Contractul - notiune si conditii de validitate

Contractul este definit, conform art. 1166 Cod civil, ca fiind acordul de vointe intre
doua sau mai multe persoane cu intentia de a constitui, modifica, transmite sau stinge un
raport juridic. In dreptul roman notiunile de contract si conventie se folosesc cu inteles
identic.
In ceea ce priveste toate contratele Codul civil reprezinta reglementarea generala,
respectiv, Cartea a V-a ,,Obligatiile,,.
Contractele special sunt si ele reglementate in aceasta carte, pornindu-se de la faptul ca
fiecare dintre ele, in parte, reprezinta un izvor de obligatii. Regulile particulare insa, cu privire
la aceste contracte, speciale, sunt prevazute in Codul civil sau in legi speciale.
Nulitatea contractului: reprezinta sanctiunea de drept civil care desfiinteaza retroactiv,
in tot sau in parte, efectele unui contract incheiat cu nerespectarea conditiilor de validitate
cerute de lege. In acest sens Codul civil, prevede, ,,Orice contract incheiat cu incalcarea
conditiilor cerute de lege pentru inchierea sa valabila este lovit de nulitate, daca prin lege nu
se prevede o alta dispozitie (art. 1246). Nulitatea indeplineste doua functii:
- preventiva, aceasta functie, anterioara contractului, face sa creasca vigilenta viitoarelor
parti contractante in fata unei eventuale situatii de fapt care ar putea insemna nerespectarea
conditiilor de validitiate ale acestuia, ceea ce ar conduce la desfiintarea contractului;
- sanctionatorie, aceasta functie intervine ulterior incheierii contractului, avand drept
scop inlaturarea efectelor contrare legii.
Interpretarea clauzelor contractului: prin efectele actului juridic (respectiv ale
contractului), se intelege drepturile si obligatiile civile la care da nastere, pe care le modifica
sau stinge un asemenea act. Se observa cu usurinta ca intre efectele contractului si continutul
acestuia se poate pune semnul egalitatii. Prin urmare, determinarea reflecta in principiu, in
clauzele contractului.
Ramane a determina, in acest sens, clauzele contractului care exprima vointa partilor
manifestata la incheierea contractului.
Operatiunea prin care se determina vointa partilor exprimata in clauze se realizeaza
dupa anumite reguli de interpretare a acestora.
Interpretarea urmareste intr-o prima etapa clafisificarea juridica a contractului, spre
exemplu, daca este un contract numic sau nenumit, caz in care se aplica reglementarea
1
contractului respectiv.
Prescriptia extinctiva: Codul civil nu ofera o definite a prescriptiei extinctive insa
defineste obiectul acesteia. Astfel, potrivit art. 2500 alin. 1, ,,Dreptul material la actiune,
denumit in continuare drept la actiune, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat in
termenul stabilit de lege,,. In continuare Codul civil (in alin. 2) defineste dreptul la actiune, ca
fiind ,,dreptul de a constrange o persoana, cu ajutorul fortei publice, sa execute o anumita
prestatie, sa respecte o anumita situatie juridica sau sa suporte orice alta sanctiune civila, dupa
caz,,.
Din aceste dispozitii, rezulta ca, prescriptia extinctiva este o sanctiune de drept civil,
care stinge dreptul (material) la actiune care nu a fost exercitat in termenul prevazut de lege.
Decadere: Prin decadere se intelege stingerea dreptului subiectiv in cazul neexercitarii
acestuia inauntrul termenului stabilit prin lege sau prin vointa partilor (art. 2545 alin. 1 Cod
civil).
Termenele de decadere privesc exercitarea unui drept sau savarsirea unor acte
unilaterale. Termenele de decasere isi au izvorul in lege sau in vointa partilor.
Stingerea dreptului subiectiv ca efect al decaderii inseamna pierderea acestuia, iar in
cazul actelor unilaterale, impiedicarea, in conditiile legii, a savarsirii lor.
Codul civil instituie o limitare a stabilirii termenelor de decadere, in sensul ca ,,este
lovita de nulitate absoluta clauza prin care se stabileste un termen de decadere ce ar face
excesiv de dificila exercitarea dreptului sau savarsirea actului de catre partea interesata (art.
2546 alin. 1).
Termenul este de decadere daca rezulta, neindoielnic din lege acest lucru, in sens
contrar sunt aplicabile regulile de la prescriptie.
Conditii de validitate
Principiul libertatii formei:
In conditiile Codului civil in vigoare incheierea contractului se realizeaza prin simplu
acord de vointa al partilor, capabile de a contracta, daca legea nu impune o anumita
formalitate pentru incheierea sa valabila (art. 1178). Codul civil reglementeaza astfel
principiul libertatii formei in materia incheierii contractului.
Prin urmare, regula sau principiul libertatii formei in materia incheierii contractului
presupune ca simplu acord de vointa intre doua sau mai multe persoane cu intentia de a
constitui, modifica, transmite sau stinge un raport juridic este necesar si suficient pentru ca un
contract sa fie considerat valabil incheiat.
2
 Forma contractului este acea conditie ce consta in modalitatea de exeriorizare a
acordului de vointa facuta cu intentia de a constitui, modifica, transmite sau stinge un raport
juridic.
Principiul se aplica daca sunt intrunite cumulativ doua conditii (una pozitiva si cealalta
negativa):
- partile sunt capabile sa incheie contracte, deci sa aiba capacitatea ceruta de lege in
acest sens;
- legea sa nu impuna o anumita formalitate pentru incheierea contractului respectiv.
Potrivit art. 1179 Cod civil, conditiile esentiale, pentru validitatea contractului sunt:
1. capacitatea de a contracta;
2. consimtamantul valabil incheiat;
3. un obiect determinat, valabil si licit;
4. o cauza valabila a obligatiilor.

1. Capacitatea de a contracta
a) Capacitatea de a contracta pentru persoana fizica: Poate contracta orice persoana
care este capabila adica, ce are capacitate de exercitiu. Codul civil prevede in acest sens ca,
incheierea contractului se realizeaza prin simplu acord de vointa al partilor, capabile de a
contracta (art. 1178 Cod civil),,.
,,Poate contracta, prin urmare, orice persoana care nu este declarata incapabila de lege si
nici oprita sa incheie anumite contracte (art. 1180 Cod civil). In afara altor cazuri prevazute de
lege nu au capacitate de exercitiu, deci, nu sunt capabile urmatoarele persoane:
- minorul care nu a implinit varsta de 14 ani;
- interzisul judecatoresc.
O persoana fizica capabila sa contracteze are capacitate de exercitiu. Capacitatea de
exercitiu este aptitudinea persoanei de a incheia singura acte juridice civile.. Intre 14 si 16 ani
persoana fizica are capacitate de exercitiu restransa, poate incheia singura anumite contracte,
si anume:
- minorul de 14 ani poate face singur acte de conservare, de administrare care nu il
prejudiciaza, precum si acte de dispozitie de mica valoare, cu caracter curent si care se
executa la data incheierii lor (art. 41 alin. 2);
- minorul de 15 ani poate incheia acte juridice referitoare la munca, la indeletnicirile
artistice sau sportive ori la profesia sa, cu incuviintarea parintilor sau a tutorelui, caz in care
3
minorul exercita singur drepturile si indeplineste tot astfel obligatiile nascute din aceste acte
(art. 42); Persoana fizica cu capacitate de exercitiu deplina nu are, in principiu, nicio restrictie
in privinta incheierii contractelor.
b) Capacitatea de a contracta pentru persoana juridica:
Si pentru persoana juridica, regula este principiul capacitatii de a contracta, astfel,
persoana juridica poate avea orice drepturi si obligatii civile, cu exceptia acelora care, prin
natura lor sau potrivit legii, nu pot apartine decat persoanei fizice (art. 206 Cod civil).
Persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale
de administrare, de la data constituirii lor (art. 209 alin. 1 Cod civil). De la data constituirii
organelor de administrare persoana juridica are deci capacitatea de exercitiu, adica aptitudinea
de exercita drepturile si de a-si indeplini obligatiile.
Capacitatea de folosinta a persoanei juridice, respectiv, aptitudinea de a avea drepturi si
obligatii, incepe:
- pentru persoanele juridice supuse inregistrarii, de la data inregistrarii lor (art 205 alin.
1 Cod civil);
- pentru persoanele juridice nesupuse inregistrarii, potrivit art. 194 Cod civil, de la data
actului de infiintare, de la data autorizarii constituirii lor sau de la data indeplinirii oricarei
alte cerinte prevazute de lege.
2. Consimtamantul valabil incheiat
Consimtamantul poate fi definit ca fiind manifestarea in exterior a hotararilor (a
vointelor) ambelor parti de a contracta. Prin urmare, contractul ca produs al
consimtamantului, este rezultatul intalnirii dintre vointele individuale ale viitoarelor parti
contractante.
Pentru a fi valabil consimtamantul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie
serios, sa fie exprimat liber, si in cunostinta de cauza (art. 1204 Cod civil). De asemenea,
pentru a fi valabil consimtamantul trebuie sa provina de la o persoana cu descernamant,
respectiv, care are reprezentarea consecintelor (efectelor juridice) juridice ale in incheierii
actului in cauza. Lipsa discernamantului la incheierea actului sanctioneaza actul respectiv cu
nulitatea relativa, si anume:
- este anulabil contractul incheiat de o persoana care, la momentul incheierii acestuia,
se afla, fie si numai vremelnic, intr-o stare care o punea in neputinta de a-si da seama de
urmarile faptei sale (art. 1205 alin. 1 Cod civil); spre exemplu, o persoana este in neputinta de
a-si da seama de urmarile sale daca, fie este minora, datorita varstei (ca stare constanta,
4
pana la implinirea varstei care ii permite sa incheie acte juridice), fie se afla in stare de
ebrietate, de somnambulism, manie puternica, sub influenta unor substantestupefiante (ca
stare vremelnica);
- poate fi anulat contractul incheiat de o persoana pusa ulterior sub interdictie daca, la
momentul cand actul a fost facut, cauzele punerii sub interdictie existau si erau cunoscute (art.
1205 alin. 1 Cod civil); spre exemplu, interdictia este pusa prin hotarare judecatoreasca

3. Un obiect determinat, valabil si licit

Obiectul contractului il reprezinta operatiunea juridica, precum vanzarea, locatiunea,
imprumutul si alte asemenea, convenita de parti, astfel cum aceasta reiese din ansmblul
drepturilor si obligatiilor contractuale (art. 1225 alin. 1 Cod civil).
Pentru a fi valabil obiectul contractului trebuie, sub sanctiunea nulitatii absolute, sa
indeplineasca conditiile:
- sa fie determinat si
- sa fie licit.
Conditiile validitate pe care atat bunul - ca obiect derivat al obligatiilor nascute din
raportul juridic contractual cat si sunt:
- sa existe in momentul incheierii contractului, dar in lipsa unei prevederi legale
contrare pot purta si asupra unor bunuri vitoare (art. 1228 Cod civil);
- sa fie in circuitul civil, astfel, numai bunurile care sunt in circuitul civil pot face
obiectul unei prestatii contractuale (art. 1228 Cod civil);
- sa fie posibil pe parcursul executarii contractului; aceasta conditie rezulta pornind de
la art. 1227 Cod civil care prevede valabilitatea contractului, chiar daca la momentul
incheierii sale, una din parti se afla in imposibilitate a executarii obligatiei.

4. O cauza valabila a obligatiilor

Cauza este motivul care determina fiecare parte sa incheie contractul (art. 1235 Cod
civil). Conditii de validitate ale cauzei, potrivit art. 1236 Cod civil sunt:
- sa existe
- sa fie licita
- sa fie morala
Sanctiunea in caz de nerespectarea conditiilor de valabilitate a cauzei este nulitatea
contractului, cu urmatoarele distinctii:
5
 - nulitatea relativa a contractului pentru lipsa cauzei, cu exceptia cazului in care
contractul a fost gresit calificat si poate produce elte efecte juridice (art. 1238 alin. 1Cod
civil);
- nulitatea absoluta a contractului pentru cauza ilicita sau imorala, daca este comuna pentru
ambele parti contractante sau, in caz contrar, daca cealalta parte a cunoscut- o sau, dupa
imprejurari, trebuia sa o cunoasca (art. 1238 alin. 2Cod civil).

Moisescu George-Gabriel, Marketing ID,

An II, Grupa1764