Sunteți pe pagina 1din 3

SUBIECTUL I ( 30 de puncte)

Citiţi cu atenţie textele:


A. “Cu numărul celor care migrează apropiindu-se de 200 milioane, productivitatea şi
banii câştigaţi de aceştia reprezintă o forţă în reducerea sărăciei. Sumele trimise acasă, în
special, reprezintă pentru mulţi un mijloc de a ieşi din sărăcia extremă. Pentru oficialităţile
care formulează politica, provocarea constă în valorificarea integrală a beneficiilor economice
ale migraţiei, gestionând totodată implicaţiile sociale şi politice ale acesteia.”
(Declaraţie a lui François Bourguignon, economist şef al Băncii Mondiale şi prim-
vicepreşedinte pentru economia dezvoltării, 2006)

B. “Mişcarea populaţiei trebuie să fie mai bine manageriată. Mobilitatea persoanelor


se face la alegere sau din necesitate. Estimarea globală actuală a migraţiei inernaţionale este
de 175 milioane de persoane, aproximativ 3% din populaţia lumii, şi numărul este în creştere.
Oamenii migrează temporar sau permanent, pentru a se educa sau pentru a se perfecţiona.
Mişcarea oamenilor peste frontiere este esenţială în lumea globalizată de astăzi. Afacerile
internaţionale depind de o forţă de muncă internaţională şi de abilitatea oamenilor de a se
mişca cu uşurinţă pe tot globul.”
(Bronson McKinley, director general, Organizaţia Mondială pentru
Migraţii)

C. Dezvoltarea sectorului industrial şi al serviciilor, noul val al exodului rural provocat


de război, apoi consecinţele crizei care au determinat ţăranii săraci şi muncitorii din micile
oraşe să emigreze în marile aglomeraţii pentru a găsi de lucru şi ajutoare oferite de
municipalităţi sau de organizaţii particulare, au dus la o creştere a populaţiei urbane. În
Franţa, din 1921 pînă în 1931, mai mult de două milioane de persoane au venit să se instaleze
la oraş, această creştere producîndu-se mai ales in oraşele cu mai mult de 100.000 de
locuitori, dar mai ales în periferia pariziană (2.043.000 de locuitori în 1931 în regiunea
periferică Seine, faţă de 1.505.000 în 1921, ceea ce înseamnă o creştere de 35 %).
Pornind de la aceste surse istorice, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Menţionaţi pe baza surselor tipurile de migrații prezentate.
2. Menţionaţi, o asemănare și o deosebire pe baza surselor A și
3. Identificați o cauză și o consecință pe baza informațiilor din textul C
3
punct
e
4. Formulaţi, pe baza surselor A, şi B un punct de vedere referitor la rolul migrației în
evoluţia economiei, susţinându-l cu câte o informaţie din fiecare dintre aceste surse.
9
puncte
5. Prezentaţi două caracteristici ale migrației contemporane , în afara celor la care se
referă sursele date. 10
puncte
6. Prezentaţi două fapte istorice care au influențat migrațiile contemprane
A. Societatea vest europeană a evoluat de la război încoace în sensul unei afirmări tot mai
mari a individului, fenomen care a început să se manifeste de cîţiva ani şi în ţările din Europa
de Vest. Ca o revoluţie secundară, care nu s-a produs în acelaşi ritm în toate ţările şi în toate
regiunile Europei şi care nu a atins peste tot acelaşi nivel, constrîngerile sociale legate de
credinţele religioase, de regulile morale vehiculate de familie, de şcoală şi de diferitele grupări
(„clasă socială", partid etc.) au slăbit, în timp ce se transformau şi instituţiile care le dăduseră
naştere. Regresul practicii religioase în toate ţările Occidentului, criza ideologiilor globalizate,
distrugerea familiei tradiţionale, au avut în acelaşi timp drept cauză şi efect privilegierea
individului în raport cu formele colective ale vieţii sociale şi transformarea libertăţii în valoare
absolută.
Afirmarea dreptului la fericire şi la realizarea personală s-a manifestat pe planul moravurilor
printr-o revoluţie completă de care legislatorul a trebuit să ţină cont. Oamenii continuă să
trăiască în cuplu dar se căsătoresc mai puţin şi divorţează mai mult. Mai ales, hotărăsc de a
avea sau nu copii, răspîndirea conţracepţiei şi legalizarea ei fiind susţinută în majoritatea ţări-
lor din Vestul Europei de o legislaţie care autorizează întreruperea sarcinii (legea Veil în
Franţa, din 1974). Sexualitatea a încetat să mai fie un tabu, homosexualitatea nu mai este
considerată un delict, chiar dacă toleranţa în această privinţă diferă mult de a la o ţară la alta,
după criterii care nu sînt numaidecît „geografice" (este mai mare în Ţările de Jos şi în Italia,
mult mai mică în Franţa), iar cultul trupului a devenit una din marile preocupări ale
contemporanilor noştri, luînd diferite forme: jogging, aerobic, dietetică, îngrijirile cosmetice
practicate acum de ambele sexe, cultul siluetei şi al bronzajului potolit cu greu de semnalele
de alarmă ale medicilor.

B. Mai important încă a fost rolul femeilor, ca o categorie care aspira să-şi aducă
contribuţia în mod activ în societate, neavînd doar rolul de soţii şi de mame, care le-a fost
atribuit pînă atunci mai ales în ţările Europei mediteraneene. Căpătînd în sfîrşit dreptul de vot
în ţările în care acesta nu exista (Franţa, de exemplu în 1944), acestea au beneficiat de
numeroase condiţii favorabile în lupta lor pentru cucerirea egalităţii reale cu bărbatul. În afară
de evoluţia generală a moravurilor şi creşterea confortului menajer care le-a „eliberat" de o
serie de munci casnice, învăţămîntul mixt şi „controlul naşterilor" introduse mai întîi în ţările
din Europa de Nord şi în Elveţia, apoi în anii 60 în Franţa şi în Italia, apoi în Peninsula Iberică
şi în Grecia, se generalizează munca feminină la care a contribuit serios numărul scăzut al
populaţiei active care a durat destul de mult timp. Acţiunea militantă a mişcărilor feministe,
cîteodată exagerată în modurile de exprimare, adesea luată în deridere dar fără îndoială
necesară într-un anume moment pentru a zdruncina tradiţiile sociale şi mentale, a făcut restul,
astfel că trezirea conştiinţei unei mari majorităţi a femeilor şi a numeroşi bărbaţi a îndreptat
întîrzierile în materie de drept şi de practici egalitare. Astăzi, în ciuda crizei, numărul femeilor
avînd mai mult de 15 ani care lucrează, oscilează, în fuitcţie de ţară, între 35% şi mai mult de
50%. Chiar dacă şomajul le afectează mai mult decît pe bărbaţi şi în medie exercită profesiuni
mai puţin importante şi mai prost remunerate, nu există sector (armată, politic, conducerea
întreprinderilor, înalte funcţii în administraţia de stat) unde ele să nu fie prezente.

C. Rezultă de aici o standardizare crescută a cadrului existenţei cotidiene. Aceasta din


urmă a fost favorizată de dezvoltarea mijloacelor moderne de comunicaţie şi de informare, de
publicitate, de imperativele producţiei de serie şi de influenţa puternică a modelelor culturale
de dincolo de Atlantic. Într-o Europă tot mai urbanizată, populaţiile, cu excepţia categoriilor
înstărite, tind să trăiască în acelaşi ritm, să folosească aceleaşi tipuri de locuinţe (mari
ansambluri arhitectonice, case confortabile pentru categoriile mijlocii, zone cu pavilioane de
locuit), să frecventeze aceleaşi spaţii de consum (supermagazine, hipermagazine, centre
comerciale,Jast:food) sau locuri de vacanţă şi de week-end. Se consumă aceleaşi produse
alimentare condiţionate şi standardizate. Se utilizează „bunuri durabile", aparate electro-
menajere, material audio-vizual, toate de acelaşi tip, chiar cu acelaşi preţ, căci grija pentru
diversificare influenţează calitatea şi opţiunile (plecînd de la un model de bază, preţul unui
Renault 25 sau al unui Mercedes poate să varieze practic între un preţ iniţial şi dublul acestuia
în funcţie de motor şi de îmbunătăţirile preferate). Interioarele oferă şi ele un decor unde
diferenţele se măsoară şi aici plecînd de la un standing.
În sfîrşit, în ciuda unor opoziţii uneori destul de puternice care ţin de moştenirile culturale, de
mediul geografic sau socio-profesional, populaţiile adoptă practici sociale foarte asemănă-
toare. Astfel, exceptînd zonele rurale foarte izolate (nordul Scandinaviei, centrul Portugaliei,
regiuni din Irlanda), se poate constata o reducere generală a numărului căsătoriilor şi al naşte-
rilor, a practicii religioase şi a vieţii asociative, şi o preferinţă pentru activităţile individuale
din timpul liber, pentru plecările în concediu sau în week-end şi în general pentru tot ceea ce
concurează la fericirea individuală, şi toate acestea într-un cadru real sau dorit care în general
rămîne cel al cuplului cu un copil sau maxim doi.

Pornind de la aceste surse istorice, răspundeţi următoarelor cerinţe:


1. Menţionaţi un fenomen istoric precizat în sursa A o consecință a acestui eveniment în
sursa C
2 Identificați pe baza sursei B , condițiile care au permis egalitatea între femei și bărbați
3.Menționați câte o asemanare pe baza acestor texte referitoare la evoluția societății
4. Formulaţi, pe baza surselor A, şi C un punct de vedere despre Familiei
5. Formulați un punct de vedere despre emanciparea femeilor pe baza textului B
6. Prezentați o alta caracteristică a vieții cotidiene în afara celor menționate în cele trei surse
7. Formulați un punct de vedere despre efectele aplicării economiei dirijate,
susținându – l cu doua argumente