Rezumatul

tezei de doctorat intitulata „Integrarea agroalimentara în judetul Tulcea“

elaborata de doctorandul Enache Singhi

a) Cuprins
Capitolul I

Agricultura, alimentatia si dezvoltarea durabila

1.1. Particularitatile si functiile agriculturii
1.2. Sectorul agroalimentar si siguranta alimentatiei
1.2.1. Sectorul agroalimentar: notuni si sfera de cuprindere
1.2.2. Evaluarea sectorului agroalimentar în România 1.2.3.
Tendinte în dezvoltarea sectorului agroalimentar 1.2.4
Îmbunatatirea structurii sectorului agroalimentar 1.2.5
Consumul agroalimentar
1.3 Dezvoltarea durabila si agricultura ecologica
Capitolul II

Restructurarea si dezvoltarea integrata a activitatilor agricole în perspectiva

aderarii la Uniunea Europeana
2.1 Reorientari în domeniul culturii plantelor de câmp
2.2. Evolutia si perspectivele dezvoltarii sectorului legumicol
2.3. Dinamismul culturii cartofului: suprafete si productii
2.4. Pomicultura României si conceptul de dezvoltare durabila
2.5. Evolutia si perspectivele sectorului viti-vinicol
2.6 Cresterea bovinelor – „Industria grea“ a zootehniei românesti

-1-
2.7. Cresterea ovinelor si caprinelor – activitate traditionala
2.8. Cresterea porcinelor si standardele de calitate
2.9. Cresterea pasarilor – un domeniu prioritar
2.10 Apicultura româneasca si integrarea în U.E.
2.11 Nutritia animalelor si performantele productiei zootehnice
2.12 Restructurarea si modernizarea sectorului de procesare
2.13 Revitalizarea industriei de morarit, panificatie si produse fainoase
2.14 Industria carnii: prezent si perspectiva
2.15 Industria bauturilor racorito are
2.16 Siguranta alimentelor
Capitolul III

Structurile de productie în agricultura judetului Tulcea

3.1 Resursele naturale ale agriculturii
3.2 Structurile agrare, dotarea tehnica si proprietatea funciara
A. Productia vegetala
3.3. Structura productiei vegetale „culturi mari“
3.3.1. Structura culturilor agricole
3.3.2. Suprafetele si productiile la cereale traditionale
3.3.3. Randamentele medii la ha la cereale traditionale
3.3.4. Suprafatele cultivate, productiile si randamentele la alte cereale
cultivate
3.3.5. Suprafata cultivata, productia totala si productia medie la leguminoase
pentru boabe
3.3.6. Suprafata cultivata, productia si randamentele
plantelor oleaginoase
3.3.7. Culturile sfeclei de zahar si a cartofului
3.3.8. Suprafata cultivata si productia plantelor de nutret
3.4 Evolutia si dezvoltarea productiei horticole

-2-
 3.4.1. Productia de legume
3.4.2 Productia pomicola
3.4.3. Viticultura si productia viticola
B. Productia animaliera
3.5. Locul productiei animaliere în agricultura judetului
3.6. Evolutia efectivelor de animale 3.6.1
Evolutia efectivelor de bovine 3.6.2
Evolutia efectivelor de porcine 3.6.3
Evolutia efectivelor de ovine 3.6.4
Evolutia efectivului de pasari 3.6.5
Evolutia efectivului de cabaline
3.7. Structura raselor la principalele specii de animale
3.8. Structura si evolutia productiei zootehnice
C. Influentele factoriale asupra productiilor vegetale si zootehnice

Capitolul I V

Integrarea agroalimentara în judetul Tulcea

4.1 Notiuni conceptuale
4.2. Tipuri si forme de cooperative în contextul integrarii agroalimentare
4.3. Forme de integrare în România
4.4. Forme de cooperare – asociere
4.5. Concentrarea, profilarea si specializarea în agricultura

Capitolul V
Concluzii si propuneri

Bibliografie

-3-
 b) Cuvinte cheie
? Îmbunatatirea structurii culturilor agricole
? Functia alimentara; functia economica, functia energetica, functia ecologica,
functia social-culturala, functia psihosenzoriala si estetica;
? Sistemul agroalimentar: notiuni si sfera de cuprindere ?
Randamentele la hectar si pe animal
? Consumuri intermediare la hectar
? Dezvoltarea durabila si agricultura ecologica ?
Restructurarea si dezvoltarea integrata
? Cultivarea unor genotipuri mai rezistente la deficitul hidric si variatii termice
? Valorificarea resurselor
? Grad accentuat de farâmitare
? „Tehnologii conventionale“, „ rationale“,
„ecologice“ ? Soiuri de plante si rase de animale
? Conceptul managementului culturilor integrate ?
Concentrarea si specializarea productiei ?
Dimensiunile exploatatiilor agricole
? Conceptul de dezvoltare durabila
? Protectie fitosanitara
? Productia zootehnica si standardele de calitate ?
Fabricarea nutreturilor combinate
? Restructurarea si modernizarea sectorului de procesare ?
Programul SAPARD
? Sistemele de siguranta si calitate a alimentelor ?
Structuri de productie
? Resursa funciara si proprietatea funciara
? Dimensiunea si marimea exploatatiilor agricole

-4-
 ? Dimensiunea optima
? Culturi traditionale
? Patrimoniul pomicol
? Unitate vita mare (U.V.M.)
? Integrarea combinata
? Integrarea contractuala
? Integrarea proprietatii
? Tipuri si forme de coop erare
? Notiunea de filiera
? Forme de integrare si polul integrator ?
Holdingul
? Tipuri si forme de asociere
? Concentrarea, profilarea, specializarea ?
Criterii tehnico -economice
? Îmbinarea optima a ramurilor

c) Sinteza lucrarii

Lucrarea de doctorat este structurata în cinci capitole în cadrul carora sunt analizate
o multitudine de apecte teoretice, metodologice si practice si care vizeaza în esenta
sporirea eficientei economice prin procesul de integrare.
Succint, teza de doctorat cuprinde:
Capitolul I „Agricultura, alimentatia si dezvoltarea durabila“, cu paragrafele:
particularitatile si functiile agriculturii; sectorul agroalimentar si siguranta alimentatiei;
dezvoltarea durabila si agricultura ecologica.
Capitolul II „Restructurarea si dezvoltarea integrata a activitatilor agricole în
perspectiva aderarii la Uniunea Europeana“, cu paragrafele: reorientari în domeniul

-5-
culturii plantelor de câmp; evolutia si perspectivele dezvoltarii sectorului legumicol; dina-
mismul culturii cartofului; pomicultura României si concepte de dezvoltare durabila; evo-
lutia si perspectivele sectorului viti-vinicol; cresterea bovinelor – „industrie grea“ a zoo -
tehniei românesti; cresterea ovinelor si caprinelor – activitate traditionala; cresterea porci-
nelor si standardele de calitate; cresterea pasarilor – un domeniu prioritar; apicultura ro -
mâneasca si integrarea în U.E.; nutritia animalelor si performantele productiei zootehnice;
restructurarea si modernizarea industriei de morarit, panificatie si produse fainoase; industria
carnii: prezent si perspectiva; industria bauturilor racoritoare; siguranta alimentelor.
Capitolul III „Structurile de productie în agricultura judetului Tulcea“, cu ur-
matoarele subcapitole: resursele naturale ale agriculturii; structurile agrare, dotarea tehnica
si proprietatea funciara; structura productiei vegetale „culturi mari“; evolutia si dezvoltarea
productiei horticole; locul productiei animaliere în agricultura judetului; evolutia
efectivelor de animale; structura raselor la principalele specii de animale; structura si
evolutia productiei zootehnice; influentele factorilor asupra productiilor vegetale si
zootehnice.
Capitolul IV „Integrarea agroalimentara în judetul Tulcea“, cu urmatoarele
subcapitole: notiuni conceptuale; tipuri si forme de cooperative în contextul integrarii
agroalimentare; forme de integrare în România; forme de cooperare, asociere, concen-
trarea, p rofilarea si specializarea în agricultura.
Capitolul V „Concluzii si propuneri“.
Lucrarea cuprinde un numar de anexe, prin care se sustin anumite procese si
fenomene economice din agricultura, precum si o bogata literatura de sepcialitate, care
include lucrari de referinta în domeniu, din tara si strainatate.
În Capitolul I al lucrarii se prezinta principalele probleme referitoare la particula-
ritatile si functiile agriculturii, evolutia sectorului agroalimentar si siguranta alimentatiei,
toate acestea strâns legate de perspectiva dezvoltarii durabile si a agriculturii ecologice.
Atingerea performantelor de competitivitate a sectorului agroalimentar în România se
poate realiza printr-o politica dusa în favoarea agriculturii, prin crearea unor facilitati

-6-
producatorilor agricoli, prin extinderea procesului de integrare dintre agricultura si ramu-
rile din amonte si aval de aceasta. Toate acestea se vor regasi într-o îmbunatatire struc-
tural-calitativa a consumului alimentar, la nivelul standardelor europene, prin utilizarea
cu precadere a resurselor agroalimentare interne.
De fapt, dezvoltarea agriculturii determina, în mod direct, îmbunatatirea standardu-
lui de viata al populatiei rurale datorita faptului ca majoritatea persoanelor din aceasta
categorie obtin venituri din activitati agricole, iar în mod indirect influenteaza cresterea
standardului de viata al întregii populatii prin contributia importanta pe care o are la
cresterea economica generala.
O concluzie importanta care se desprinde din acest capitol este aceea potrivit careia,
efectele specifice ale cresterii agriculturii asupra situatiei economico-sociale a pro -
ducatorilor agricoli, precum si mecanismele de propagare a acestor efecte sunt depen-
dente de natura procesului de crestere si de factorii structurali care definesc organizarea
sociala a zonelor rurale.
Cererea pentru bunuri neagresive fata de mediu a crescut considerabil în ultimul
timp. Asa cum rezulta si din paragraful 1.3, miscarile ecologiste sustin adesea introdu-
cerea si extinderea de bunuri ecologice, produse de cele mai multe ori în tarile în curs de
dezvoltare. Punctul de vedere al comerciantilor este cât se poate de elocvent: cererea de
asemenea produse nu poate fi satisfacuta, ceea ce înseamna oportunitati noi pentru tarile
producatoare.
Odata cu extinderea dezvoltarii economice durabile, cu promovarea tehnicilor si
tehnologiilor nepoluante, cu perfectionarea pietelor interne si internationale vom asista
la extinderea agriculturii ecologice, la realizarea de produse cu caracteristici ecologice
si, în consecinta, la cresterea importantei unui nou segment de piata.
În Capitolul al II-lea al lucrarii „Restructurarea si dezvoltarea integrata a activita-
tilor agricole în perspectiva aderarii în Uniunea Europeana“, principalele probleme se
refera la situatia actuala, a activitatilor agricole direct productive la perspectiva dezvol-
tarii acestora în conditiile integrarii în structurile europene. Asa cum rezulta si din conti-

-7-
nutul primului paragraf al acestui capitol (2.1.), în contextul integrarii europene si al
globalizarii economiei, problema centrala o constituie competitivitatea, iar aceasta de-
pinde de capacitatea sectoarelor de a inova. De aceea, se apreciaza în continutul para-
grafului, productia agricola româneasca nu va putea si competitiva fara o cercetare agri-
cola competitiva. Dependenta totala de solutii importate ne-ar situa mereu în urma com-
petitorilor, periclitând sansele României de a-si câstiga un rol stabil pe piata europeana si
internationala.
În continuare, se analizeaza principalele probleme cu care se confrunta activitatile
agricole din domeniile productiei vegetale, ale productiei zootehnice, precum si din sec-
toarele de procesare a acestor produse, activitatea de procesare fiind strâns legata de ac-
tivitatea agricola propriu-zisa, accelerându -se astfel procesul de dezvoltare integrata.
Un loc aparte în cadrul capitolului este acordat problemelor calitatii produselor.
De fapt, calitatea produselor reprezinta un element esential pentru asigurarea competiti-
vitatii pe piata europeana, ca si pe piata interna. Îmbunatatirea calitatii produselor face
necesara, în primul rând, crearea de noi genotipuri cu potential genetic superior în acu-
mularea principalelor componente ale calitatii, ca si realizarea de genotipuri rezistente la
boli si daunatori, care sa reduca necesitatea tratamentelor chimice poluante. Este necesar
sa se aiba în vedere, de asemenea, crearea de genotipuri si elaborarea de tehnologii
pentru agricultura ecologica, capabila sa îmbogateasca sansele de competitivitate ale
acesteia fata de sistemele clasice si sa asigure competitivitatea produselor ecologice ro -
mânesti pe piata internationala.
Este de stiut faptul ca tarile U.E. produc mai mult decât consuma, iar produsele
agricole europene au o competitivitate ridicata, datorita unui pret de productie relativ
scazut si a unui marketing mai performant. Diferentele de competitivitate a produselor
românesti fata de cele europene rezulta, în principal, din decalajul privind dotarea teh-
nica, practicarea tehnologiilor performante si imp actul asupra sanatatii consumatorilor.
De aceea, se subliniaza în cadrul capitolului ca în privinta produselor românesti este
necesara identificarea segmentelor de piata pentru care acestea pot fi complemen-

-8-
tare celor europene si realizarea de produse de calitate, care sa poata concura cu cele de
pe piata europeana.
Un element esential în cadrul capitolului este acela referitor la posibilitatile de
crestere a potentialului productiv, exprim at prin nivelul randamentului la unitatea de
productie, de îmbunatatire a activitatii de procesare. Rentabilizarea acestor activitati de
industrializare va contribui la cresterea eficientei procesului de integrare agroalimentara,
la obtinerea unor rezultate financiare mult mai bune.
În cel de-al III-lea capitol al tezei de doctorat intitulat „Structurile de productie în
agricultura judetului Tulcea“ sunt abordate în viziunea sistemica aspecte privind: resur-
sele naturale ale agriculturii judetului; structura si potentialul productiei agricole vegetale;
structura si potentialul productiei agricole zootehnice. Continutul acestui caitol se re -
fera, în principal, la o serie de aspecte teoretice, metodologice, dar mai ales practice si
vizeaza eficientizarea activitatii agricole si alimentare din judetul Tulcea.
La începutul capitolului sunt puse în evidenta resursele naturale ale agriculturii ju-
detului Tulcea, începând cu principala resursa naturala care este pamântul. Structura
acestuia, cons ervarea, dar mai ales îmbunatatirea potentialului productiv sunt elemente
indispensabile cresterii performantelor tehnico-productive, dar si a celor economice. Din
punct de vedere calitativ, terenurile agricole ale judetului Tulcea se situeaza la un nivel
superior mediei pe tara, dar inferior judetelor din zona de ses, mari producatoare de
cereale. Într-o structura pe clase de calitate, ponderea cea mai mare o detin suprafetele din
clasele inferioare de calitate. O asemenea structura este data de cadrul si conditiile
naturale ale zonei, judetul Tulcea caracterizându-se printr-o îmbinare între zonele de ses,
dealuri, suprafete detinute de ape, paduri etc., toate acestea punându-si amprenta asupra
calitatii fondului funciar.
Structurile de productie prezentate în acest capitol pun în evidenta necesitatea si
probabilitatea dezvoltarii integrate a agriculturii din aceasta parte a tarii.
Legatura care se stabileste între productia vegetala (de obicei productia cerealiera) si
productia zootehnica arata existenta unor resurse economice importante, capabile sa

-9-
sporeasca atât numarul si performantele sectorului zootehnic, cât si potentialul produc -
tiv al sectorului agricol vegetal. Analiza efectuata demonstreaza existenta unor rezerve
înca insuficient de bine valorificate. Punerea lor în valoare însa, asa cum se arata în lu-
crare, va fi posibila prin extinderea formelor de asociere, cooperare si dezvoltarea inte-
grata.
Cel de-al IV-lea capitol al lucrarii, intitulat „Integrarea agroalimentara în judetul
Tulcea“ porneste de la elucidarea unor concepte privind notiunea de integrare, conti-
nuând cu tipuri si forme de cooperative în contextul integrarii agroalimentare. Se pune
un accent deosebit pe forme de cooperare si asociere în alte tari ale lumii, pe forme de
integrare în tara noastra, inclusiv în judetul Tulcea, pe extinderea proceselor de concen-
trare, profilare si specializare a exploatatiilor agricole.
O sectiune aparte în cadrul capitolului este consacrata problemei dimensionarii si
marimii exploatatiilor agricole, începând cu elucidarea unor concepte si continuând cu
criterii tehnico-economice, sistemul de indicatori, metode de dimensionare optima. Sunt
evidentiate, cu aceasta ocazie, elementele de îmbinare optima a ramurilor productiei
agricole (vegetale si animale) într-o zona centrala a judetului Tulcea, elaborând în acest
sens doua modele economico -matematice. Esenta unor asemenea modele este aceea de a
corela potentialul resurselor furajere existente în zona (furaje cultivate în ogor propriu,
resursele furajere naturale, resurse furajere secundare rezultate din productia vegetala) cu
perspectivele dezvoltarii septelului de animale si de realizarea a unor productii vegetale
si animale la un nivel cât mai ridicat.
În ultimul capitol al lucrarii „Concluzii si propuneri“ se prezinta o serie de consi-
derente teoretice si practice rezultate din analiza, investigarea si optimizarea fenomenelor
studiate specifice agriculturii judetului Tulcea, precum si propuneri care vizeaza caile de
perfectionare a activitatii agricole, de eliminare a unor neajunsuri legate de cresterea
gradului de intensificare a productiei si de eficienta economica a acesteia. Toate acestea
sunt circumscrise procesului de crestere a calitatii si a performantei în vederea aderarii
României la structurile agrare ale Uniunii Europene.

-10-