Sunteți pe pagina 1din 73

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

UNIVERSITATEA "1 DECEMBRIE 1918"

MOISE IOAN ACHIM

GEOMETRIE DESCRIPTIVA.
SI
DESEN TEHNIC

M■1■11111110

SERIA
DIDACTICA

Alba lulia
2005
CI I P lt INS

I. MET01)1.; RIT141.7,1.:N1 AIM PLANA A SP/A. 1'1111,111 5


1.1 (thiceitil pet ii 1e1lie, (Ic wriptive 5
1.2 Considerniii genciale astipro
1.2.1 Proioctiti centralA 7
1.2.2 Proiectia paralelA 8
1.3 Principiul proiectiei ortogonalc 9
1.3.1ReprezentAri aoxnometrice I0
1.4 Transformari geometrice 13
1.4.1 TransformAri prin simetrie 13
1.4.2 Transformarea prin translatie 13
1.4.3 Transformarea prin rotatie 14
2. REPREZENTAREA PUNCTULUI 15
2.1 Reprezentarea ortogonalA a punctului in diedru 15
2.2 Reprezentarea punctelor in planele de proiectie si in
planele bisectoare B1 siB2 18
2.3 Reprezentarea triortogonalA a pucntului in triedru 19
2.4 Pozitii particulare ale punctelor 24
2.4.1 Puncte situate pe planele de proiectie 24
2.4.2 Puncte situate pe axele de proiectie 25
2.5 Simetria punctelor 25
15.1 Simetria fatA de planele de proiectie 25
2.5.2 Simetria fatA de planele bisectoare 26
2.5.3 Simetria fatA de axele de proiectie 27
2.5.4 Simetria fatA de origine 27
2.6 Vizibilitatea in epurA 29
2.6.1 Vizibilitatea fatA de planul orizontal
de proiectie H 29
2.6.2 Vizibilitatea fatA de planul vertical de proiectie V 29
2.6.3 Vizibilitatea fatA de planul lateral de proiectie 29
2.7. Probleme $i IntrebAri recapitulative privind reprezentarea
punctului 29
2.7.1 intrebari recapitulative 29
2.7.2 Probleme rezolvate 31
2.7.3 Probleme propuse spre rezolvare 34
3. PROIECTIILE LINIILOR DREPTE 35
3.1 Consideratii generale 35
3.2 Pozitiile particulare ale liniilor drepte 35
3.3Reprezentarea in epurA a mArimii adevArate a unui segment de
dreaptA 42
3.4 Urmele dreptei 44
3.4.1Urmele dreptei de profil 46
3.5 Pozitiile relative a cloud drepte 47
3.6 Vroiectia uughiurilor plane 50 5.2.7 filtrebttli )11,0,1,101w pit \ Ind ..(11,111b,th.i, hlnnclni
3.7 Intrebllri si problem recapitulative 52
de proiectie 89
3.7.1 intrebAri recapitulative 52
5.2.7.1 Problente te/olvale 89
3,7.2 Probleme rezolvate 53
5.2.7.2 Probleme propuse pentru rezolvare
3.7.3 Probleme propuse 55
5.2.7.3 intrebari recapitulative privind seltimbarea
57
4. PLANUL planelor de proiectie 98
4.1 Determinare si reprezentarea planului 57 3 kolutia
58 98
4.2 Reprezentarea dreptei punctului continute in plan 5.3.1 Rotatia punctului in jurul unei axe perpendiculare
4.3 Drepte particulare ale unui plan 59
pe unul dintre planele de proiectie 98
4.4 Plane particulare 61
5.3.2 Rotatia punctului in jurul unei axe de capAt 100
4.5 Pozitii relative a dotal plane 63
5.3.3 Rotatia dreptei in jurul unei axe verticale 101
4.5.1 Plane paralele 63
5.3.4 Rotatia dreptei concurente cu axa de rotatie 101
4.5.2 Plane concurente 64
5.3.5 Rotatia dreptei prin metoda dreptei purtAtoare 101
4.6 Probleme si intrebAri recapitulative privind planul 69
5.3.6 Rotatia planului 103
4.6.1 intrebAri recapitulative 69
5.3.7 Probleme $i intrebAri privind metoda rotatiei 103
4.6.2 Probleme rezolvate 70
5.3.7.1 Probleme rezolvate 103
4.6.3 Probleme propuse 71
5.3.7.2 Probleme propuse pentru rezolvare 111
4.7 Pozitiile relative ale unei drepte fad de un plan din spatiu 73
73 5.3.7.3 intrebAri privind metoda rotatiei 114
4.7.1 Dreapta paralela cu un plan 5.4 Rabatarea
75 114
4.7.2 Dreapta concurenta cu planul 5.4.1 Rabatarea planului oarecare pe planul orizontal
4.7.3 Dreapta concurend cu planul sub un unghi de proiectie H
75 115
oarecare 5.4.2 Rabatarea planului oarecare pe planul vertical de
4.7.4 Dreapta concurend cu un plan din spatiu sub un proiectie V
75 116
unghi drept 5.4.3 Rabatarea unei drepte oarecare a planului 116
4.7.5 Intersectia dintre un plan oarecare cu drepte 5.4.4 Rabatarea dreptei de nivel a planului
77 117
particulare 5.4.5 Rabatarea dreptei frontale a planului 119
4.7.6 Intersectia planelor proiectante cu drepte oarecare 77 5.4.6 Rabatarea punctului planului oarecare, prin metoda
4.7.7 Probleme rezolvate 80
dreptelor 119
5. METODE DE SCHIMBARE A PROIECTIILOR 81
5.4.6.1 Rabatarea punctului planului oarecare, prin
5.1 Consideratii generale • 81
metoda dreptei oarecare 119
5.2 Metoda schimbarii pozitiei planelor de proiectie 81
5.4.6.2 Rabatarea punctului planului oarecare, prin
5.2.1 Schimbarea pozitiei planului vertical de proiectie metoda dreptei de nivel
81 120
V, pentru un punct 5.4.6.3 Rabatarea punctului planului oarecare, prin
5.2.2 Schimbarea planului vertical V, pentru un segment metoda dreptei de front
84 121
de dreaptA 5.4.7 Rabatarea punctului planului oarecare, prin
5.2.3 Schimbarea planului vertical de proiectie pentru un metoda triunghiului de pozitie
85 121
plan 5.4.8 Rabatarea planului oarecare prin metoda
5.2.4 Schimbarea planului orizontal de proiectie pentru triunghiului de pozitie
85 122
un punct 5.4.9 Rabatarea pe un plan paralel cu planul de
5.2.5 Schimbarea pozitiei planului de proiectie orizontal proiectie
86 123
H fad de o dreaptA 5.4.9.1 Rabatarea unui punct pe un plan de nivel 123
5.2.6 Schimbarea pozitiei planului orizontal H, pentru 5.4.9.2 Rabatarea unei drepte oarecare pe un plan
un plan 87 de nivel 124
5.4.9.3 Rabatarea unui plan oarecare pe un plan
de nivel 125
5.4.10 Rabatarea planelor prolectaine 127
5.4.10.1 Rabatarea planului vertical pc plimiil orizontal
de proiectie .H 127
5.4.10.2 Rabatarea planului vertical pc planul vertical MIKT()1)11, ItIA.TREZIENTARE PLANA A
de proiectie V 128
5.4.11 Rabatarea planului de capat pe planul orizontal SI)ATIULUI
128
de proiectie H
5.4.12 Rabatarea planului de capat pe planul vertical 1.1 Ohiectul geometric" descriptive
129
de proiectie V
130
5.5 Ridicarea rabaterii icometria deseriptiva este stiinta reprezentlirii plane a spatitiltii, respectiv de
5,5.1 Ridicarea punctului prin metoda dreptelor ii.prcrentare a corpurilor din spatiul Cu trei dimensiuni in .spatial cu doull dimensiuni.
130 Reprezentilri le in spatiul en douti dimension i de lip tablou sau .fotogralle, permit in ir
planului
5.5.2 Ridicarea punctului prin metoda triunghiului de male inastira intelegeren tbrinei corpurilor din spatiul cu trei dimensiuni, insa nu dun
130 posihilitatca deducerii cu tiurinta a pozitiej corpurilor until tall de altul,
pozitie a dimensiimilor lor
5.5.3 Ridicarea planului oarecare 132 sit se intisoare toate dimensiunile elementelor geometrice care .
133 Hc ■■ inetriei descriptive le compun. Studiul
5.6 Probleme si intrebari privind metodele rabaterii ridicarii sau a geometriei reprezentative dau posibilitatea rezolvArii acestor
133 pthleme.
5.6.1 Probleme rezolvate
5.6.2 Probleme propuse spre rezolvare 137 Data de cele
mai de sus geometria descriptiva are in vedere trei objective principa le
5.6.3 intrebki privind rabatarea i ridicarea 139 hI.
140
Bibliografie studiul metodelor de reprezentare a obiectelor existente si a celor imaginate de oil ► ;
-

cercetarea metodelor de reprezentare dupti un tablou, o fotografie a formelor


-

geometrice din spatiul cu trei dimensiuni si gAsirea mijloacelor pentru citirea corcet11 a
desemilui;
stud iulmetodelor de reprezentare graficA intr-o singurA proiectie a corpurilor en trei
-

dimensiuni.
Oeometria descriptivA reprezinta baza teoretica a disciplinei de desen tehnic.

1.2 Consideratii generale asupra proiectiilor

Obtinerea figurilor in geometria descriptivd are la bazA metoda proiectiilor, $i in


special proiectile perpendiculare.

n
-o-

Fig.1.1 Fig.1.2
Se numeste proiectie perpendiculara a punctului N, piciorul "n" al perpendicularei
dust din N pe planul H (fig.1.1). Analog se poate determina proiectia punctului N pe dreapta
(1)) ( lig.1.2). Porn ind de relatia de corespondentA biunivocA intre elementcle a douA multimi,
din inaternatick se poatc da urmiltoarea detinitie:
6 Geometric descriptive h . ometrie desclitivel
7
meat
Defintrie. Dacia douci forme geometrice F ci F' sunt in aya fel legate intre ele, ;int:tele S oi A so unesc cu o dreapta, Ia intersectia acesteia cu planul II se obiine ',uncoil "a".
flecarui punct "A" al formei F ii corespunde un punct "a" al formei F' si fiecarui punct "a" Awilel
,
punctul "a" este proiectia centrald pe planul H a punctului A, punctul S este central
al formei F' ii corespunde un punct "A" al formei F, atunci aceste douei forme sunt reciproc ,I, pi (acetic, ;niacin' A - obiectul de proiectat, planul 1-I - planul de proiec(ic of dreapta Sa -
protective [5 ]. .11 oa pia de proiectie situ proiectantii.
Pentru exemplificarea acestei definitii se is un triunghi ABC, care vat-tine formei F 1 , iisc 'cal u I de raze, care proiecteaza o figura (exemplu fig.1.5), determinA o suprafart
( fig.] .3). Astfel, dintr-un punct exterior formei F, arbitrar ales, se traseaza prin fiecare varf ;at aectania, care in cilia] proiectiei centrale, formeaza o suprafatil conicA. Proiectia
esti , m aucst car„ intersectia acestei suprafete conice cu planul considerat, aceasta preoiectie figural
at triunghiului ABC trei drepte, respectiv SA, SB oi SC. Dna se ia un alt triungjhi aparpnand
formei F' ale carui varfuri a,b of c sunt plasate pe dreptele SA, SB Si SC, atunci punctului N bind dentimild vi proiectie cornea,
apartinand primului triunghi ii va corespunde un singur punct "n" apartinand celui de-al ( 'onsiderand planul 1' in pozitie verticall (fig.I .7) amplasat intre punctele A, B, C
do i I ea triunghi oi rovers, punctului "n" ii va corespunde un singur N, de unde rezultd ca ABC realm' 5, iar dreptele proiectante care unesc centrul S cu cele trei puncte, dau la intersectia
abcF' sunt reciproc proiective. Toate dreptele ce tree prin S se numesc proiectante, pima I "1' punctele a, b of c, care se numesc perspectiva punctelor A,B of C, planul T
E
atr dace punctul S se afla la infinit, proiectantele sunt paralele (fig.1.4). tablou. Reprezentarile perspective se aplica mutt la lucrarile de constructii, in
u tegrafie,in picturd etc.

In clan! proiectiei centrale intre doua puncte S of A (4.1.6) se poate duce o singurA
di elipitt. Sc poate observa ca Ia o pozitie data a centrului S of a planului H, corespunde
ininetultii A din spatiu o singura proiectie "a" pe planul H.
Pentru fiecare pozitie a centrului S, pe planul H, ii va corespunde o alta proiectie a
puocnilui considerat A. Astfel, centrului de proiectie S
i
a tui tion" ni A din spatiu. iar centrului de proiectie S 2 (fig.1.8) ii corespunde proiectia "a l ",
A, etc h va corespunde proiectia a 2 a punctului

Fig.1.4
A
hind date forma geometria F, compusa din punctele A,B,C,D,E,... of un plan
oarecare P, iar din punctul exterior 5, arbitrar ales in spatiu, se traseaza prin flecdre punct al — 7
B
formei F raze proiectante
(fig. 1.5), cum ar fi SA, SB,
SC, SD, SE, .... II
Presupunand ca
aceste raze intersecteaza
planul P in punctele a, b, c,
Fig.1.6
d, totalitatea acestor — Fig.1.7
puncte va determina o noun
forma geometria F', care
reprezinta proiectia formei F Pentru a proiecta o dreapta este suficient sd proiectam douA puncte ale acesteia.
pe planul P[ ]. ( 'onsiderdin dreapta (D), pe care lam segmentul AB (fig.1 .9), ale cArui extremitati, dacA se
mime en centrul de proiectie S oi se prelungesc razele proiectante pia la intersectia cu planul
11 ac ubiin proiectiile a oi b.
proiectia centrals Rank proiectante duse din S, prin fiecare punct at segmentului AB se gAsesc in
planul praiectant, determinat de dreapta (D) oi punctul S [ ].
Fig.1.5
spatiul planului H
oi exterior lui, se iapunctul S
la o distanta mai mare oi punctul A la o distanta mai mica fate de planul H(fig.1.6). Daca
8 Geometrie descriptive)
l•ometrie deseriptivt)

nridc et' directia dc proiectare;


complel dcformat, cand coincide cu directia de proiectare si proiectia lilt sindreptei
0S1 Bice
parte se proiecteazA ca un punct.
Proiecti i le cilindrice se impart in: ()Nice( < *
90"). 90") si perpendiculare sau ortogonalc
\A/ (
PrInciplul prolectiel ortogonale
cs I
al a2 , / // / / ru
MIsideram doutt plane de proiectie: unul orizontal, notat cu H Si altul vertical, notat
Ai / / 01--- , V, cafe se intretaie dupit dreapta -xx sub un unghi de 90.. Dacii cele douA plane se
H! Intel secteaza cu un plan perpendicular pe dreapta for de inetrseclie rezultA o figura cu opt
'ncdir de proiectie, din care is in considerare partea din stanga (fig. 1.11), notand
Fig.1.9 mtmuilicapta dc intersectie a planelor cu Ox.
Fig.1.8 Considerand cA in spatiul limitat de cele douA plane se aflA un corp a cArui forma
Ilearttnn
Intrucat doua plane se intersecteaza dupA o dreapta, proiectia oriearui segment luat cu literu L si proiectAnd ortogonal punctele acestui corp pe planul H apoi pe planul
V tie obtin proiectiile corespunzAtoare (fig. 1.11).
pe o dreapta din planul proiectant, va fi pe dreapta de intersectie a celor douA plane.
Din fig. 1.9, se observe ca proiectia segmentului AB este pe dreapta (d), care este
linia de intersectie a planului SAB cu planul H si anume "ab". Rezulta deci, ca dace se cunosc
proiectiile a doul puncte ale unei drepte, proiectia dreptei va trece prin acele puncte.

1.2.2 Proiectia paralela

Yn cazul proiectiei paralele, centrul de proiectie este situat la infinit, razele proiectante
sunt paralele, iar directia acestora poate fi oarecare.
Considerand un segment de dreaptA AB din spatiu (fig.1.10), pe care-I proiectam pe
le planul H dupA directia (A) luata. arbitrar. Dad prin extremitatile seginentului se duc x
proiectante paralele la directia (a), se obtin proiectiile "a" si "b" pe planul H. Cele doua
proiectante paralele determine planul ABba, care se intersecteaza cu planul H dupA dreapta
"ab", care reprezinta proiectia segmentului AB din spatiu pe planul H. Proiectantele paralele
care proiecteaza o curbA oarecare fonneaza o suprafatA cilindrica de proiectie, care poarta
numele de proiectie paralela sau proiectie cilindricA.
Proiectiile conics cea cilindricA au cateva
proprietati comune: H
- proiectia unui punct din spatiu este bine L.
determinatl cand se dau planul si directia de Fig. 1.11
proiectare; Fig. 1.12
- o singura proiectie a unui punct nu
determine pozitia punctului in spatiu. l)acA rotim planul H in jurul axei OX, ambele plane pot fi aduse intr-unul singur,
eel al desenului•(fig.1.12)
In cazul proiectiei cilindrice, un segment de
dreapta poate fi reprezentat : Pentru a ne imagina corpul din spatiu, reprezentat in fig. 1.12 trebuie rotit planul H
- in mArime naturala, cand segmentul este Ha cu 90. si apoi sit trasam un fascicul de raze proiectante perpendiculare pe planul
wetly, care vor da la inersectia lor pozitia si fonna obiectului din spatiu.
parallel cu planul de proiectie;
- deformat, merit sau micsorat, cand
segmentul nu este parallel cu planul de proiectie si Fig.1.10
l0 Geometrie descriptive I 'coni n g' Jr av er lptivd
11

1.3.1 Reprezendri axonometrice

In practice, pentru a usura citirea unui desen executat in proiectie ortogonalA A z

(fig.1.12.) se folosesc si reprezentari realizate cu ajutorul proiectilor axonometrice (fig. 1.11).


(.4
Cuvantul "axonometric" provine din limba greaca si inseamna "masuratoare pe axe" O
151. In funclie de unghiul pe care-1 fac razele vizuale cu planul de proiectie, se intalnesc:
proiectii axonometrice oblice si proiectii axonomterice ortogonale. Proiecliile axonometrice,
in functie de rapoartele dintre mArimea figurii ce reprezintA obiectul din spatiu si dimensiunile
x <
reale ale obiectului, pot fi:
izometrice, care au aceeasi deformare de-a lungul fiecarei axe;
dimetrice, la care deformarea pe o axA este diferitA de a celorlalte douA;
trimetrice, care pe fiecare axA au un alt coeficient de deformare. Fig. 1.15 Fig. 1.16 Fig, 1.17
Axele si coeficienlii de deformare de-a lungul axelor, in cazul reprezentArilor
axonometrice ortogonale izometrice sunt prezentate In fig. 1.13, iar in cazul proiectiei
Iii cilia: proiectiei dimetrice ortogonale, axa Ox, se is inclinatA fata de orizontalA la
axonometrice ortogonale dimetrice sunt prezentate in fig. 1.14. 11.1 , \ 11..11V
7 (lip 1.14.) si axa Oy la aproximativ 41. fa(A de aceeasi axA.
t i a axonometricA obl lea frontalA se caracterizeaza prin faptul cA, axa Ox face
1111 unghi de 90., iar axa Oy poate Ina once pozitie, putand forma cu axa absciselor
impliitui (le .10-,
45. sau 60. (fig. 1.15.-1.16.-1.17.).
Proiect i a axonometricA ortogonala izometricA si dimetricA a unui cub, din care a fost
ilidcpartatA prin seclionare o parte, este prezentatA in figurile 1.18 -
1.19.

x
Fig. 1.13 Fig. 1.14
Coeficienlii de deformare care se iau pe axele proiectiei axonometrice ortogonale
izometrice, sunt de aproximativ 0,82 pentru fiecare unitate din spatiu paralelA cu axele,
aceasta find situatia realA, coeficienlii find trecuti in cate un dreptunghi (fig.1.13.). Pentru Fig. 1.18
accelerarea si usurarea muncii in timpul executArii proiectiei axonometrice izometrice se iau
coeficienlii de transformare egali cu unitatea, trecuti intr-un cerc, pentru segmente paralele
In cazul proiectiei axonometrice oblice frontale izometrice si respectiv dimetrice,
cu axele obtinandu-se astfel axonometria ortogonalA izometricA mAritA (fig 1.13). La irk cubului paralele cu planul V de proiectie se proiecteazii fdrA deformare (fig. 1.20
reprezentArile in proiectie axonometricA oblicA se apeleazA de obicei la cazul particular, cand ' 1.11 pc
celelaltA axA, respectiv Oy perpendicularA pe planul vertical de proiectie V se
-

planul pe care se face proiectia este paralel cu planul vertical de referinta, purtand in acest fel ry Inn
urice coeficient de deformare (in mod frecvent 0,5 sau 1 si mai rar 0,75).
numele de proiectie axonometricA frontalA, care poate fi izometricA sau dimetricA conform bit
merit proiectia axonometricA frontala are avantajul cA se poate executa mai usor
fig.1.15-1.16.-1.17. cell axonometricA ortogonala este cea mai utilizatA in lucrArile practice de proiectare.
in general axa Oz se iaparalelA cuinaltimea obiectului de reprezentat, adicAverticalA,
II Reprezentarea in proiectie forntalA a douA plane de proiectie, unul orizontal
iar axele Ox si Oy se iau in asa fel incat sA facA un unghi de 120. cu axa verticalA, in cazul vertical
V, care Ihrineaza intro ele un unghi diedru de 90. este prezentatA in figura
proiecliei axonometrice ortogonale izometrice (fig.1.13.) si sA fie paralele cu celelalte douA reprezentarea unui piinct ,
aware A(x,y,z) pe celc douA plane de proiectie II si
dimensiuni ale obiectului de proiectat 1 23) se procedenza in kW nun/Wm& sc is din :niacinl de origine 0 pe oxii Ox
Geometrie deseriptiva ',Mk II des ert/4 1rd
12

mArimea segmentului x, obtinandu-se un pullet ajutator a„, din care se duce in planul H o
perpendiculars pe Ox ai se masoara pe ea marimea segmentului y, obtinandu-se punctul "a". 1.4 sinsformiirl goonicIrlee

1.4.1 • ronsfornniri prin simelrie

•1 .Vimerrh, //iti un miner l'unctitil A, simetricul punctului A lida de centrul de


' dginc llnind ',intend A en (' si luand in prelungire un segment A,C' . '
1 I :it
fiiid de o dreaph).
Punctul Al simetricul punctului A tap de it dreaptil A ,
ind prin pundit] A o perpendicular![ pe A $1 lunand in partea opusa un segment
X4

A, A
Fig. 1.24
Fig 1.20 ig. 1.21
e. , S'inietrialiiia de un plan. Punctul
Din punctul "a" se ridica o perpendiculars pe planul orizontal de proiectie H pe care I , ,1111i.tt Icul punctului A fats de planul I Fig. 1.25
se masoara marimea segmentului z obtinandu-se punctul A, care reprezinta proiectia Pc' pendieulara dusa din punctul
axonometrica a punctului A din spatiu. Se poate observa ca, dupd gasirea punctului ajutator, \ ',hind 1 PI, iiir in partea opusa se ia un
executia se reduce la trasarea paralelogamului a,aAa', care in spatiu este un dreptunghi, in .,1 ego' ( lig 1.26).
general proiectitle se executa in plan orizontal ai poarta numele de plan de comparalie, iar
desenele executate in aceasta proieclie poarta numele de plane cotate, metoda folosita in i 1 ! 1 Inislormarea prin translatie

special, in constructii ai topografie. 1


Deplasarea paralela a fiecarui Al A
1// -0
,Iiinci liguri plane poarta numele de
1i in Lille In figura 1.27 este prezentata
11.111'.1.11,11ea dreptunghi dupa. direclia
A A Ntlid din punctul initial 0
.11‘.1,11111( glinil este translatat succesiv in
I, 2, .1.

Fig. 1.22 Fig. 1.23

Fig. 1.27
2 ICIA ) 104-114,N1 ,k PI IN( 'H11 II

Geometrie descriptive
14
Itepretentarea ortngonalii a punctului in diedru
Orice figura plane poate genera prin translatie o prisma. Translatia poate ft aplicata
si corpurilor solide. Spre exemplu prin translatia unui cub, fig. 1.28,a, se poate obtine un solid o•iogonalti it punctului •,c realizeiva pe douil plane de praieclie: until
.1,!,,111.11 I I st altul vertical V, care lac Mire cle un (algid de 90" si se intersecteaza dupti
(fig.1,28,b). .11,
h, I )1 yawn Ox se numeste axa de proiectie si imparte cele dome plane in (lima
mpcct iv: plaint! orizontal I I, in planul orizontal din fatall f si planul orizontal din
.Tall 11,, nu planul vertical V, in planul vertical de sus V, si planul vertical de jos
jf l• I 1,1 •ic in acest Icl patru unghiuri diedre (fig.2.1,a).
/

Vs
Vs
(Hs)

b) lls Diedru I
a) X 0
Fig. 1.28
6 Hf
1.4.3 Transformarea prin rotatie Vj (Vj)
( —
Fie punctul B, care se roteste in jurul
axului de rotatie cu un unghi oarecare b)
Ax deA '
ajungand in punctul B 1 , in acest fel atat punctul
rotatie
B t cat si toate punctele intermediate se afla Vs= (Hs)
situate pe un cerc cu centrul in 0, aflat 'intr-un —0
Fig. 1.29 Hfzi (Vs)
plan perpendicular pe axul de rotatie (fig. 1.29).
c)
Fig.2.1
)111
1 iptirti 2.1,a se poate observa ca planul orizontal de proiectie H, apare deformat,
t. 1. , iniic cc se extinde si asupra figurilor proiectate. Inlaturarea deformarii se real;izeaza
of III r,•Iirca
planulul orizontal H in jurul axei Ox, asa cum arata sagetile din figura 2.1,a,
Ilotind cu 90", planul orizontal H se suprapune peste planul vertical V, obtinandu-se
11ptitti, cc poarta numele de epura celor patru diedre (fig.2.1,b).
simplificarea reprezentarii, uneori, se renunta la dreptunghiurile care
.1,11 I t, 11, .1ra planele de proiectie, epura reprezentandu-se in acest caz prin axa de proiectie Ox,
1 ,, 11.. ,
dint notate simbolurile planelor de proiectie(fig.2.l,c).
a intelege mai bine proiectia ortogonalii a punctului in cele patru diedre, se
• plc:mita punctii I in fiecare diedru in parte. Astfel in figura 2.2, este prezentata proiectia
•anietrica a punctului A in spaliul diedrului I.
fn telmiell, de mare importanta pentru executarea proiectiilor este proiectia ortogonalli
Astfel, pentru a determina proiectii le punctului A pe cele dotdi plane de proiectie,
I6 descriptno _(outivotrir dva, , Triv4

se due din A doua perpendiculare, una pe planul orizontal de proiectie H, care va lutnlnii th r ytr lllru c.a. 611, este deptbutra
WI), este ettill,
planul in punctul a iar cealalta pe planul vertical de proiectie V, pe care-1 va intalni in punc tul I punt dt•diulin II repro/rat:1m lain too )x, arc scrisdensupro axei simhnlurile plitnelta
a'. Proicetantele duse din punctul A pe cele cloud plane de proiectie, H si respectiv V, dt-1,1,,irt lu Vq I Is t. (lc wide retulln en anlhrle proiectii stint situate densupra axe'. lied
fOrmeaza cu acestea planul Aaka.' de forma unui paralelogram, perpendicular pe axa Ox. t...te tepliveunitil (Tura puiteniliti in
din spatiul diedrului II.
Pentru reprezentarea in epura a punctului A din diedru I (fig. 2.2) se procedeazA la rotirea
planului orizontal conform figurii 2.1a.
Prin rotirea planului orizontal H se ajunge la epura diedrului I si a punctului A din
spatiu (fig.2.3).

z
Vs
U Abscisa 0
A
Vs
0 Fig,2,4 Fig.2.5
Hf
X

Hf yc
-° a
Fig.2.2 Fig.2.3 0
Epura punctului A se execute astfel: se traseaza axa Ox, cu originea 0 in partea
dreapta, se masoara lungimea Ok„ care este abscisa punctului A si se obtine punctul ajutator x Hs I
0
ax . Prin punctul ajutator k se duce perpendiculara pe Ox, care se mai numeste si linie de Vj
ordine sau linie de rapel si reprezinta suprapunerea liniilor de intersectie a planului determinat
de proiectiile Aa si Aa' cu planele de proiectie orizontal Hsi vertical V. Pe aceasta I
perpendiculara se masoara in jos de la punctul a, segmentul a xa, care este egal cu distanta de
I
la punctul A la planul vertical V de proiectie si care reprezinta departarea punctului. Pe
aceeasi perpendiculara (linie de ordine) se masoara in sus fate de punctul a x, segmentul axa', Fig.2.6 Fig.2.7
care este egal cu inaltimea la care se afla punctul A fats de planul orizontal Hsi poarta
numele de cotA.
Din epura prezentata in figura 2.3, se observa ca punctul A din spatiu nu apare, este insa
bine determinat prin cele doua proiectii a si a'.
d„
Notarea punctelor se realizeaza ca in geometria analitica, adica se noteaza cu
liters mare punctul, iar in paranteza care o precede se scriu coordonatele punctului, ex. x 0
N H f(v j)
A(x,y,z)•
in figura 2.4 este prezentat in proiectie axonometrica diedrul II, in care este reprezentat III
Ci3 d
axonometric punctul B. Epura punctului B este prezentata in figura 2.5.
Reprezentare punctului B in diedrul H (fig.2.4) si in epura (fig.2.5) se face analog ca in d
diedrul I.
in figura 2.4 se poate observa ca proiectia punctului B pe cele doua plane Vs si Hs,
determine planul Bbb„bs, care are forma unui paralelogram(care in spatiu este dreptunghi) si Fig. 2.8 Fig. 2. 9

1 1,1NIVF.RSITATFA "1 t*.: CEMBRIE 1918"


AI BA II II lh
it'01 ■ It'll fr
•h.%
I8 (le S er ip 1110 It' 110111',1

Diedrul III corespunzAtor


semiplanelor Hs §i Vj §i proiectia r-r
axonometricA a punctului C, cuprins intre
ele este prezentat in figura 2.6.
Procedand ca 4i in cazurile precedente se
obtin proiectiile c pe orizontall §i c' pe
verticala, prin intermediul punctului
0
()
ajutator c x . Epura acestui diedru g. 4:1 1„ t
prezentatA in figura 2.7, este reprezenta
pe axa Ox, pe care sunt notate (d C 6a E•e'
simbolurile semiplanelor Hs deasupra §i
Vj dedesubtul axei. Deci, proiectiile
Fig.2.10
punctului din diedrul III in epura sunt
am plasate deasupra §i respectiv
v ,
1• r e

dedesuptul axei Ox, practic epura din acest diedru este inversa celei din diedrul I.
Fig, 2.1 I Fig. 2.12
Diedrul IV format din semiplanele Hf Vj Si proiectiile punctului D sunt prezentate
in cazurile .1, 1,.111•11(
in figura 2.8. Pentru realizarea proiectiilor punctului D se procedeazA ca Proiectia verticala "f "este identica cu proiectia axonometricA F, iar
precedente. 11;1 irizontalA "I" coincide cu "fx.., adica f a F §i fa fx .
Epura diedrului N prezentat in figura 2.9, este reprezentata pe axa Ox, sub care stint Si Wilt iu planul orizontal din spate(Hs).
trecute simbolurile semiplanelor Hf §i Vj. in acest caz se poate remarca faptul cA ambele Acest punct are cota egala cu
orizontala "g" identica cu punctul G, iar proiectia
proiectii sunt situate sub axa Ox. ..1 ti g„, adica gnG si gEgJfig•2.1 I si 2.12).
verticalii "g' "
in figura 2.10 sunt prezentate in rezumat epura celor patru diedre 4i a punctelor
h Pullet zituatIp planul vertical de jos(VD. Punctul Hsituat in
considerate. Prin conventie s-a stabilit ca semnele ambelor coordonate se iau cu semnul .11e lleptirtarea zero, proiectia verticala f ' planul vertical de
pozitiv in diedrul I, iar in celelate diedre rezulta astfel: a H, iar proiectia orizontala h a h x
.' 111. epura punctului H, proiectia verticala "h' "este sub
I D+ C+ III D- C- axa Ox, identica cu
I 1 it 1)1(11(TI is orizontala h, din cauza departarii zero
II D- C+ N D+ C- se afla pe axa Ox, confundandu-
'It' 1111,

douA plane de proiectie, adica pe axa Ox. Punctul J are cota si


punctelor in planele de proiectie si in planele bisectoare .1.
2.2 Reprezentarea ter°, astfel ca ata't in proiectia axonornetrica cat si in epura JEjaj x sj'.
131 0 B2 i'unct situat in planele bisectoare B 1 si B2,
..1h .111 Locul geometric al punctelor
icortarea egala cu cota, formeaza cele doua
.„ plane bisectoare, ale celor patru
∎ NI li I , avern doua plane bisectoare (fig.2.13), planul bisector I, care imparte
a) Punct situat in planul orizontal (H f) din fata. Fie punctul E E Hf, a carui
proiectie axonometrica poate fi urmarita in figura 2.11, iar epura in figura 2.12. Se di, lc I si III in asa fel incat toate punctele acestui plan sa aiba depArtarea si cota
poate observa ca proiectanta pe planul orizontal(fig.2.11) se confunda cu punctul Ea' e, .
in valoare absoluta cat si in semn planul bisector II, care imparte diedrele
I
iar proiectia verticala "e' " se confunda cu punctul ajutator e x(e' a. ex). in asii lel incat punctele acestui plan sit aiba departarea cota egale, dar de
In cazul epurei(fig.2.12), se observa ca proiectia orizontala "e" se confunda „Hindue. l'pura punctelor aflate pe planele bisectoare este prezentata in figura
E(eaE), iar cea verticala "e' " cu e x . Exceptia fata de cazurile precedente consta in
aceea ca, atunci cand punctul se &este intr-unul din planele de proiectie, pe acel plan 2.3 Itcprezentarea triortogonalA a punctului in triedru
de proiectie alaturi de proiectia punctului, se scrie litera mare cu care este notat
1,i. .i.iiiiirea in epura cu douil plane de proiectie (epura Monge), respectiv planele de
punctul. 1. , . , .t tal H
vertical V, nu reds intodeauna toate particularitatile obiectului
b) Punct situat in planul vertical de proiectie(Vs). In reprezentarile 11) ■ ii iv
axonometrica(fig.2.11) si in epura(fig.2.12) se poate observa ca punctul F are pentru care s-a ajuns la utiliazrea celui de-al treilea plan de proiectie, numit
II. 1.11,
notat cu W, cu proprietatea cA H
,a I , I I \
11 , lit dipil thimIt II
I I , 1.-, Ill.I\, I I \\ I
,
.1 th: l ) FHIOCtie it I MI
nlvfl ()afe u1,11, al() in 11)(1110
B2 Nam observe 11111 figura 2.1 x, un pullet oarecale M, esle repretental in
j• till/ (
uile sale pe planele Ile proiectie II, V si W, nlc
carol' linn (Ic ()Mine sum
n1 11r pc totele ( )x, ( )y, )/.
In I 'wind `) (111SCIIVII
er) reprezeillarett axonometrica Iriedrelor este lot
mull• Ilan ,

d a In care se rani .thugs proieclille geometric() ale obicelidui care uelmie


IT x Bind grew de excel:11U si de citit. l'entru simplifiearea reprezemArii
N i "r.n1, II.1 pcoltiettice,
planele proiectie II si W se rotesc (Mph sAgetile indicate pe desen,
..1,1111,1u asl epura erlor opt triedre de referintA.
I plml color opt Iriedre, reprezentate grin
16 In , 'Inapt, punt wle care an depArtarea semiaxele lor, este reprezentatd in figura
k' negativA, au proiectiile orizontale deasupra liniei
,
tumuli (a am:1 ox), cele care au cota negativA, au proiectiile verticale sub linia de
rainanusub axa Ox), iur card abscisa este negativA, proiectiile se gAsesc la dreapta axei
Fig.2.13 Fig.2.14
1 ),•,t e, rolalia
1
planului W se face de la stanga la dreapta, in acelasi sens se rotesc si
,, I, I, 111,, pentru orice pozitie a punctului in spatiu.
Cele trei plane de proiectie H,V si W se intersecteazd intre ele sub unghiuri de 90 ° si III pr
actic3, pentru reprezenarea diferitelor obiecte $i pentru rezolvarea diferitelor
formeaza intre ele opt triedre. 111 „ I111 n1e geomelrice se foloseste in mod obisnuit triedrul I.
Numerotarea triedrelor formate se face in sens invers acelor ceasomicului.
In figura 2.15, sunt prezentate cele trei plane de ptoiectie, care sunt perpendiculare intre
ele doud ate cloud , Miile de intersectie ale acestora sunt de asemenea perpendiculare intre
ele.
Liniiie de intersectie a planelor de proiectie, se numesc axe de proiectie si sunt impartite
in cloud de punctul 0, comun acestor Z

VI
( ---------„,„:
z%
Vs b' b”
4--- ,, m
,
m2
0 '
.7 z
s
Mvi
x
<
rnx (1 I/
Ty
1
b
III
Hf
x bxo
VII

Vj 0 -7
Fig. 2.17
Fig. 2.18
-z Y
Fig.2.15 Fig.2.16
iernnelric de,sct gam)
r or no e_../e1. ,.11 i t I V

Punctele situate in planele de proiectie H si V au una din proiectii confundata cu


punctul respectiv, jar a doua situattt pe axa Ox. in continuare sunt reprezentate axonometric Vs
i in epudi punctele In fiecare triedru, repectiv in fig. 2.17 si 2.18 triedru II, fig. 2.19 si 2.20
trideru UI, fig .2.21 $i 2.22 triedru IV, fig. 2.23 si 2.24 triedru V. fig. 2.25 si 2.26 triedru VI,
lig. 2.27 si 2.28 triedru VII §i fig. 2.29 i 2.30 triedru VIII:

°Y °Y ,
- ' 1
- -- --1 .--- ,-.
Hs cc(.,.).--- Y1
Cy
ey
(? Y
-z y
, , c'Y1 r/ C.,• oi Fig.2.23
. E?-- '41-i,
-- -X Fig.2.24

■ . 1
11

N
N. ] CO
-1,,Ti \
„• t
-z - Ni -z
Fig.2.19 Fig, 2.20

f
I

Fig. 2.25
K, xd -x
0;
'Ntlf
j -Y1 — Qg
/! I --- /
/
1,

N d
Y1
-

I Y1
0 d"
gWsl 1 I
-i y g„ ___ ,_ -z —
Fig. 2.21 Fig. 2.22 H, YjI
-zi y
I ig.2.27 Fig. 2.28
4 » I , I. I/ /,1 ' .)

z -y I la vili 141' 111' 11 11.11. 11'111* 111411(1 fir

,t , , it,
pc axelc dc ploteclie sc cataclet I/ea/A pint lapilli ell valot tle a &tin
x (11/111 1)1010:III clnliundnlc cn N11111111
II TVIO,
inswii, jar cea Ile-a 'rein
III 14111111C, wide' A (x, 0, (I)1 (lx --4j A a
-Yi ,1 Y1 - a l; a - ( 1); 11(0, y, 0)( ()y
) 0, /), (), .-{(' c c", c ()k (lig, 2. 12).
1-1
h.„ %11111-111 411111111. 10111'
Vj
by ›- "1 .1 , nn lanaiIi1In de un all linnet, O
dreapla sati tal plan esle lot tin pullet
■ ,,, nl 11 \
se pot dclerniina sintelricele acestuia 141 de planele de
, 1, 1 1 , 1., , t ,, .11.
-z y .1 \cic tic proiccli• Cala de origine.

Fig. 2.30
Fig. 2.29
2.4 Pozitii particulare ale punctelor

2.4.1 Puncte situate pe planele de proiectie


r.
Punctele situate pe planele de proiectie au una din coordonate egala cu zero, caz in care C
W
una din proiectii se confundA cu punctul insu§i, iar celelalte cloud proiectii sunt pe axele de
proiectie: A(x, y, 0) EH {aEA, a' EOx, a" E O(_"}; B(x, 0, y) EV —{b' aB, bEOx,
b"EOZ}; C(0, x, y) EW {c""=C, c E0y, c' EOz} (fig.2.31).
LOA a - • b' a7 0=ra' b"
x .(`

z
V
Y
e aN ce,"

B=b' b' __o b"

1'ig. 2.32
x

I Mind Ho lain de planele de proiectle


y a
!tic(''nth de planele de proiectie se caracterizeazh prin faptul c i valorile
» )1) I) )1 01111111 ncc l eny i,
II1SA una din coordonate
„r modifich semnul. De exemplu,
1411 1 11 A(x, y, z) filth de plant)! H
este B(x, y, -z), simetricul punctului A(x, y,
to I, csic -y, z), far siinctrieul punetului A(x, y, z) filth dc planul W este
Fig. 2.31
lig. 2.34).
26 Orott1101.tiffOr iVii of oohs flow /Ma 27

v.

1".11
11, 1'

Hp., Fg. 2.36


1 Litmetila rich de wide it proicctic
Fig. 2.33
I, L 41111Viln r lilllt de
z
tie se
a's a" E d" d' ui Hold en (1011A
m(idi

0 ,u l du
X Yi
. ■ •1111 \ (le axa
(id y,-z), fata
13(-X. y,
as: le. punctui
b' b" 11).,,. 2.38),

1 's mull la faVi (le

Fig. 2.34
ik. 10 (lc
2.5.2 Simetria fata de planele bisectoare II II III I/ell/A prin
• (crate
111 11 1111wn Fig. 2.37
Un punct poate fi simetric fata de douA plane bisectoare, caz in care departarile devin
limp cc
cote si cotele devin departAri, pAstrandu-si semnul fat de planele bisectoare B, si B3 si . duly 'de licestora rAnlfin nemodificate.
schimbruidu-si semnul la simetria fat de planele bisectoare B2 si B4. De exemplu: simetricului
sitliettic u I punctului A(x, y, z) feta de originea 0 este punctul B(-x, -y, -z)
punctului A(xA, yA, zA) fat de planul bisector B ieste punctul E (xe, YE, z E) cu yE=z, si zE=yA
potite ohscrva hi reprezentarea in (Tura, ca dreptele care unesc proiectiile de
A, yA, zA) fat de planul bisector B4 este punctul F (xF,(cavlori),smetupcnliA(x 'e r elm (100 punc(c tree prin originea sistenudui de axe (fig. 2.40).
yF, zE) cu ypzA si zF=yA (fig. 2.35 si fig. 2.36).
I II

I \ 1011/1111iilt it InIA ilc pl oicclic II

,∎•∎• no, 1, ) pc invensi proirrl,n,111 lulu III pl an ul o il/010 1 d


11111 , nI 1/“Ilillie i,lrnlicr /1 1'1111011i 11 ci1111i CI)IA est(' 111411 11111I•
y .1 ,11 J lot 1ii1111111 .11 I141100i in II 2 1 4 , tA (ICC! puns 1141 A (It,
Ili I , I. 1. ,Ir 111F1/i1,11

a‘
V
Fig. 2.38
ZA

It
Zp

It

awb

Fig. 2.43

Ilnlilllativl NIA de planul vertical de proiec(ie V


-z ' \
IZ I 1.111 , It I. I I)(d, d') situate pe aceeasi proiectantA fatii de planul vertical de
) `ji

Ili pe planul vertical sunt identice, c'=c' deci, pe planul vertical


,1 till I cArui depArtare este mai mare, adicA y c,>yD, iar punctul f) este
Fig. 2.39 t„

V m1,01'04.11 IntA de planul lateral de proiectie


- Yi
I It I, leI (. r ;i 1) situate pe acceasi proiectantA fatA de planul W, a cAror
, plan SC confundA, e" of ", caz in care este vizibil punctul a cArui abscisA
'raped iv 14c, deoarece x 11>4, iar punctul F(f, f ") este invizibil (fig. 2.45)

1 1 I I lblanlr pl lititrebAri recapitulative privind reprezentarea punctului

I ' I intrabAri recapitulative

Fig. 2.40 vs n, , r caracterizenzA punctele situate in diedrele I si Ill?


i rwavir 1/V41'1/It/II.)
30 01101∎11 . 0 s. rli nt,,t

- I !III 11111, ill it Win( •Iillistiv III Ira'+lrCI(I I VII alit 41111 pnncl it vedeic
vi it 'epic/email II 111 C11111 117
I pill, 44 mil, lel Ifelun ctiordonffiele punctelor sintet lee fain de planele de
ottiousic dip pInnolc kw( wale, dr itxclr de (acetic si Iitin dc origine'?
C' d'
'I Cum explluall vIzibililittea a (loon pinkie lap tic planele orizontal, vortical si lateral?

" I I'+ 1 . 14volt'

x x '0 1 II"
Has 111,11,4110 s! in epura punetul A(I5, 35, 20).

Yu N. ' 11'1111111C 1'1 1,1 n11111:11C111r Illlt d pozitive, rezulth ea punctul A este situat
1 L. .,,11.11 III 11).111;1 2.44 se reprezintA coordonatele punetului A, astfel:
d ..1111, 11 10.i (10141111 x (ICI 5 min, obtinandu-se punctul ajutAtor a„ pe axa
H\
- v de 15 into obtinadu-se punch!l ajutAtor ay , iar pe axa Oz
,41a 111111 0411,1mM-se punctul ajutAtor k. Din punctele ajutAtoare se due
I. slut' it 1INVIV de 1 1 11110:lie in planele
de proiectie orizontal si vertical, obtinandu-se
Ilnlnndn a 0 vcrticala a'. Din proiectiile orizontalA a si verticalA a' se due
Fig. 2.42 plimele orizontal si respeetiv vertical, la intersectia cArora obtinandu-se
■ A ■ and in vedcre cA In reprez,entarea in epura planul orizontal se roteste in jurul
dc sAgeti, se reprezintA prima datA abscisa x =15 mm, obtinandu-se
,,.1 „ t ill 11..1 Ill se duce o linie de ordine ( de rapel ), pe care se mAsoarA
o .,oi, Lila z=20 mm si depArtarea y=35 mm.
V
z

x a'

A'
e
0 x

Fig. 2.43

2. Prin ce se caracterizeaza punctele situate in diedrele II si IV? Fig. 2.44


3. Cum explicati proiectia punctelor situate in planele de proiectie?
2? ti edru si in epur5 punctul B(20, 15, 30).
4. Prin ce se caracterizena proiectiile punctelor situate in planele bisectoare B, si B
5. Cum se poate determina ce de-a treia coordonata a unui punct, cunoscand pe celelalte
Uf 1.6 ell , ' 1 ' 11110111 B aviind toate coordonatele cu semnul pozitiv se gAseste in triedul
douA?
12 (Jimmy Ir it Err (MI •• ■, I,
11

I. In Irk:dill' roprexcntul in 2.4.5 so rein eitilin cootilotauctlo y — 15 yi /


In continuare se procedeazd la lel ea in caul !epic/vital ii punctului in (holm, en prawn' ca
ell liniile de ordine trasate din proiectiile punt:tutui pc vele tici plane do proicetie fornicain
un paraleipiped. Prin rotirea planelor de proiectie in sensul sligettlor se Aline epura color trei Y
plane, pe care se reprezintil coordonatele punctului B, oblinAndu-se punctele auxi bare b„ c.
si b„. Din punctele ajutiitoare se duc linii de ordine, obtin(indu-se proiectiile a si a'. Pentru a
ubline proiectia lateralA se rabateazd pe axa o y , punctul ajutAtor by in sensul de rotire a
planului lateral, obtinandu-se punctul b y „ din care se ridicA o linie de ordine panel In
intersectia cu linia de ordine dusa din bz, rezultand proiectia laterald a".
c ,,

z -N

z -Y
b'0\ b
zO\
b"
C C,

B
e„
c,'
yb 0 by , Y,
x -x

b
by
-z y Fig. 2.46

lid I )( .'1), 15, 35) si se cer:


Fig. 2.45 I .1, t, min, I ),( „ y,, z, ) simetricul punctului D fatd de originea 0;
Li a 1.1 , 11 /MI(• m Ir
iedru si in epurd punctul D si simetricul acestuia D,, fata de
3. Se dd. punctul C(25, 20, 35) si se cer:
a) sd se reprezinte in triedru si eupra punctul C;
I., .1 , 1.1(:term ina coordonatele punctului D,, simetricul punctului D find
b) sd reprezinte in triedru si euprd punctul C,(x l, y 1 , z1 ) simetricul punctului C fats de
.1 Ail( Id In rcgulile de reprezentare a punctelor simetrice, care spun
planul orizontal.
pan, t laid de origine va avea aceleasi coordonate in valoare absolutd,
, hunk; 1,111111 In acest sons, se pot obtine coordonatele punctului D 1 (20, -15,
Rezolvare. Reprezentarea punctului C (fig. 2.46) in triedru si in epurd se realizeazA
similar ca la problema 3. Pentru reprezentarea punctului simetric C 1 , trebuie sd determinant in (Hecht!
coordonatele acestuia, care potrivit regulii de simetrie %O de planul orizontal are urmAtoarele i. tt, n punctelor D si simetricul acestuia fatd de origine D,, va respecta
valori: C 1 (25, 20, - 35), punct care se gaseste in triedru 4;1d problemei 3, respectiv, se vor reprezenta cele cloud puncte, in
I
Reprezentarea axonometrica a punctului C, se realizeazA dupd aceleasi reguli ca si in ,, III tit ilizand metoda proiectiilor perpendiculare (fig. 2. 47). La
cazul reprezentArii punctului in triedru. Epura punctelor C si C 1 se realizeazdpe acelasi grafic, pin A, w vor urn' aceleasi etape ca in cazul problemei 3, reprezentand cele
respectand aceleasi reguli ca cele folosite mai sus la reprezentarea punctului B (fig. 2.46). , „.. inutile (le sensul de rotire a planelor orizontal Hsi lateral W.
14

.3 ' , Row( LINI11,014 i)Rr,I)TE


1 I I itmloiro rtI II gelwritiv

■ 11..i lit lef ,p„111,1 ftrncrnlc ale pioiectolor tmei linii drepte este lot 1)
1 , 1111, t nl 'mei
I„. . Ail, 1,.1 .1, pioieetai•,
, 'In plan
- Y,
1,, , 0,1,11111i:1111
dei.1,11111n plow, Oa

ot I 31111 1 1:111111 (IC III( rlio


I II I I II I r II))
d,„
d1
" dui once
I., 111,1111d
-z y pli,letlie
,„!,“1, ,, 1 1 11111 ) ) 11111 ti11111111,
it
■ 1.1111

II .1. 1,111.1...ectie (Inure II


111 d1 polo:lie II si
(IC
Fig. 2.47
t I ■
, 1 41 I I i I • • k le I )C ilia i Fig.3.I
lid .1, . pc care se glise$te si segmentul dat AB, deci $i "ab" se va gAsi pc
2.7.3 Probleme propose spre rezolvare
rilkit 114 (III 41114'01 ii))

1. Sh se reprezinte in diedru $i in epurd punctele A(20, 10, 15); B(15, -20, 25); C(10, - 11
tin_ tic II unei drepte pe tin plan nu determina pozitia dreptei din spat iu.
determ inate in cazul a douA proiectii. In acest sens se eau planele
15, -30); D(20, 25, -30).
II rili•ultil de dreaptA AB din spaliu (fig.3.2). Proiectii le ab $i a' b' ale
2. SA se reprezinte in triedru $i in epurd punctele: A(-23, -30,15); B(15, -25, -35); C(-20, =: pet. lotithil 111 41.1.1.1 \ it 14r planele de proiectie Hsi V, determinA cu segmentul AB douA
-35, -25); D(-10, 30, -20) E(25, 35, -30).
I,
3. SA se reprezinte in triedru si in epura punctul A(-15, 30, 25) $i simetricul acestuia A, se interseetcazA dupA segmentul de dreaptA AB.
fatA de planul vertical.
4. Sa se reprezinte in triedru $i in epura punctul B(-20, 25, -30) $i simetricul acestuia B, par ticolare ale liniilor drepte
fata de axa Oy. I pt. 111,1 aVell armAtoarele
5. SA se reprezinte in triedru si in epura punctul C(15, -20, 35) $i simetricul acestuia C, pozitii fatA de planele de proiectie:
.1,, ,11.1a .1.. ,,,./11ie peneralA Sall inclinatA rata de planele de proiectie;
fata de origine.
6. SA se reprezinte in diedru $i in epura punctul F(20, 25, 25) aflat pe planul bisector B,. ,11.1, cu until din planele do proiectie:
7. SA se reprezinte in triedru si in epura punctele A( 20, 35, 30) $i B(20, 25, 30) $i sa se 'lila - paralelA cu planul orizontal de proiectie II;
if , mil!) parale1A cu planul vertical de proiectie V;
determine vizibilitatea fata de planul vertical.
.1, olil paralcIA en plant!l lateral de proiectie W;
..1., H. 141 pendiculare pc until din planele de proiectie:
It onto-orizontrila - perpendicularA pe planul lateral (le proicelic st paialeln
. II Axil 11,\•
r„, , , irterr r v‘i I/

V
h,

it
X a 0 -x
y
ax

a Fig. 3.3

a 1,,,,,e, vilreapta CI >se prolecteazA in rnArime adevarata(cd=CD), fiind


Fig.3 .2 en dreapta CI) , care poate lua once pozitie. In epura(lig.3.4),
, .1 ,1 Sic pin +dela cii axa Ox, cea laterals este paralela cu axa Oy„ jar cea
rrr, 111.i r .11r I` prIfille.
- de capat - perpendiculars pe planul vertical de proiectie V si paralela cu axa Oy; rir rir let nit) dreapta
frontala EF , paralelacu planul vertical de proiectie V,
- verticalA - perpendiculars pe planul orizontal de proiectie Hsi paralela cu axa Oz.
Pe ]Tanga tipurile de dreptele mai sus mentionate, in practica se mai intalnesc cateva epurti in figura 3.5. In reprezentarea axonomtericA se lunge
11i1r rr 11 /1 , 11111111 • §i lateralA e'T' sunt paralele cu axele Ox respectiv Ox,
drepte particulare , cum ar fi: dreapta cuprinsa intr-unul din planele de proiectie; dreapta prate Ina trice pozitie. In epurA, proiectiile of si e"f' stint paralele
identica cu una dintre axele de proiectie, dreapta cuprinsa in planele bisectoare B, si B 2 si . I i , I //, iur proiectia e'f ' este inclinatA ;rata de axa Ox cu unghiul
cu
, .1 a, ongl)i
dreapta paralela cu planele bisectoare. hit v
orizontal de proiectie. Proiectia dreptei EF pe plan u l
nen nue nantrall, respectiv e'f '=EF..
a) Dreapta de pozitie generalA I'. •. 1 , 1,, de 1
), •11. 'onsiderdm dreapta de profit MN, paralela cu planul lateral de
Proiectiile ortogonale ale segmentelor de drepte din spatiu sunt intodeauna mai mici figura 1.6. Proiectiile pe planele Hsi V, formeazA cloud plane
decat segmentul proiectat, respectiv: ab<AB, a'b'<AB, a"b"<AB (fig.3.3). pe.icestert. De asemenea, proiectii le orizontale mn si verticale m'n'
..h. \ .1 , iar proiectia pe planul lateral m"n" este in marime adevAratA
Notand cu a, p y unghiurile pe care segmentul de dreapta AB le face cu planele
de proiectie H, V si W, se pot determina mArimile proiectiilor segmentului pe planele de h. ,, proiectia orizontalA mn si verticalA m'n' sunt perpendiculare pe
proiectie: ry 1.. Imeialn in" n" are o pozitie oarecare si formeazA cu axa Ox unghiul
ab = AB cosa; a'13 . = AB costa; a"b"= AB cosy. u,riure dr proicelie, unghiul p.
,up, laa a in planele de proiectie, Dreptele cuprinse in planele de proiectie
.

b) Drepte paralele cu unul din planele de proiectie 1 ..., t i illar al di eptclor paralele cu planele de proiectie. Caracteristic pentru

it pc planele de proiectie dreptele pot avea once pozitie. Punctele de pe


Orizontala. Consideram dreapta orizontalA CD, paralela cu planul orizontal de , Inlr ice plancle de
proiectie II, reprezentata axonometric in figura 3.4.
avower'. dtroriptiv4J 19
38 Get Metric' des r 11 , 11%

z 1
ni , n"
Ill m"
Y
)n
11 , Ili
11
111

n1, I ,
Fig.3.4

Fig. 3.(
proiectie identice cu ele insasi, iar celelalte proiectii sunt situate intodeauna pe axele de z
proiectie. Astfel, in figura 3.7 este reprezentata dreapta AB continua in planul orizontal de
proiectie, in figura 3.8 este reprezentata dreapta CD continua in planul vertical de proiectie,
dz a
iar in figura 3.9 este reprezentata dreapta EF continutd in planul lateral de proiectie.
C Cz E c"
X -x
-y z -X cx =c dx F--

-Z

Fig.3.8

a I tit eapie perpendiculars pe unul dintre planele deproiectie, sau paralele cu


HMI dilate cele trei axe.
eatptio trunio-orizontalA • Considerdm dreapta A.B paraleld cu planele vertical 4i
1141 IIP innircile , (loci paraleld cu axa Ox, reprezentatd axonometric si in epurd in figura
,, Ifs plun -
eYE Y
f trIr dieptei nu aceeasi departare si aceeasi cots, cele cloud proiectii "ab" si
ell Ali, paralcle deci si cu axa Ox. Axa Ox este perpendiculard pe planul
-z V I- (leci si All este perpendiculars pe planul lateral de proiectie si ca atare
Fig. 3.5 eq Plan punctul
40 ( icometrie II,
41

e'

\V e'-d' c,1 d"


fE fZ . 7

x
0
eaey

fE fy
-z
Fig.3.9 1 it2,..1.1 1

V
z

a C•1•10■1(1
b' az E bz a" E
0 e'
NA ' 1
i
,
I'l I, )1'
C .. 1.,
1°)i
01 Yi
c1
1, ay = by
II ( ey , fy
y
Fig. 3.10
Fig.3.12
Dreapta de capat. Consideram dreapta de m01 CD paraleld cu planele de proiectie
orizontal si lateral, reprezentata axonometric si in epurd in figura 3.11. Toate punctele dreptei
au aceeasi abscisd si aceeasi cots, astfel, cele doua proiectii "cd" si "c" d"" sunt paralele cu
itleniler eu axele de proleetie Aceste drepte constituie cazul particular at
axa Oy , axA perpendiculard pe planul vertical de proiectie V si cdrei proiectie pe acest plan drIr I it cle (lc proiectie. Caracteristic pentru acestedrepte este faptul CA, tuna
se reduce la un punct, c' i I, .. , 111pIrt (IclOrmatA si se
proiectcazA in originea 0, iar celelate douA proiectii
Dreapta verticals. Fie dreapta verticals EF paraleld planele de proiectie V si W, iIF I 1111,1), 0.
reprezentata axonometric si in epurd in figura 3.12. Toate punctele dreptei au aceeasi abscisd •otprInse In planele bisectoare B, si B 2 Aceste drepte particulare, pot fi
si aceeasi depArtare, deci, cele cloud proiectii "e'f' " si "e"f '" sunt paralele cu axa Oz, iar 1,1 di epiclor de pozilie general/1. (_) dreaptil sau un segment de
EFII0z, Oz _LH de unde rezultd EF A.H. Proiectia dreptei pe planul H este complet deformata, droaptA
lusecior (Inch ccl pulin douA puncte ale acestora apartin planului bisector.
reducandu-se la un punct, eEf , deoarece proiectia ei coincide cu directia de proiectare. obt-apth tan tut winnent (le drcaptll apartin planului bisector Ii,, (lad proiectiile lor stint
in epura proiectiile verticalA "e'f " si laterald "e"f " " sunt paralele cu axa sinnotb a NA de toot (lx (lig.1.14, a), iar in cazul planului
bisector 112, finch proieciiile lor
secundarA de proiectie zy, iar proiectia orizontalA este complet deformatd, respectiv un punct (11p, 1.14,11).
e=f.
(irometrie irt 11 a iormfririe de,vcrlri

z -(( r im - nod a l I ( ( I1 ( a p in dm %pa l m , Al l


si it i, t j uulm It, (Itiolin I I')1.
I ∎ I I /1,111111 (I, r i qc, l ie I are in v •d ere h apein i
1, t, (Imola
0 c' ( (loon oxticmono

0=-a"7-rb"
0 y
1:3=1)=-b'Eb x
CaiCEC

a) Y Y b)
z N

Fafaf'Ef

x un l
EEE

%\1/.1
Bo'.1‘
c)
Fig.3.13 Fig.3.15

E0

Fig.3.14

3.3 Reprezentarea in epura a mArimii adevArate a unui segment de dreapta

Rezolvarea aceastei probleme consta in construirea unui triunghi dreptunghic, la care


I6
o cateta rezultd din proiectia segmentului de dreapta pe unul din planele de proiectie, iar cca
de-a doua este data de diferenta dintre coordonatele extreme fatd de acel plan de proiectic.
Marimea adevarate a segmentului considerat este data de ipotenuza triunghiului, iar unghiul i■ I Iau m lul A, care are cola cea mai mica, se duce in planul proiectant paralela Ali,
ascutit format intre ipotenuza i cateta, care este proiectia segmentului din spatiu„ este pnr lc Impend intr-un triunghi dreptunghic yi un dreptunghi, oblinandu-se
unghiul pe care segmentul it face cu planul respectiv de proiectie. Construirea pe ca le grafiea 1.1(11 'notice: All nb si Cunosefind cle douti catete, se poate
I , 4.(imett it. tie Ncrtrilvil
44 (ieutnettre desel'llt(110

I I , ■ , -71t111.1 I it I 1!1.111ii M • litil C. in I l l nnu l I i /1 )1i1:11 I din I lllnrlu l in' in,


construi triunghitil dreptunghic.
It . 1..11Et Ir1 111111 1'1 Ito 111 itirlungirea w,ftsi
1,a reprezentarea in epurA(tig.3.15), triungli int (IR- lawn...Inc sr etat..n ante cu unghiul
.111 , 114 I , 1 dmilm 1 , 11111..t.gnalonlni A 11(a1),,i'10 c ,t1c incteniala in figura
drept in proiectia punctului care are coordonata cea mai mite faith de tied plan de proiectie. 14 I
In cazul de fata, unghiul drept este in punctul b, deoarece z„--•„ si InArimea adcv1rtA a
segmentului AB este al3 0, care este ipotenuza triunghiului dreptunghic, iar unghiul a este
unghiul format de segmental AB cu planul H.
Pentru determinarea mArimii adevArate a unghiurilor pe care un segment de dreaptA
le face cu celelalte plane de proiectie, se procedeaza in mod similar.
Astfel, epura segmentului de dreaptA CD, inclinat fata de planul vertical V cu unghiul
13, este prezentatA in figura 3.16, iar a segmentului EF inclinat cu unghiul y fattt de planul
lateral Win figura 3.17. 111
'1
3.4 Urmele dreptei

111
Prin urma unei drepte se intelege punctul unde dreapta intersecteazd planul de II
proiectie.
Fie dreapta AB din spatiu, care intersecteazA planul H in punctul M. Punctul M b)
reprezintA urma dreptei AB pe planul orizontal H(fig.3.18).
Fig. 1.19

A
I I .cpiticnItIlui AB se prelungeste proiectia verticalA a'b', panli
. (al& se obline proiectia verticalA m' si punctul ajutAtor
"111,11r, 111• in,, din care se duce o linie de ordine pana la intersectia
'wale ab, in punctul M=m, care reprezintA urma orizontala
,111; ,111• I.1,1. parte segmental AB(ab,a'b'). Pentru determinarea linnet
I Inulnl, pi in prelungirea proiectiei orizontale ab pana la intersectia cu
.

Imo &tunic.
rytiltu dl lortuttinrett urmei laterale se pot folosi douA metode, astfel planul lateral
tl 001 Improniii/1 en crl vertical situ cu cel orizontal.
Fig.3.18 II m il l .1 t 'n sc• da di (lapin CD(cd,c'd'), Ia care se core sA se gAseascA urma lateralti,

II . 1 I vertical. Modul de executie este acelasi ca si in cazul urmelor


Intersectia unei drepte oarecare cu planele de proiectie H, V si W, determinA pe
acestea urme orizontale, verticale si laterale. Urmele dreaptei de pozitie general% in diedru se ,Ia. a, lit se prelungeste proiectia verticalA c'd' pana intersecteazA axa
tr,111 punctul t,, din care se duce linia de ordine pe axa Oz, dupA
noteazd cu M(m,m',m") si N,(n,n',n") iar in triedru cu M(m,m',m"), N(n,n',n") si T(t,t't").
1.1 ,, II t tut Wet c' pant{ intersecteazA linia de ordine T=t", obtinand
0 dreaptA paraleld cu un plan de proiectie are in diedru, o singura urmi si in treidru
douA urme, iar cea perpendicular& pe unul din planele de proiectie, are o singurA urma, pe
I ,Inta se polite urmAri in figura 3.21, modul de determinare a urmei
planul pe care este perpendicular.
lateral 41 orizontal de proiectie. pn acest caz, se prelungeste
Urmele liniilor drepte permit determinarea in epurA a pozitiei dreptelor in spatiu. Fie
1,111a intersecteazA axa secundarA de proiectie Oy in ounctul t=t y, punct
segmental de dreapta AB, (fig. 3.19), care intersecteazA planul orizontal in M(m,m') si planul
1 ,1 incipala de proiectie 0y 1 , obtinandu-se punctul ty „ din care se duce
vertical in N(n,n'). Proiectiile orizontale si verticale a urmei orizontale, respectiv verticale sunt
1 ,1 11 de proiectie, care vu intersecta prelungirea proiectiei laterale
identice cu urma, adicA M=m, iar proiectiile m' si n sunt pe axa Ox, identice cu
I. —1. I. i se polite obtine apoi cea de-a treia proiectie.
punctele for ajutAtoare m'=m„ si n=n.,. Proiectiile urmelor find trasate, se pot trasa proiectiile
segmentului cuprins intre cele douA urme ab si respectiv a'b'. Presupunand a in figura 3.19
a, sunt date numai proiectiile pe planele Hsi V, pentru a gAsi urma orizontale M, prelungim
proiectia verticalA par% Ia axa Ox, unde se obtine proiectia m' si m x, al urmei, adicA m'=in,,,
et a ,C411114 ,;11i ■ 11"11 I q'Ill It

I I ',I I/1111i IIII III 11111 /fit' '11.* 11114 111111Itir tildille In 1Ihti
I.,. Ilnlltilrn Iii .1.. ■ 1,1 All in,
Hi II 4 I; ■ 111'11111111c! i 4 11/(1111111c, fici (41411lie
• 1.1 I .1 11,(41i1 Ilrina Iii IIIICINVt 1141 en 111411 h Iii

I .. .1 , I.1 Hi, dr 01'dilie 1111Sel dill 1)1111(. 111111 II, III


1 • ∎ •• Is I ■ . ,III I I pun, lu1 N
se.11 •s, s, I min. I 1, IIIC,III ,1
domino Brill meltingirea proieclici
r is. sm. II .I,,I III Ills III.I1,1 III nissiecin , ( )x, in pintettil 11,, i(lenlie eu
... . 1 . 111 1,1 111 III II II,
1.. , .111 ()ric e po/ilie, in figura 3.23 se
.11,'.1 III 1)11111111 IlIlerlll
•is 111111..m. rl iincl(n drclunei (le 1)1)1,1( ill(gli,g'11 . ,g - 11 - 1.
.1, s .11 .1. ',Alum) in moil similar cit in eiritil precedent. 1)11cti iirma
, I , I, I ..1 sis ..1/111 precvdein, until( orizmitalli, se obtine prin rabittarea
11 11 In
minga (sliginii 1), is am, ()z (ibiintindu-se punetul in. y, din care
I111i,t .1. .., ,
nona la interseclia cu prelungirea proieetiei oriz(mtale, in
11.1()11/(4111111e II 111111CI dreptei de profil (311.

Fig.3.21 7
Fig.3.20 111 ill , I

3.4.1 Urmele dreptei de profit

Dreapta de profil, parale1a cu planul lateral W, are numai doua urme, orizontalA si
I1 1
verticals, care nu se pot determina prin metodologia descrisA anterior, sens in care, vom lua Il z
ca exempla dreapta de profil EF (ef,e'f ) reprezentata in epurs in figura 3.22. 11 11„ I
In gAsirea urmelor dreptei de profil se porneste de la proiectia laterala a dreptei de I Y ,

profil e"f ", care se prelungeste pAnd la intersectia cu axele principale de proiectie Oy, si 01
in punctele m" amy l Si respectiv n"En z. Punctul nisi se proiecteazA prin rabatare pe axa

N z
In

f
f '1"\ njyi
Fig.3.23
X Y ,41,1e tquih e u douii drepte

is. lilt III !Tali', paralele, coneurente, oarecare(neparalele yi

It

my
le 1,:11.11.
proieetiile pe itcelai plan tot paralele, iar sand se ally
I.n'4'
1;1111 nu proicctiilc identice. Csonsidertim dreptele paralele A13 i ('I),
Fig.3.22
4K ()comet,* deseilftivel liPO Nfefr it iks erlp tl y t) ,I ,)

reprezentate axottomeltie in I notra 3.24 a, ea/ In care protreleattole it at vu prteclii Jc plincle pt• , it,
1 10 “ h " , vettical
1)10i0C II II pe 11 11 111111
sum paralele, determinant,' planele prairie R si 'I'. I _ 41. ,,111,1111 ■ 1111t, I n p , ndien diejaele situate in lieelaw plan tic
Daeti planele It *i 'I' sr tale cu tin at troika plan I I, nermln Inlousecleazti celc (loan tfg, i1, 1, 1, f - , In 111
plane dupA douA drepte paralele ab si cd, care reprezintA proiectiile dreptelor paralele dm
spatiu AB si CD pe acest plan (fig. 3.24, b).
Duct) dour) drepte paralele cu unul dintre planele de pralectle„sunt date In epurA
numai prin proiectiile pe celelalte dour) plane, in care apar paralele, nu se poate ofirmaety
dreptele sun: paralele Intre ele.[5] SA presupunem cA avem in epurA proiectiile orizontale
verticale ale dreptelor de profil EF(ef,e'f ) GH(gh,g'h') fig. 3.25. Pentru a constata dtteA
aceste drepte sunt paralele sau nu, trebuie sA executAm si proiectia lateralA a acestora.

i0
x

l'ig.3.27
/H
1,1 111 1 p h
b)
a)
Fig.3.24i , I, interseetenza in spatiu, atunci proiectiile acestora pe acelasi plan
z
learn um tin punet, care reprezintA proiectia punctului de intersectie
1,,, II, 1 ,1,"
I •i,, 011e11 a witometricA a dreptelor conscurente AB si CD (fig.3.28,a)sc poate
1 , 11 I 11101111 M comun acestora, este comun proiectiilor de acelasi fel
proiectiile lui in si m' sunt pe aceeasi linie de ordine,
.1 dotal drepte de pozitie generalA, sA fie concurente.
x
epurA, una dintre drepte concurente este paralelA cu until din
I Lai proiectiile pe celelate douA plane de proiectie unde dreptele apar
011, , 1 , 1 , , ifit concurenta sau neconcurenta, este nevoie si de a treia proiectie.
,

"to 'mite in epurA proiectiile dreptei de profit EF(ef,e'f ) si ale dreptei


1 , ,I It plug It' ) pc planele orizontal si vertical de proiectie. Pentru a constata
1. ,, .1, , 1 ,1, ',lint stun nu concurente in spatiu, este necesar sA executAm $i cea de-a
1 , . 1 ,, idtund lateral W.
1111 se laterale se poate observa cA dreptele nu sunt concurente,
, , ,t,i..e, null pe aceeasi linie de ordine corespunzatoare punctelor
,111101 date initial,
DupA constructie, se poate constata cA proiectiile dreptelor pe acest plan nu sunt
paralele, deci dreptele din spatiu nu stint paralele. La acelasi rezultat se ajunge cu dreptele 1 ,8 v ie are onoirente yI neparaiele
orizontale AB(a'b',a"b") si CD(c'd',c"d"), fig.3.26 date initial in proiectie verticalA si
laterala. 1 ,, lade (1) 1 )11(1 1 ),(dA si (139[(d,)(d 2 ' )1 reprezentate in epurA in figura 3.30 si ale
in cazul dreptelor frontale EF(ef,e"f') $i GH(gh,g"h")(fig.3.27), date in epurA in 111 de 111 dtril fel mint concurente. intruefit, punctele de concurentA nu sunt pe
tit*St allonfrit II ‘,
-------

accenai liuic de online, drcplele in spun' nu N11111 e , aaeutrnlr tie obNon , (1 t n pun, n thin do .1,1,1.-
4, howl Ilk unYlniultia .411f0 polalcle I u pinnul du
intersectic a proiectiilor verticale I• 2', in proicctic 01i/0'1111A It colt:Amu(' punt_ Miff 11111 IOW
roe pnialelt1 iri plamil de pruicclic. uu ecnlnlln este inc twain I,aln dc
I al 2, en iteeenai cotli, insA en depArtitrile (siderite. In moll t,in11lar, pn,ucclic ot lionttile 4= *1 Watt

pucntului a punctului de intersectie 3 E 4, ii corespund in prince lie verticalft proicctiilc distinct(' 1 140- 011111ti
dm hum ile m1)410111'11 drept este porpendieularA pc plamil de proieelic, mime'
3' ai 4', puncte cu aceeaai depArtare, Insa cu cote di revile, emit cc demolisher /A elf &welt , u mat pt. ACVl plan, sub forma 'mei ebrplc
, iar pc eelehille ducal plane
ai D2 nu aunt concurente. mat mu- adrvnraln ,
exclu/And cazul particular wind prole( lin este complet
until din tele (1011A plane.
le n1'0111111 '1111 ' 11 uni4111111 drew in II, II:pre/cilia! axonometric in figura 3.31. cu
11 pl,uaul , uvunlal de proiectie II ai !alum
1 , 61111,1r ' , folk:clic
All, oici paraleltl
,i,„d,
tinglitillui Ibruicazil cu directii le de proiectie planele proiectante
woe rte in unghi de 90", yi
cunt prin ipotezA: BC.I.AB-413('
, , rpin din acest plan. intruelit: lit
I • .13C1lbc ABha ai
dtcpala acestiti plan, deei ai he ah, iar 13b LI
I conform principiului
ih 1t, 'III& 1 ) 111 111411
X 0 sus pre/emote rcrulllf cA unghiul drept ABC din spatin are
ut,I3 nh , it Ilifttfille IRICVAI'1101, l'c
planul vertical de proiectie V, proieetia b'c'
1 ,, t1 ale In asii 1 )s •
iar cc,' de-a (lima laturA, a'h', poate avea orice

a) b)

Fig.3.28

C'
(d,')

• b
90"
9 0

c
x 0

I 4, I1I
Fig.3.32

(d,

Fig.3.29 Fig.3.30 X
O
3.6 Proiectia unghiurilor plane

Daca unghiul format din douA drepte concurente este oarecareare, atunci el se
proiecteazA in marime adevarata pe un plan de proiectie, daca ambele laturi ale ungh iu I ui aunt
Fig.3.33
paralele cu acel plan. in cazul in care unghiul este drept, acesta se proiecteazA in marime
adevarata pe un plan de proiectie daca:
52 ( I', II' 1l1'1171141rr1 I it'UnIVIriffde,Serlrifi'17 SI

Eptirit unghiului drept ABC, este reprezentaiii ul Itgiiin 4 4,', undo won, tic a I , ■ A4 1.
cu proieetia verticaIA I) ( 1)111111cla cu Will ()X, 1111 conunghil,aprteoznA
orizontall1 be poate hia mice pozitie. A doua latura, Ali, Juane in proiectie orizontalA. 1.. ' I
I' pun( tele A( 10, 2s, 10) 11(10, I '3, Is)
unghi de 90° fatti de prima, adica ab.cbe,iar in proiectie verticals, a'b', poate ocupa ()rico
pozitie, undo conform epurei cota punctului A este mai mare deeat a punctelor laturii 13C, lk pl...111(1 d u u p inAh II I rir I ,,iVI In (pink
Pe baza celor de mai sus se poate enunta urmatoarea proprietate: data proiectia until 1.I. ■ :1 111)1/I
unghi este sub un unghi drept, atunci unghiul proiectat este drept numai data, eel pulln um,
dintre laturile lui so fie paralela cu acel plan de proiectie [51 H1,-11.11,161 50 rcprcrinUl punctele A II, procediind in
In epura reprezentata in figura 3.33 se poate observa, cA unghiul DEF este ungh i drept, 1 ,. si le ( ( )z coordonatele punctelor A II, oboilin(1
deoarece latura EF(ef,e'f ') este paralela cu planul vertical V si proiectia verticalA d'e' f ' tt , ' ido punctelor A si Ii pc planele orizontal II, vertical V si
unghiului este sub un unghi de 90°. la lieu a h, a' en h' 41 a" cu I)" so obtin proiectiile nb, a'h'
In final se pot trage cateva concluzii importante: „ 1, 1., 1 plane (le proiectie. Din punctelc do proiectie a, a', a" yi b,
- un unghi (drept, obtuz sau ascutit) se poate proiecta sub forma unui unghi de acelaal !WWI** l'eSpeClIVC (le proiectie, olttinandu-se lit intersectia lor
fel, data eel putin una din latruile unghiului este paralelA cu planul de proiectie; I. tpit ,\ 11 pi in unirca color dour puncte. l a reprezentarea in eptiril
- proiectia unui unghi (drept, obtuz sau ascutit) poate fi complet deformata dacti unit i , iailiaintelor color (alif puncte A *i Et pc cele trci axe
din laturile lui sunt perpendiculare pe planul de proiectie. 1,, , ..1 h, h', b" yi respectiv proiectiile ab, a"1)"

3.7 intrebari $i probleme recapitulative I'.• :• 11111111 tli liginit I. 1.1, este o dreapta de pozitie general/I
Jai

3.7.1 intrebari recapitulative '11 A ' 1111 d, t "(I") prin punctele C(15, 35, 10) si D(15, 10, 25).
1.Cum definili dreapta de profil? pi. nide dreapta ('I) in triedru 4i in epura;
2. Cum definiti dreapta orizontala? 1 , ii , ,:•ie Iipul dreptei.
3. Cum definiti dreapta frontala? mine urincle dreptei CD pc planele de proiectie;
4. Cum definiti dreapta fronto-orizontalA?
5. Cum definili dreapta de cape/ I. plc/Intl dreapta CD in triedrul din figura 3.35, urmand aecqi
6. Cum definiti dreapta verticalA? d .1, d 11".1WC(IV: se reprezintti coordonatele punctelor C §i D pc axele
7. Cum se proiectaezA o dreaptA situatA in planul bisector B,? ••• le c, c', c" 4i d, d', d" ale punctelor C si D pe cele trei
8. Cum se proiectaezA o dreaptA situatA in planul bisector B2? 0. If \ w I hiell unit') punctele de proiectie c cu d, c' cu d' si c" cu (1" se
9. Cum are proiectia laterall dreapta fronto-orizontalA? Dar cea de eapAt? 1 ale dreptei pe cele trei plane de proiectie H, V si W. Din
10.Care este metoda prin care se poate determina mArimea adevAratA a unui segment ■ • 1,, d"
dacll se due perpendiculare la planele de proiectie
de dreapta? II I I I I,
implicit dreapta CD prin unirea celor doua puncte.
11.Care dintre laturile triunghiului dreptunghic reprezinta marimea adevaratA a unui 111 ilk III ( Pita ( fig. _4„36), so traseazA axele
de proiectie si se reprezintA
segment de dreapta? •, 1 I) 011011(1ml proiectiile cd, c'd' §i c"d" ale dreptei CL) pc cele trei
12.In care punct a proiectiei segmentului se construie$te triunghiul dreptunghic?
13.Ce se intelege prin urma unei drepte? I cu planul lateral de proiectie W este o dreaptil do profil.
14.Cate urme poate avea o dreapta de pozitie generals in diedru? Dar in triedru? odor dreptei reprezentate in triedru, se preltingete (keno'
15.Cate urme poate avea o dreaptil de profil? Dar o dreapta orizontalA? plimele vertical orizotthil in punctele it' N si in M. 1,41
16.In ce conditii doul drepte de pozitie generals sunt concurente intr-un punct? proiectia Infests e"d" pftnii In interseelia en axrlc (
17.Care este conditia ca un unghi drept sli se proiecteze in marime adevAratA pe un .1 al' I )in ptinettil n"
SC duce hole do ordinc la loth O, pans In
plan? vcrticale c'd' in punctul N n', iar din punch!' nt,, sc
18.Care este conditia ca un unghi sA fie proiectat in epurA sub un unghi drept? II - ) N' (II !Hindu! my, din care se duce o little do iodine pllita In Intel seetia
, • ,, p. 1 (11)11/m11111e ell in 1)11110111 M III..
wow rip
54 tr

i.
V

0
X 7.
- Y1

NI Y,
_ 7. y
Fig. 3.34
Fig. 3.36

V Ill

ti I10,1), h', eh") prin punctele A(25, 15, 20) i13(10, 15, 35). Se cer:
All in triedru 4i in epurA;
Ii i , u1
0,00 ,0110'1,• dleplei Ali.

I , I )1, d., 'd', c"d") prin punctele C(15, 40, 20) D(15, 10, 20). Se cer:
dieuptu III 'milli' ;1 in cpurti:
nod dicpici,
mimic dieplci,

II II I . e' I ',
prin punctele E(35, 20, 15)41 F(10, 20, 15).
di yawn in triedru ;1 in epurA .,

■ ,. '..1 1 einCiiiiie in triedru ;1 in eptirii III Illele (II cplci.


sA 'c reprezinte in triedru in epur(i ica

Fig. 3.35
, \It( ,d). a '1,', ;1"1)") 1)11(1 punelcic A( h, 2.0, 1(I) ;.1 11(1' , , 20, 1s) Sr err
I. d,enpin in trietirti .;i in epurti:
56 1;0 ) /110 11 C 11( . 11'f/0114

b) sit determine tipul dreptei;


c) sit se determine §i sit se reprezinte in Victim yi in rpm A tuinelc dreptei,
d) sit se determine 4i sA se reprezinte in tricdrit ;,1 in rpm a dreapta A,I1 1 , sundial'
dreptei AB fatil de planul vertical.
4 !TAMIL
1 1 1E It 1 tolintse 4 - 1t yl 1•1111•4fe1111111'11 1111111111111
5. Se di dreapta CD(cd, c'd', c"d") prin punctele C(30, 10, 15) 4i D(10, 25, 35). Sc
a) si se reprezinte in triedru §i in epuri dreapta CD;
I 1,
b) sA se men(ioneze tipul dreptei; tit It-
1111 p11111 (`Sic (IcIertiihmt de:
c) si reprezinte in triedru §i in epura marimea adevarati a dreptei CD inclinati cu I , lit , ,1 11111;11 (lir -VI),
unghiul a fatii de planul orizontal H. exterior
I.. 1 wcturtile (110.31;
6. Se di dreapta frontala AB(ab, a'b', a"b") prin punctele A(30, 15, 10) B(15, x, 2' I, (11i1,4.4)
Se cer:
a) si se determine valoarea coordonatei x;
b) sa se reprezinte dreapta AB in triedru epura;
It
c) si se reprezinte in triedru si in epura dreapta A 1B 1 , simetrica dreptei AB fatii de axa
Oy. 4
7. Se di dreapta fronto-orizontali CD(cd, c'd', c"d") prin punctele C( 10, x, y) D(40, 0
15, 20). Se cer:
a) si se determine valorile coordonatelor x i y;
b) si reprezinte in triedru in epura dreapta CD; b
c) Si se reprezinte in treidru in epura dreapta C,D,, simetrica dreptei CD fall de a \ .1
Fig.4.2
Ox.

( ) 0

Fig.4.4

1.1,111111m in desenul tehnic se face prin urme, deoarece in acest


lap de planele de proiectie.
, .1, I. dh• planul se intersecteazi cu planul de proieclie Se 1111111CSC

litii1 u1.
uilcis tciiZii triedruldeproiecrie
Oxyz(fig.4.5),I)renplado
1,1, 1 ,1.1 n ;;1 planul urixlmiul dc proieclie se numetc
mina orizontalit yi NC
1 1 I1111111 vert ictil limo
vertical& notalA 1 ),, Hann' Intend until
0 011. II I .
I o/Ilect 1, ihotilli!Vii

I •• ■■ //lett • r
St )

1 ) 11110 1d e de InterSCCIIC ale 1311)1111111i (al nxele Ile 111011•t IR' ';IIIII 1101111e I'll I',. Ps .
1 11t witty itsti 11c1111111` nlr Willi 141111

Prin ralmaarea planelor se ()brine spurn planului ancr;ecial cu plancle (le


proiectie, reprezentat prin urme(fig.4.6 ). I. e Vitt Ile Pahl .V1iii Milli plan se mune* (Ireton conlinutil de
t•a , al , I 41 planul outiontill do proiectie
0,,,,t ‘,1// 1ff ilitahi Mill
plan se nurnete dreapta conlintall (le plan,
V 11 11,1 X1111(• plilleetie V (lig.4.10).
'

.1. 1.1 4 , /i/ n Willi plan


se nunnte dreaptA continuta de plan, paralelti
a L ., 1.1..1c, tic \V 0114.4.11).
yl .e. tow/ r pitni,) a until plan, in raport cu planul orizontal de
eon' ilium (lc plan, perpendieularil pe urma orizontaltl
II, Hamlin! I 14, .•1. I 2). l'otrivit teoremei eclor trei perpendiculare,
L.) 111e mare pants rats de planul orizontal de proiectie,
Py i I .1 lama I11 I Ilnlalll a planului. I,inia
de sea mai mare pantd, Iva
luf I nal de plan en planul orizontal de proiectie. 0 dreaptd
I. 1. Inlaid complct un plan.
Fig.4.6
Fig.4.5

4.2 Reprezentarea dreptei punctului continute in plan P,

0 dreapta, este continuta de un plan, dacd: d'


un punct al dreptei este continut de plan si este paralela cu o dreapta ce
apartine planului; x - 10
- doud puncte ce apartin dreptei sunt continute de plan;
- urmele dreptei sunt situate pe urmele de acelasi nume ale planului;
Reprezentarea dreptei D continua de planul P este prezentata in figura 4.7.
II
Un punct apartine unui plan clack este continut de o drepata a planului. Punel ul
M apartine planului P(fig.4.7, fig.4.8), deoarece este pe dreapta D, continuta de pl anul
Fig.4.9
P. In figura 4.8, poate fi unndrita epura dreptei continuta de plan.

V
P„

x
(d
II h

F44.10
r.

\\

III

I I la,44. 111.11141
I

. i 1).11101C1 11 planul orizontal de proiectie (fig.4.13) i are


E.. .01 ti II. I I \ ON, i ui urma lutcrali paralelA cu axa Oy. 0 ligurtl
implande nivel, se proiceteaza in miirime adevitrattl pe pitiful!
N yi :it! I unn 1111u segmente de dreapttl, pe urma verticalti *i lateral() a

iiit
ritotta de :tow, este paralel co planul vertical de proiectie V perpendicular
pplooll !mood pullet tu. W (14..1.14).
Pi,omot /100/. cu planul lateral de proiectie W i perpendicular
po 0
• V (lig.4.15).
/ . (,(ma II, .11 '1011111, , , eclitill pc planul orizontal, este perpendicular pe planul

0110+111141 I I ( lip, .1.1o). 1 Irma verticalii P y este perpendiculani pc axa Ox,


Mitttl 1..1, 1,itt% 1 , ii•teptidicularh pe ()y. Unghiurile diedre formate de plan cu
Hu al yi lateral, se proiecteaza in marime adevitratti pe planul
I , 1I, , u unghimile !Urinate de urma orizontalA cu axele Ox gi Oy.

,l(pu_m ,111 • )contillut (le planul P, proiectant pe planul orizontal, are


III rnluuln pe urma orizontala P h u planului.

..101 salt proiectant pc planul vertical dc proiectie V. eNte

pett(pit , 11 , vertical de proiectie (fig. 4.17).


cu loth Ox, este perpendicular pc planul lateral de proiectic
, 'toil .1 f, I

Ph
y,
Fig.4.15
I IF, 4.18

Pv

.iiit nit in quill urmale de acelasi fel paralele. Acest fapt


arcia (Iona plane paralele se ientersecteazlt cu un al treilea
I„ 1, (11 K .1 19).
P. are
Ph Pvl Q {Qh, Qv}, unde PIIQ rezultti:
II '.) I 1 " I h Qh ;

\ \NI' -()(‘,),—I)K 1 11°; ;


Fig.4.16

7
V

Pv

Ph

Ph

Fig.4.17 Fig. 4.19


64 ( irirftlettle (levi i ri (iVnmrnlr rl. (IS

#. VAlt f fee lire iihmulul mu - ovary cu planele proiectante


4.5.2 Plane concurente
,11 ifiOrliphintlilienirel(/iK 4 .'/) t'olisidvitindplantilonrcentrl'(1',„
1) Interseeria a doud plane concurente. Dona plane concurente din venni No lilt PI II lllll, iV, W), (AI NAl)x.
intersecteazd dupa o dreapta. Pentru a determi na dreapta de intresectie trebu ie Visite lie doull
puncte, fie un punct si o directie. 1'It N - 14(1,(1')
Intersectiile de plane se rezolvA prin metoda planelor auxiliare, care se bazeazn pc,
faptul ca trei pane se intersecteaza intr-un punct. Ca plane auxiliare se folosesc planele do
proiectie, planele proiectante sau chiar planele oarecare.
Se considers planele oarecare P {P h, PJ Q{Qh, unde P n Q = D (d, d' ) ( fig
.

4.20). Pentru determinarea dreptei de intersectie a celor dotia. plane sunt necesare dotal puncto,
jar pentru gasirea acestora se utilizeaza ca plane auxiliare planele de proiec(ie H $i V:

P n Qn H= B(b,11)
I VIII
PnH=Ph E H
Ph n Qh = B(b,b') /' .N
Qn H= Qh E H ; lk nivel •-■ {d (ca, 11 P h); d' (Ea'; 110x))
• „ ,,„ , P {Ph, un plan oarecare si F {_LH; II V;
)\ (fig. , 1.22).
/' / / )(,/,,r)

9,
t 111
1) t /'
x
)111
1' 1 11 .1(ri,d)
04,4i A r I ill; 11141) 4k 114)111, renlitti cA {d (Ea, 110X); d'(Ea',
Ph ' Et fine, I , 11,1 err//rill (fig. 4.23). Fie planul oarecare P{Ph, Pv) si planul
ail* /NV It W)
Fig. 4.20 1', , O /)(d,d)
(), M(m,m')
(1( N(n,n') iar D {M,N}
Pn Qn V= A(a,a') I), ol
d • Qh
PnV= P„ E Vi ( ► I II
.1)„ n Q„ = A(a,a')
QnV = Q,,EVf
(' 7

/ Ir ■ 11,1 f, //h////// ih. , ,1101 I IC 1114t1111 III' P, npni


(1 ‘I eii met I eiltA
dupli dIcapin 1)01, ) r 11th, I 1pm II 4 )111
10 in millnarila prop „ /1111 mAternmtler:
Ny-d' i3 P A' • /Ndor
N„ =) ( II
P. II - 111(rn,n1 ►
„.........,,,,......,4N, 1( )
P le .1” N (1,,rt . )
d
1). Ili
tilit,i , a > 4/In N, (Propriottiton planclor proiconific).
H
11' I 1

Fig. 4.21

It s
V

Ia n 10

so 0 x P 10
N

Fed
a
1:ig. 4.24
\H Ph N/
ih, 1 , 1,,,m1 •ontoorizontal. Se considers planul oarecare P{P„, P
y ) yi
11. 1 1 I, • 11,V; .1.W; 110X) cu
Fig. 4.22
Qh Qv Ox, Conform figurii 4.2S sc
Hum malice:
0 )
11 111(tn,n0
N(11,11')
Qv

• Hrt.i/1/11(frprq/i/. I Aland in considerare planul oarecare P {P


h, P„,
); I, i I(Ox cu Q h , l Ox §i Q„ .1.0x prezentate in figura 4.26,
-I c1.11 11 mal•malice:
-1 0

„tI 1 )(d ,d' ,d")

1', 11 Al(m,m',m - )

Fig. 4.23 V - N(n,n',n")


6R (1.(Imo ► rir domertftv#
6 11

II 11 .1 11 II,V, I Wl cu Q 1, Q (lig 4 2:71 se poi scale


DOW 1) 1' 10: rr

4i ,,t )
1 4 1'w
DOW (), // /',

iar D{M,N} - dreapta de profil. P. 1). (' (1.V


P to, du — )
sir% i,i( p•,m -0(0,m"))
Q W *d
QY

m 10 0,

tl N. tit'
h

Fig. 4.25 1P N
P I)

Pz\ . Fig. 4.27

i I) „ ili4 IliOrehari recapitulative privind planul

0 MI.
x
1 I Ii I iistrelo ri recapitulative

plant!l in desenul tehnic?


ea o dreaptit sit tie continutA de un plan?
Qh Py Hid *II cptcle particulars ale planului?

mit platlele pariictilare si care stint particularitAtile lor?


'chilly(' poi liven dotal plane?
I• de sea mai more pant fatA de planul orizontal?
Fig. 4.26
h.loseste la reprelentarea intersectiei a douA plane concurente?
g) Intersecria cu planul axial Q. Considerand planul oarecare l'{l' h, 1),, 1),,) fi
1

4.6.2 Prot)leme re/Wyllie


1 Ott 11 1 111 111tt =111 1 1111

1. Sli se determine proiectia verticald a punctului li din planul 1 1(1'„


1 1 , 1,-111,./r111,11ra In rpurA din lig 5.1O se 111SC111/)111V1111(11 otirrenrc
cunoscand proiectia orizontald h a punctului 11(h, h'), (lig.4.2K).
4 ,s t vl punt till nnlrcnrr A(Ii, 11') in 1111111111 OriZ0111111 I I. III continuant),
mina In pillion ta awly di viol 1 prin preltingirea proircliilur vcrticnlc si
Rezolvare. Problema se rezolva cu ajutorul orizontalei D(d, d') a ediri pi oirilla
nitalp Ow) la lairl4r) I lls t n Halide orizontal 11 si vertical V in punctele M(Iii, )
orizontald se duce prin punctul b, paraleld la urma orizontald P h, respect v )11 l'„ sl ( ► )
*Ili , Ilia_
Ox = n. Din punctul n se ridica o linie de ordine pe axa Ox pAnd Ia interscclin
urma verticald P„ in punctul n' EN, din care se duce o paralela la axa'Ox si pc car', Ia
intersectia cu linia de ordine ridicatd din punctul a pe axa Ox se gaseste protectlit
verticals a' a punctului A.

Pv

Nan', d'
Nan' d' N, di

x P 1 0

10

Ph

Fig. 4.28 Fig. 4.29

2. Sa se determine proiectia orizontald be a dreptei BC(bc, b'c') situatA Iu


planul P(Ph, P„), find data proiectia verticald b'c' (fig. 4.29).

Rezolvare. Pentru rezolvarea problemei, pornim de la proiectia verticald h'i


data si cloud drepte orizontale D(d,d') si D,(d,,d,') ale planului P. Proiec file vertical,
(d') si (d,) ale orizontalelor planului se traseazd paralele cu axa Ox prin extremitill le
'Hifi., 11111IVI pn III mei orizontale m cu proiectia orizontalit a punctului A sc
proiectiei verticale b'c' si intalnesc urma verticaldr. P v a planului in punctele N n 11
N, =n,, din care se coboard cloud linii de ordine pe axa Ox, obtinandu-se punctelc 1111 abatti• ilium talrutilnli n planului P(I',„ 1),), iar prin unirea punctului P„ cu proiectia
pith 411- 11 'iv ',hone 111 .11111 vertical5 a planului P(Ph ,
n,. Din aceste puncte se duc proiectiile orizontale (d) si (d 1 ) ale dreptelor orizontalc I)
si D,, paralele cu urma orizontald P h a planului P, iar din punctele b' c' ale proi eclirl
' 1 . 1 tthlvnu propuse
verticale b'c' coboram cloua linii de ordine pand la intersectia cu proiectiile ori zont ale
(d) si (d,) ale orizontalelor planului D si D,, obtinandu-se proiectia orizontald he n
dreptei BC(bc, b'c'). 1 - artnele planului detinit de an punct oarecare B(b, b') si
*wpm rh000lo I ( I. 1' )

3. Sa se determine urmele planului definit de o dreapta oarecare si un punct A(n,


Na t (111.41wiliseti arincle planuluidetinit de un punct oarecare situat in
72 (mom,' • deurove ••■•■•■•

t tannl @fi le dent 1 1p 11X41


t
plantil vertical $i o dreapin orizoniiila I )(d, ),
4 ('o•# trionive Pie unei (Irvine NIA de un !dint din si ► tlin
3. SA Sc reprezinte urmele planului P(1 1 „, I'd (10010 de trei puneic ticrol alias npfuliti pi)alt• nvett ichltive mire de phin -
thlittla In t rarltnuln in !dim.
situate ate unul in liecare dintre cele trei plane I I, V $i W.
∎ fivapto 1 ■ 41glelA
“Ittlo r 1.11i Illt- 1111.1. 111111111111
4. SA se determine urmele planului P(P h , P„) de tinit de o dreaptil de prof i I 7i Ito
punt situat in planul vertical. ► I It ....pin litto I ts14 In en tin plan

5. Sa se determine urmele unui planului P(P h , P„) definit de 0 orizontitla vl . / ti art p :fin .tynif in (beet este intrellela c u o eireapiel
dreapta de profil. .i..,11, iei dotiA dreple stint paralela dactl

6. SA se determine urmele planului P(P h, definit de o dreapta frolititla vl u I, exterior planului Q (fig. 4.3I) se duce o
orizontala concurente. ,1 it , alum i la in pillion] ,A(a,a') so poate eonstrui un plan
u.i
opiu orizintnla s-au o dreaptA frontal/1 a planului, cu
..iu,
7. SA se determine dace puntul A(a, a') apartine planului P(P h, Py). est plan va li paralent cu planul Q si dcci paralelti si

8. Se da dreapta AB prin punctele A(20, 10, 15) $i B(10, 25, 15), cont mon
in planul P( h, P„ PO. Se cer:
a) sa se reprezinte dreapta AB $i planul P in triedru $i in epurit;
b) sa se determine tipul dreptei. Qv n' (d')

9. Se (14. dreapta CD prin punctele C(20, 30, 10) $i D(20, 15, 30), contintitA
in planul P(P h, P, PO. Se cer:
a) sa se reprezinte dreapta CD $i planul P in triedru $i in epura;
n1
b) sa se determine tipul dreptei. X
10
l )

10. Se da dreapta EF prin punctele E(30, 15, 10) $i F(10, 15, 35), continua) (d)

in planul P(Ph, P, PO. Se cer: 1\4- in


a) sa se reprezinte dreapta EF $i planul P in triedru $i in epura;
b) sa se determine tipul dreptei. Q„

b)

Fig.4.3 I
w in lame( A(a,a')sti se duce paralela (D) [(d), (&)}, la
cif dreapta D(d, d') este paralelti $i cu planul Q.
1.,. mention:11c, dacA prin puncuil A(a, a') se traseazti dreapta
aceasta fiind paralelti si cu planul H, este suficient
lui tll. a') droapta D(d, d') paralelti cu planul Q, de undo rezultA el
4rit 1ti , 11%11
1 , c4111 1(41
74 lirS1( IIIIIIVR

III ^ xpt,l I Mil 1111114 t u pitmul


proioctiile do acelasi tel lily dreptci d 11 Oti (Iii. 12)
Se conbiderA 0 dreaptA de 11.0111 (F), plii Midst cu planul V. si [M11111011 1110 dr
plc 1 n un Hon dill II/111111NC punk. rcalinl sub tin unglii oarccure
planate de prciectie II yi W §i punctul MOIL )il ( ( I lg. 1 . 1). plica prin pnnrlul M nn 00 . 1
duce un plan P paralel cu dreapta , bcopia 11111-1Nckicata planul , problema carc se pone
(F), se poste aplica reciproca
11111.1 ,c1 plain)), pr0t)Icnia Care se reduce Ia
teoremei entintata anterior, 1111 ■ ∎ ■ .1, 1.1 trit
potrivit cAreia: un plan din spatiu d'
este paralel cu o dreaptA, dacA o I i I i i, .. 1 .h* 010 ul Ili A •u planul nub un unghl onrecure
dreaptA a planului este paralelA
cu dreapta data. Yn acest caz se is 0 1 .1, 11, pvcnbit prin urincle P h 4i 41 dreapta oarecare D(d, d'),
o dreaptA (F 1 ), care trece prin 1141 1" 110.4 1 1 1 I', ,,i i i lcl , i11111111111111C1111 do intersectiedintre plan §i dreapta,
M(m, m') si este paralelA cu Ito tit 14 1111 1 .1•1 ■■ 1 .111,111111L
dreapta de front (F). Pentru cA If I-I 'I,1 1 I perponilicular pc plant)! II, cu conditia ca DEQ(Qh, Qv)
problema admite o infinitate de .1.. ,. 1 ,1., n I1 i 1 mil, tn ',Ode intersectie a celor dotdi plane. Dreptele D(d,
solutii, se alege arbitrar P„E0x, a fi nun 4. ■ ri._11 In 1.11111111111(1 1111
astfel incat urma orizontalA Ph a
planului P sA intalneasca
proiectia orizontala (f1) a dreptei V
(F,) in h l , iar urma verticalA P, a Fig. 4.32
planului sA fie paralelA cu dreapta
(f ' 1), rezultand in acest caz cA planul P 11 (F).

( f1'
II

Fig. 4 .35

0 I. , 0, II 1. ' )111(' 1)WICCili le verticalA Ia intersectia dreptelor D §i MN


()„ a planului ajutAtor.
(f1)
n P( P,„ P,), rezulta CA 1(1, i')EIP(P h, PO A D(d, d')], find
(0
, :01110 Itcpwtentarea in eptira a intersectiei dreaptei D cu planul P
nuuiltilA nI Iip nrn 4.15. ,

Ph
rourumita cu un plan din spat sub un unghi drept

Fg. 4.33 rwillivintil it ■ freapt() este perpendtculara pe un plan daca este


soinfole deler ( ir o ► elt Io dm:110v'
76 77

V 11111114 plan ()aware en drepte partieulare

40 frollpitiv. P (Ph, PV) yi dreapta vertical/1 D(..L fl; II V; II W) (fig.


it ittintailitaioti vim( mita de inlerseelie dintredreaptil si plan se reduce la intersectia
ol [mom It engin me ill/ea/11 metoda planelor auxiliare. Pentru a determina
) la an plan mix Om, planul de front FJ.11; { 11 V; W} cu conditia ca
I1 P — A ( 11, ev )111r I) n A E(e, e') (fig. 4.38 a, b).
Aani,, h i11101 (in dintre o dreaptd de capdt cu un plan oarecare (fig.
1,, , ohm aux dim. se in un plan de nivel. Tot un plan de nivel se
I determinaroa intersectiei dintre o dreapta de nivel cu un
f I Ili)Ifil

., ► 41- 4 planelor proiectante cu drepte oarecare


Fig. 4.36 Fig. 4.37
Intel Nei (lei 'mei drepte oarecare cu un plan proiectant, nu presupune
perpenclicularli pe cloud drepte concurente din plan [8]. Pornind de la acenstA 1)1(4)1101r* 411110con lilt oak I planclor auxiliare, aceasta fiiind posibilA si pe baza proprietAtii
pentru a construi dreapta perpendicularA D(d, d') pe planul oarecare P(P,„ ( lig 4 1O vl
4.37) se iau dreptele de nivel N(n, n') si frontalA F(f, f) concurente in punctul M(iii,in'), Itrr tecila drvpirl oarecare cu un plan de nivel. Se
considerd planul de nivel
astfel cA dreapta D este perpendicular/1 pe planul P in punctul M. Pc ham leornmel V W) ryi d•eapla oarecare D(d, d') ¢ N (fig. 4.41) si se cere sA
unghiului drept, doareece DIN si NIIFI —4.din , tar cum nIIP, d Ph. Analog $ t udal M (lc Inlerseetie dintre dreapta D si planul de nivel N. Planui de nivel
demonstreaza a D_LF. FatA de cele de mai sus se poate trage ormAtoaren conclude; NA le planul vertical V, punctul de intersectie dintre drepta D si planul
dreapta este perpendiculars pe un plan daca in epura proiecfule dreptel nor1 M moo) truth pe planul vertical pe urma verticals a planului de nivel N,
perpendiculare pe urmele de acela0 fel ale planului [8]. I Mel), proloclin m' a punctului M pe planul vertical, se gaseste la
tiloc.{1n1 rn I Wilk. (I' a dreptei D, cu urma verticals N, tar proiectia orizontala
pi orliontald d a dreptei D. DacA planul de nivel se considerA opac,

Ps,

N„ -- 6' d' e'

X 1( )

b)

Fig. 4.39 Fig. 4.38


,c4itilrli le il•nt I I'M% rl (4 1 , 11irlt Ir t Irst
7g

dreapta I) este vizibilA in intreginie in pi ()lei lie veiticalk uu in 'autocue orizutittila este I 11 411 , 111 . 1111 , 11) Seth plaint' vet heal It! lc
1„in L 1.1,111111 ..,1/..1.1111 II yi iltellialt (ntrocate D(I, 41') r$i me core sit
vizihillt poi- Outten de dreaptit pentru care coma 1„
4,,,
bfiniersectla planului de front cu o dreaptil °aware. Se (111 planu l de nivel It I.,,, dame di eap111 )1 plan ( 4.43). intrucht
F„) si dreapta oarecare D(d, d') si se core sli se determine pundit' do intersectie M(iii, in' ), , v= ,,,,3„. 3,1,i It 14,11ml .(1 vunlnl I I, Mr 1111110111 M( atunci proiectia
dintre dreapta i plan(fig. (4.42). Planul frontal F este proiectant fats de planul orizontal • W1 hilt/ i 114 WIC *.t4 111; (IIIIIIV 1)111114(1d1101111110SIC silunla
pc mina orizonialit
,,, li m p
11, iar punctul M de intersectie dintre planul frontal F si dreapta oarecare D se protecten/t1 ( MI (III V COW iilA gasp. le pe proiectia verticalA d'
OF 1 1 11/m111141 thcuplu it este VI/Jinni ill
pe planul orizontal H. intrucat MED, proiectia m a punctului este situattt la intersectia introgime, iar in plan vertical
proiectiei orizontale d cu urma orizontalA a planului frontal F h, iar proiectia vertical!) In' ++ penult care tlepArlarea
se gliseste pe proiectia vertical!) d' a dreptei D. In proiectie orizontal dreapla I), wile 1 , 1,,nuini./.. q)()t eu o dreapta) oarecare, Se (IA plaint I de capAl
vizibilA in intregime, iar in proiectie verticalA este vizibilA portiunea din dreaptit pentru ear@ .1 ,,e erre sil deterniinAm punctul de intersectie M(Iii,
, 4 I 1-1 II) I it 1111 eV(' pl anu l (,) eiSIO proiectant fatA de plaint! vertical V,
departarea y D>y,.
f , 11,1 ,..nealit In' a punctului do interseclic dintre plan si
,JA=, 0, a plimului de capAi Q, in timp ce proiectia
i(• ■ (1. t (1/11 ( 11/01111114 (I n drcaptei I). Dreapta I)
(d, d') este vizibilA
iti Ai • lit 1. 1111 n ln 41CiiilUCCe
planul de capAt Q(Qh- (1v) este proiectant fat!)
d' tilt, al la, II, 1.,
NvES'ed' v' e' , tie ttrizonlllla este vizibilA portiunea de dreapta pentru care
N„' m'
I hurt t r. lr,, rhmillul 1 It /•O/)I•il a dreapt4ourecare. Se dtt planul de profil P(P h ,
I )( , I. (I', 3' I si se core sti determinAm punctul M(m, m') de
i0 tip vi , 11,liestpia lig. 4.45). I )coareece planul de profil este proiectant fatA
I0 11 II 71 vrif ical V yi punctul MED, atunci proiectiile verticalA in' 41
16 to sF onNe I' III 1$11111 . 1eore/timid/I Ph $i verticalA Pv, iar proiectia lateral!) ni" se
d a di eptei l)rcapta D(d, d', d") este vizibilA in intregime in
IIa tit loillooln 71 vii lu 11111 deoarece planul P este proiectant fatA de planele vertical

101 tat In int laleraIA este vizibilA portiunea de dreaptA pentru care x i,>x,,

Fig. 4.40 Fig. 4.41

m"

\I"
I0
0
0 -x
x x

v
Fig. 4.42 4.45
Fig. 4.43
icomriiir dem Ttivri

4.7.7 Probleme rozolvato


IN 111' I (Mli S(
I. Sc dIt plaint! oarecare 1)( P„, P y ) 4.46). So core sit Se drlr mint, dreapta A( A.
8'), de intersectie d intro planul P $i plant)] bisector 14,, in spurn ou doto plane de lank( tio l'It0111 , (1111,()Il

Rezolvare, Pentni rezolvarea problem' ducem plantil perpendicular R(R R, ) onto I grow, Mc
va intersectaplanul P(P h, Pv) in punctele M(m, m')$i N(n, n'), iar dintr-un punctul A(ti, a' ),
arbitrar ales pe axa Ox, ducem dreapta D(d, d'), situatA in planul bisector 11` 1 , ale eke' 1. go' \ ,r, ■ 1 prol)lcinclor este tle Cele 111Ill
11(11k:A ()I'l,
proiectii d $i d', pe planele de proiectie V $i H, sunt simetrice fatA de axa Ox. Determinam ■ il ■ ti ale ;icestora la pozitii partictilare,
1.koninctricc
astfel, punctul B(b, b') de intersectie dintre dreapta D $i planul P, care de rapt, este nn ICI ponoci 'dative it elementelor geowelrice din spitlitt 141

pucnt al dreptei A. Prin punctele P„ $i B se poate duce astfel, dreapta A. i-1111, 1,1,,,,, polite dupti dotal
m , 1,1 d. ',Hoc( pc, 1;isiiid pe Inc obiectul proieetat;
2. Se (la planul oarecare P(Ph, Pv) un pucnt B(b, b'), exterior planului ( I ig4 4 /) Ifo,a111.1 nesehinthate planele de proiec(ic.
Se core sA se ducA din punctul B(b, b') o dreaptA A(8, 8') perpendicular?' pe pinnul P. In imonme pot ti conerelizate prin trei nielode practice de Inert':
1,,,, ,( 11•1 pinnclorde proiectie;
Rezolvare. Se apeleazA pentru inceput la un plan perpendicular R(R,, R,). mil
intersecteazA planul P in punctele M(m, m') N(n, n'). Din proiectiile pv1(1111111 I\ t . ,,h, .o,II I dmterti.
respectiv m $i m' se due dreptele 81P„ $i obtinandu-se astfel, punctul Ctc, c' do
intersectie dintre 1 $i planul P. planelor de proiectie

1...I 1 , 1 ,- .4iptine
mentinerea neschimbatA a pozitiei in spatiu a obiectului
unuia sou suceesiv a ambelor plane de proiectie, V $i H. In
1,.,,1iiei
1 ,1,11C lor de proiectie se realizeazA in diedre de referintA, ad id so
1 , 1 , 111. 1.0 I I V. no ruck planul lateral poate Ii considerat ca $i schimbarc a

I, 'dont tk se polite real iza prin inlocuirea oricAruia dintre solo


un plan perpendicular pe planul neschimbat
11 a$ezat in pozitie
„t,in ual teprezentat, pentru a usura rezolvarea problemei. In multe
Linll ,u,Ii plan de proiectie nu duce la rezolvarea problemei, caz in care
de-al doilea plan $i, daca este nevoie, se repeta acest cicht
1. ■ LI ilanbaren aceluias plan de proiectie. DacA schimbarea pozitiei
.1

.1,, I ,. .11 ,, 14,1111 1 I cult $i pentru planul V, aceasta se realizeazA cu ajutorul


.,tilt.

planului vertical de proiectie V, pentru un pane'

Fig. 4.46 i ,,I,,,,i in diod,111 I al sistemului de proiectie H $i V(fig. 5.1). Se cere


4iiio: .,„ ,10,-, planolu, do pi.,,,-, lie vertical V cu on non plan V 1 Planul nou introdus
liotputit41.411m pe L i ana! II ,ii w 111(eisecteazA cu acesta dupA o nouA axa 0,x,. Originca
v,., , I int Al punctul A sAItMfillii tot in diedrul lieu, dach nu se core altfel.
. _ ,,, , . .11, -■ Iil in planul orizontal, in locul untie este proiectia orizontalA a
1 d ,,, ,. ,Ilval V I , sA ilibit originea 0, tot in dreapta lui, in caz eontrar se
I , .. 1, , ,,lharen planului V, rank neschimbate pozitia punctului A din
1, ,,..elacilea cola :II 1/1111C1tIlui $i proiectia a, care este identicA cu nowt
-1. , ■ 11 , 1 ,, i , ■ pll orizontah 11, a plinetului, putem construi noutiproiectie vertiett IA
1 r. .1, , tr

, 1 t. 11111',111.1111 111 '1 , 114111


1Ik l'11. J 11,( 1 1111 hi l l ,- d e to t 1 111k 11111 X it
l' t 111111

I" k "I " 1 )1111 ' 1 ' 11M \


\
- 1. .11111 1 I 11111.1

■ • 1.1, 11141.1 III

0.1
irct r..1s . ,11111 , IC
. 4 . ,I, .4 Ilir 111,1
(V)
- rroirrr iritilt1111 11 , 111111h.11.1.

- /. rr •■ [U)

\ 1014

II I al.
4 Itit 1., , 11,1 .011/.1111.0A

.*= him .1. ■■ 1,111 ■ 1 1.11.1111

04,11 I i" • ilt 111;1.,(1;10

4 pillit

C, OvIlrl t 111401('L

Fig.5.3
III 1 1 1 1 1 '•

I1 I

III III( III,

af ma 11 ,
.1. 1 , 1 ■ ,I,
Fig. 5.1 tom

1,.."1111 1tc,
f . irrr r rflj 111..1 1 ), (V)
_rri ..irrr I Lio (le x
(11)
..,„
...1.1
11 ,,,( 11
.. xi
,.. I,
..1,
X 1 .... . 1,11(11,1cl)
./ 1 .1.111111111 (le
... pull( 1111
1„ 1 .,
a), . a
II,
,I,,•,11 11
Fig.5.4

Fig. 5.2 •
R4 H5
(ierimcfrie devcripm.a

Sdvkdfpvkldfvklgbbgbgbggbgbgb
5.2.2 Schimbarea planului vertical V, pentru un segment de dreaptri
Se considerd planul oarecare Psi se cere schimbarea pozitiei planului vertical de
pi (acetic V, pentru acest plan (fig.5.6). In acest caz se schimbA pozitia planului V, astfel ca
La schimbarea planului de proiectie pentru un segment de dreapta (adica pentru cloud noun axA sA aibA pozitia 0,x 1 . La schimbarea planului vertical de proiectie V, raman
puncte) se ia ca exemplu segmentul de dreaptA AB (ab, a'b') (fig. 5.4), care trebuie trecut din finch imbate planul orizontal de proiectie Hsi planul din spatiu P, respectiv urma Psi cotele
punctelor planului. Astfel urma P, este in acelasi timp si noua urma orizontalA P, a planului.
sistemul (V/H) in sistemul (V 1 /H). Pentru aceasta, schimbAm pozitia planului V, pentru Pentru a determina
punctele A si B, prin care este dat segmentul de dreapth si unim, apoi proiectiile de acelasi
1101111 urmd verticals P' 1 ,
nume ale punctelor. Dupd efectuarea schimbarii se poate observa cd in ambele sisteme
.att necesare cloud puncte
segmentul AB este de pozitie generald. a lc urmei, unul din puncte
In unele cazuri este util ca dreapta oarecare sA fie transformataintr-o dreaptaparaleld
esle P de intersectie
cu unul din planele de proiectie sau perpendiculard pe el. Pentru aceasta se considerd in
dintre P, si axa 0 1x1 , iar al
sistemul (V/H) (fig. 5.5) segmentul de dreapta de pozitie generald AB (ab, a'b') si se cere sa
doi lea este punctul E, de
se determine grafic marimea reald a acestuia. Determinarea marimii reale a segmentului de
Intersectie al celor trei x
dreaptd presupune ca acesta sd se clues in pozitie paraleld cu unul din planele de proiectie.
plane P, V si V,. Proiectia
In acest caz (fig. 5.5), se schimba planul vertical de proiectie V, proiectia orizontald
e. a punctului E, se
rAmane neschimbatd si se pastreazd cotele punctelor. Noua axa de proiectie 0,x, trebuie Wei
determind usor la x
paralela cu proiectia orizontald ab a segmentului AB, constructia realizdndu-se astfel: se ia intcrsectia axelor Ox si
—I 0
axa 0 1 x, conform indicatiei de mai sus; din proiectiile r=a, si bEb, se duc linii de tl „ iar proiectia e' este
ordine fats de noua axa; de la noile puncte ajutatoare a,„, si 1) 1 , se mascara pe liniile de
shoats pe urma P, punctul
ordine respectiv z, A=zA Si z, B=z8 , obtinand astfel noile proiectii verticale a,' si b,'; unind I. fiind singurul punct al
proiectiile a,' cu 1) 1 ' se obtine marimea reald a segmentului AB = unnei P„ care apartine si
V —*V, noii urme P iv. Construind
z=z proiectiile e l si el ' ale
a,x, ab punctului dupA schimbarea Fig. 5.6
pozitiei planului V, si prin
P,,, si e l ' putem duce urma P,„ a planului.

5.2.4 Schimbarea planului orizontal de proiectie pentru un punct

ConsiderAm punctul A(a,a') reprezentat in epurA in figura 5.7 si se cere schimbarea


planului orizontal de proiectie H. Schimbarea planului orizontal de proiectie H se face in asa
fel m eat noua axA sA aibA pozitia 0 1x, (fig.5 .7). In acest caz, rsman neschimbate planul de
proiectie vertical V si punctul din spatiu A(a,a'), deci, raman neschimbate proiectia a', care
este identicA cu noua proiectie a l ' si depArtarea y a punctului. Pentru a determina noua
b
proiectiei orizontald a,, se duce din a,' o linie de ordine la axa 0,x, si pe ea se mascara. in sens
pozitiv, departarea y a punctului A(a,a'). Se obtine astfel, noua proiectie prizontalA a l . Punctu I
A(a,a') s-a aflat in diedrul I, iar dupa schimbarea planului de proiectie orizontal H, a ramas
tot in diedrul I.
SA considerAm acelasi caz, insA cu originea axei 0 1 situata. la extremetitatea opusa
(fig. 5.8). Modul de rezolvare este acelasi ca si in cazul precedent, insA sensul pozitiv al
,frptirtdrii se mascara de aceeasi parte a axei 0 1x, cu proiectia a l ', deci punctul se gAseste in
Iiodrul II.
Fig.5.5
Chromdtria descrlDflvd _86 87 I worm II 1. .1...wripliA

poi itic generals en planul vertical dc proiectie este necesara schimbarea planului orizontal
dc proiectie H. in acest sens, pentru atlarea unghiului r3 pe care-I face dreapta AB(ah, a • b'
( lig. 5. I 0), data in sistemul (V/H), cu plaint] vertical de proiectie V, trebuie adusa dreapta AB
in pozi tie orizontala, trecand de la sistemul (V/H) la sistemul (V/H,), unde H, se is paralel cu
All,

a --6 a
Fig. 5.7 Fig. 5.8

b' =b

a'

x A

Fig.5.9 Fig. 5.10

5.2.6 Schimbarea pozitiei planului orizontal H, pentru un plan


5.2.5 Schimbarea pozitiei planului de proiectie orizontal H fata de o dreapta
Considerand planul orizontal Hsi planul oarecare P, conform figurii 5.11, schimbam
pozitia planului H astfel incat noua axa sa fie 0 1x1 . Prin schimbarea pozitiei planului H,
rAman neschimbate pozitia planelor V si Psi implicit pozitia urmei P,, si a departarilor y ale
Se considera. dreapta AB(ab,a'b'), pentru care se schimba pozitia planului orizontal
tut uror punctelor planului. In acest caz, urma P. este identica cu urma P 1 , , urmand sa
H in H,, astfel ca planul H 1 este perpendicular pe planul vertical V, iar la intersectia dintre dclerminam urma P, h . Pentru trasarea urmei P ih , trebuie gasite doua puncte ale acesteia:
cele dour plane, H 1 si V se obtine axa 0 1x1 (fig. 5.9). Pentru schimbarea planului orizontal .1 ,d ICI, primul punct este la intersectia dintre P 1, si axa 0 1 x, si este notat cu P,„, iar al doilea
pentru o dreapta este sufficient sa schimbam pozitia planului pentru punctele A si B, prin care
este punctul de intersectie dintre cele trei plane P, Hsi H, si este notat cu N. Proiectia n' a lui
a fost data dreapta. Pentru aflarea msrimv adevarate a unghiului pe care-1 face o dreapta de
N, se gaseste la intersectia axelor Ox si 0,x,, iar proieetia n, este situata pe urma P I,. Punctul
., vurrrJr •h'sv/'irlil'a
KK
cloortnttrie descr

in contmuarr, conhu nun pi oieetiilc n', si n, ale punetului N, iar prin si n, &teem
N este singuruI pullet al urmei P„, care apartinc si no ii Inv „ no' P,„ a planului. AcetistA construclie se reduce practic Ia intcrsectia unui plan oarecare Cu
tin plan de capAt R I I (lig. 5.12).
Urma P ramane nemodificata, jar PvE
, Noua urnia orizontala a planului este
dreapta HV de intersectie dintre planele Psi H, si care are proiectia h' v' i , situatit pe axa
),x,. in concluzie, orice punct de pe dreapta HV, spre exemplu punctul N, ne poate da
itnpreunA cu punctul P, % urma Pm a planului.
,

5.2.7 intrebari probleme privind schimbarea planelor de proiectie

5.2.7.1 Probleme rezolvate

1. Se da dreapta AB(ab, a'b'), iar din punctul C(c,c') exterior dreptei , sa se ducA o
perpendiculara pe aceasta dreapta (fig. 5.13).

Rezolvare. Dreapta AB trebuie adusa in pozitie paralela cu unul din planele de


proiectie apoi, conform teoremei proiectiei unghiului drept, se poate duce perpendiculara
ecrutA. In acest sens, se schimba planul de proiectie orizontal H si se trece Ia sistemul (V/H,),
astfel dreapta AB se transforms intr-o orizontala. Din punctul c, se duce perpendiculara pe

Fig. 5.11

Fig. 5.13
Fig. 5.12.
90 91 1 I volnetrle desil

obtinandu-se punctul k,. Apoi din punctul k„ se duce o lune de tndmc pc ixit 0 1 x ,, din 3. SA se (Intel innic pe cule grafiell distanta de Ia punctul A(a,a') la planul 1<, plc% 11
sistemul (V/H,), care intalneste proiectia verticalli in punctul k k,', din care se
si proiectiilo acestoi dimanie in sistemul initial (V/H), (lig. 5.15).
duce an linic de ordine Ia axa Ox, din sistemul (V/H), punctul k, iar din acesta
se poate construi proiectia orizontall a perpendicularei duse din C pc dreupta AB. ExistA in Rezolvare. Distanta de la un punct Ia un plan proiectant, apare in marline realA pe
acest fel posibilitatea de a trasa perpendiculara CK(ck, c'k') la dreapta AB(ab, a'b'). planul de proiectie fata de care planul este proiectant si proiectiile ei fac unghiuri de 90° en
urmele de acelasi nume ale planului. Astfel, pentru rezolvarea acestei probleme, se transformA
2. Prin schimbarea planului de proiectie, ss se dues planul R de pozitie generals, in planul R in plan proiectant fat% de un nou plan vertical V 1 , adicti se repetA situatia de Ia
pozite de plan proiectant fat% de noul plan vertical de proiectie V, (fig. 5.14). problema precedentA. In continuare, se traseazA proiectiile punctului A(a,a') in sistemul (V/H)
yi noul sistem (V 1 /H). Din punctul a 1 ', noua proiectie a punctului A fatA de sistemul (V,/H), se
duce perpendiculara pe noua urma verticalA 12, 1 , obtinandu-se punctul b,', respectiv proiectia
Rezolvare. Schimbarea planului vertical de proiectie presupune, ca noul plan V, sä fie cclei de-a doua extremitate a distantei, de la punctul A(a,a') Ia planul R. Segementul a lib i '
perpendicular pe urma orizontale R„ a planului, deci 0 1x1 .1Rh . Intersectia urmei orizontale R„ reprezintA chiar mArimea reala a distantei de la punctul A(a.a') la planul R, adica AB = a,'b,'.
cu noua axa de proiectie 0 1x1 , determina punctul R d , pe unde va trece noua urmlverticala Pentru determinarea proiectiilor acestei distante in sistemul (V/H) se ;;tie ca, distanta se
Pentni a determina directia acestei not urme verticale, este suficient sa se ia un punct oarecare inasoarA pe perpendiculara la plan, iar aceastA perpendicular% are proiectiile perpendiculare pe
at planului R, in sistemul initial (V/H) sAducem proiectiile acestui punctsi pe planul vertical urmele de acelasi nume ale planului. In acest sens, ducand linie de ordine din b 1 ' fata de axa
V,. In acest sens se ia punctul M(m,m') de pe urma verticals, a carui noua proiectie verticals O, xl , la intersectia cu perpendiculara dusa din aEa, la R h , se obtine proiectia
este m1 '. Unind pe Rx , cu m,' se traseaza urma verticals in sistemul (V 1/H), fatA de care orizontala Apoi, linia de ordine dusA din acest punct fata de axa Ox, la intersectia cu
planul R este perpendicular pe planul vertical V 1 . In acest mod a fost determinat si unghiul a, perpendiculara dusa din a' dA proiectia b'.IIn acest caz find posibile trasarea proiectiilor
pe care planul R it face cu planul orizontal de proiectie H. distantei AB(ab,a'b').

Fig. 5.14
Fig. 5.15
I ieoniell le Ile,vcrIpl10 92

situatia pripetidic huh pF flc to I 11 lit 041 41414


4. Se dA un plan oarecare Psi se cere sA se determine 11111111 Hiltonliti11 l' ih . In Min 01 ),x, IVIVell(11C11111111
:11; 111111'. Po Ilnin do otilltio la dill*C11111)101e( (WI
schimbarii planului orizontal de proiectie H, (fig.5.16). proiectiile a2 yi b, suprapinw. Ile undo 111011111111 SIII) 11X11 ( )2x,
diSlalltil )AI
roit11111 (I dreapta A B (a2 132 , ii,b2 (th(incin
1 2 ') este o vert ten hi.
Rezolvare. Prin schimbarea planului orizontal de proiectie H, cu planul H I , urma
verticals Pentru a determina noua urma orizontala P, h , sunt necesare &ma puncte. 6. SA se determine adevArata fortnii si mArime a triunghiului ABC(abc, s'b'c'), (fig.
Primul punct se obtine la intersec(ia dintre P,, si axa 0 1 x, si se noteaza cu P. Pentru a obtine
eel de-al doilea punct luam, arbitrar, pe axa 0,x,, proiectia m', a unui punct M, al dreptei de
Rezolvare.
intersectie dintre planele P si H 1 , iar cu ajutorul dreptei orizontale D a planului P, obtinem Pentru a reduce numarul schimbarilor de plane, aducem triunghiul parallel
proiectia m. Construim in continuare cti nu plan de proiectie si luam in planul triunghiului dreapta de nivel BD, pe care o
proiectiile m' =m 1 ' si m,, ale punctului M, iar prin m 1 si P„ ducem urma P 11, a planului P. transformAm, prin schimbarea planului vertical de proiectie V, in dreaptA de capat B
I D,.
I )eoarece planul triunghiului are dreapta B,D,, perpendiculard pe planul vertical de proiectie

zE
0 1 x,1 P, Plh

o,
x

m'
I-

Fig. 5.16

5. Se cid dreapta oarecare AB(ab, a'b') si se cere transformarea ei intr-o dreapta


verticalA (fig. 5.17).

Rezolvare. Pentru rezolvarea problemei, primul pas constA in schimbarea planului


vertical de proiectie V, care devine V 1 , astfel ca dreapta AB sa devina dreapta frontalA A 1 13 1 .
Schimbam apoi, planul orizontal de proiectie H, care devine H 2 , astfel ca dreapta sä devina
Fig. 5.17
94
95 dv.ri !Ea_
( icornrirur (1a,wrip(Iya
7. SA se reprezinte a dreapta de pozitie generala, prin schimbarea plalICI01 du ploiecpe,
in pozitie perpendicularA pc unul din planele de proiectie.
oicutia verticalA tt,'b,'c,' a .
V, rezulta ca triunghiul ABC este perpendicular pe planul V, au
triunghiului este deformata dupe o dreapta. In continuare, sehimhnm planul orizontal de Rezolvare. Fie dreapta de pozitie generala AB(ab, a'b'), reprezentatA in epura in figura
vu Ii paralcIA cu
proiectie H, aducandu-1 paralel cu planul triunghiului, astfel ca axa 0,x 2 S 19. care prin schimbarea planelor de proiectie sa fie adusa in pozitie perpendiculars pe un
2b2c2 ne da adevarata forma $i marime a
a2'b2'c 2 '. Noua proiectie orizontala a triunghiului a non plan vertical de proiectie. Pentru aceasta, dreapta AB(ab, a'b') trebuie adusa in pozitie
triunghiului ABC(abc, a'b'c'). orizontala, sens in care, schimbAm mai intai planul orizontal H, cu planul orizontal 14,. Noua
axil 0,x, se is paralelA cu proiectia verticals a'b' a dreptei AB(ab, a'b'). La reprezentarea
proiectiei orizontale pe planul H 1, se va avea in vedere ca depArtArile din sistemul (V/H) se
pAstreaza in noul sistem (V/H,) si ca departarea punctului B este negativA. Prin aceastA
reprezentare dreapta AB(ab, a'b') a fost adusa in pozitie orizontalA.

Fig. 5.19

Pentru a doua schimbare de plan se va lua in locul planului V, un nou plan V,


perpendicular
pc dreapta AB(ab, a'b'), adicA noua axa 0 2x2 1 aib i . Ducand linia de ordine fatA de 0 2x2 din
pr oiectiile a, -= a2 si=b2 si mdsurand din punctul ajutAtor a 2x2 = b2,a rota z, din al doilea sistem
t, z2 ) se obtine astfel proiectia pe planul V, a dreptei AB in a 2' = b2' adicA un punet. Prin
ne este schimbari, dreapta AB(ab, a'b') in sistemul 0 2x2 este o dreaptA de capat, perpendicularA
pc, !Annul de proiectie V,.
Fig. 5.18
, mi . ,' i Jr rril, n .1 96

5.2.7.2 Probleme propuse pentro rezolvare


P„
1. SA se determine mArimea real; a dreptei AB(ab, a'b') (fig. 5.20).

2. SA se determine unghiul p pe care dreapta CD(cd, c'd') it face cu planul vertical de


proiectie V (fig. 5.21).
10 x
3. SA se determine marimea reala a unghiului diedru a, format de planul P cu planul
orizontal de proiec(ie H (fig. 5.22). \
\\
4. SA se determine distanta dintre planele paralele Psi Q, date prin urme (fig. 5.23). \
5. SA se transforme planul oarecare P intr-un plan fronto-orizontal (fig. 5.24).
Ph Qh
Ph
Fig. 5.23
a' Fig. 5.24
6. SA se determine distanta
dintre planul oarecare Psi dreapta
AB(ab, a'b')11 P (fig. 5.25).
(V)
(H) 7. SA se determine unghiurile a
3 pe le face un plan oarecare Q, dat
a ri in urme, cu planele de proiectie Hsi
V (fig. 5.26).

Fig. 5.20
Fig. 5.21

V Fig. 5.25

Q„_

Ph

Fig. 5.22
Fig. 5.26
(ieornetrip ilescriptiva 98 91)
qteftlr.

5.2.7.3 intrebitri recapitulative privind schinibarea planelar de proiectie


V
1. Cc pozitie ocupa noul plan de proiectie in raport cu planele de baza V si H: a) cand
se schimba planul orizontal H? B) cand se schimba planul vertical V?

2. Ce pozitie este necesara sa se dea noului plan de proiectie pentru ca o dreapta de


pozitie generals sa se proiecteze in marime reala?

3. In ce caz se poate determina marimea reala a unui triunghi printr-o singui


schimbare de plan de proiectie?

4. in cc caz se poate proiecta o dreapta intr-un punct print•-o singura schimbare de plan
de proiectie?

5. Cate schimbari de plane de proiectie stint necesare pentru a aduce o dreapta de


pozitie generals ineat sa se proiecteze intr-un punct?
6. Cum trebuie asezate noile plane de proiectie astfel incat fi.gurile plane sa se
proiecteze in linie dreapta?

7. In ce caz se poate proiecta in marime reala, duns o schimbare de plan de proiectie,


unghiul plan a unui diedru oarecare?
Fig. 5.27
5.3 Rotatia
8'
Rotatia este metoda prin care se pot modifica pozitiile elementelor geometrice din de punct in timpul rotatiei se afla intr-un 11,, a'
spatiu, pentru a fi aduse in pozitii particulare fats de planele de proiectie, iar planele de plan de nivel H,, perpendicular pe axa de
proiectie rrunan nemodificate, In general rotatia se realizeaza in jurul unei drepte rotatie, rotatia find cunoscuta si sub
perpendiculare pe un plan de proiectie, numita si axa de rotatie, care poate fi o dreapta vertical& numele de rotalie de nivel.
sau de capat. Daca axa de rotatie este o dreapta oarecare din spatiu, aceasta se aduce intr-o Deoarece, rotatiapunctului in jurul A H
pozitie particulars prin schimbari succesive de plane. nxci perpendiculare pe planul de proiectie
Punctele aflate in rotatie, se rotesc in jurul axei de rotatie in plane perpendiculare pe ve face intr-un plan de nivel, proiectiile
aceasta si descriu cereuri cu centrele la intersectia dintre axa de rotatie si planul in care se orizontale a arcului descris de punct si a
rotesc, iar raza este egala cu distanta dintre punctul rotit la axa de rotatie. Punctele aflate pe axa iinghiului de rotatie, se realizeaza manme
de rotatie au raza egala cu zero, deci punctele coincid cu centrele de rotatie. 0
cella. In acest suns, pe planul orizontal de
Penult rotirea unui punct sunt necesare urmatoarele elemente: axa de rotatie raza de pr oiectie H, traiectoria punctului rotit cu 8
rotatie si centrul de rotatie. Raza de rotatie este data de perpendiculara dusa din punct la axa iinghiul a, este un arc de cerc, iar in
de rotatie, iar piciorul perpndicularei este centrul de rotatie. proiectie verticals, proiectia punctului se
le p I aseaza pe urma verticals a planului dee
5.3.1 Rotatia punctului in jurul unei axe perpendiculare pe until dintre pianele nivel H,, pe care se gaseste arcul de cerc
de proiectie descris de punct, cu centrul de rotatie in
punctul C(c, c'). In dreapta si stanga
Fie punctul A(a, a'), dat in reprezentare axonometrica (fig. 5.27) in sistemul (V/H) sit el it mini de rotatie C(c, c') sunt proiectate
axa de rotatie 8'), perpendiculara pe planul orizontal de proiectie H. Se cere sa rotim e t t cm itAtile arcului de cerc de unghi a, is Fig. 5.28
punctul A(a, a') in sensul acelor de caesornic cu un unghiur oarecare a. Raza de rotatie este de,tante egale cu raza R. Pozitia initiala a
data de perpendiculara AC (aa', cc') dusa din punct la axa de rotatie iar cercul descris punctului A(a, a') si cea de-a doua A ,(a i , a,'), dau in epura (fig. 5.28), in proiectie orizontala
Gdottactrie de.s•ripliva 100 I ;0, ultel•it' deVerlrIll

reprezentarea in mArime a devAratA a arcului de cerc, a razei aecstuta yin unglindui de rotatie
a, jar in proiectie verticald, proiectiiel a' si a l ' se gAsesc pe urma verticalA a planului de nivel 5.3.3 Rotatia dretptei in jurul
I I,. unuel axe verticale
5.3.2 Rotatia punctului in jurul unei axe de capat Rotalia dreptei, se reduce practic
In rotatia a doua puncte (care de fapt
Se considers reprezengtarea axonometried a punctului A(a, a') EDI (diedrul 1) si A(6, detennind pozitia unei drepte) si apoi la
) i. V - axa de rotalie de capdt (fig. 5.29). La rota tia punctului A cu unghiul a, raza de rotatie unirea proiectiilor de acelasi fel ale
este perpendiculara AC(ac, a'c'), dusa din punctul A(a, a') la axa 0(45,6'), iar piciorul punctelor.
perpendicularei, punctul C(c, c'), este centrul de rotatie. Deoarece, rotatia punctului se face in Fie dreapta AB(ab, a'b'),
jurul unei axe de capat, iar rniscarea punctului descrie un plan de front, arcul de cerc dupa care r cprezentata in epura in figura 5.31, care
se miscA punctul, precum si unghiul de rota -tie a se proiecteaza pe planul vertical in marime It (Thule rotita in jurul axei verticale
A(8,8') Cu unghi oarecare a. Rotind
dreapta AB in sens antiorar cu unghiul a,
punctul A ajunge in punctul A,, iar B in
11,, iar proiectiile for pe planul orizontal H 8
mutt a respectiv a, si b respectiv b,, iar pe
planul vertical V suet a' respectiv a,' 5i b' Fig. 5.30
V, respectiv b

5.3.4 Rotatia dreptei concurente cu


%II (le rotatie

Al Fie dreapta AB(ab, a'b') si axa de


11 antic A(F), S')_1.H §i concurenta cu dreapta
Alt in punctul B(b, b'), (fig. 6.32). Rotind
III ea pta AB(ab, a' b ') in sens trigonometric cu
unghiul a, punctele A si B se rotesc cu
Neel* unghi a si ajung in pozitiile A, si B1 .
Punctul ce concurenta B(b, b') situat pe axa
do rotatie A(8, 8') nu-si modified pozitia, in
limpul rotatiei, astfel ca B(b, b')
1,,')

5.3.5 Rotatia dreptei prin metoda


plei purtAtoare
Fig. 5.29
Fie dreapta AB(ab, a'b') si axa de
1 1 1111tie A(8, 8 ' ) L H (fig. 5.33). Se cere, sa
adevAratd. Din acest motiv, aceasta rotatie este cunsocutd si sub denumirea de rotatie de front. ' , tint dreapta AB prin metoda dreptei Fig.5.3 1
Proiectia orizontala a traiectoriei de rotatie a punctului A(a, a') este paralela cu axa. Ox si se
latoare.
suprapune peste urma orizontald V,„ a planului de :front V I . La reprezentarea in epura (fig.
5.30), traiectoria proiectiei verticale a punctului este un arc de cerc care se roteste cu unghiul Dreaptapurtatoare este perpendiculara comuna dintre dreapta data si axa de rotalie.
Deoarece A(8, 8')1 H, rezultd ca dreapata purtatoare MN(mn, m'n') este o dreapta
a, iar traiectoria proiectiei orizontale este perpendiculara pe axa de rotatie de capat 0(5, 8'), de nivel si conform teoremei unghiului drept, in proiectie orizontala mn J_ ab. Dupd rotatia
paraleld cu axa Ox si identica cu urma orizontala V,,, a planului de front V,.
di optci purtAtoare in sensul acelor de ceasornic cu unghiul a, noua pozitie orizontala a acesteia
wile 111,n, a l b,. Rotind dreapta AB cu unghiul a, in acelasi sens cu dreapta purtatoare si stiind
iro m etrit. ief deS•riplir4
111.11 a (friar' AIt dupA rotatie. Proieeti le
eA na n,a, si nh - n,h,, reztiltA proiectia orizotitalAI
verticale a,' si h,' se obtin la intersectia liniilor de ordine duse din a, si b, si cele duse din 5.3.6 Rotatla plan u lul
'b,' a dreptei AB.
punctele a' si b', determinand astfel, proiectia verticals a l
A roti un plan inseamna a roti elementele care-I determine, adicA douA drepte parale le
sau concurente, trei puncte necoliniare, respectiv o dreapt6 si un punct exterior dreptei.
Fie planul oarecare P, dat prin urmele P h si si axa dxe rotatie A(8, 8'),
perpendicularA pe planul Hsi cuprunsA in planul vertical de proiectie V (fig. 5.34) si se cere
sA rotim planul P(Ph, Pv) in sens trigonometric cu unghiul oarecare cc.
DacA urma verticals P„ si axa de rotatie A =48', sunt concurente intr-un punct oarecare
A(a, a'), atunci punctul de concurentA este identic cu punctul de rotatie (propriul salt rotit),
indiferent de pozitia in care va fi adus planul. Astfel, pentru a roti planul cu un unghi oarecare
a, este suficient ss rotim cu acest unghi o dreapta a planului. In cazul de fats, cel mai indicat
este sa rotim cu unghiul 1x , urma orizontalA Ph a planului.
Utilizand metoda dreptei purtatoare (perpendiculara comunA dintre axa de rotatie si
urma orizontala Ph), prin rotirea urmei orizontale P h cu unghiul et, aceasta ajunge in pozitia P, h,
intresctand axa Ox in punctul P 1(. intrucat acest punct apartine si urmei verticale a planului,
unindu-I cu punctul de intresectie A a a', se obtin noua urma verticals P iv, a planului rotit.
Deoarece, and planul este dat prin urme, axa de rotatie nu poate fi luatA intodeauna
intr-unul din planele de proiectie, vom trata incontinuare o problemA cu un caracter mai mare
de generalizare.
Astfel, fie planul Q, dat prin urmele Q,, si si axa de rotatie A(8, 8') perpendiculara
pe planul orizontal de proiectie H (fig. 5.35) si se cere sA rotim planul Q(Q h, Q„) in sens
Fig. 5.32 trigonometric cu unghiul oarecare
Pentru a rezolva aceastA problemA, rotim prin metoda dreptei purtAtoare, urma
orizontalA Qh §i o orizontalA D(d, d') a planului Q(Q h, Q,), care, pentru simplificarea
constructiei, o considerAm concurente cu axa A(8,8') in punctul E(e, e'). Astfel, rotind urma
orizontalA Qh cu unghiul 1x aceasta ajunge in pozitia P, h, intersectand axa Ox in punctul P,, 1 .
,

Nan' a trasa urma verticalA a planului Q„, trebuie sA determinAm douA puncte ale ei. Unul
dintre puncte este P I x, iar cel de-al doilea se determind prin rotirea orizontalei D(d, d') panA
in pozitia D I (d„ care este tot o orizontalA, a planului rotit.
Punctul E(e, e') de intersectie a orizontalei D(d, d') cu axa de rotatie A(8, 8'), find,
dcci, pe axa de rotatie, rezultA eFE- e l si e' a e l'. Prin urmare, dui:4 rotatie, proiectia d, trece prin
r, 4i este paralela cu urma Qih, iar proiectia d,' trece prin e l ' si este paralelA cu axa Ox,
suprapunandu-se peste proiectia vertical/ d', respectiv,punctul m ajunge in pozitia m l . Astfel,
prin punctele 131„ si m,' se traseaza urma verticalA Q, , a planului rotit.

5.3.7 Probleme §i intrebari privind metoda rotatiei

5.3.7.1 Probleme rezolvate

1. SA se determine marimea adevAratA a triunghiului ABC(abc, a'b'c') (fig. 5.36).

Rezolvare. Se poate observa cA, planul triunghiului este un plan proiectant fall de
lrinnul H, asa ca pentru rezolvarea problemei find necesara o rotatie de nivel in jurul axei de
I illaile,( 1)1161 (!), 6'), concurenta cu triunghiul ABC in punctul C(c, c')
III. perpendiculatt pe planul
Fig. 5.33
104 105 ieemetrte descriptivel
Geometrie desert ava

Ph

Fig. 5.34

Fig. 5.36

§i proiectie H. Astfel, planul triunghiului trebuie adus paralel cu planul vertical V,


deci noua proiectie orizontalA a lui trebuie sa fie paralela cu axa Ox, rezultand in acest caz
unghiul de rotatie. Stiind cA, punctul C(c, c') a C (c ,c 1 1), iar punctele A(a, a') si B(b, b') dupA
rotatie ajung in A,(a,, a t ') si respectiv unind noile puncte cu linie intrerupta, rezultA in proiectie
verticalA adevArata mArime a triunghiului A,B IC I = ai'bi'c il.

2. SA se afle unghiul a pe care triunghiul de pozitie generala ABC(abc, a'b'c') it face


cu planul vertical de proiectie V (fig. 5.37).

Rezolvare. Pentru rezolvarea problemei, triunghiul trebuie adus in pozitie de plan


la iectant, fata de planul orizon tal de proiectie H, executandu-se o rotatie de front. Fie axa de
olatie A(8, 8') concurentA cu triunghiul in punctul A(a, a') si perpendiculath pe planul vertical
V Pentru a determina unghiul a cu care trebuie rotite punctele B $i C se foloseste frontala F(f,
I' I a triunghiului, dusa prin punctul A(a, a'). Frontala F(f, f ), adusA in pozitie verticalA,
determina unghiul de rotatie a, unghi cu care se rotesc varfurile B si C, obtindu-se noua
pozitie a triunghiului A,B,C,(a,b ic„ trasatA cu linie intreuptA. Proiectia orizontala a
Ii ninghiului A IB,C, find complet deformath, adica in linie dreaptA, formeaza cu axa Ox
unghiul p, unghi pe care-I face planul triunghiului cu planul vertical V.

Fig. 5.35
( ( 1C.SC ripli V a I07 „ I metric th.scriptiva

Peonu ti col Ile n1114,110,1 punct, consider/1m dreapla de nivel 1)(d, (naplamiltii,
pc care o rotim impictitin cu p6uwl P ,
care devine, in urma rotirii, dream(' de capat, I),, (mile
(1, t Ox, iar d,' se proicelentli pc planul vertical complet defonnat, intr
- un pullet.

Fig. 5.38

Fig. 5.37
3. SA se determine unghiul a pe care planul P, dat prin urmele P h §i 13, it face cu planul H (fig.
5.38).

Rezolvare. Pentru rezolvarea problemei, se execute o rotatie de nivel in jurul axei 0(8,
8'), perpendicularA pe planul H, cuprinsA in planul vertical V. ObservAm cA, punctul A(a, a')
de intersectie dintre urma verticalA P, si axa de rotatie A(S, 8'), este identic cu punctul de
rotire a planului P(Ph, Py), sens in care se roteste urma orizontala Ph, panA ajunge 'intr-una
dintre cele douA pozitii posibile. Folosind metoda dreptei purtatoare, urma orizontalA ajunge
in noua pozitie,13 1,,, care intersecteaza axa Ox in punctul P 1 Unind acest punct,
cu punctul A(a, a') de rotire a planului P, se obtine noua urma verticals P 1,„ iar unghiul pe care-
! face aceasta urma cu axa Ox este unghiul care-1 face planul P(P h, Py) cu planul H.

4. Se dA planul oarecare P(P h, si se cere, trasformarea acestuia intr-un plan de capat


(fig. 5.39).

Rezolvare. Consideram axa de rotatie A(8, 8') .LH si rotim planul P(P h, prin
metoda dreptei purtAtoare, panA in pozitia P, h, unde 13 11, L Ox. Pentru a trasa noua urmh
verticals P ly, pe Tangs punctul P 1„ = Pih nOX , mai avem nevoie de incA un punct.
Fig. 5.39
( nester' 1t1 OH 1 09 le deseripti

('el de-al doilea punct v,', se Wiseste la interseetia dreptei de capdt D i (d,, (1 1 ') cu pi oteetia Rezo/vwv inohlemei sunt nocesare doll& rotaiii, prima I II 1111111 aim
verticald d,' a drepetei nivel D(d, d'). Trasam urma verticald P 1 , a planului rotit, intro punctele. axe verticals, tar n (limn ni im 111 inlet axe de capat. in acest suns, pentru prima mimic, halm axa
P,„ si v 1 '. Planul P(P, h, P 1 ,) este un plan de capat, deoarece urma orizontald P,„1. Ox, iar urma verticald de rotatie A( 8, ) in planul vertical V, si rotim planul oarecare P(P h,
pfind ajunge
vertical& P 1 , este inclinata fata de axa Ox cu unhgiul a, determinand adevdrata mdrime a in pozitia planului de eaptit P l (P ih, P 1 ,), unde P151 Ox, iar urma verticald P ly trece prin punctele
unghiului diedru format intre planul P(P h , si planul orizontal de proiectie H. P ix si n a n, de interseclie dintre axa de rotatie A si urma verticald P,. incontinuare, rotim
planul de capAt P,(P 1h, P h) in jurul axei de capdt F(y, y'), pand ajunge in pozitia planului de
5. Se a planul oarecare P(Ph , P„) si se cere sd determindm adevarata mdrime a nivel P2(P2h , P„), unde urma P 2h Ox. Deoarece planul P2(P2h, P2v) este perpendicular pe
unghiului diedru, format de planul P cu planul vertical de proiectie V (fig. 5.40). planul vertical V si paralel cu planul orizontal H, rezultd ca acesta, este un plan de nivel.

Rezolvare. Consideram axa de rotatie A(8, 8') 1 V, in jurul careia rotim planul
oarecare P(Ph, pand ajunge perpendicular pe planul vertical V, obtinandu-se noua urma
verticald Dupd cum se poate observa, P„' 1 Ox = P,x, iar noua urma orizontald P ll, trece
prin punctele P,„ si a = al , care este proiectia punctului A(a, a'), de intersectie dintre urma Ph
Cu axa A.
Unghiul a, format de urma verticald P15 a planului P Piv) cu axa Ox, reprezinta
adevarata marime a unghiului diedru, format de planul oarecare P(P h, P„) cu planul vertical de
proiectie V.

Fig. 6.41

7. Se dd dreapta oarecare AB(ab, a'b'), si se cere transformarea ei in dreapta de capat


( lig. 5.42).

Rezolvare. Transformarea dreptei oarecare AB(ab, a'b') in dreapta de cap & . necesita
(loud rotatii consecutive, prima rotatie se realizeazd in jurul unei axe de canal, iar a doua in jurul
unei axe verticale. In primul caz, rotim dreapa AB in jurul axei de capat F(y, 'y') cu unghiul
a, transforrnand-o in dreapta orizontald A,B 1 (a,,b 1 , ai 'b,'), unde a i 'b,' Ox. Se considerd apoi,
Fig. 5.40
axa de rotatie verticald 6(8, 8') si se roteste dreapa A,B 1 (ai bi , al 'bi ') cu unghiul 13,
transforrndrid-o in dreapa de capat A 2B2(a2b2, a2'b2 '), unde proiectia orizontald. a 2b2 J_ Ox, iar
6. Se dd planul oarecare P(P h, si se cere transformarea acestuia prin rotatie intr-un
proiectia verticald este complet deformatd, intr-un punct, respectiv a 2' E b2.
plan de nivel (fig. 5.41).
8. Sd se determine distanta dintre cloud plane paralele P(P h, P,) si Q(Qh
, Q,), date prin
;e0Illefrit
Geometric descriptiv:i

N=n'
' (V) P ' -= a b' M C= "1 1 P ix
(H)
I Pk
0
(V)
(H)
a

P lh

Fig. 5.43

5.3.7.2 Probleme propose pentru rezolvare

1. Sh se determine unghiul dintre dreapta AB(ab, a'b') si planul H (fig. 5.44).

2. SA se determine distanta dintre dreptele AB(ab, a'b') si CD(cd, c'd') (fig.5.45).

3. Sd se transforme prin rotatie,


Fig. 5.42 planul de pozitie generald P(Ph, Pv) intr-un plan proiectant fats de planul H (fig. 5.46).

urme in figura 5.43. 4. Sh se determine distanta dintre planele paralele Psi Q (fig. 5.47).
Distanla dintre doua plane apare in marime real atunci and planele sunt
Rezolvare.
proiectante. In cazul de fats, pentru a aduce cele doud plane in pozitie de plane proiectante, se
de nivel). 5. S'a se roteasch. dreptele AB(ab, a'b') si CD(cd, c'd'), concurente pe axa A(8, 8') in
pot utiliza oricare dintre cele cloud rotatii (de front sau , 8'), cup rinsa in plannul orizontal punctul M(m, m'), in jurul axei A, in acelasi sens, cu unghiurile egale, pang cand proiectiile lor
Fie, de exemplu, rotalia de front in jurul axei A(8 verticale vor fi identice (fig. 5.48).
de proiectie H, care intersecteaza urmele orizontale Ph si Qh in punctele A(a, a') .= respectiv B(b,
- m'si N .. n' cu urmele
b'). Folosind metoda dreptei purtAtoare, punctele de concurentd M E: n, 7. :-." Q. Prin 6. SA se transforme dreapta oarecare AB(ab, a'b') (fig. 5,49), intr-o dreapta de capat.
---- m, ---, m,' .--1, Pix §i respectiv N, r-- = 111' de rotatie,
verticale P y si Q„„ ajungprin rotatie in M, . 1 „, perp endiculare pe raz a
punctele rotite se traseazd noile urme verticale P,,, -)N, si Q cu punctele A F-= a si reespectiv B a b,
,
adica axa Ox. Unind apoi, punctele Pi. E M, si Q,„ .dintre cele doud plane P si Q fata de planul 7. SA se aduch prin rotatie punctul M(m, m'), din diedrul I, in planul oarecare dal prig
Distanta d
rezulta noile urme orizontale P I, si Qm• Plh si Qlh• urme (fig. 5.50).
H se mdsoard pe perpendiculara comuna dintre noile urine orizontale
I 0101'1 C de \ Cl'ir/11'11
Geometric ikscriptivil

b.' '

I 0

AE

P in
b1 8

IY
Fig. 5.43

5.3.7.2 Probleme propuse pentru rezolvare

1. Sa se determine unghiul dintre dreapta AB(ab, a'b') si planul H (fig. 5.44).

2. Sa se determine distanta dintre dreptele AB(ab, a'b') si CD(cd, c'd') (fig.5.45).

3. Sa se transforme prin rotatie,


Fig. 5.42 planul de pozitie generals P(Ph, Pv) intr-un plan proiectant fats de planul H (fig. 5.46).

urine in figura 5.43. 4. Sa se determine distanta dintre planele paralele Psi Q (fig. 5.47).
Distanta dintre data plane apare in marime reala atunci cand planele sunt
Rezolvare. fats.,pentru a aduce cele doua plane in pozitie de plane proiectante, se
proiectante. In cazul de fat 5. Sa se roteasca dreptele AB(ab, a'b') si CD(cd, c'd'), concurente pe axa 8') in
pot utilize oricare dintre cele doua rotatii (de front sau de nivel).
8' ), cuprinsa in plannul orizontal punctul M(m, m'), in jurul axei 4,, in acelasi sens, cu unghiurile egale, pana cand proiectiile for
Fie, de exernplu, rotatia de front in jurul axei vcrticale vor fi identice (fig. 5,48).
de proiectie H, care intersecteaza urmele orizontale Ph si Qh in punctele A(a, a') respectiv B(b,
N n' cu u rme le
b'). Folosind metoda dreptei purtatoare, punctele de concurenta MN n, = n,', =Q,. Prin
1 a m i P ix si respectiv 6. Sä se transforme dreapta oarecare AB(ab, a'h') (fig. 5.49), intr-o dreapta de capat.
verticaleP, ajung prin rotatie in M i Q, perpendiculare pe raze de rotatie,
punctele route se traseaza noile urme verticale P„ s I cu punctele A = a si reespetiv c B = b,
a M1 §i =N
fa
adica axa Ox. Unind apoi, punctele P d dintre cele doua plane P si Q ta de planul 7. Sa se aduca prin rotatie punctul M(m, m'), din diedrul I, in planul oarecare dat prin
rezulta noile urine orizontale P„ si Q. Distanta lh si Q-Ih• urine (fig. 5.50).
se masoara pe perpendiculara comuna dintre noile urme orizontale P
H
Iconietrie de,veriptiva I

( dr.%r rlpli rri


8. Sit se transforme prin rotatie dreapta oarecare AB(ab, a'b'), Intr-o dolor'
perpendiculara pe planul orizontal de proiectie H (fig. 5.51).

a'

b '

,o

X —
10

Fig. 5.44 Fig. 5.45


Fig. 5.48
Fig. 5.49

\ \
\ x
X --1 0 x -1 o
\\ \
\\
\
\ \ X

,o' Qh
'h

Fig. 5.46 Fig. 5.47

Fig. 5.50
Fig. 5.51
icometrie (kscriptiva 1 14 Il5

- axa dv rahahu. ..11, dreapta de inlerwelic dintre plant!l care me mimic vi


5.3.7.3 intrebari privind metoda rotatiei planul pe care se inhale.
- central de rali,thire,
1. Pe care dintre planele de proiectie se proiecteaze in mArime adevarata unghiul de - directia de rabatare, care este intodeauna perpendicularA pe axa de rabatare;
rotatie, in cazul: a) rotatiei in jurul axei verticale; b) rotatiei in jurul unei axe perpendiculare pe - raza de rabatare, care este o distantA in mArime adevAratA.
planul vertical de proiectie V? Operatia inverse rabaterii, adicA readucerea planului rabAtut in pozitia initialA din spatiu
poartA numele de ridicarea rabaterii. Cu ajutorul rabaterii si al
ridicdrii rabaterii se pot
2. In ce plan proiectant se deplaseaza punctul, child se roteste in jnurul: a) unei axe inlocui uncle constructii geometrice dificile, care ar trebui executate in epurA, in cele douh
orizontale; b) unei axe frontale? proiectii, cu constructii simple de geometric planA.

3. Pe care plan de proiectie trebuie sa fie perpendiculars axa de rotatie, pentru ca prin 5.4.1 Rabaterea planului oarecare pe planul orizontal de proiectie H
rotatie o dreapta se fie adush: a) in pozitie de frontala; b) in pozitie de orizontala?
4. Prin cite rotatii poate fi adush o dreapta de pozitie generals, perpendiculars pe unul Fie planul oarecare P(P h, pe care-I rabatem pe planul orizontal de proiectie H (fig.
dintre planele de proiectie? 5.52).
Pentru a rabata planul oarecare P este suficient sä rabatem urmele P h si ale planului.
5. De cite rotatii are nevoie orizontala pentru a fi adus perpendicularh pe planul Deoarece, rabaterea se face pe planul orizontal de proiectie H, axa de rotatie este urma
vertical de proiectie? orizontala Ph, care este identica cu rabaterea, P . Pentru a rabate urma verticals Pv, este
,

6. Cum se poate aduce un plan de pozitie generalk dat prin trei puncte, in pozitie de: suficient sa rabatem cloud puncte ce apartin acesteia. Primul punct este P x care find situat pe
,

a) proiectant fatA de planul H; b) proiectant fats de planul V? axa de rabatere, este identic cu rabaterea lui, P , iar cel de-al doilea este punctul v', !.fiat
,

arbitrar pe urma verticald.


7. Cum trebuie rotit planul de pozitie generala, dat prin urme, pentru a ajunge paralel Pentru a rabate punctul ducem din proiectia orizontald v, directia de rabatare
cu planul H?
perpendiculard pe axa de rabatere si din P„, ca centru de rabatere, cu raza R = descriem
8. Ce dreapth trebuie luatA ca axa de rotatie pentru ca planul unei figuri sa fie adus
parallel cu planul V?

9. Cum se poate transforma o dreaptA oarecare intr-o dreapta fronto-orizontala?

5.4 Rabatarea

Rabaterea, consth in rotatia planului din spatiu, pans se suprapune peste un plan de
proiectie, sau peste un plan paralel cu un plan de proiectie.
Planul rabatut, cat si elementele geometrice rabatute Math cu planul, nu mai sunt
reprezentate prin proiectiile for pe planele de proiectie, ci in adevarata for marime, find notate 0

cu litere majuscule barate (ex. A,B ). Prin rabatare, se obtin reprezentari ale unghiurilor,
lungimilor sau suprafetelor in adevarata for marime
Axa de rabatare este determinate, intodeauna, de dreapta de intersectie dintre planul
care se rabate cu planul pe care se rabate. Astfel, dach rabatarea se face pe un plan de proiectie,
axa de rabatare este urma respectivA a planului din spatiu, iar dace rabatarea se face pe un plan
de nivel, sau de front, axa de rabatare este, o orizontala sau o frontalA a planului.
Rabatarea reprezinth de fapt, o rotatie particularA a planului si, spre deosebire de
metoda rotatiei, la care axele au fost perpendiculare pe un plan de proiectie, la rabatere acestea
sunt continute in/ sau paralele cu planul de proiectie.
Efectuarea unei rabateri presupune existenta urmAtoarelor elemente: Fig. 5.52
lICOMCITIV f4FNLTI IIVI4 (woman', descriptiva

tin are de cerc, care la intersectia en direclia de rabatere, Jima din V, se obtine rnhalereu V a Rabat/tin wino ill I planul orizontal, prin trasarea until arc do core, cave In intersectia
en direclia de plow( tau , duvn din
punctului V. Prin P $i V ducem rabaterea P a urmei P,. Am obtinut, astfel, suprapunerea punctul v, proiectin kit V pc planul orizontal, perpendicular/I pe axa de rabatare, se (+tine
planului oarecare P(Ph, Pv), peste planul orizontal de proiectie H. In concluzie, toate dreptele punctul V . Prin // 4i V trasam rabatarea D a dreptei D, iar prin
sau figurile geometrice continute intr-un plan oarecare, se obtin in adevarata for forma $i V rabatarea Ph a
urmei P. Astfel, s-a obtinut prin rabatare, adevarata marime a dreptei D pozitia acesteia in
marime, in planul rabatut. Deci $i unghiul a , format de urmele Ph §i P., ale planului rabatut, planul P.
este adevarata forma $i marime a unghiului a, cuprins intre urmele P h $i Pv $i a carui proiectii,
in epura, sunt a, $i

5.4.2 Rabaterea planului oarecare pe planul vertical de proiectie V

Se cla planul oarecare P(P h , $i se cere rabatarea lui pe planul vertical de proiectie
V (fig. 5.53). Considerand ca axa de rabatare, este urma verticalk rezultA ca P„ = P,, , iar

Px = PX deoarece punctul este situat pe axa de rabatare, Pentru a trasa urma orizontala x (V )

(H) px
rabatuta pe planul vertical, trebuie sa rabatem Inca un punct al urmei Ph. Astfel, considerand
punctul Hash pe urma orizontala P h , a carui proiectie pe planul vertical este h', din care se duce
direclia de rabatare, perpendiculard pe axa de rabatare. Din P„ ca centru, cu raza R = P xh,
descriem un arc de cerc, $i la intersectia cu direclia de rabatare se obtine rabaterea H, a

punctului H, pe planul vertical V. Prin /3, $i H se traseaza urma Ph a planului rabatut (- P),
peste planul vertical V. S-a obtinut, astfel, suprapunerea planului oarecare P din spatiu, peste
planul de proiectie vertical V. S-a (P)
obtinut, de asemenea, proiectia in
adevarata marime a unhiului a, format
de urmele Ph $i Pv. Fig. 5.54
(P) P,
5.4.3 Rabatarea unei drepte
oarecare a planului 5.4.4 Rabatarea dreptei de nivel a planului
/ N

Fie planul oarecare P (P h, PO Fie planul oarecare P(Ph, Pv) $i dreapta de nivel D(d, d') a planului (fig. 5.55). Se cere
$i o dreapta oarecare D(d, d') a sa rabatem dreapta de nivel D planul P, pe planul orizontal de proiectie H. Considerand ca
planului (fig. 5.54). Se cere sa rabatem
axa de rabatare este urma orizontala P h a planului P, rezulta ca Ph = Ph
dreapta D $i planul P, peste planul (V) Px -{ 0
Px = Px .
orizontal de proiectie H. Considerand (H) Dreapta de nivel este paralela cu urma orizontala P h a planului P, deci , dupd rabatare va fi
ca axa de rabatare este urma orizontala paralela $i cu Ph a Ph .
Ph. rezulta ca Ph a Ph h Astfel, pentru a rabata dreapta D, este suficient sA rabatam un punct al ei. Consideram, ca acest
linnet este v' E VER„ trasam un arc de cerc egal cu raza Py, care la intersectia cu direclia de
P„ a . Pentru ra abatat dreapta D
este suficient sa rabatam cloud puncte
rabatare, dusa din vEOx, rezulta punctul V , rabaterea punctului V pe planul orizontal H. Din
ale acesteia. Fie acestea, puncte be punctul V ducem DIIPh , tar prin Px $i V trasam urma rabatuta Pv . Am obtinut, astfel,
H= Ph n D V= P F D. Fig. 5.53 rabatarea dreptei de nivel D E P $i a planului oarecare P(P h , P,) pe planul orizontal H.

uNivrASITATEA "1 D(CEMBRIE 1918"


AI .RA
II n I I' ( momerrit. arse ripura
y .1plIva
Geometric, (kJ:L
5.4.5 Hobo I al CO III C plrf fr011inIC II planului

Fir planul osirrr are P( P h , Pv ) i dreapta D(d, d') a planului ( fig. 5.56), Se rem sti
rabatem dreapta Ii rntald I) si planul oarecare P, pe planul orizontal de proiectie I I. Sr tic
dreapta frontalA D este paralela cu urma verticald P„a planului P, deci, dupA rabatare, D va fi
paralelA si cu P„, , rabaterea urmei verticale P v a planului P, pe planul orizontal de proiectie I I.
Prin unnare, pentru a rabata dreapta frontalA D, pe planul orizontal de proiec(ei H, este suficient
sA rabatem un singur punct al dreptei. Fie punctul HEh E D, care fund situat pe axa de rabatare,
avem H = H . Procedand ca Si in cazul precedent, trasam rabaterea P, a urmei verticale Pv
pe planul orizontal H, iar din H = H h ducem rabaterea dreptei forntale D P,, .

5.4.6 Rabatarea punctelor planului oarecare, prin metoda dreptelor

5.4.6.1 Rabatarea punctului planului oarecare, prin metoda dreptei oarecare

Fie planul oarecare P(Ph, Pv) si un punct M(m, m') at planului, cu proprietatea cd M
apar(ine dreptei HV (fig. 5.57). Se cere, sa rabatem punctul M pe planul orizontal H.
ConsiderAm, ca axa de rabatare, urma orizontald Ph = Ph a planului P, si rabatem unna
Fig. 5.55

Pv (P)

Fig. 5.57
Fig. 5.56
()Mein{ MULTI !IVO I (me ► deseriplIva

verticalit P„ pc planul orizontal, care ajunge in pozitia apoi rabtarn dreapta inmate I I V 11.1shom 441 I 1111141111111 phinulul oarecare, prin metoda dreptel de rroul
---
in pozitia NV folosind acelasi mod de lucru ca in cazurile precdente. Din proiectia m, a Sc a plamd oitt eca re P( Ph, Pv) i punctul M(nt, m . ) al planului ell proprietatea ea M
,

punctului M pe planul orizontal, ducem directia de rabatare, perpendiculard pe axa de rabatare, apartine dreptei tormale D(d, d') (fig. 5.59). Pentru aceasta, rabatam pe planul orizontal I I,
care intersecteaza dreapta HV in punctul M, rabaterea punctului M pe planul H. urma verticals P, a planului P, in P, si dreapta forntalA D, in D, considerand ca axa de
rabatare urma orizontala Ph E.- Ph . Din proiectia oriozntald m, a punctului M, ducem di reel ia
5.4.6.2 Rabatarea punctului planului oarecare, prin metoda dreptei de nivel de rabatare, perpendiculara pe axa de rabatare Ph , la intersectia careia cu D se obtine
Se da planul oarecare P(Ph, Pv) si punctul m') al planului, cu proprietatea ca M rabaterea M a punctului M.
apartine dreptei de nivel D(d, d') (fig. 5.58). Se cere, sa rabatam punctul M ED, pe planul
orizontal H. Pentru aceasta, rabatam pe planul orizontal H, urma verticals P s, a planului P, in
considerand ca axa de rabatare urma orizontala Ph = Ph , apoi rabatam dreapta de

nivel D, care ajunge in pozitia D. Pentru a rabata punctul M, ducem din proiectia orizontala
in, directia de rabatare, perpendiculara pe axa de rabatare Ph a- Ph la intersectia cu D,

obtinem rabatarea 111 a punctului M.

Fig. 5.59

5.4.7 Rabatarea punctului planului oarecare, prin metoda triunghiului de pozitie

Fie planul oarecare si un punct M(m, m') al planului (fig. 5.60). Se cere, sa
rabatam punctul M(m, m'), pe planul orizontal H, prin metoda triunghiului de pozitie. Pent ►
a construi triunghiul de pozitie a punctului M fata de planul orizontal H, trasam din proiectia
orizontala m, directia de rabatare, perpendiculard pe axa de rabatare Ph F2 Ph la intersectia
Fig. 5.58 cu aceasta se obtine punctul m,. Tot din proiectia orizontala m, se mascara pe o directie
paralela cu axa de rabatare, o distantA egala cu cota z, a punctului M, obtinandu-se punctul m 2 .
t Mind punctele m, m 2 , se obtine ipotenuza m i m2 a triunghiului de pozitie, a punctului M fata
tJoitirrovrio caravriptiva
121 Geometrie descriptive'
de 1)1411(11 orizontal 11. I riunghiul dc pozitie mm,m, no (la huh elyinentele rabaterii, si Lntic: III 11X11 de n11)1111110 yI 4,111111CM punctul V2. Ullind ptIlletele V I gi V 1 Obillifill
direclia de rabatare, egald Cu cateta mm,, centrul do !Aiwa' e m, si taro (le rabatare, egala cu , 117010111/n V i V, a
triunghin i de pom ie. vv,v„. 1)in punctul v Ca centru de rabatare, indsurilin pe direelin (lc
ipotenuza m i m 2 . In acest sens, din centrul de rabatare ni,, masuram pc directia de rabatare raza
rabatare, rain R W v v, de rabatare si obtinem rabatarea V a punctului V, pe planul orizontal
de rabatare R = m i nt, $i obtinem rabatarea M a punctului M, pe planul orizontal H.. Sensul de
rabatare poate fi cel ales, sau in sens opus. H. Prin punctele Px si V
trasam rabatarea Pi, a urmei verticale P, pe planul orizontal H.
In acest mod, s-a obtinut rabatarea planului oarecare P(P h , PO din spatiu pe planul
orizontal H.
V

(V) Px =
(H)

(P)

Fig. 5.61
5.4.8 Rabatarea planului oarecare prin metoda triunghiului de pozitie

Fie planul oarecare P(P h , PO. Se cere, rabatarea planului P, pe planul orizontal Fl, prin 5.4.9 Rabatarea pe un plan paralel cu planul de proiectie
metoda triunghiului de pozitie (fig. 5.61). Pentru rabatarea planului P, pe planul orizonatl H,
consideram ca axa de rabatare urma orizontald Ph = Ph . Rabatarea urmei verticale P, a Rabatarea pe un plan paralel cu un plan de proiectie, se utilizeazd in special, atunci cand
planului oarecare P, pe planul orizontal H, presupune rabatarea a doud puncte apartinand rabatarea pe unul din planele de proiectie, nu poate fl realizata, intrucat unele elemente ale
rabaterii ies din cadrul epurei, iar uneori, este mai usor de executat rabaterea pe un plan paralel
accsteia. Unul din puncte este P., E Px find situat pe axa de rabatare Ph , iar eel de-al
, cu un plan de proiectie, decat pe until de proiectie.
(loan este punctul V, considerat arbitrar pe urma verticals P v. Din proiectia orizontala v, a
5.4.9.1 Rabatarea unui punct pe un plan de nivel
punctului V, trasam directia de rabatare, perpendiculars pe axa de rabatare P h , pe care o
intidneste in punctul v 1 . Tot din punctul v, masuram cota z a punctului V, pe directia paraleld Fie planul oarecare P(P h, un punct M(m, m') al planului (fig. 5.62). Se cere, sa
rabatem punctul M pe planul de nivel N. In acest caz, axa de rabatare este dreapta de intersectie
kiCOMOirir 4r+ r .1 1.4:3
(loomeirla dexcri tivel
In t ontinuare, construnn
dintre planele I' 4i N, adieli dreapta de nivel A(6, h a 1)11,11111w orizontnI a, (III.,
Iriunghiul do pozitie a punctului M(m, m'), 1'1411 do planul do iiivel N. Pentru aceasta, din HiIu, 11,1
dr rabatarc, perpendicularti pc axa de rabatare d , si la intersectin
proiectia orizontalA m, a punctului M, trasam directia dr. ralaitare, perpendiculars pe axa de cu BE ,oblineni,,,iminicli A. in acest sens,
s-a obtinut rabatarea AB udrepteiAR,pe planul
rabatare A, si la intersectia cu aceasta, se obtine punctul in,. Pe paralela dust! din m,, la axa de de nivel N.
rabatare, mAsurAm cota z, a punctului M, fate de planul de nivel N, uncle cota z m.v = zm - z,„ si
2, a punctului
obtinem punctul m 2 . Unind punctele m, si m 2 , obtinem triunghiul de pozitie mm,m
M, fatil de planul de nivel N. Din punctul m,, pe directia de rabatare, mdsuram raza de rabatare

R = m,m2 si obtinem rabatarea M a punctului M, pe planul de nivel N.

Fig. 5.63

5.4.9.3 Rabatarea until plan oarecare pe tin plan de nivel


Fig. 5.62
Se dA planul oarecare P(P„,1 3,) si se cere rabatarea lui pe planul de nivel N. Rezolvarea
5.4.9.2 Rabatarea unei drepte oarecare pe tin plan de nivel acestei probleme se poate realiza in cloud moduri:
a) Consideram ca axa de rabatare, dreapta de nivel D (d, d'), dreapta dupd care se
Fie un plan determinat de dreapta AB(ab, a'b') si punctul M(m, m'), si planul de nivel intersecteazd planele Psi N (fig. 5.64). Pentru a rabate planul oarecare P pe planul de nivel N,
N, dus prin punctul M (fig. 5.63). Se cere, sa rabatem dreapta AB pe planul N. Consideram ca, trebuie sA rabatam urmele P„ si 1 3, ale planului P. In acest seas, pentru a rabate cele doud urme,
axa de rabatare este dreapta de nivel D(d, d'), dupA care planul de nivel N, intersecteazd planul este suficinet ss identificAm cloud' puncte ale acestora, pe care sA le rabatana pe planul de nivel.
determinat de dreapta AB si punctul M. Dreapta de nivel D este determinath de punctul M si Fie punctul VEP v , situat pe axa de rabatare D(d, d'), adicA v =
punctul E de intersectie dintre planul de nivel si dreapta AB. Pentru a rabate dreapta AB pe V ,unul din puncte si P„ E P,
cel de-al doilea punct. In c\ontinuare, ducem din 1 3,, directia de rabatare, perpendiculard pe axa
planul de nivel N, este suficient sA rabatem cloud puncte ale acesteia. Unul din puncte este chiar de rabatare d, iar din proiectia v, cu raza R
descriem un arc de cerc, care la intersectia
punctul E, de intersectie a planului N cu dreapta AB, situat pe axa de rabatare D E D , si cu directia de proiectare, ne da rabatarea P , a punctului P, pe planul de nivel N. Unind
B prin metoda ——
avem E E E . Al doilea punct este punctul B, pe care-1 rabatdm in punctele Px si V obtinem rabatarea P „ a urmei Pv
a dreptei BE. Punctul A al dreptei . Pentru a rabata urma orizontala P h a
triunghiului de pozitie. Prin B si E ducem rabatarea BE , planului, se are in vedere cs P i, D, iar dupa rabatare vor fi tot paralele. In acest caz, cunoscand
AB, it rabatem prin metoda dreptelor planului. Astfel, deoarece punctul A E BE, din proiectia directia dreptei, pentru a rabata urma P h
, este suficient sA rabatem un singur punct al urmei.
176 IL ► MOM) frit" (MATTI H1 va
(iconietrle deseriptIM

Fie in pozitia Px si din care (lucent rabatarea


111111( I, I mu wilt, 111141W 111111C1
Ph , paraleld Cll Win de 1111)11111re d.
h) t 'onsiderlind en axA de rabatare, dreapta de nivel D(d, d'), rabatAm planul P(1) 1 ,

pe planul Hsi notAm rabatdrile urmelor P h siP,cu P y si P v (fig. 5.65). Pentru a rabate planul
P(Ph, Pv) pe planul N, se are in vedere ca, rabaterile pe planele Hsi N, ale urmelor planului P,

sunt paralele. Astfel, din punctul v -E. V ducem P,IP . Din punctul Px, ducem directia de
v
rabatare, perpendiculars pe axa de rabatare d, iar intersectia cu P„ se obtine rabatarea P.
0
Prin P x , ducem
Ph P •

5.4.10 Rabatarea planelor proiectante

Planele proiectante, au particularitatea ca, au in spatiu urmele doud cite cloud.


perpendiculare. Rezultdcd, planul proiectant are de asemenea, urmele perpendiculare intre ele.
Asadar, rabatarea planelor proiectante, se reduce la a construi drepte perpendiculare intre ele,
corespunzAtoare urmelor planului.
Fig. 5.64
5.4.10.1 Rabatarea planului vertical pe planul orizontal de proiectie H

Fie planul vertical P(P h, si


un punt M(m, m') al planului (fig.
5.66). Se cere, sa rabatem planul si
punctul, pe planul orizontal H. In
acest sens, consideram cA axa de
rabatare este urma orizontald Ph a

planului P, astfel ca Ph F- Ph.


Deoarece, in spatiu, urmele Ph si Pv
'O sunt perpendiculare, dupd rabatare
sunt de asemenea perepndiculare,

astfel cA P,1, Ph in punctul Px •


Pentru a rabata punctul M al planului,
din proiectia orizontald m, ducem
directia de rabatare, perpendiculard pe
axa de rabatare si masurAm pe aceasta
raza de rabatare, egald cu cota z a
punctului M, obtinand astfel,

rabatarea M a punctului pe planul


orizontal H. Procedand in acelasi Fig. 5.66
Fig. 5.65
mod, pentru a rabata urma P, este
Geometric, deuriptiva 129 ivomeirle deNcriptiva
sulicient sa rabattm punctele P x si V(v, v') ale urmci.

5.4.10.2 Rabatarea planului vertical pe planul vertical de proiectie V

Fie planul vertical P(Ph, Pv) si un punct oarecare M(m, m') al planului (fig. 5.67). In
acest caz, consideram ca axa de rabatare urma verticals P, astfel cs P x, = P . Ca si in cazul
perecedent urmele P, si P h sunt perpendiculare intre ele, atat inainte ,cat si dupa rabatare,
P.1 Ph in punctul P x . Pentru a rabata punctul M al planului, ducem din proiectia verticals
directia de rabatare, perpendiculars pe axa de rabatare, pe care masuram raza de rabatare,
egald cu departarea punctului, R = P xm, obtinand rabatarea M pe planul vertical V.

Fig. 5.68

5.4.12 Rabatarea planului de capat pe planul vertical de proiectie V

Fie planul de capat P(Ph, Pv) si un punct oarecare M(m, in'), al planului (fig. 5.69). Sc
cere, sarabatarn planul de capdt P
punctul M, pe planul vertical de
( P ) proiectie V. In acest sens,
consideram ca axa de rabatare,urma
verticald P, a planului P, astfel cif,
Px, = P, . Pentru a rabata urma
Pn
Ph , avand in vedere acelasi
Fig. 5.67
considerente ca si in cazul
precedent, rezultd ca urma
5.4.11 Rabatarea planului de capat pe planul orizontal de proiectie H
orizontald Ph rabAtutd
r.
Fie planul de capat (P h , PO si un punct oarecare M(m, m'), al planului (fig. 5.68). Se este Ph = .P, in punctul .r,.
cere, sä rabatam planul de capat Psi punctul M, pe planul orizontal de proiectie H. Pentru a rabata punctul M al
Consideram ca axa de rabatare urma Ph, astfel cs, P = Ph . Deoarece In spatiu, planului, trasdm din proiectia
orizontald m, directia de rabatare,
urmele P, si P, sunt perpendiculare, si dups rabatare acestea vor fi tot perpendiculare, P,,1Ph perpendiculard pe axa de rabatare,
si mAsuram pe aceasta raza de
in punctul Px = P x . Pentru a rabata punctul Mal planului, din proiectia orizontalam, trasam rabatare R = y M , obtinand rabatarea
directia de rabatare, perpendiculard pe axa de rabatare si mdsuram pe aceasta raza de rabatare 11/ I, a punctului M pe planul
R = Pxm', obtinand rabatarea Al a punctului M, pe planul orizontal de proiectie H. vertical de proiectie V.
Fig. 5.69
icometrit , (h ,Neryitityl 110 131_
-
-
-
( ;come** descriptive,
5.5 Ridicarea rabaterii

Ridicarea este operatia inversA rabaterii, prin care un element geometric situat pe un
plan de proiectie, sau pe un plan paralel cu un plan de proiectie, se aduce pe un plan din spatiu.
Pentru realizarea rabaterii sunt necesare atru elemente: axa de ridicare, centrul de ridicare,
directia de ridicare si raza de ridicare.

5.5.1 Ridicarea punctului prin metoda dreptelor planului

———
Fie planul oarecare P(Ph , Pv ) §i un punct M E H (fig. 5.70). Pentru a ridica
punctul M consideram ca axa de ridicare urma orizontala Ph F- Ph, iar ca centru de ridicare
punctul Px = P . ConsiderAm ca punctul M este situat pe dreapta de nivel D a planului
- -

(P) care intersecteaza urma verticals punctul V si cu raza R = P ,V , ridicam pe


planul vertical acest punct trasand un arc de cerc. Din punctul V , ducem directia de ridicare,
perpendicularA pe axa de ridicare Ph a Ph obtinand proiectiile v si v' ale acestui punct pe
planul vertical. Proiectia verticals v' a punctului V se obtine la intersectia dintre linia de ordine Fig. 5.70
dusA din v si arcul de cerc trasat cu raza R. Se obtin in acest sens, proiectiile d si d' ale dreptei
de nivel D(d, d'). Prin punctele Px §i v' se traseazA urma verticals P., a planului P(P h, Pv).
Pentru a ridica punctul M E D, ducem directia de ridicare, perpendicularA pe axa de
ridicare Ph = Ph obtinand proiectiile m si m', ale punctului M din spatiu.

5.5.2 Ridicarea punctului prin metoda triunghiului de pozitie

Fie planul oarecare P(Ph, P„) si punctul M e H (fig. 5.71). Se cere, sa ridicAm punctul
M pe planul P, prin metoda triunghiului de pozitie. Considerand ca axa de ridicare este urma
orizontalA Ph , a planului P, trasam din punctul 114. directia de ridicare, perpendiculars pe axa
de ridicare, obtinand la intersectia cu aceasta, punctul m 1 . Punctul m, este centrul de ridicare,
iar segmentul Mtn este raza de ridicare. Pentru a ridica punctul M, pe planul P, se
construieste triunghiul de pozitie vv 1 v2, fatA de planul orizontal H, pentru punctul arbitrar
V(v, v') E • tiind ca, triunghiurile de pozitie ale tuturor punctelor planului sunt
asemenea, avand laturile paralele, se poate construi triunghiul de pozitie pentru punctul M,
fats de planul orizontal H. Astfel, din punctul m,, se duce o paralela la ipotenuza v iv2, a
triunghiului de pozitie vv,v2, pe care masuram raza de ridicare R= obtinandu-se

punctul m2 . Din punctul m2, ducem o paraleld la axa de ridicare, P h la intersectia cu directia
Fig. 5.71
112 I J./ (ironivirie descriptivd
(ieometrle descriptivd
5.6 Orttilitime yl M1,44,1111 iwivind inctodele rabogrill 01 rldicilril
se obtine proiectia m, a punctului ridicat in planul P. $i totodata triutighhil
de ridicare A4m i ,
5.6.1 Probleme resolvate
de pozitie mm,m 2 a punctului M, fats de planul orizontal H. Proiectia verticals m', se obtine
ducand prin punctul prin m, o orizontala D(d, d') a planului P.
1. Se dadreapta oarecare AB(ab, a'b') $i se cere sa se determine, adevarata mArime a
dreptei AB $i unghiu I a, format de dreaptA cu planul orizontal de proiectie H (fig. 5.73).

Rezolvare. Pentru rezolvarea problemei, considerAm planul vertical R(12„ R„), care
contine dreapta AB, astfel ca proiectia orizontalA a dreptei ab, si urma orizontala Rh a planului
coincid. Rabatam dreapta AB(ab, a"b') pe planul orizontal H, considerand cA axa de rabatare
este urma orizontala a planului Rh S2 Rh ,obtnand A B(ab,a b) , care este rabaterea dreptei
AB, pe planul orizontal H. Unghiul a, pe care-1 face cu urma orizontala R I, a planului, reprezinta
adevArata mArime a a unghiului pe care-1 face dreapta AB cu planul oriozntal H.
(V) P E 0
(H)
b'

Ph E Ph Zq

H 0
b
Fig. 5.72

5.5.3 Ridicarea planului oarecare

Fie planulP(Ph,P,), rabatut pe planul H (fig. 5.72). Se cere sA ridicAm planul P


Pentru a ridica planul P , consideram ca axa de ridicare urma orizontala
Ph Ei Ph, iar ca

centru de ridicare, punctul Px P . Pe urma vericala rabatuta, P, , ham arbitrar un punct


2. Se da planul oarecare P(P h , P„) si un punct M(m, m'), exterior planului. Se cere, sa se
V , din care, ducem directia de ridicare, perpendiculars pe axa de ridicare, care intersecteaza axa
determine distanta de la punctul M la planul P (fig. 5.74).
Ox in punctul v. Din punctul Px = P, , ca centru de ridicare, trasam un arc de cerc cu raza
Rezolvare. Pentru rezolvarea problemei, ducem din punctul M, dreapta D(d, d') J- P(Ph,
R=13„T ,
care intersecteaza linia de ordine dusa din punctul v, pe planul vertical, in punctul I',), astfel ca, d J- Ph , iar P„. Construim apoi, punctul N(n, n') de intersectie dintre dreapta
v', care este proiectia verticals a punctului ridicat. Prin punctele P, i v', ducem urma verticals I) si planul P, obtinand astefl, proiectiile mn si m'n', ale segmentului MN, care reprezinta
a planului P(P h, Pv) ridicat. distanta de la punctul M la planul P. Pentru a determina adevarata mArime a distantei de la
punctul M la planul H, rabatam segmentul MN pe planul orizontal H, considerand ca axa de
rabatare dreapta D(dd')E--- D(d,d'). Obtinem astfel, MN, rabatarea sewgmentului MN,
pe planul orizontal H, care reprezinta adevarata mArime a distantei de la punctul M la planul P.
(icometrie descrIrliva__ I33 loometrirdexcripilvd

3. Se dA planul oarecare P(P h, 4. Si dA w planul II, rabittarca ( Ph , P,) a planului P(1),„ P,) yi o drcaplit
se core rabatarea acestuia pe planul
orizontal de proiectie H (fig. 5.75). D(C7,d 1 ) E 1 ) , lig. 5.76). Sc cere, sA se ridice planul P i dreapta D a planului,
(

Rezolvare. Pentru a rezolva problema, luAm arbitrar in planul P dreapta


Rezolvare. Pentru a rabata urma HV , cart
verticalat P, a planului P pe planul orizontal intalneste dreapta D in punctul M§i urmele orizontale P„ si Ph , in punctele
V
I I, considerarn ca axa de rabatare, urma
H H = h intrucat, ridicarea se face pe planul orizontal H, axa de ridicare este urma
orizontalA Ph Ph. In acest sens, este
orizontala Ph a: Ph , iar punctul H = H find situat pe axa de rabatare, ridicam punctul
sufficient sa rabatAm doua puncte ale V
planului, unul fiind P, , iarcel de al
- si obtinem proiectiile v si v'. Prin punctele Px P §i v' , trasAm urma verticala P„ iar prin
doilea 11 luAm H si V, ridicarea dreptei HV . Pentru ridicarea punctului M, trasam directia de ridicare din
itrbitrar pe urma verticala. Fie V(v, v')
punctul de pe urma verticala P, pe care it acest punct, perpendiculara pe axa de ridicare, P h , care la intersectia cu hv, se obtine proiectia
proicetAm pe planul orizontal. Prin proiectia m, iar pe h'v' proiectia m'a punctului M. Prin punctele P, m m'se traseaza proiectiile d si d',
orizontala v, a punctului V, ducem directia ale dreptei D
V in plan.
de rabatare, perpendiculara de axa de
rabatare si apoi, din centru de rabatare P,,
trasam un arc de cere cu raza R= P„v', care
intersecteaza directia de rabatare in punctul
V , care este rabaterea punctului V pe
planul orizontal H. Prin punctele P X V,
Fig. 5.74
trasam urma verticala Pv •

5. Se da triunghiul ABC, situat in planul oarecare P(P h


Fig. 5.75 , PJ (fig. 5.77). Se cere, sA se determine
ttlevarata marime a triunghiului.
I 16 117
iC O Mei t' le de,SCI 1 1 411 '1 '1

0
0

Fig. 5.78

7. Se dau planele fronto-orizontale P(P h, P, Q(Qh, Q„, Q„,) (fig. 5.79). Se cere
determinarea unghiului a, format de planele Psi Q.

(P ) Rezolvare. Avand in vedere ca , planele Psi Q se intersectean dupa dreapta fronto-


orizontala D(d, d', d"), iar planul lateral W este perpendicular pe dreapta D, rezultA ca. unghiul
a, format de urmele Pw si Qw, reprezinta adevarata marime a unghiului diedru format de planele
Fig. 5.77 P si Q.
Problema se rezolva prin rabatarea planului Psi triunghiului ABC, pe planul
orizontalRezolvare.
H. Rabatarea tringhiului ABC se reduce la rabatarea varfurile A, B, C, prin metoda 5.6.2 Probleme propuse pentru rezolvare
—_.
care reprezinta adevarata forma si marime a
dreptelor planului obtinand rabatarea ABC , 1. Se da triunghiul ABC (fig. 5.80). Se cere sa se determine adevArata marime a
riunghiului.
triunghiului ABC.
format de planul
, PO (fig. 5.78). SA se determine unghiul a, 2. Se da triunghiul ABC si planul de nivel N, care trece prin varful A, al triunghiului (fig.
6. Se da planul oarecare P(P h
81).
P, cu planul orizontal H.
a, presupune intersectarea planelor Psi H cu un plan 3. Se dau dreptele oarecare D(d, d')
Rezolvare. Determinarea unghiului si construirea dreptei HV, de intersectie concurente in punctul Wm, m') (fig.
verticalR(Rh, R,), perpendicular pe urma orizontala P h ....._ 82). Se cere sa se determine unghiul format de cele douA drepte.
Rh :e': Rh
ca axa de rabatare, rabatam
dintre planele Psi R. Considerand urma orizontala 4. Se da planul oarecare P(Ph, Pv) si dreapta D(d, d') E P(Ph, Pv) (fig. 5.83). Sa se rabatA
care este rabatarea dreptei HV pe planul orizontal H. Unghiul planul Psi dreapta D pe planul orizontal de proiectie H.
dreapta HV, obtinand HV , _ a,
Rh a Rh , reprezinta adevarata marime a unghiului
format de rabatarea HV cu urma
format de planele Psi H.
I fn
( icortielrie (10,Ver (VIM

d'
1

x 0

fig. 5.82
Fig. 5.83

5.6.3 intrebari privind rabatarea ci ridicarea


Ph Pyj, 1.Definiti notiunea de rabatare.
Y
2. Care sunt elementele rabatkii?
Fig. 5.79 3. Ce se intelege prin operatia de ridicare a rabaterii?

4. Care sunt metodele de ridicare a unui punct apartinand planului?

5. Ce proprietate are dreapta de nivel a planului dupa rabatare?

6. Ce particularitate au planele proiectante?

7. Cum se poate realiza rabatarea planelor proiectante?

--H 0

Fig.5.81
Fig. 5.80
Geometrle deseriptIva 14(1

BIBLIOGRA F E

Almasan, N.- Geometrie descriptivd, Vold. Litoggrafia Institutului de Mine


Petrosani 1977.
Bolos, C. - Geometrie descriptiva., Editura Universitatii "Petru Maior" Targu-
Mures, 1998.
Dumitrescu, C. - Geometrie descriptivd. Curs, Universitatea "Politehnica"
Timisoara, 1995.
Enache, M. Ionescu, I. - Geometrie descriptivd, Editura didactics si
pedagogics, Bucuresti 1983.
Matei, Al. s.a. - Geometrie descriptivd, Editura Tehnica, Bucuresti 1982.
Moncea, J. - Geometrie descriptiva desen tehnic, vol. I. Editura didacticd
si pedagogicd, Bucuresti, 1982
Tanasescu, A. - Geometrie descriptivd, perspectivd, axonometrie, Editura
didactica pedagogics, Bucuresti 1975.
Vlad, V. - Geometrie descriptivd, Editura Bibliofor, Petrosani 2001. DESEN TEHNIC

S-ar putea să vă placă și