Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară

"Ion Ionescu de la Brad" Iași

Facultatea de Agricultură

Specializarea: Tehnologia prelucrării produselor agricole

Proiect I.F
Determinarea parametrilor aerului
utilizat pentru încalzirea unei camere de cămin

Profesor coordonator: Student: Balan Claudiu Ionut

Asit.Dr. Virgil Vlahidis Anul III – Grupa:474

1
 Cuprins

Capitolul I : Determinarea sarcinii termice de iarna...4

1.1Fluxul termic cedat prin transmisie............................4
1.2 Coeficienții A0 și Ac..................................................6
1.1 Sarcina termică pentru încălzirea aerului infiltrat
prin neetanșeități .............................................................8
Capitolul II : Determinarea sarcinii de umiditate......11
2.1 Debite de umiditate degajate...................................11
Capitolul III : Parametri aerului insuflat ...................12
Bibliografie ....................................................................14

2
 Introducere

Încalzirea în perioada de iarnă a camerei studiate prin intermediul aerului refulat de la o

instalație centralizată de încalzire.

 Dimensiunile care se aleg pentru camera ce urmează a fi încălzită pet imp de iarnă sunt: L
(lungimea) = 5,4 m ; l (lățimea) = 4,4 m ; h (înalțimea) = 2,9 m.
 Peretele exterior (fig.1) : este format dintr-un strat de cărămidă de 0,3 m grosime și un
strat de polistiren de 0,05 m grosime.
 Pardoseala și tavanul : sunt confecționate din beton armat d = cu grosimea de 0,2 m.
 Pereții interior (fig.2) : sunt confecționați din cărămidă cu grosimea de 0,3 m.
 Dimensiunile ferestrei : l = 1,6 m și h = 1,4 m.
 Dimensiunile ușii : l = 0,8 m și h = 2,1 m.
 Numărul de persoane aflate în încăpere (N) : 3.
 Temperatura din interiorul încăperii ti = 190C.

Figura 1.Perete exterior cameră Figura 2.Perete interior cameră

3
 CAPITOLUL I : DETERMINAREA SARCINII TERMICE DE IARNĂ

Calculul sarcinii tremice de iarnă , se face după indicatiile din STAS: SR 1907-1/1997 și SR
1907-2/1997 cu relația :

Ac+A0
ΔQ = QT * (1 + ) + Qi [w] (1) ;
100

În care :

- Q – necesarul de căldură ;
- QT – fluxul termic cedat prin transmisie datorită diferenței de temperatură interioară sau
exterioară ;
- Qi – sarcina termică pentru încălzirea aerului pătruns prin neetanșeități ale ușii si ferestrei
și pentru încălzirea aerului pătruns la deschiderea acestora ;
- Ac și A0 –indici de localizare si insolație.

1.1Fluxul termic cedat prin transmisie

Se calculează ca suma fluxurilor termice cedate prin fiecare element al constructiei (pereți ,
pardoseala , tavan , tamplarie) se utilizează relația :

ti−te
QT = ∑𝑝𝑖=1 cm * m*A * [w] (2) ;
R′

În care :

- cm – coeficient de corelație in funcție de densitatea materialelor de construcție ; pt.zidărie

cm = 0,94 ; pt.tamplarie cm = 1 ;
- m – coeficient de masivitate termică ; pt zidărie m = 1 ; pt tamplarie m = 0.5 ;

4
 - A – aria suprafeței prin care se face tarnsferul termic [ m2] ;
- te- temperatura din exteriorul camerei ; te = -180C ;
- ti - temperatura din interiorul camerei ; pt camere alăturate te = ti – 20C ; pt hol
te = ti – 40C ;
- R’- rezistența termică specifică corectată a elementului de construcție ;

Aceasta se determină diferit in funcție de structura elementului de construcție. Se utilizează

relația :

R’= Rse + Rst [ grad*m2/ w ] (3) ;

În care :

- Rse – rezistența termică specifică la propagarea căldurii spre exterior ; pt zidarie

Rse = 0,042 ;
- Rst – rezistența specifică la permeabilitate termică ;
 Pentru peretele din fig.1 Rst se calculează cu relația :

d1 d2
Rst = +
b1∗ʎ1 b2∗ʎ2

În care :

- d1 – grosimea izolației de polistiren [m] ; d1 = 0,05 m ;

- d2 – grosimea zidului de cărămidă [m] ; d2 = 0,30 m ;
- b1 ,b2 – coeficienți de corecție ; pt polistiren b1 = 1,1 ; pt zid b2 = 1 ;
- ʎ1 , ʎ2 – coeficienți de conductibilitate termică ; pt polistiren ʎ1= 0,04 [ w/ m*k ] ;
pt zid ʎ2 = 0,80 [ w/ m*k ] ;
 Pentru pereții interiori din fig.2, formați din cărămidă cu grosimea d2 = 0,3 m și
rezistența termică specifică la propagarea căldurii spre exterior Rse = 0,42 . Pentru acest
caz Rst se calculează cu relația :

d2
Rst =
b2∗ʎ2

5
  Pentru tavan si pardoseală confecționate din beton armat cu grosimea d3 = 0,2 m și
rezistența termică specifică la propagarea căldurii spre exterior Rse = 0,042 iar rezistența
specifică la permeabilitate termică Rst se calculează cu relația :

d3
Rst =
b3∗ʎ3

În care :

- d3 – grosimea tavanului și pardoselei ;

- b3 – coeficientul de corecție ; pt beton b3 =1 ;
- ʎ3 – coeficinetul de conductibilitate termică ; pt beton ʎ3 = 2,03 [ w/ m*k ] ;

 Pentru tâmplarie R’ = 0,39 [ grad*m2/ w ] ;

ti−te 19−(−18)
QT = ∑𝑛𝑖=0 cm * m *A * ′ = 0,94*1*(5,4*2,9 – 1,4*1,6) * 0.05 0,30 + 0,94 *
R 0,042+1.1∗0,04+1∗0,80
19−(19−4 ) 19−(19−2 )
1 * (5,4*2,9 – 2,9*0,8) * 0,30 + 2[ 0,94*1*2,9*4,4 * 0,30 ] + 2[
0,042+ 0,042+
1∗0,80 1∗0,80
19−(19−2 ) 19−(19−4) 19−(−18)
0,94*1*5,4*4,4* * 0,20 ] + 0,5*1*2,1*0,8* + 0,5*1*1,4*1,6*
0,042+1∗2,03 0,39 0,39
= 1333,61 [w] ;

1.2 Coeficienții A0 și Ac

Coeficientul A0 se numește adaos pentru orientare și se determină pentru peretele exterior cu

orientarea cea mai defavorabilă , conform tabelului din STAS: SR 1907-1/1997 A0 = 0 ;

Tabel 1.

6
Coeficientul Ac se numește compensarea suprafețelor reci și se utilizează atunci când rezistența
termică medie a încăperii este mai mică de 102 *grad/w.

Rezistența termică medie notată Rm se calculează cu relația :

𝐴𝑡∗(𝑡𝑖−𝑡𝑒)∗𝑐𝑚
Rm = [m2*grad/ w ] (4) ;
𝑄𝑡

În care :

- At –aria totală a încăperii ;

Valorile coeficienților Ac se determină cu fig.3 din SR 1907-1/1997 .

At = 2 ( L*h+l*h+L*l ) = 2( 5,4*2,9 + 4,4*2,9 + 5,4*4,4 ) = 104,36m2

𝐴𝑡∗(𝑡𝑖−𝑡𝑒)∗𝑐𝑚 104,36∗[19−(−18)]∗0.94
Rm = = = 3629,64 [ m2*grad/ w ] ;
𝑄𝑡 1333,61

Ac = 6,5 ;

7
1.1Sarcina termică pentru încălzirea aerului infiltrat prin neetanșeități

Se determină alegând valoarea maximă dintre două mărimi calculate.

Qi1 – reprezintă sarcina termică determinată in funcție de debitul de aer proaspăt impus de
condițiile de confort ;

Qi2 – reprezintă sarcina termică determinată in funcție de viteza convențională a vântului ;

Qi1 se calculează cu relația :

Ac
Qi1 = [ na0*cm*V*ρ*cp*(ti – te) + Qg ]* ( 1+ ) [w] (5) ;
100

În care :

- na0 – debitul de aer proaspăt impus de condiții de confort fiziologic ; na0 = 0,22*10-3
[(m3/s)/m3] ;
- V – volumul încăperii ;
- ρ – densitatea aerului ; ρ = 1,26 [ kg/m3 ] ;
- cp – căldura specifică ; cp = 917 [ j/kg*grad ] ;
- Qg – sarcina termică pentru încălzirea aerului pătruns la deschiderea geamului ;

Qg = 0,36 *Ag*n*( ti - te )*cm [w] (6) ;

În care :

- Ag – aria geamului ;
- n – numărul de deschideri ale ferestrei pe oră ; n = 2 ;

Qg = 0,36*2,24*2*19-(-18)*1 = 56,09 [w]

6,5
Qi1 = [ 0,22*10-3*0,94*(5,4*4,4*2,9 )*1,26*917*19-(-18) + 56,09 ]*(1+ ) = 610,232 [w] ;
100
Ac
Qi2 ={cm*[ E*∑ i*Lr*v4/3*( ti – te )] + Qg }*(1+ ) [w] (7) ;
100

8
În care :

- E – coeficient de corecție în funcție de înălțimea clădirii ; E= 1 ;

- i – coeficient de corcție referitor la infiltrarea aerului prin rosturile tâmplăriei exterioare
și de determină din tabelul 5 STAS: SR 1907-1/1997 ; i = 0,1389 ;
- Lr –lungimea rosturilor ;

Se determină cu relația : Lr = 2*Lg + 3*hg [m] ;

- v – viteza convențională a vântului ; v = 5 m/s ; v4/3=8,55 m/s ;

Se determină de zona eoliană a țării conform tabelului 6 și fig.4 din STAS: SR 1907-1/1997 .

Tabel 2.

Tabel 3.

Lr = 2*Lg + 3*hg = 2*1,6 + 3*1,4 = 7,4 [m] ;

9
 Ac
Qi2 = {cm*[ E*∑ i*Lr*v4/3*( ti – te )] + Qg }*(1+ ) = {1*[1*0,1111*7,4*8,55*38] + 56,09}*
100
6,5
*( 1 + ) = 382,75 [w] ;
100

Se alege valoarea maximă a lui Qi1 și Qi2 aceea fiind Qi1 = 610,232 [w] ;

Ac+A0 6,5 +0
ΔQ = QT *(1 + ) + Qi1 = 1333,61*(1 + ) + 610,232 = 2030,52 [w] ;
100 100

10
 Capitolul II : Determinarea sarcinii de umiditate

Sarcina de umiditate a unei încăperi se calculează cu relația :

ΔGv = Gd – Gp [kg/h] (8) ;

În care :

- ΔGv – sarcina de umiditate ;

- Gd – debitul de umiditate degajat în încăpere ;
- Gp – debitul de umiditate preluat din încăpere ;

2.1 Debite de umiditate degajate

Se consideră că degajarea de umiditate se datorează doar prezenței oamenilor în încăpere ;

degajările se calculează cu relația :

Gd = Gom = N * gom [kg/h] ;

În care :

- gom – degajarea de umiditate a unei persoane ; se determină din fig.III.4 SR 1907-1/1997 ;

gom = 0,09 [kg/h] ;

Gd = N*gom = 4*0,075 = 0,3 [kg/h] ;

2.2 Debite de umiditate preluate

Se neglijează procesele de absorbție de vapori de apă și procesele de condensare pe suprafețe
reci astfel încât Gp = 0 .

ΔGv = Gd – Gp = 0,3– 0 = 0,3 [kg/h] ;

11
 Capitolul III : Parametri aerului insuflat

Se folosește diagrama entalpie-titlul de vapori ( i-x ) pentru determinarea parametrilor aerului din
încăpere precum și a aerului insuflat (fig.3) conform următoarelor etape :

Fig .3 Diagramă

12
- Punctul i care descrie parametrii aerului din interiorul camerei de determină la intersecția
dintre dreapta corespunzatoare temperaturii ti și curba de umiditate φi corespunzatoare
temperaturii camerei.

Temperatura ti (0C) 18 19 20 21 22
Umiditatea φi (%) 54 56 60 62 64

Tabelul 4. Umidități corespunzătoare temperaturii camerelor

- Se calculează coeficientul de termoumiditate ε cu relația :
ΔQ
ε= [kj/kg] (9) ;
ΔGv

ΔQ 2030,52
ε= = = 24366,24 [kj/kg] ;
ΔGv 0,3

- Prin punctul i se trasează o paralelă la dreapta corespunzătoare valorii lui ε .

- Temperatura aerului refulat de instalația de climatizare se detremină cu relația :
tc = ti + (6÷10) [0C] (10) ;
- Punctul c se determină la intersecția dintre dreapta corespunzătoare temperaturii tc și
paralela prin punctul i la segmentul ε .
- Debitul de aer necesar încălzirii se determină cu relația :
ΔQ
L= [kg/h] (11) ;
Δi

În care : Δi = ic – iI [kj/kg] ;

Δi = ic – iI = 47 – 37 = 10 [kj/kg] ;

ΔQ 2030,52
L= = = 730,98 [kg/h]
Δi 10

13
 Bibliografie

Badea A. ş.a., 1986 - Manualul inginerului termotehnician (vol. 2). Edit. Tehnică, Bucureşti

*** - SR 1907-1/1997 – Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul.Prescripţii de

calcul.

*** - SR 1907-2/1997 – Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Temperaturi

interioare convenţionale de calcul.

*** - STAS 6472/3-89 – Calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor.

*** - STAS 6648/1-82 – Calculul aporturilor de căldură din exterior.

14
15