Scenariul dedicat zilei profesorului : ,,E ziua ta, iubite profesor ’’

Bună ziua, scumpii mei profesori, colegi de lucru, dragi oaspeţi!

Sunt bucuroasă să Vă vad împreună în zi de sărbătoare, în Casa Mare a liceului. Vă

aduc mulţumiri şi recunoştinţă pentru munca ce-aţi depus şi o depuneţi în continuare,
pentru răbdare şi înţelepciune. Vă felicit şi Vă doresc multă sănătate, căldură
sufletească, pace în familie şi desigur noi realizări. Liceiştii clasei a XII-a vin cu un
buchet de felicitări şi urări de bine pentru Dumneavoastră,scumpi profesori.

I el. Frumuseţea toamnei ne aduce bogăţie şi pe aripi de frunză rugenie – noian de

sărbători. Ziua Profesorului – Ziua Nobleţei şi Inteligenţei e tot în toi de brumar.
Rămâneţi neatinşi de bruma anilor şi a greutăţilor, dar aveţi parte de argintul
dragostei, respectului, recunoştinţei, succesului . Sănătate multă, copii dornici de
carte, realizări frumoase în toate.

Cântecul : Astăzi este ziua ta

IIel. Ca seninul cerului Vi-i sufletul curat

Prin roua dimineţii Vi-i graiul strecurat

Din vorba voastră sfântă noi minte am cules

Şi tot ce-i rău şi bun prin voi am înţeles

Suntem doar frunze verzi, ce mâine vom fi ramuri

Ne sunteţi rădăcini , sunteţi a noastre neamuri

Voi ne sunteţi o rază curată de lumină

Ce ne arată calea, şi-o face mai senină

Vi-i inima o pâine, vi-i sufletul comoară

Vi-s vorbele dulceaţă şi chipul primăvară

Ne sunteţi voi părinţii , ce carte au crescut

Cu-a voastră omenie prin viaţă am trecut.

IIIel. Dumneavoastră sunteţi cei care pe parcursul a mai multori ani sunteţi alături
de elevi, împărtăşind cu noi nu doar ştiinţa de carte, dar şi necazurile şi bucuriile.
Poate din aceste considerente ne deveniţi fiinţe dragi pentru fiecare din noi şi deaceea
Vă rămânem recunoscători , pentru că ne ajutaţi să devenim oameni adevăraţi ,
mărinimoşi, harnici şi cinstiţi.

IV el. Dacă se spune că toate cărările duc spre templu, e adevărat. Templu rămâne
să fie şcoala. Anume ea este instituţia din care răzbate raza de lumină. Această rază de
lumină vine din inima Dumneavoastră, multstimaţi profesori. Doar dumneavoastră
sunteţi acei care pregătiţi viitorul şi puneţi temelia tuturor începuturilor. De
competenţa şi erudiţia Dumneavoastră depinde calitatea sufletelor şi înţelepciunea
celor dăscăliţi. Şi deaceia noi Vă iubim şi Vă promitem

Vel. Cum trec cocoarele strigând

Lăsând în urmă cuibul

Să vi s-apropie râzând

Iubirea şi norocul

Privirea să Vă-ntinerească

Ca cele mai frumoase flori

Durerea să Vă ocolească,

Iubiţii noştri profesori.

Să treceţi lesne prin nevoi

Să nu cunoaşteţi ură

Călăuzindu-ne pe noi

S-aveţi privirea pură

Căci Vă iubim ca pe părinţi

Şi scumpi ne sunteţi foarte

Promitem că vom fi cuminţi

Şi ne-apucăm de carte
Cântecul : Dragi învăţători

VIel. Trec nori grăbiţi deasupra , trec stoluri de cocori, trec ploi şi trec ninsori-
trece timpul fără a-l putea opri cineva , trece viaţa. Mereu grăbit pe-acelaşi drum
mergi tu. El este ceea ce a fost până la tine şi ceea ce va rămâne după. Mergi mereu pe
el şi el rămâne neschimbat, doar an de an întâlneşti noi feţe de copii în calea ta.
Clasele de azi mâine pleacă. Pleacă definitiv, dar rămâne ceva de nepreţuit, rămâne
amintirea, rămâne un sentiment de stimă reciprocă, rămâne legătura sufletească ce
mai ieri n-o vedeam. În sufletul elevului laşi o părticică din dragostea ta fără margini,
iar vorba ta dulce î-l va ajuta să meargă mai departe. Pentru aceasta el îţi va rămâne
recunoscător o viaţă întreagă.

Cântecul : De-aceea te iubim

VIIel. A venit toamna cu arome îmbătătoare de gutui şi nuci. Se scutură

frunzele. Cu o uşoară adiere a vântului ele sunt rupte de pe copaci şi sub melodia
valsului neauzit de noi se aştern pe pământ. Aievea gândurilor tale, scump profesor,
ele se bucură de sentimentul înaripat ce le aduce într-o altă lume melancolică plină de
linişte şi pace sufletească. Îşi aduc aminte de cei pe care i-au umbrit şi cei ce au avut
nevoie de foşnetul lor armonios. Asemeni lor, profesorule, ai ştiut să ne fii de folos, să
ne dai un sfat înţelept, să ne înveţi ce este viaţa. Niciodată n-ai spus nu şi nu ne-ai
evitat întrebările. Niciodată n-ai uitat că eşti om şi totodeauna ai râvnit să ne înveţi că
omenia e mai presus decât orice. Îţi mulţumim pentru munca depusă , pentru
bunătatea cu care ne-ai împlut sufletul şi conştiinţa. Ne închinăm până la pământ!

VIIIel. Cu roşu purpuriu de trandafir

Pe-albastru cerului senin

Vă scriu urare…

Cu- a nopţii negru-ntunecat

Pe albul crinului curat

Vă scriu scrisoare…

O, doamne câtă muncă aţi depus

Ca să păşim cu-n pas mai sus

Spre căi nestrăbătute

 Sunteţi părinţi şi îngeri păzitori

Ne îndrumaţi şi ne feriţi de-atâtea ori

De lumi necunoscute.

Cântecul: Învăţătorii mei, învăţători

IXel. Oricât n-om aduna izvoare, râul cunoaşterii rămâne o hartă spirituală
irepetabilă. Pe zi ce trece, arborele cunoaşterii creşte tot mai înalt, mai rămuros, din
însăşi inima profesorului. Profesorul e ca o apă vie dătătoare de continuitate
intelectuală. E acel pilon de care ne spriginim atunci când urcăm treptele spre culmile
inteligenţei dar la temelia acestei urcări stă munca titanică a profesorului, care cu
preţul sănătăţii sale vrea ca generaţia în creştere să fie sănătoasă şi cultă. De la
profesor pornesc toate drumurile şi începutul lor e ştiinţa de carte, iar ştiinţa de carte
este însăşi profesorul.

Xel. Învăţătorule, viaţa ta e plină mereu de evenimente, fie plăcute sau

neplăcute, dar inima ta ştie mereu să fie veselă şi bine dispusă în contact cu semenii
tăi de totdeauna- elevii. Cernit de anii care trec , aceleaşi idealuri urmăreşti, aceeaş
poftă de viaţă o încerci fiind alături de noi, dându-ne întruna câte un imbold spre a
porni pe calea deschiderii idealurilor umane. Munca ta imensă nu poate fi comparată
nici măcar cu universul abisal, harul tău e incomparabil, inima ta e veşnică întru
memoria ta. Astfel tu, învăţătorule rămâi a fi figura ilustră a umanităţii prin gigantica
nobleţe ce-ţi stăpâneşte firea.

XIel. E ziua ta, e sărbătoare

Şi toamna-i doldora de rod

Iar tu ca ieri , ca azi, ca mâine

Din cărţi , din viaţă sorbi lumină

S-o dărui cu blândeţea pâinei

La mic şi mare , peste tot

Primeşte-un braţ de crizanteme

Şi-un mulţumesc până la pământ

Că-n soarta vieţii mele este

 Al tău destin , al tău senin.

Cântecul : Anii mei de şcoală

XIIel. S-au scurs anii. S-au scurs anii de parcă i-a suflat vântul. Au trecut zilele
pe neobservate şi iată-ne ajunşi mari . Odată cu noi au crescut amintirile, au crescu t
copiii din noi şi s-au maturizat gândurile noastre. Odată cu noi au crescut inimile
voastre, au încărunţit firele de păr şi a slăbit vederea ochilor care ne-au mângâiat cu
privirea 12 ani …

În această zi vrem să Vă vedem sănătoşi , veseli şi tineri pentru a întâlni şi petrece

încă multe generaţii însetate de cunoştinţă.

XIIIel. Plouă… Dar nu ca-ntotdeauna

Ci plouă cu păreri de rău

Cu nostalgii ce se adună

Şi se aştern în jurul meu

A mai rămas numai o scurtă clipă

Ce ne mai ţine împreună

Căci a sosit pe-a timpului aripă

Un an ce are multe să ne spună

E vremea când încep a înţelege

Ce rol imens aveţi în viaţa noastră

Şi este greu cuvinte de-a alege

Pentru-a le-aşterne în calea voastră

Ce poţi să spui când inima se frânge

Doar o tăcere-adâncă va domni

Însă nicicând nu s-a opri şi nu s-a stinge

Acel ecou lăuntric ce-ţi va mulţumi.

XIVel. Din seninul cerului albastru, din foşnetul sălbatic al frunzelor, Vă împletim
felicitare. Dragi profesori, Vă mulţumim pentru tot ce ne oferiţi, pentru comoara pe
care-o posedaţi şi pe care ne-o lăsaţi ca moştenire – cunoştinţele, pentru susţinere
morală şi încurajare, pentru răbdare, Vă mulţumim.

XVel. Pe malul mării de ştiinţe

Mi-aţi fost colacul de salvare

Să-mi spuneţi blândelor fiinţe

De unde aţi luat răbdare

Nopţi întregi aţi stat de veghe

Făcând controlul de caiete

Sau ilustrând cu iscusinţă

Vre-o gazetă de pierete

Şi peste ani sunteţi cu noi

Şi Vă vedem adesea-n vis

Am pus o floare pentru voi

În fiecare vers ce-am scris

Cântecul: Ani de şcoală, ani de liceu

Prezentarea Power-Point

Valsul
Scenariul activitatii

,,E ziua ta, iubite profesor”

elaborat si realizat de

Olaru Ludmila dir. cl.aXII-a