REALIZAT: Nume Prenume

STUDIU DE CAZ PRIVIND MANAGEMENTUL TIMPULUI

Modul de analiză şi administrare a resurselor de timp este proba decisivă a raţionalităţii

proiectării pedagogice. Or, toate nevoile în educaţie sunt dependente de limitele, constrângerile
timpului. Caracteristicile resurselor temporale:
1. Timpul este prin excelenţă o resursa limitată spre deosebire de orice alte resurse, o limitare
absolută si independentă de procesele care il „utilizează“. Limitele timpului sunt absolute şi
inextensibile.
2. Timpul este o resursă cu o dinamică unidirecţională, el se consumă ireversibil şi intr-un
singur sens, neputand fi depozitat, trecut in conservare sau recuperat. Singurul mod in care
timpul lase urme sunt semnele, produsele, rezultatele bune sau rele ale folosirii lui.
3. Timpul este o resursa cu polivalenţă maxima. Practic, el poate fi folosit in orice fel, iar orice
activitate este consumatoare de timp. Din aceaste perspective, timpul apare simultan ca nevoie
si ca resurse.
4. Timpul este o resursa care se autoconsumă, indifirent dacă şi în ce mod este asimilat ca
resursa a activitatilor umane. Timpul este singura resursă care, pe lilngă ca este limitata la
modul absolut, consumul ei nu poate fi oprit sau suspendat. Timpul ori este folosit raţional şi
eficient, ori este irosit defmitiv.
5. Timpul este o resursă cu potenţial variabil, valoarea lui de întrebuinţare nefiind aceeaşi in
diferitele etape ce alcatuiesc durata reală a unei activităţi sau programul cronologic al vietii
indivizilor, grupurilor si societaţilor.
6. În sfarsit, dar nu in ultimul rând, trebuie sa mentionam si faptul ca, sub raport economic,
timpul este cea mai costisitoare resursă, iar această proprietate rezulta ca un corolar
economico-financiar al tuturor caracteristicilor timpului ca resursă prezentate mai inainte.
Analiza componenţială a timpului porneşte de la schema celor “3 opt” - 8 ore de
“slujbă”, 8 ore de timp liber şi 8 ore de odihnă. Având în vedere că durata săptămânii de
muncă e în continuă micşorare, dar şi specificul muncii în decursul săptămânii se utilizează mai
frecvent Timpul de muncă instituţionalizată ca o caracteristică importantă a societăţii
contemporane, iar în învăţământ, pornind de la faptul că învăţarea este forma dominantă de
activitate-timpul instituţional de învăţare, care cuprinde 2 categorii de activităţi de învăţare:
acativităţi colective (în clasă) şi activităţi individuale (independente, în afara programului
şcolar). Astfel, timpul global de învăţare poate fi delimitat în: timpul instituţionalizat şi timpul
opţional/ facultativ.
Din perspectiva activităţii cît mai eficiente în sensul produselor rezultatelor învăţării cu un
consum de timp cît mai redus Vă propunem să efectuaţi un studiu urmat de judecăţi de
 valoare asupra utilizării timpului ca resursă-cheie de către elevi, cadre didactice, manageri,
instituţie educaţională, ţinînd cont şi de schema celor 3 “opt”.
Activităţi Nr. ore Timp
Nr. ore
individuale consumate

odihnă ore /%

Suprasarcină
săptămâ- liber
Nr. ore săptămână de săptămânale pentru
Clasele

nă/planul Rapor-

Timp de
în afara îndeplinirea
zilnic/pe
de învăţă- învăţare tul
programului lucrului de acasă săptămâ
mânt nă celor
şcolar (zilnic)
“3 opt”
Total Opţio-
Obligatorii /% Ore /% Ore /% Ore /%
max. nale /%

I 20 18/90% 2/10% 2/1,2% 1 oră/4,2% 7/29,2% 10/41,7% 7/7/10 -

II 22 20/90,9% 2/9,1% 2/1,2% 1,5 ore/6,3% 7/29,2% 10/41,7% 7/7/10 -

III 22 20/90,9% 2/9,1% 2/1,2% 2 ore/8,4% 6/25% 10/41,7% 8/6/10 -

IV 23 21/91,3% 2/8,7% 4/2,4% 2 ore/8,4% 6/25% 10/41,7% 8/6/10 -

2,5-3 ore/
V 26 24/92,3% 2/7,7% 4/2,4% 7/29,2% 10/41,7% 7/7/10 1
10,5%-12,6%

2,5-3 ore
VI 27 25/92,6% 2/7,4% 4/2,4% 7/29,2% 10/41,7% 7/7/10 1
10,5%-12,6%

2,5-3 ore
VII 30 28/93,3% 2/6,7% 4/2,4% 6/25% 10/41,7% 8/6/10 1
10,5%-12,6%

VIII 30 28/93,3% 2/6,7% 5/3% 4 ore/16,8% 6/25% 9/37,5% 9/6/9 1

IX 29 27/93,1% 2/6,9% 5/3% 4 ore/16,8% 7/29,2% 9/37,5% 7/7/9 1

31 29/93,5% 2/6,5% 8/4,8% 4 ore/16,8% 6/25% 9/37,5% 9/6/9 1

X

31 29/93,5% 2/6,5% 8/4,8% 4 ore/16,8% 6/25% 9/37,5% 9/6/9 1

XI

2/6,25
XII 32 30/93,75% 8/4,8% 4 ore/16,8% 6/25% 9/37,5% 9/6/9 1
%
 1. CRONOMETRAREA TIMPULUI INDIVIDUAL AL UNEI SĂPTĂMÂNI
(minimum 3 cadre didactice)
Activitate
Formare Preocupare Timp de
Activitatea de publică- Timp liber
profesională în familie odihnă
muncă (ore, %) socială ore/ %
ore/% (ore, %) ore/ %
(ore, %)
lecţii- 6/75%
asistare-
şedinţe- 1/12,5% 3/12,5% 1/4,16% 3/12,5% 2/8,33% 7/29,2%
Luni pregătire- 1/12,5%
dirigenţie-
consultare-
lecţii- 6/75%
asistare-
şedinţe- 3/12,5% 1/4,16% 2/8,33% 3/12,5% 7/29,2%
Marţi pregătire- 2/25%
dirigenţie-
consultare-
lecţii- 6/75%
asistare-
şedinţe- 3/12,5% 1/4,16% 3/12,5% 2/8,33% 7/29,2%
Miercuri pregătire- 1/12,5%
dirigenţie-
consultare- 1/12,5%
lecţii- 6/75%
asistare-
şedinţe-
Joi 3/12,5% 1/4,16% 3/12,5% 2/8,33% 7/29,2%
pregătire- 1/25%
dirigenţie-
consultare- 1/12,5%
lecţii- 3/37,5%
asistare- 1/12,5%
şedinţe- 3/12,5% 1/4,16% 3/12,5% 2/8,33% 7/29,2%
Vineri pregătire- 2/25%
dirigenţie- 1/12,5%
consultare- 1/12,5%

Sâmbătă - - 5/20,8% 9/37,4% 10/41,6%

Duminică - - 5/20,8% 9/37,4% 10/41,6%

 2. CRONOMETRAREA TIMPULUI INDIVIDUAL AL UNEI SĂPTĂMÂNI
(minimum 3 cadre didactice)

Activitate
Formare Preocupare Timp de
Activitatea de publică- Timp liber
profesională în familie odihnă
muncă (ore, %) socială ore/ %
ore/% (ore, %) ore/ %
(ore, %)
lecţii- 5/62,5%
asistare-
şedinţe- 1/12,5% 1/4,16% 2/8,33% 3/12,5% 2/8,33% 8/33,3%
Luni pregătire- 1/12,5%
dirigenţie-
consultare- 1/12,5%
lecţii- 5/62,5%
asistare- 1/12,5%
şedinţe- 3/12,5% 1/4,16% 3/12,5% 2/8,33% 7/29,2%
Marţi pregătire- 1/12,5%
dirigenţie-
consultare- 1/12,5%
lecţii- 6/75%
asistare-
şedinţe- 2/8,33% 1/4,16% 3/12,5% 2/8,33% 8/33,3%
Miercuri pregătire- 1/12,5%
dirigenţie-1/12,5%
consultare-
lecţii- 4/50%
asistare- 1/12,5%
şedinţe-
Joi 2/8,33% 2/8,33% 3/12,5% 2/8,33% 7/29,2%
pregătire- 2/25%
dirigenţie-
consultare- 1/12,5%
lecţii- 6/75%
asistare-
şedinţe- 1/4,16% 2/8,33% 3/12,5% 2/8,33% 8/33,3%
Vineri pregătire- 2/25%
dirigenţie-
consultare-

Sâmbătă - - 5/20,8% 11/45,8% 8/33,3%

Duminică - - 5/20,8% 11/45,8% 8/33,3%

 3. CRONOMETRAREA TIMPULUI INDIVIDUAL AL UNEI SĂPTĂMÂNI
(minimum 3 cadre didactice)
Activitate
Formare Preocupare Timp de
Activitatea de publică- Timp liber
profesională în familie odihnă
muncă (ore, %) socială ore/ %
ore/% (ore, %) ore/ %
(ore, %)
lecţii- 4/50%
asistare- 1/12,5%
şedinţe-1/12,5% 1/4,16% 3/12,5% 2/8,33% 2/8,33% 8/33,3%
Luni pregătire- 2/25%
dirigenţie-
consultare-
lecţii- 3/37,5%
asistare- 2/25%
şedinţe- 3/12,5% 3/12,5% 3/12,5% 1/4,16% 6/25%
Marţi pregătire- 2/25%
dirigenţie-
consultare- 1/12,5%
lecţii- 5/62,5%
asistare- 1/12,5%
şedinţe- 3/12,5% 3/12,5% 2/8,33% 1/4,16% 7/29,2%
Miercuri pregătire- 1/12,5%
dirigenţie- 1/12,5%
consultare-
lecţii- 3/37,5%
asistare- 2/25%
şedinţe- 2/8,33% 3/12,5% 3/12,5% 1/4,16% 7/29,2%
Joi pregătire- 2/25%
dirigenţie-
consultare- 1/12,5%
lecţii- 4/50%
asistare- 2/25%
şedinţe-
Vineri pregătire- 1/12,5% 3/12,5% 2/8,33% 2/8,33% 2/8,33% 7/29,2%
dirigenţie-
consultare- 1/12,5%

Sâmbătă - - 7/29,2% 6/25% 11/45,8%

Duminică - - 7/29,2% 6/25% 11/45,8%

Durata cursurilor nu se suprapune exact peste durata timpului pe care

profesorul trebuie să îl petreacă în şcoală sau în afara acesteia, în interesul şcolii şi
 al elevilor. Se pot distinge, astfel, cel puțin trei categorii de timp pentru cadrele
didactice:
- timpul de predare – care reprezintă numărul de ore de predare petrecute de
către profesor cu un grup de elevi;
- timpul obligatoriu de prezență/ de disponibilitate a cadrului didactic în
şcoală – timpul care include orele de predare şi timpul pe care cadrele didactice îl
petrec în instituția şcolară pentru diverse activități didactice sau cu scop educativ
(de exemplu, pentru pregătirea lecțiilor ori a altor activități şcolare, pentru
evaluarea rezultatelor elevilor, pentru activități didactice sau metodice, pentru
întâlniri cu părinții, colegii, conducerea şcolii);
- timpul total de lucru/ activitate al cadrelor didactice – numărul de ore pe care
profesorul îl petrece pentru realizarea sarcinilor în şcoală sau în alt loc specificat de
către directorul şcolii. Acesta include, pe lângă timpul de predare şi cel obligatoriu
de prezență în şcoală, şi timpul suplimentar petrecut în afara şcolii, acesta din urmă
fiind dificil de estimat, deoarece nu are durate fixe sau prestabilite.

Timp
neplanificat; 3; Lecții; 6; 25%
O zi din viața 13%
personală
Formare
profesională; 1;
4%
Activitate
publică-socială;
1; 4%
Somn; 7; 29%
Pregătire; 2; 9%

Lectură; 1; 4%
TV, calculator; 1;
Familia; 2; 8% 4%
 1; 4%
1; 4% O zi din viața
2; 8% copilului meu,
elev în clasa a II-a
9; 38%
1; 4%

1; 4%

Somn Școala
9; 38% Activități în aer liber TV/Calculator
Temele pentru acasă Masa
Transport

CHESTIONAR
CU PRIVIRE LA STRUCTURA ACTIVITĂŢII ÎN TIMPUL LIBER
Clasa a IV-a

Timpul alocat
Pe lună
Structura Pe zi Pe săptămână (ore sau minute,
activităţilor în timpul liber (ore sau minute, (ore sau minute, %)
%) %)
Lecturarea cărţilor 1 oră / 4,2% 5 ore / 3% 20 ore / 2,8%
Vizionare TV 2 ore / 8,3% 16 ore / 9,5% 64 ore / 8,9%
Ascultare radio - - -
Utilizarea calculatorului 1 oră / 4,2% 7 ore / 4,2% 28 ore / 3,9%
Navigare pe internet 30 minute / 2,1% 4,5 ore / 2,7% 18 ore / 2,5%
Vizionarea spectacolelor - - 2 ore / 0,3%
Frecventarea cinematografului - 1,5 ore / 0,9% 3 ore / 0,41%
Preocupare cu prietenii - 6 ore / 3,6% 24 ore / 3,4%
Preocupare în familie 1 oră / 4,2% 15 ore / 8,9% 60 ore / 8,3%
Activităţi sportive - 4,5 ore / 2,7% 18 ore / 2,5%
Excursii - - 5 ore / 0,7%
Preocupări religioase
- 2 ore / 1,2% 8 ore / 1,1%
(frecventarea Bisericii)
Vizionarea de muzee - - 2 ore / 0,3%
Pescuitul - - -
Expoziţii - - 1 oră / 0,13%
Ocupaţii pe interese / hobbi 1 oră / 4,2% 9 ore / 5,4% 36 ore / 5%

CHESTIONAR
CU PRIVIRE LA STRUCTURA ACTIVITĂŢII ÎN TIMPUL LIBER
Clasa a IX-a

Timpul alocat
Pe lună
Structura Pe zi Pe săptămână (ore sau minute,
activităţilor în timpul liber (ore sau minute, (ore sau minute, %)
%) %)
Lecturarea cărţilor - 2 ore / 1,2% 8 ore / 1,1%
Vizionare TV 1 oră / 4,2% 9 ore / 5,4% 36 ore / 5%
Ascultare radio - - -
Utilizarea calculatorului 3 ore / 12,6% 21 ore / 12,5% 84 ore / 11,6%
Navigare pe internet 5 ore / 21% 35 ore / 20,8% 140 ore / 19,5%
Vizionarea spectacolelor - - -
Frecventarea cinematografului - - 3 ore / 0,4%
Preocupare cu prietenii 2 ore / 8,4% 15 ore / 8,9% 60 ore / 8,3%
Preocupare în familie 1 oră / 4,2% 10 ore / 6% 40 ore / 5,5%
Activităţi sportive - 4,5 ore / 2,7% 18 ore / 2,5%
Excursii - - 5 ore / 0,7%
Preocupări religioase
- - -
(frecventarea Bisericii)
Vizionarea de muzee - - -
Pescuitul - - -
Expoziţii - - -
Ocupaţii pe interese / hobbi 1 oră / 4,2% 9 ore / 5,4% 36 ore / 5%
 CHESTIONAR
CU PRIVIRE LA STRUCTURA ACTIVITĂŢII ÎN TIMPUL LIBER
Clasa a XII-a

Timpul alocat
Pe lună
Structura Pe zi Pe săptămână (ore sau minute,
activităţilor în timpul liber (ore sau minute, (ore sau minute, %)
%) %)
Lecturarea cărţilor 2 ore / 8,4% 12 ore / 7,14% 48 ore / 6,6%
Vizionare TV - - -
Ascultare radio - - -
Utilizarea calculatorului 1 oră / 4,2% 9 ore / 5,4% 36 ore / 5%
Navigare pe internet 6 ore / 25,2% 42 ore / 25% 168 ore / 23,3%
Vizionarea spectacolelor - - -
Frecventarea cinematografului - 3 ore / 1,7% 6 ore / 0,8%
Preocupare cu prietenii 2 ore / 8,4% 15 ore / 8,9% 60 ore / 8,3%
Preocupare în familie 30 minute / 2,1% 5 ore / 3% 20 ore / 2,8%
Activităţi sportive - 3 ore / 1,8% 12 ore / 1,7%
Excursii - - -
Preocupări religioase
- - -
(frecventarea Bisericii)
Vizionarea de muzee - - -
Pescuitul - - -
Expoziţii - - -
Ocupaţii pe interese / hobbi 1 oră / 4,2% 9 ore / 5,4% 36 ore / 5%

Disciplinele opționale
pentru anul de studii 2016-2017

Clasa Disciplina opțională Aria curriculară

I Tainele comunicării Limbă și comunicare

Tainele comunicării Limbă și comunicare
II Matematică distractivă Matematică și științe
Tainele comunicării Limbă și comunicare
III Matematică distractivă Matematică și științe
Tainele comunicării Limbă și comunicare
 IV Matematică distractivă Matematică și științe
Învățăm a gândi și a acționa strategic Educație socioumanistică
V Informatica Matematică și științe
Citind, învăț să fiu Limbă și comunicare
Învățăm a gândi și a acționa strategic Educație socioumanistică
VI Informatica Matematică și științe
Educație interculturală Educație socioumanistică
VII Educație inerculturală Educație socioumanistică
Robotica Matematică și științe
VIII Educație interculturală Educație socioumanistică
Robotica Matematică și științe
IX Educație interculturală Educație socioumanistică
Robotica Matematică și științe
Chimia și explorarea mediului Educație socioumanistică
X Robotica Matematică și științe
Cultura vorbirii Limbă și comunicare
Învățăm a gândi și a acționa strategic Educație socioumanistică
XI Cultura vorbirii Limbă și comunicare
Robotica Matematică și științe
Teoria și practica traducerii Limbă și comunicare
Chimia și explorarea mediului Matematică și științe
Robotica Matematică și științe
XII Cultura vorbirii Limbă și comunicare
Chimia și explorarea mediului Matemtică și științe
Integrare europeană pentru tine Educație socioumanistică

Este evident că formele de consumare a timpului diferă de la persoană la

persoană, cert însă este faptul că fiecare individ, adult sau copil necesită cunoştinţe,
competenţe şi deprinderi de planificare, organizare şi monitorizare a timpului la
general şi a timpului liber în special. Pentru a consolida la copii şi tineri arta şi
capacităţile ce ţin de managementul timpului, este necesar ca şcoala şi familia să
colaboreze sistematic, creând condiţii favorabile pentru ca generaţiile tinere să
asimileze strategii de consumare raţională, interesantă şi eficientă a timpului liber.
Timpul liber reprezintă perioada din viaţa omului în care acesta se eliberează
de orice obligaţii şi este liber să-şi aleagă anumite activităţi sau preocupări.
Timpul liber poate fi definit ca intervalul de timp pe care îl folosim la bunul
nostru plac, care poate fi planificat şi dirijat în conformitate cu propriile imbolduri,
interese, dorinţe, alegând şi realizând activităţile care corespund înclinaţiilor şi
aspiraţiilor personale.
 Contează însă foarte mult educaţia pe care o primesc de la părinţi în ceea ce
priveşte considerarea timpului ca reusursă care se epuizează irecuperabil şi ca cel
mai de preţ bun al vieţii. În lipsa unei nevoi intrinseci şi a unei motivaţii interioare,
la început, copiii pur și simplu „importă” managementul timpului de la părinţi şi
ţine de agenda de familie.
Este evident că dacă părinții dau dovadă de indiferență față de acest
subiect, cel mai probabil și copii o vor face!
Pentru ca un copil să înţeleagă importanța timpului, el trebuie să aibă
,,datorii” şi ,,responsabilităţi” corespunzătoare vârstei şi nivelului de înţelegere,
însă dacă nu are nimic de făcut atunci sigur, nu se va pune problema
managementului timpului. Necesitatea de a gestiona timpul, apare în relaţia cu
necesitatea de a gestiona diverse activităţi.
Pentru a-și ajuta copilul să evolueze făcând pasul către următorul nivel
de înţelegere a noţiunilor de timp şi managementul timpului, părinţii trebuie
să îşi asume un rol activ și să fie ei înșiși un exemplu!

Greselile standard ce apar în gestionarea timpului sunt:

Folosirea excesivă a telefonului, în locul altor mijloace de comunicare care
necesită mai puţin timp (e-mail – ului, rapoartele);
• Ignorarea programelor de raportare;
• Şedinţe care se desfaşoară fără o agendă;
• Perfecţionismul;
• Nedepistarea urgenţelor artificiale.
Pentru toate acestea există soluţii simple:
a) “Regula celor cinci minute” – pentru acei angajaţi care nu au darul de a fi
succinţi şi tranformă cea mai simplă discuţie într-o conversaţie mult prea lungă,
pregăteşte o surpriză. Managerul poate să-i anunţe foarte clar că nu are la
dispoziţie decât cinci minute. Prin această metodă angajaţii îşi vor îmbunătăţi
aptitudinea de a fi succinţi şi întrevederea va lua sfârşit după ce se vor scurge cele
cinci minute.
b) “Regula orei de linişte” – chiar şi managerii care aplică regula “uşii
deschise” îsi permit să îşi închidă uşa biroului din când în când. Regula propusă de
manageri este următoarea: dimineaţa, ei folosesc prima oră de muncă pentru a-şi
planifica priorităţile pe ziua respectivă
c) “Delegarea, încurajarea angajaţilor să ia decizii alta parte îi face pe
angajaţi sa se simtă dependenţi de ei şi nesiguri pe forţele proprii.
d) “Investirea timpului în explicarea clară a obiectivelor” .
e) “Folosirea e-mail – ul pentru a ţine legătura cu vorbăreţii”
f) “Stabilirea întâlnirilor la sfârşitul programului” .
g) “Evitarea persoanelor care ocupă mult timp” .
 Managementul bazat pe obiective Spreadsheets

Mind mapping Tehnici si instrumente de Analiza SWOT

gestionare a timpului
g

Grafice Gantt Fise de evaluare a sedintelor

SFATURI

Fă-ți timp pentru a munci: este prețul succesului!

Fă-ți timp pentru a gândi: este sursa puterii!
Fă-ți timp pentru a te juca: este secretul tinereții veșnice!
Fă-ți timp pentru a citi: este fântâna înțelepciunii!
Fă-ți timp pentru prieteni: este drumul spre fericire!
Fă-ți timp pentru iubire: este plăcerea vieții!
Fă-ți timp pentru a râde: este muzica sufletului!

MULTUMESC !!!