
tablou de fluxuri de trezorerie furnizează informaăii ce permit utilizatorilor să

20
http://www.sinuc.utilajutcb.ro/SIII.13.pdf 05.01.2019 20:47

36
evalueze schilibrele activului net al unei entități, structura sa financiară și
capacitatea sa de a modifica valorile și scadențarul fluxurilor de trezorerie,
pentru a se adapta schimbărilor de circumstanță și oportunități. Totodată
informațiile referitoare la fluxurile de trezorerie sunt folosite pentru a permite
utilizatorilor să își elaboreze metode pentru aprecirea și compararea valorii
actuale a fluxurilor de trezorerie ale diferitelor entități.
Continutul si delimitrea conceptelor de trezorerie
Deși organizmul internațional de normalizare contabilă nu e definit
conceptul de trezorerie, se consideră că este vorba despre ansamblul
lichidităților și echivalențelor de lichidități .
Lichiditățile se referă la fondurile disponibile și depozitele la vedere.
Echivalențele de lichidități sunt plasamente pe termen scurt, foarte lichide,
convenabile cu usurință într-o mărime determinată de lichidități și care sunt
supuse la un risc neglijabil de schimbare a valori.
Fluxurile de trezorerie nu cuprind mișcările între elementele care constituie
lichidități sau elemente de lichidități, doarece ele fac parte din gestiunea
trezoreriei entități. Un tablou al fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte
intrările și iesirile de fonduri, generate de activitățile de exploatare, de investiți
și finanțare .21

CLASIFICAREA FLUXURILOR DE TREZORERIE

Fluxuri de trezorerie provenite din activități de exploatare:
Activitățile de exploatare sunt principalele activități producătoare de venit
ale entităților. În general fluxurile de trezorerie rezultă din tranzacțiile și
evenimetele care intră în determinarea profitului sau pierderii.
Fluxurile de numerar din activitatea de exploatare se referă în principal la
încasările rezultate din vânzarea bunurilor, prestarea de servicii sau din

21
Liliana Feleagă, Contabilitate financiara, Editura Economica

37
comisioane, redevențe, onorării și alte venituri și la plățile de numerar către
diverși furnizori.
Fluxuri de numerar generate de activitatea de exploatare:
- Încasările în numerar ce provin din vânzarea de bunuri și prestarea de
servicii
- Încasările în numerar ce provin din redevențe, onorării, comisioane și alte
venituri,
- Plăți în numerar efectuate către furnizori de bunuri și prestări de servicii
- Plăți în numerar efectuate către și în numele angajațiilor
- Încasările și plățile în numerar legate de primele de asigurare, anuități,
daune și alte beneficii generate de polițele de asigurare în cazul instituțiilor de
aigurare.
Activitățile de finanțare sunt activități care au ca efect modificări ale
dimensiunii și compoziției capitalurilor proprii și datoriilor entității. Aceste
fluxuri de trezorerie ajută la previzionarea fluxurilor viitoare așteptate de către
finanțatorii entității.

Clasificarea fluxurilor de trezorerie Schema Nr.5

Cheltuieli plătite Vânzari încasate în

în avans avans

Credite bancare Aprovizionare

Încasarea
Cheltuielile
creanțelor
exercițiului
Exploatare

Trezoreria

38
 În afara
exploatari
Împrumuturi
Rambursarea
împrumuturilor

Aportul Acordarea de
asociaților
împrumuturi
Gestiunea de
Recuperarea de
active
împrumuturi

Investiții

Întocmit de autor pe baza materie studiate

Tranzacțiile de natură investițională și de finanțare care nu necestită

întrebuințarea numerarului sau a echivalentului de numerar vor fi excluse din
situația fluxului de trezorerie. Aceste tranzacții vor fi prezantate separat în
situațiile fianciare pentru a furniza toate informațiile relevante pentru utilizatori.
Mișcările de numerar generate de activitatea de finantare cuprind:
- Încasări și plăți în numerar din emisiunea de acțiuni sau alte instrumente
de capital.
- Plățile în numerar efectuate către proprietari pentru a achiziționa sau
răspunpăra acțiunile entității.
- Încasările și plațile în numerar rezultate din emisiunea de creanță, a
împrumuturilor, datoriilor neasigurate, obligatiunilor, ipotecilor și altor
împrumuturi pe termn scurt și lung.

39
 - Plațile în numerar pentru dimensionarea obligațiunilor aferente
operațiunilor de leasing financiar
Fluxurile de trezorerie reprezintă ansamblul operaţiilor monetare şi
financiare pe care le efectuează un agent economic pentru asigurarea mijlocelor
băneşti şi efectuarea decontărilor curente. În cadrul operaţiilor monetare se
includ încasările şi păţile curente, care se efectuează în legătură directă cu
decontarea drepturilor de creanţă şi a obligaţiilor scadente ale agenţilor
economici. Operaţiile financiare asimilate trezoreriei generează angajamente sub
forma creditelor bancare pe termen scurt.22
Fluxurile de trezorerie (de lichidităţi, cash-flow-uri) reprezintă suma
fluxurilor de lichidităţi degajate intr-o anumită perioadă şi se calculează ca
diferenţă între încasările şi plăţile perioadei. Ele trebuie să reprezinte, pentru
orice manager, o ştiinţă permanentă în vederea adoptării unei strategii financiare
care să menţină firma în afaceri.

Tabloul fluxurilor de trezorerie la 31.12.2018. Tabelul Nr.6

ELEMENTE TOTAL
PROFIT BRUT 40.381
AJUSTĂRI
-Cheltuieli cu amortizarea 32117
-venituri din dobânzi -5
-cheltuieli cu dobânzile 1181

Profit de exploatare înaintea modificarii

capitalului circulant* 33.293
creșterea/descreșterea creanțelor -267.586
Creșterea/descreșterea stocurilor 85.537

22
Iacob Petru Pântea, G. Bodea „Contabilitatea financiară actualizată la standardele europene”, Editura
Intelcredo, Deva, 2005, pag.357.

40
 Creșterea/descreșterea datoriilor comerciale 204.846
Numerar generat din activitatea de exploatare 14.992
Impozit pe profit platit -3.599
FLUX NET DIN ACTIVITATEA DE
EXPLOATARE 141.157
Achiziție terenuri și mijloace fixe 171.489
Dobanda și dividende încasate 2100
FLUX DE NUMERAR DIN
ACTIVITATEA DE INVESTIȚII 169.389

Încasări/Plăți din emisiunea de acțiuni 0

Încasări/Plăți din credite 288.255
Dobânzi plătite -256.456
FLUX DE NUMERAR DIN
ACTIVITATEA DE FINANȚARE 31.799

Întocmit de autor pe baza datelor obținute de la SC VIPAS CONSTRUCT SRL

Fluxurile de trezorerie din activităţi de investiţii, vizând plăţile prin casă şi

bancă pentru achiziţionarea de imobilizări corporale şi necorporale, precum şi
încasările din eventualele cesionări ale acestora.23
O componentă importantă a analizei situaţiei patrimoniale o constituie
cercetarea fluxului de disponibilităţi deoarece, în practica economică, se
consideră că orice activitate trebuie să degaje bani, să rezulte un surplus de
capital faţă de cel investit în afaceri. O societate comercială poate să fie
rentabilă, să obţină profit, dar să nu fie solvabilă din cauza lipsei de lichidităţi ca
urmare a decalajului între încasările şi plăţile pe care le face în cadrul ciclului
financiar.24

23
*** OMFP nr.94/2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a-IV-a
2424
Iacob Petru Pântea, G. Bodea „Contabilitatea financiară actualizată la standardele europene”, Editura
Intelcredo, Deva, 2005, pag.357.

41
 Întocmit de autor pe baza datelor obținute de la SC VIPAS CONSTRUCT
SRL
Veniturile din dobânzi și asimilate = Veniturile din dobânzi 2018 –
veniturile din dobânzi 2017
= 21-26= -5

Cheltuieli cu dobânzile și asimilate = Cheltuieli cu dobânziile 2018 –

cheltuielile cu dobânziile 2017
= 1.181-0= 1.181 lei
Profit de exploatare înaintea modificării capitalului circulant
Profit brut
+ Cheltuieli cu amortizarea
+ Venituri din dobânzi
+ Cheltuieli cu dobânzile
= 32.117-5+1.181=33.293
Fondul de rulment este un indicator de exhilibru financiar pe termen lung,
reprezintă acea parte a capitalului permanent destinată și utilizată pentru
finanțarea activitații curente de exploatare.

FR = Active circulante – datorii pe termen scurt

FR2018 = 721.503 -499.509=221.994

FR 2017 =989.089 -294.663=694.426

Nevoia de fond de rulement este un indicator de exhilibru financiar pe

termen scurt. Acesta reprezintă partea din activele ciclice ce trebuie finanțate din
surse pe termen scurt, respectiv activele cu termen scurt de lichiditate sub un an
care urmează să fie finanțate din surse cu exigibilitate peste un an.

42
 NFR = (Stocuri +Creanțe ) – Datorii pe termen scurt

NFR 2018= (175.743+721.503) - 499.509=397.737

NFR 2017 = (90.206+989.089) - 294.663 =784.632
Trezorerie netă, ca indicator al echilibrului financiar curent relfectă
imaginea disponibilitățiilor monetare și a plasamentelor pe termen scurt, apărute
din evoluția curenta a încasărilor și plăților sau a plasării excedentului
momentar.

TN = FR – NFR
TN2018 = 221.994 -397.737= -175.743
TN2017= 694.426 – 784.632= -90.206
Rata solvabilitații generate, compară ansamblul lichiditaților potențiale
asociate activelor circulante cu ansamblu obligațiilor cu o scadență mai mică de
un an.
Rsg = (Active circulante / Datorii pe termn scurt ) * 100
Rsg 2018 = 721.503/499.663 x 100= 335,667%
Rsg 2017 = 989.089/294.663 x 100=144,442%

Rata lichidității generale este data de formula Active curente / datorii

curente
Rlg2018 = 721.503/1.416.336=0,509
Rlg2017 = 989.089/1.128.081=0,876
Rata lichidității imediate este cea mai buna masură a capacitații
companiei de a plăti datoriile imediate exigibile. Intervalul de referință este
cuprins între 0.2 si 0.6, un nivel scăzut putând sugera o gestiune
necorespunzătoare a creanțelor. Ceea ce se poate observa mai bine din tabloul de
trezorerie.

43
 R li = diponibilități/ Datorii pe termen scurt.
Rli = 385.230/794.172=0,48

3.2 Principalii indicatori privind trezoreria

Analiza datelor privind situaţiile financiare anuale aduce un plus de relevanţǎ,
claritate şi expresivitate în aprecierea situaţiei economico-financiare a
întreprinderii.
Analiza economico-financiarǎ are rolul de a evalua performanţele
economico-financiare ale întreprinderii şi se realizeazǎ de cǎtre compartimentul
financiar-contabil prin intermediul unui sistem de indicatori valorici, care prin
conţinut şi mod de determinare au o anumitǎ putere informaţionalǎ.
Indicatori economico-financiari sunt împǎrţiţi în trei categorii:
1. indicatori de lichiditate şi solvabilitate
2. indicatori de rentabilitate ( profitabilitate)
3. indicatori de gestiune.
Principalele structuri din situaţiile financiare din anii 2017-2018 ale SC VIPAS
CONSTRUCT SRL Tabelul nr 7

Nr. Crt. Indicatori Anul 2017 Anul 2018

Bilanţ
1. Active imobilizate total 814.096 1.051.842
2. Active circulante total din care: 989.089 721.503
2.1 Stocuri 90.206 175.743
2.2 Disponibilitǎţi bǎneşti 71.085 314.145
2.3 Creanţe 989.089 721.503
3. Capitaluri proprii 165.000 165.000
4. Datorii total din care: 1.128.081 1.416.336
Datorii curente 294.663 499.509
Contul de profit şi pierdere
1. Cifra de afaceri 1.940.244 2.117.235

44
2 .Venituri din exploatare total 2.040.163 2.246.527
3 .Cheltuieli de exploatare total 2.012.841 2.204.213
4 .Profitul din exploatare 27.322 42.314
6. Venituri financiare 4.501 4.537
7. Cheltuieli financiare 21.580 6.470
Din care cheltuieli privind dobânzile 0 1.181
Profit financiar 0 0
Pierdere financiară 17.079 1.933
Profit curent 10.243 40.381
Venituri totale 2.044.664 2.251.064
Cheltuieli totale 2.034.421 2.210.683
Profit brut 10.243 40.381
Impozit pe profit 3.599 0
Profit net 6.644 17.944

Întocmit de autor pe baza informaților oferite de SC VIPAS CONSTRUCT SRL

1. Indicatori de lichiditate: este examinată de creditorii din afara unitǎţii.

A. Indicatori de lichiditate

Lichiditate imediatǎ
Lichiditatea imediata:= (Active curente― Stocuri)/Datorii pe termen scurt
Active curente― Stocuri
2017=989.089 - 90.206=898.883
2018=721.503 -175.743=545.760
Li 2017=898.883/264.663*100=339,63%
Li 2018=545.760/499.509*100=109,25%
Lichiditatea imediată exprimă capacitatea societǎţii de a acoperi datoriile
curente pe baza celor mai lichide active, a disponibilitǎţilor bănesti. Pe perioada
analizată nivelul indicatorului a crescut rezultând faptul că întreprinderea îsi
poate plăti datoriile curente din existentul în numerar.

Lichiditatea generalǎ (curentă)

45
 Lichiditatea generala exprima capacitatea unitǎţii de a face faţǎ datoriilor
pe termen scurt cu ajutorul activelor curente:
Lichiditatea generalǎ:= Active curente/ Datorii curente*100

Active curente═ Active circulante+ Cheltuieli înregistrate în avans

2017=989.089+0=989.089
2018=721.853+0=721.503

Datorii curente═ Datorii pe termen scurt + Venituri înregistrate în avans

2017=294.663+0=294.663
2018=499.509+0=499.509
Lg2017= 989.089/294.663*100=335,66%
Lg2018=721.853/499.509*100=144,51%
Acest indicator reflectă posibilitatea componentelor patrimoniale curente
de a se transforma într-un termen scurt în lichidităţi pentru a satisface obligaţiile
de plată exigibile.
Lichiditatea globală pune în valoare bunurile la care societatea poate să
facă apel pentru a plăti datoriile pe termen scurt. În perioada analizată valoarea
indicatorului creşte pe fondul creşterii valorice a datoriilor.
Valoarea recomandabilă a acestui indicator este in jur de 2.
Lichiditate efectivă
LE═ Trezoreria/Datorii curente
Trezoreria cuprinde titlurile de plasament, disponibilul existent la bănci şi
în casierie
2017= 71.085/294.663*100=24,12%
2018=314.145/499.509*100=62,89%
Literatura de specialitate prezintă gradul de dificultate în stabilirea
optimului lichidităţii imediate, deoarece nivelul trezoreriei unei întreprinderi nu
poate fi apreciat decât în funcţie de plăţile şi încasările viitoare, iar starea
economică şi financiară, instabilitatea pieţei, derularea plăţilor, creanţelor care
sunt cel mai puţin lichide, fac ca acest indicator să aibă o relevanţă strict
subiectivă.
Pe perioada analizată, valoarea indicatorului scade datorită creşterii
valorice a datoriilor pe termen scurt.
Dacă valoarea indicatorului numit şi “testul acid” este mai mare decât 1 ,
există garanţia acoperirii datoriilor curente, iar dacă valoarea acestuia este cu
mult mai mică decât 1, există grave dificultăţi de achitare a datoriilor scadente.

46
 Indicatorii de rentabilitate (profitabilitate)
Rentabilitatea economicǎ
Rentab. Ec. = Profit din exploatare/ Total active *100
Rec2017= 27.322/ 828.954*100=3,29%
Rec2018=314.145/ 923.192*100=34,02%
Acest indicator reflectă eficienţa utilizării activelor unităţii şi exprimă
capacitatea unităţii de a obţine profit din activitatea de bază. Potrivit opiniei
specialiştilor25 acest indicator trebuie să aibă o valoare mai mare decât rata
inflaţiei pentru anul respectiv.

Rentabilitatea capitalului propriu (financiarǎ)

Rentab. Cap. Pr.= Profit net/ Capitaluri proprii+ Provizioane pentru
riscuri şi cheltuieli*100
Rcp2017=6.644/828.954+0*100=0,80%
Rcp2018=17.944/ 846.897+0*100=2,11%
Rentabilitatea economicǎ exprimǎ capacitatea capitalului propriu de a
produce profit. Pe perioada analizată valoarea indicatorului scade pe fondul
scăderii profitului net.

Rentabilitatea activelor circulante

Rentabilitatea activelor circulante= Profit brut/ Active circulante*100
Rac2017=10.243/989.089*100=1,03%
Rac2018=40.381/721.503*100=5,59%
Rentabilitatea activelor circulante exprimǎ capacitatea activelor circulante
de a produce profit; aceasta înregistreazǎ scădere de valorare în perioada
analizatǎ, pe fondul scăderii profitului brut.

Rata profitului= Profitul net / Cifra de afaceri*100

Rp2017=6.644/1.940.244*100=0,34%
Rp2018=17.940/2.117.235*100=0,84%

Rata profitului exprimǎ contribuţia cifrei de afaceri la realizarea profitului

net, pe fondul scăderii accelerate a profitului net. Valoarea lui trebuie să fie mai
mare de 10%.

25
Oprean I (coordonator), Întocmirea şi auditarea bilanţului contabil, Editura Intelcredo, Deva 1997, Pag 288

47
 3.Indicatorii de gestiune

Perioada se recuperare a creanţelor = Creanţe/ Cifra de afaceri* 365

Prc2017=989.089/1.940.244*365=186 zile
Prc2018=721.503/2.117.235*365=124 zile
Perioada de recuperare a creanţelor exprimǎ numǎrul de zile in care se
încaseazǎ debitele de la clienţi sau alţi debitori. Cu cât numǎrul de zile este mai
mic, cu atât este mai bine pentru societate.

Perioada de rambursare a datoriilor = Datorii/ Cira de afaceri *365

Prd2017=1.128.081/1.940.2448*365=212 zile
Prd2018=1.416.336/2.117.235*365=244 zile
Perioada de rambursare a datoriilor exprimǎ numǎrul de zile în care
societatea îşi onoreazǎ obligaţiile faţǎ de terţi. Din situaţia analizatǎ rezulta
incapacitatea acesteia de a face faţǎ datoriilor. Pentru a reflecta o situaţie cât mai
bună pentru unitate, perioada de rambursare a datoriilor trebuie să fie mai mare
decât perioada de recuperare a creanţelor, cu condiţia ca datoriile să fie să fie
din cele cu costuri cât mai mici (datorii faţă de personal, asociaţi, datorii
comerciale).

Viteza de rotaţie a stocurilor = Soldul conturilor de stocuri/ Total sume

debitoare ale conturilor de stocuri*365
Vrs2017=90.206/1.940.244*365=17zile
Vrs2018=175.743/2.117.235*365=30zile
Viteza de rotaţie a stocurilor reprezintǎ numǎrul de zile dupǎ care stocurile
sunt înlocuite. În cazul dat, viteza de rotație creşte în anul 2008 faţǎ de 2007, cu
3 zi, dar se obserǎ viteza mare de rotaţie a stocurilor în ambii ani.

48
 CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Trezoreria exprima pozitia globală pe care întreprinderea o are asupra

operațiilor sale financiare pe termen scurt.
Instrumentele importante în urmarirea unui echilibru financiar îl pot constitui
previziunile de trezorerie,fie pe termne scurt sau pe termen lung. Trezoreria este
o sursa foarte importantă deoarece cu ajutorul trezoreriei, societatea își
finanțează activitatea și o dezoltă. Cu ajutorul ei se determină indicatorii
necesari gestiunii și analizei financiare, atât pe temen scurt, pentru măsurarea
solvabilității, cat și pe termen lung, pentru măsurarea nevoii de finanțare.
Dezvoltarea contabilitații fluxurilor de trezorerie oferă un cadru
interdisciplinar și util pentru contabilitatea financiara și de gestiune. Tabloul
fluxurilor de gestiune este un instrument indispensabil în vederea lucarii unor
decizi de catre diferiți utilizatori de informații financiare.

49
 Informațiile furnizate de tabloul fluxurilor de trezorerie întaresc gradul de
comparabilitate al raportatii rezultatelor din exploatare între diferite entitați,
deoarece elimină efectele utilizarii unor tratamente contabile diferite pentru
aceleasi tranzacții și evenimente.
Prin examinarea bilanțului se poate preciza daca lichiditațiile și
echivalentele de lichidități au crescut sau au scauzt în decursul unei perioade.
Totuși bilanțul nu indica cauzele care au determinat cresterea sau scăderea
lichidităților și echivalentelor de lichiditați.
Tabloul fluxurilor de trezorerie prezintă fluxuri de încasări și plăti în
cursul unei perioade. Arată de unde au provenit lichiditățile și cum au fost ele
utilizate, explicând astfel variațiile numerarului și echivalentului de numerar.
Analizând indicatorii de echilibru financiar am constatat următoarele:
– deoarece firma nu are marfă pe stoc şi îşi încasează creanţele într-un
timp destul de mare, necesarul de fond de rulment are o valoare pozitivă;
– valoarea trezoreriei nete a avut o evoluţie crescătoare în perioada
2017-2018, firma realizând excedent de trezorerie;
– capacitatea de finanţare are o valoare pozitivă, acest lucru permiţând
firmei să finanţeze noi investiţii.
– recupera creanțelor dureaza destul de mult , pentru ca firma să faca
progrese creanțele trebuie recuperate în 30 de zile
Pentru a creşte eficienţa excedentului de trezorerie de care dispune SC
VIPAS CONSTRUCT SRL se recomandă acordarea de împrumuturi cu
dobândă, pe termen scurt terţilor, precum şi plasamente financiare, tot pe termen
scurt.

50
 BIBLIOGRAFIE

Carti:
1. Bogoi Dan,Contabilitatea investițiilor de credit, Editura Independența
Economică,2013
2. Dragotă Victor, Managementul financiar, Editura Economică
3. Feleagă Liliana, Contabilitate financiară, Editura Economică
4. Gust Marius, Analiza economică financiară, Editura Independența
economică
5. Iacob Petru Pântea, „Contabilitatea financiară actualizată la standardele
europene”, Editura Intelcredo, Deva, 2005
6. Ilie Dragoș, Buget și trezorerie, Editura Economică
7. Irimie Emil Popa, Bazele contabilități, Editura Economică
8. Moroșan Ioan, Contabilitate financiară și de gestiune,Editura CECCAR,
București,2010

51
9. Moșteanu Tatiana, Buget și trezorerie publică, Editura Universitara,
București,2004
10. Părvuțoiu Ion, Contabilitatea financiară a întreprinderilor, Editura Lumina
Lex, Bucuresti,2002
11. Ristea Mihai, Contabilitate financiară, Editura Universitară
12. Toma Maria, Contabilitatea și gestiunea trezoreriei, Editura Pro
Universitară
13. Vișan dumitru,Contabilitate financiara, Editura Independența Economica,
Anul 2006

Legistlatie:
14. Ghidul expertului contabil, Editura CECCAR ,2012
15. OMFP Ordinul 1802/2014 pentru aprobarea Reglementrilor contabile
privind siituațile financiare anuale consolidate
16. IFRS Standardele Internaționale de Raportare Financiară, Editura
CECCAR, 2011
Site:
17. http://www.ceccarbucuresti.ro/userfiles/SUPORT%20CURS%20ALINA
%20IRIMESCU%20IAS%207%20Fluxurile%20de%20trezorerie%20ceccar%2
02017.pdf 05.01.2019 17:52 accesat la data de 27 februarie 2019

18.http://www.sinuc.utilajutcb.ro/SIII.13.pdf accesat la data de 25 martie2019

52