O nouă diviziune internaţională a muncii, prin urmare, a început să o submineze
pe cea veche. Firma germană Volkswagen a înfiinţat fabrici de automobile în Argentina, Brazilia (trei linii), Canada, Ecuador, Egipt, Mexic, Nigeria, Peru, Africa de Sud şi Iugoslavia - în special, după jumătatea anilor '60. Industriile din noua Lume a treia au aprovizionat nu numai pieţele locale consumatoare, ci şi piaţa mondială. Puteau face acest lucru în aceeaşi măsură prin exportarea articolelor produse de industria locală (aşa cum sînt textilele, majoritatea cărora emigraseră deja din vechile ţări către cele „în curs de dezvoltare"), devenind o parte din procesul transnaţional de producţie. Aceasta era inovaţia cea mai importantă a Epocii de Aur, deşi ea încă nu intrase deplin în drepturi. Nu s-ar fi putut întîmpla fără revoluţia din transporturi şi comunicaţii, care a făcut posibil să împărţi producţia unui singur articol între, să zicem, Houston, Singa-pore şi Thailanda, transportînd pe calea aerului producţia completată în parte în aceste centre şi controlînd întregul proces centralizat prin tehnologia modernă informaţională.
B. Producătorii cei mai importanţi de electronice au început să se globalizeze de
pe la mijlocul anilor '60. Linia de producţie acum nu s -a mutat prin hangare gigantice într-un singur loc, ci de-a lungul şi de-a latul globului. Cîţiva dintre ei s-au oprit în „zone de producţie liberă" extrateritorială sau în fabrici îndepărtate, care au început acum să gîndească, în special în ţări sărace cu forţă de muncă ieftină, furnizată de femei tinere, un alt mecanism pentru a fugi de controlul unui singur stat. Astfel, una dintre cele mai timpurii, Manaus, situată adînc în jungla amazoniana, producea textile, jucării, papetărie, electronice şi ceasuri electronice pentru firme din Statele Unite, Danemarca şi Japonia. Toate acestea au condus la o schimbare paradoxală în structura politică a economiei mondiale. Pe măsură ce globul a devenit unitatea sa reală, economiile naţionale ale marilor state s-au aflat în situaţia că acordau cale liberă unor asemenea centre la depărtare, majoritatea fiind situate în ministatele - mici sau foarte mici - care se înmulţiseră convenabil, pe măsură ce vechile imperii coloniale se destrămaseră.
C.Era firesc ca industria să se schimbe de la alocaţii cu preţ ridicat la
unele cu muncă ieftină imediat ce acest lucru a devenit posibil din punct de vedere tehnic şi eficient din punctul de vedere al costului, iar descoperirea (foarte surprinzătoare) că anumite forţe de muncă non-albe erau cel puţin la fel de calificate ca şi cele albe urma să aducă o primă suplimentară pentru industriile de înaltă tehnologie. Totuşi, exista un motiv foarte convingător pentru care explozia economică din Epoca de Aur trebuia să ducă la o îndepărtare de la ţările centrale a vechii industrializări. Aceasta era combinaţia ciudată de tip „keynesian" dintre creşterea economică într-o economie capitalistă şi consumul de masă al forţei de muncă total angajată în cîmpul muncii şi din ce în ce mai bine plătită şi protejată. Această combinaţie a fost, aşa cum am văzut, o construcţie politică. S -a bazat pe un consens politic efectiv dintre dreapta şi stînga în majoritatea ţărilor „occidentale", extrema dreaptă fascistă ultranaţionalistă fiind eliminată de pe scena politică de către cel de-al Doilea Război Mondial, iar extrema stingă comunistă de către Războiul rece. S-a bazat, de asemenea, pe o înţelegere tacită între patroni şi organizaţiile de sindicat de a menţine cererea de forţă de muncă între limitele care nu înghiţeau profiturile, iar perspectivele de viitor ale profiturilor se arătau destul de înalte pentru a justifica investiţiile uriaşe, fără de care creşterea spectaculoasă a productivităţii muncii din Epoca de Aur nu ar fi putut avea loc. Pornind de la aceste surse istorice, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Menţionaţi un proces din textul A și o consecință a acestuia din textul B. 2. Menţionaţi, din sursa A, conditiile inovatiei 4 puncte 3. Menţionaţi o asemănare cu privire la explozia economica , pe baza surselor B şi C. 3 puncte 4. Formulaţi, pe baza surselor A, şi B un punct de vedere referitor la industrie , susținându l cu informații din cele două texte 9 puncte 5. Prezentaţi două caracteristici ale fenomenului precizat in sursa B, legat de evoluția economiei 6. Prezentaţi alte două consecințe ale dezvoltării economiei capitaliste