Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Familia
Pornind de la cadrul cel mai general al condiţiilor externe, trebuie menţionatǎ
însem-nǎtatea pe care o are mediul familial, natura influenţelor acestuia pentru întreaga
dezvoltare a copilului.
Este cunoscut astfel cǎ unele familii oferǎ mediul cultural favorabil dezvoltǎrii
copilului, în timp ce altele prezintǎ o situaţie precarǎ sub raport material, cultural şi un
nivel scǎzut al aspiraţiilor, cu efecte negative asupra proceselor de mobilizare şi motivare
a elevilor pentru activitatea de învǎţare.
Influenţa factorilor familiali are un rol mai important în primele trepte ale
şcolaritǎţii. Elevul provenit dintr-un mediu familial favorizant beneficiazǎ chiar de la
începutul şcolaritǎţii de un ,,capital cultural” identic sau foarte apropiat cu cultura
vehiculatǎ de şcoalǎ, ceea îi va asigura succesul şcolar şi ulterior cel profesional.
Colaborarea realǎ dintre şcoalǎ şi familie, mai ales în cazul elevilor slabi la
învǎţǎturǎ, poate fi un factor favorizant al învingerii de cǎtre elev a dificultǎţilor sale
şcolare. Relaţiile interpersonale destinse, atmosfera emoţionalǎ şi psiho-socialǎ calmǎ şi
degajatǎ a mediului familial şi şcolar îşi pune amprenta asupra imaginii de sine, asupra
trebuinţelor eului, dorinţei de autodepǎşire a elevului, care influenţeazǎ neîndoielnic
succesul sǎu şcolar.
Inteligenţa şcolarǎ
Unul din factorii de bazǎ ai reuşitei şcolare, dar nu singurul, este inteligenţa
şcolarǎ. Dar diagnosticarea, chiar precisǎ a inteligenţei elevului, este insuficientǎ pentru
a prevedea în mod sigur rezultatele lui şcolare (prognoza şcolarǎ).
BIBLIOGRAFIE
1. Bocoş, M. (2003), Cercetarea pedagogică. Suporturi teoretice şi metodologice, ediţia a II-a, Ed. Casa
Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca
2. Bocoş, M. (2002), Instruire interactivă. Repere pentru reflecţie şi acţiune, ediţia a II-a, Ed. Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
3. Brege, E. V. (2003), Fişa de caracterizare a personalităţii elevilor, suport al unei activităţi diferenţiate,
în Învăţământul primar, nr.4
4. Cosmovici, A., Iacob, L. (1999), Psihologie şcolară, Ed. Polirom, Iaşi
5. Gilly, M. (1976), Elev bun — elev slab, E. D. P., Bucureşti
6. Holban, I. (1995), Testele de cunoştinţe, E. D. P., Bucureşti
7. Ionescu, M., Radu, I. (1995), Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca
8. Kulcsar, T. (1978), Factorii psihologici ai reuşitei şcolare, E. D. P., Bucureşti
9. Nepotu, I. (2003), Metode alternative de evaluare, în Învăţământul primar, nr.1
10. Oltean, M., Persecan, D. (2001), Ghid pentru activităţi matematice pe echipe la clasa I, Ed. Dacia,
Cluj-Napoca
11. Opre, A. (2002), Noi tendinţe în psihologia personalităţii, Ed. A. S. C. R., Cluj-Napoca
12. Petrică, I., Ştefănescu, V. (1990), Probleme de aritmetică pentru clasele I-IV, Ed. Petrion, Bucureşti
13. Răduţ-Taciu, R. (2003), Individualitate şi grup în lecţia modernă, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-
Napoca
14. Simionică, E., Caraiman, F. (1998), Matematica prin joc, Ed. Polirom, Iaşi
15. Singer, M. (1998), Învăţarea matematicii în şcoala primară — perspectiva noilor programe, în
Învăţământul primar, nr.4
16. Stoica, M. (1996), Psihopedagogia personalităţii, E. D. P., Bucureşti
17. Vrabie, D. (1975), Atitudinea elevului faţă de aprecierea şcolară, E. D. P., Bucureşti