Sunteți pe pagina 1din 2

A.

O nouă diviziune internaţională a muncii, prin urmare, a început să o submineze


pe cea veche. Firma germană Volkswagen a înfiinţat fabrici de automobile în
Argentina, Brazilia (trei linii), Canada, Ecuador, Egipt, Mexic, Nigeria, Peru, Africa
de Sud şi Iugoslavia - în special, după jumătatea anilor '60. Industriile din noua
Lume a treia au aprovizionat nu numai pieţele locale consumatoare, ci şi piaţa
mondială. Puteau face acest lucru în aceeaşi măsură prin exportarea articolelor
produse de industria locală (aşa cum sînt textilele, majoritatea cărora emigraseră
deja din vechile ţări către cele „în curs de dezvoltare"), devenind o parte din
procesul transnaţional de producţie.
Aceasta era inovaţia cea mai importantă a Epocii de Aur, deşi ea încă nu intrase
deplin în drepturi. Nu s-ar fi putut întîmpla fără revoluţia din transporturi şi
comunicaţii, care a făcut posibil să împărţi producţia unui singur articol între, să
zicem, Houston, Singa-pore şi Thailanda, transportînd pe calea aerului producţia
completată în parte în aceste centre şi controlînd întregul proces centralizat prin
tehnologia modernă informaţională.

B. Producătorii cei mai importanţi de electronice au început să se globalizeze de


pe la mijlocul anilor '60. Linia de producţie acum nu s -a mutat prin hangare
gigantice într-un singur loc, ci de-a lungul şi de-a latul globului. Cîţiva dintre ei s-au
oprit în „zone de producţie liberă" extrateritorială sau în fabrici îndepărtate, care au
început acum să gîndească, în special în ţări sărace cu forţă de muncă ieftină,
furnizată de femei tinere, un alt mecanism pentru a fugi de controlul unui singur stat.
Astfel, una dintre cele mai timpurii, Manaus, situată adînc în jungla amazoniana,
producea textile, jucării, papetărie, electronice şi ceasuri electronice pentru firme din
Statele Unite, Danemarca şi Japonia.
Toate acestea au condus la o schimbare paradoxală în structura politică a economiei
mondiale. Pe măsură ce globul a devenit unitatea sa reală, economiile naţionale ale
marilor state s-au aflat în situaţia că acordau cale liberă unor asemenea centre la
depărtare, majoritatea fiind situate în ministatele - mici sau foarte mici - care se
înmulţiseră convenabil, pe măsură ce vechile imperii coloniale se destrămaseră.

C.Era firesc ca industria să se schimbe de la alocaţii cu preţ ridicat la


unele cu muncă ieftină imediat ce acest lucru a devenit posibil din punct
de vedere tehnic şi eficient din punctul de vedere al costului, iar
descoperirea (foarte surprinzătoare) că anumite forţe de muncă non-albe
erau cel puţin la fel de calificate ca şi cele albe urma să aducă o primă
suplimentară pentru industriile de înaltă tehnologie. Totuşi, exista un
motiv foarte convingător pentru care explozia economică din Epoca de
Aur trebuia să ducă la o îndepărtare de la ţările centrale a vechii
industrializări. Aceasta era combinaţia ciudată de tip „keynesian" dintre
creşterea economică într-o economie capitalistă şi consumul de masă al
forţei de muncă total angajată în cîmpul muncii şi din ce în ce mai bine
plătită şi protejată.
Această combinaţie a fost, aşa cum am văzut, o construcţie politică. S -a
bazat pe un consens politic efectiv dintre dreapta şi stînga în majoritatea
ţărilor „occidentale", extrema dreaptă fascistă ultranaţionalistă fiind
eliminată de pe scena politică de către cel de-al Doilea Război Mondial,
iar extrema stingă comunistă de către Războiul rece. S-a bazat, de
asemenea, pe o înţelegere tacită între patroni şi organizaţiile de sindicat
de a menţine cererea de forţă de muncă între limitele care nu înghiţeau
profiturile, iar perspectivele de viitor ale profiturilor se arătau destul de
înalte pentru a justifica investiţiile uriaşe, fără de care creşterea
spectaculoasă a productivităţii muncii din Epoca de Aur nu ar fi putut
avea loc.
Pornind de la aceste surse istorice, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Menţionaţi un proces din textul A și o consecință a acestuia din textul B.
2. Menţionaţi, din sursa A, conditiile inovatiei 4 puncte
3. Menţionaţi o asemănare cu privire la explozia economica , pe baza surselor B şi C.
3
puncte
4. Formulaţi, pe baza surselor A, şi B un punct de vedere referitor la industrie , susținându l cu
informații din cele două texte 9
puncte
5. Prezentaţi două caracteristici ale fenomenului precizat in sursa B, legat de evoluția economiei
6. Prezentaţi alte două consecințe ale dezvoltării economiei capitaliste