INTRODUCERE

Turismul este un domeniu de activitate cu un profil complex, reunind un ansamblu de servicii

şi bunuri proprii mai multor sectoare, fiind punctul de interferenţă al acestora.
Turismul implică ideea alegerii deliberate a itinerarelor şi a duratei sejurului de către fiecare
turist în parte, are ca scop satisfacerea anumitor necesităţi de ordin social, cultural, spiritual,
medical şi, în ultimă instanţă, urmăreşte satisfacerea dorinţelor turistului.
Una din formele de turism căreia i se acordă o deosebită atenţie este turismul balnear,
domeniu în care ţara noastră dispune de factori naturali de cură de o mare valoare răspândiţi în
majoritatea judeţelor ţării. În cele peste 160 de staţiuni şi localităţi balneoclimaterice din
România, pe lângă factorii naturali de cură, staţiunile noastre dispun de o gamă largă de
proceduri fizioterapeutice prin amenajarea secţiilor de electroterapie, hidroterapie,
pneumoterapie şi cultură fizică medicală, dotate cu aparatură modernă şi deservite de personal
calificat.
Lucrarea de față urmărește prezentarea ofertei turistice din stațiunea Băile Govora, județul
Vâlcea, adică totalitatea resurselor naturale și antropice, împreună cu serviciile turistice,
condițiile de comercializare și infrastructură. Stațiunea Govora urmărește îmbinarea a două
tipuri de turism, turismul balnear, respectiv turismul cultural.
În primul rând, ne-am propus să atingem cele mai importante puncte privind dezvoltarea
turismului balnear în una din staţiunile cele mai reprezentative ale ţării, având în vedere
posibilităţile superioare deţinute în comparaţie cu alte zone mai puţin dezvoltate din punct de
vedere turistic, dar şi pentru a sublinia deficienţele de management în centrul atenţiei
prestatorilor pentru satisfacerea exigenţelor mereu crescânde ale turiştilor pacienţi.
În al doilea rând, am adăugat și faptul că stațiunea Băile Govora nu este reprezentativă doar
pentru curele sale cu ape termale, ci si pentru domeniul cultural, existând foarte multe mănăstiri,
monumente și obiective turistice culturale.
Am analizat destinația din toate punctele de vedere, structură, arie și capacitate,
exemplificând prin numărul de structuri turistice din zonă, numărul înnoptărilor și numărul
turiștilor, dar și durata medie a sejurului.

1
 CAPITOLUL 1
Descrierea generală a stațiunii Băile Govora
1.1. Istorie
Cu peste o sută de ani în urmă, stațiunea Băile Govora era locul cu cel mai curat aer din
Europa, iar oamenii veneau aici să își trateze afecțiuni respiratorii, boli de piele și reumatism.
Marile voci ale României au venit la Băile Govora pentru tratament. Primele descrieri
amanuntite ale izvoarelor de la Govora datează din anul 1881 când se descoperă izvoare cu
miros de păcură si petrol care răsar din margini de vai, cu păduri în mai multe culori de jur
împrejur.1
În anii următori, generalul medic Nicolae Popescu Zorileanu a aflat că la Govora există ape
tămăduitoare care pot vindeca rănile soldaților din Războiul de Independență. Atunci o
companie (circa 120 de militari) a fost cazată la Mănăstirea Govora, iar cu apa minerală de aici
rănile soldaților au fost vindecate. Informația a fost transmisă primului ministru de la acea
vreme, I.C. Brătianu, care a decis să facă cercetări asupra acestor ape minerale. Așa a fost adus
inginerul geolog francez Bochet, care a avut vaste experiențe în captarea apelor minerale
precum cele de la Vichy și Aix-les-Baines. După ce a făcut primele expertize de la Băile
Govora, a dat girul terapeutic al apelor minerale.
Fiind în perioada de dezvoltare a stațiunilor balneare din întreaga Europă, statul român a
decis să dezvolte stabilimente pentru sănătatea oamenilor. Astfel a fost construit din lemn,
primul stabiliment de băi, împreună cu alte trei hoteluri. 1910 este anul în care statul român a
decis să concesioneze pentru 49 de ani zăcămintele de la Călimănești și de la Govora, societatea
Govora-Călimănești al cărui capital majoritar aparținea familiei Brătianu.

Fotografie 1.1-Hoteluri Societatea Băile Govora

Sursă (Baile Govora SA, 2020)

1
(Baile Govora SA, 2020)
2
 Înființată în baza legii pentru exploatarea stațiunilor balneare ale statului promulgată prin
DECRET REGAL ÎN 1909, Societatea Govora - Călimănești a avut un rol covârșitor în
dezvoltarea Stațiunii Băile Govora, atât din punct de vedere turistic cât și edilitar. Prin
amenajări de izvoare, drumuri, fântâni cu apă, poteci, construirea de vile și hoteluri, sanatoriul
militar, terasamente, societatea a ajuns la apogeul dezvoltării ei din punct de vedere economic,
o parte importantă din beneficiile obținute investindu-le în dezvoltarea stațiunii dovedind că
fără aportul acesteia, localitatea Băile Govora nu ar fi reușit să evolueze în perioada interbelică
până în prezent. Astăzi, Societatea Băile Govora SA deține un hotel unic de 4 stele, clădire de
patrimoniu - Hotel Palace, un hotel cochet de 3 stele - Hotel Belvedere și un hotel de 2 stele -
Hotel Parc (vezi fotografie 1.1).
Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au descoperit și utilizat proprietăţile curative ale
apelor minerale. De aici s-au ivit nu doar practici religioase pline de semnificaţii, ci a apărut şi
o întreagă industrie bazată pe exploatarea acestor ape spre binele oamenilor.
Staţiunea Băile Govora apare ca o veritabilă creaţie între generozitatea naturii, bunăvoinţa
şi ocrotirea dumnezeiască, cutezanţă şi inteligenţa umană. Aşezată într-o zonă binecuvântată de
natură, într-un peisaj mirific, înconjurată de adevărate centre spirituale, păstrătoare şi
continuatoare a tradiţiilor milenare ale poporului român, această staţiune se bucură de un
renume deosebit în peisajul turistic românesc.
1.2. Cadrul geografic
Stațiunea balneoclimaterică Băile Govora este așezată în zona subcarpaților Getici ai Vâlcii
(vezi foto 1.2), la 18 km de reședința
județului, fiind străjuită de dealurile Piscupia
la sud-vest, Baba Floarea la vest, Păușești și
Bârlogului la nord-vest, Huniei la nord,
Tătarul și Stogșor la est.2
Din punct de vedere geografic orașul se
găsește la intersecția paralelei 45 5’49’’
latitudine nordică, cu meridianul 24 9’20’’
longitudine estică.
Orașul se învecinează la nord-est cu
comuna Bunești, la nord cu comuna
Stoenești, la nord-vest cu comuna Pietrari, la
Fotografie 1.2 Poziția stațiunii Băile Govora în cadrul
judeţului Vâlcea
Sursa: (Valcea Turistica, 2020)

2
(Wikipedia, 2019)
3
vest cu comuna Păușești, la sud-vest cu comuna Francești și la sud-est cu comuna Mihăești.
Băile Govora sunt drenate pe o lungime de aproape 2 km de pârâul Hința care izvorăște din
apropierea dealului Paușești și se varsă în pârâul Govora, având ca afluenți pe malul stang,
pâraiele Bârlogeanu și Valea lui Țigănilă. Pârâul Hința este canalizat parțial începând de la
Izvorul Ferdinand și până la podul de pe strada Pieții, pe o distanță de aproximativ 1 km.
Orașul Băile Govora este situat la 18 km de Râmnicu Vâlcea si la 12 km nord-vest de gara
C.F.R. Govora, de pe linia ferată Sibiu-Piatra Olt, respectiv la 110 km de Sibiu, 119 km de
Craiova, 75 km de Piatra Olt si 200 km de București. La 3 km de statiune trece șoseaua natională
Râmnicu Vîlcea – Târgu Jiu (DN 67). Stațiunea este deservită de autobuze care circulă pe
traseul Râmnicu Vîlcea – Băile Govora și retur. De asemenea, stațiunea este legată prin linie de
autobuze și de București (200 km) și Târgu Jiu prin curse directe.
1.3. Potentialul turistic natural
Relieful Govorei prezintă un deosebit interes prin valoarea sa peisagistică. Depresiunea
Govora este o mică depresiune în care se află localitatea şi staţiunea Băile Govora, ea făcând
parte din sectorul vâlcean al Subcarpaţilor Getici. Staţiunea Băile Govora este înconjurată de
dealuri la o altitudine de 300-600m. Aceste dealuri sunt denumite muscele şi sunt alcătuite din
roci terţiare cutate. Dealul cel mai cunoscut din această zonă este dealul Baba Floarea (540m)
unde turiştii merg cel mai des pentru o plimbare prin natură.
Relieful se completează cu componente ale apelor, vegetaţiei şi faunei, sporind atractivitatea
turistică. Dealurile subcarpatice din jurul stațiunii Băile Govora sunt acoperite cu păduri de
stejar, de goruno-făgete și de făgete. În general, pe fața sudică apar stejărelele, pe culmi goruno-
făgetele și pe versanții nordici, mai reci, făgetele.
Din punct de vedere turistic fauna prezintă importanţă mai mult prin valoarea sa cinegetică
şi estetică; totuşi în pădurile din jur sunt întâlnite din ce în ce mai rar, căprioara (capreolus
capreolus), vulpea (vulpes vulpes), iepurele (lepus europeus), şoarecele de pădure (amodemus
sylvaticus), ariciul (erinaceus romanicus).
Dintre păsările care populează fauna Govorei se pot aminti: privighetoarea care poate fi
auzită seara în parcul staţiunii, rândunica, vrabia, malureanul, piţigoiul, cojoaica, scatiul, uliul
păsărilor, cucuveaua, guguştiucul, pupăza, ciocănitoarea și altele. În apele repezi ale Govorei
întâlnim cleanul şi zglăvoaca. Zona Govorei beneficiază de un climat blând, temperat-moderat
de trecere de la continental la mediteranean, cu veri răcoroase și ierni blânde. Temperatura
medie anuală este de 11,1 grade Celsius. Vânturile sunt foarte rare, stațiunea fiind foarte bine
adăpostită, iar regimul precipitațiilor este moderat, aproximativ 800 mm/an. Precipitațiile sunt
moderate, atingând 800 mm anual. Nu sunt schimbări bruşte de temperatură şi umiditate.

4
 Fondul hidrografic deţine şi el un important potenţial. Potenţialul la care ne referim are în
vedere apele minerale dar şi apele curgătoare, care sunt utilizate ca atare în scopuri turistice,
pentru agrement şi balneoturism. Principalul colector al apelor de suprafaţă este râul Olt, care
primeşte pe dreapta, în amonte de Govora pârâul Olăneşti. Acesta se varsă în Olt, în partea
sudică a municipiului Rm.- Vâlcea. Urmează la sud pârâul Govora cu afluenţii săi, pe dreapta
râul Hinţa, apoi Valea Scărişoarei care se varsă în Olt în dreptul lacului de acumulare Govora,
care are o suprafaţă de 463 ha, o lungime de 2,7 km, o lăţime de 3,02 km şi un volum de apă
acumulată de 26.317 . La sud se varsă pe dreapta în Olt un alt afluent, Bistriţa Vâlceană.
Descoperirea apelor minerale de pe valea pârâului care trece prin stațiune, urmată de
efectuarea unor analize asupra eficacității foloaselor benefice ale acestora, Govora avea să
devină în scurt timp o localitate cu profil balnear de cură medicala, cunoscută atât în țară cât și
în afara acesteia, alături de alte zone balneare din Europa.
Apele sulfuroase de la Govora, considerate de unii oameni de știința chiar superioare față de
cele de pe continentul nostru, pot fi considerate cel puțin la fel cu cele mai renumite ape
minerale sulfuroase cunoscute în Europa: de la Amelie, Barages, Eaux Bosines, Aix şi
rivalizează cu cele de la Grosswerdain. Staţiunea Băile Govora este singura din ţara noastră în
care apele minerale au o compoziţie chimică diferenţiată ca: ape sărate iodurate bromurate; ape
sărate sulfuroase foarte concentrate; ape hipotome sulfuroase bicarbonate, sodice, calcice şi
magneziene. Apele din Govora conţin până la 38,3 mg ‰ brom şi până la 41,8 mg‰ iod.
Atât bromul cât şi iodul sunt de origine organică, rezultate din putrezirea unor alge. Apele
concentrate sărate sulfuroase sunt ape cu mineralizare mare ajungând până la 160 g ‰,
conţinând hidrogen sulfurat în concentraţie mare până la 0,350 g ‰. Apele minerale iodate din
Govora conţin oligoelemente foarte necesare vieţii ca: magneziu, calciu, potasiu şi iod sub
formă de ioduri.
1.4. Potentialul turistic antropic
Resursele antropice au potenţial turistic însemnat şi ele au luat naștere odată cu trecerea
timpului, încă din cele mai vechi perioade. În zilele noastre prezintă interes o serie de obiecte
și construcții care au apărut ca urmare ale realizărilor de tip economic sau social de pe teritoriul
țării noastre sau chiar de pe teritoriul Govorei. Spre deosebire de componentele naturale, atât
de numeroase şi de variate, staţiunea Băile Govora deţine mai puţine componente antropice. Cu
toate acestea, împrejurimile oraşului se bucură de o mare varietate a acestor resurse antropice
de care orice turist se poate bucura realizând o serie de plimbări în jurul staţiunii fie în mod
organizat, fie pe cont propriu.
Staţiunea Băile Govora este deţinătoarea unui tezaur de vestigii arheologice, monumente
istorice, de artă sau de arhitectură precum şi a unui patrimoniu etno-folcloric care atestă evoluţia
5
şi perenitatea pe aceste meleaguri, dezvoltarea artei şi a culturii poporului român. Tot acest fond
cultural istoric formează o parte însemnată a ofertei turistice şi o componentă a imaginii turistice
a stațiunii Govora pe piaţa naţională şi chiar internaţională.
1.5. Potentialul turistic cultural istoric
Staţiunea Băile Govora este o staţiune în care se pot practica mai multe forme ale turismului
cum ar fi: turismul de odihnă şi receere (destindere), turism de tratament şi cură balneo-
medicală, turism sportiv, turism cultural şi monahal, turism de afaceri şi congrese, turism de
week-end, etc.
Principala formă de turism practicată în această zonă este turismul balnear, la acesta
adăugându-se într-o mai mică măsură turismul sportiv, concretizat în programe de refacere şi
antrenament.
Turismul cultural presupune vizitarea, în scopul satisfacerii nevoilor culturale şi spirituale,
a monumentelor de artă şi arhitectură, locurilor istorice, muzeelor, galeriilor de artă etc.
În împrejurimile stațiunii se află peste 300 de monumente istorice și de artă, de la tezaure
neolitice, la vestigii dacice și romane și necropole paleocreștine, păstrate în muzee din Rm.
Valcea și Govora, la Cosata-Ocnița, în siturile de la Slătioara, Bivolaru, Costești ori în
complexul muzeal Măldărești.
Astfel, la numai 6 km de staţiune se poate vizita Mănăstirea Govora. Trecutul stațiunii este
strâns legat de cel al Mănăstirii Govora – unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectură
feudală din țara noastră. Retrasă printre copaci seculari la adăpostul unor ziduri groase
fortificate, mănăstirea se află la circa 5 km depărtare de centrul stațiunii și la mai puțin de 2 km
de comuna Govora, pe o vâlcea în partea dreaptă a pârâului Govora.
Interesante pentru turiști sunt cele 8 portrete native din pronaos printre care și cele ale lui
Constantin Brâncoveanu, Radu cel Mare, mitropolitul Antim Ivireanul, toate operă a acelorași
renumiți zugravi.
Tot în timpul domniei lui Brâncoveanu s-a ridicat și impunătorul turn – clopotnița de la
intrare, s-au făcut reparații la clădirile mănăstirii, s-a ridicat o noua catapeteasmă din lemn, cu
valoroase decorații specifice epocii (chenare si brâie în care se văd motive vegetale), se reface
întreaga pictură a bisericii, așa cum poate să fie văzută astăzi.
În incinta mănăstirii, în încăperile boltite ale clădirilor se află organizat un mic muzeu în
care sunt expuse străvechi obiecte de cult și gospodărie casnică, icoane cu vechime de trei –
patru secole, cărți bisericești rare din veacurile al XVII – leași al XVIII – lea.
Din punct de vedere balnear, sunt atestări conform cărora reumaticii făceau băi la Mănăstirea
Govora iar iodul se transporta în butoaie și era încălzit cu pietre încinse.

6
 Sfânta Mănăstire Hurezi, importantă și valoroasă asezare monahală, reprezintă cel mai
vast ansamblu de arhitectură medievala păstrat în Țara Romanească. El cuprinde mănăstirea
propriu-zisă, biserica bolniței, ctitorită de doamna Maria, soția lui Constantin Brancoveanu,;
Schitul Sfinților Apostoli, la circa 50 de metri spre nord, , și Schitul Sfântul Ștefan, după numele
fiului cel mare al domnitorului, la 1703.
Mănăstirea dintr-un lemn este situată în apropierea stațiunii, pe valea Otăsăului. Tradiția
locală afirmă că bisericuța a apărut la începutul secolului al XVI-lea, prin lucrarea manuală
chiar în acest loc a materialului provenit de la un singur stejar. Hramul său este Icoana Maicii
Domnului, care se păstrează și astăzi în biserica de piatră a mănăstirii. În baza acestei tradiții
asezarea monahală de aici poartă numele Dintr-un Lemn.
Ca dovezi care să ateste veridicitatea legendei, stau mărturie astăzi stejarii seculari, precum
și icoana.
Muzeul trovanților este unul dintre cele mai interesante atracții turistice ale județului
Vâlcea. Trovanții sunt asemănați în mod hiperbolic unor pietre care cresc.
În satul Costesti, care face parte din comuna Oteșani, nu departe de Govora, niște formațiuni
stranii, alcătuite în mare parte din siliciu care a fost pietrificat, stau raspandite din zonele joase
de văi până spre varfurile versanților.3

3
(Primaria Băile Govora, 2020)
7
 CAPITOLUL 2
ANALIZA DESTINAȚIEI

Misiunea Societății Băile Govora SA este de a asigura servicii turistice integrate la

standarde de calitate și confort ce vizează o piață a turiștilor ce vor sa practice turismul balnear,
să beneficieze de cele mai bune cure terapeutice, dar și al turiștilor care sunt interesați de istoria
stațiunii, de cultură și de potențialul său antropic.
Stațiunea balneară Băile Govora este singura stațiune din România în care raportul dintre
aeroionii pozitivi și cei negativi este 1. S-a constatat că acest raport este pe departe cel mai
benefic pentru organismul uman.
Băile Govora este considerată cea de-a doua stațiune balneară din Europa din punctul de
vedere al numărului de ape iodurate și bromurate, menținându-se în acest sens și în topul
global.
Stațiunea este cunoscută și pentru varietatea și caracterul terapeutic al proprietăților
apelor. Este singura stațiune din țară cu ape minerale ce au o compoziție chimică diferențiată:
ape sărate iodurate, bromurate, sulfuroase foarte concentrate, ape hipotone, sulfuroase,
bicarbonate, sodice, calcice și magneziene.
Băile Govora sunt un loc excelent pentru tratamente, deținând o bază de tratamente cu
instalații și facilități necesare procedurilor: băi calde cu ape minerale iodurate și sulfuroase, băi
cu esență de brad, duș subacval, băi cu bioxid de carbon, împachetări cu nămol cald,
pneumoterapie, electroterapie, hidroelectroterapie, inhaloterapie, kinetoterapie, masaj,
solarium. Aceste tratamente ajută la vindecarea afecțiunilor respiratorii, ginecologice,
reumatismale, neurologice etc.4
n perioada 10-12 mai 2018 la Palatul Patriarhiei – Aula Magna ”Teoctist Patriarhul” s-a
desfășurat cea de-a XV-a Conferință Națională de Balneologie și Recuperare Medicală
organizată de Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie.
Evenimentul a avut o dublă semnificație, marcând împlinirea a 100 de ani de balneologie în
România dar și centenarul Marii Uniri.
În cadrul programului științific al conferinței, la secțiunea ”Recuperarea medicală în
stațiunile balneare din România”, primarul orașului Băile Govora, dl Mihai Mateescu, a susținut
prezentarea ”Tratamentul balnear în stațiunea Băile Govora”.

4
(Balneo Medica, 2020)
8
 Din partea SC Băile Govora SA – principalul operator turistic din stațiune – a participat dl
Mihai Handolescu, administrator al societății comerciale.
Cu acest prilej stațiunea Băile Govora a primit Diploma de excelență(vezi foto 2.0) pentru
calitatea factorilor terapeutici naturali, a apelor minerale terapeutice, a calității serviciilor din
bazele de tratament precum și pentru implicarea administrației publice locale în susținerea,
dezvoltarea și promovarea turismului balnear.

Foto 2.0 – Diplomă de excelență

Sursă - (Primaria Băile Govora, 2020)
. Conform site-ului Primăriei Băile Govora 5 populația orașului înregistrează 2449 de
locuitori, dintre care 1170 sunt bărbați și 1279 femei, iar din totalul acestora 419 locuitori au
vârsta peste 70 de ani. Venitul mediu pe cap de locuitor este de 1800 RON, rata șomajului fiind
de 4,5%. Populația ce înregistrează venituri peste medie este in procent de 15%, 65% au acces
la internet, iar 70% din populație deține cel puțin o mașină.
Pădurile din această zonă se întind pe 874 ha, terenurile pe 1380 ha, iar 20h sunt cuprinse de
ape. În ceea ce privește educația și cultura din zonă, în oraș există un singur liceu tehnologic, 2
grădinițe cu program normal și o școală primară și gimnazială care funcționează în clădirea
liceului. Orașul are și un centru cultural care în curând va găzdui un modern cinema 3D, 2
muzee și colecție de arheologie și 2 biblioteci.
Ca și structuri de primire turistică, Stațiunea Băile Govora înregistrează, în prezent, 4
hoteluri, 8 vile și pensiuni turistice și un popas turistic. Pentru structurile de alimentație publică
(restaurante, baruri, terase), regăsim 7 restaurante, 6 baruri de zi si 9 terase.

5
(Primaria Băile Govora, 2020)
9
 Evoluţia în structură a numărului de unităţi cazare turistică
Tabel 2.1
Tipuri de structuri Localități Ani
de primire turistica Anul Anul Anul Anul Anul
2015 2016 2017 2018 2019
UM: Numar
Numar Numar Numar Numar Numar
TOTAL 11 11 10 11 10
Hoteluri 167641 ORAS 4 4 4 4 4
BAILE GOVORA
Vile turistice 167641 ORAS 3 3 2 4 4
BAILE GOVORA
Cabane turistice 167641 ORAS 1 1 0 1 0
BAILE GOVORA
Campinguri 167641 ORAS 1 1 1 1 0
BAILE GOVORA
Pensiuni turistice 167641 ORAS 2 2 1 1 2
BAILE GOVORA
Sursa - (Breviar Statistic, 2019)

Unitățile de cazare turistică din stațiunea Govora, din anul 2015 până în anul 2019 au rămas
constante majoritatea. Au existat atât creșteri, cât și pierderi, vilele turistice au inregistrat o
creștere, în timp ce cabanele turistice s-au împuținat.

Capacitatea de cazare-locuri, în staţiunea Băile Govora

Tabel 2.2

Tipuri de structuri Localitati Ani

de primire turistica Anul Anul Anul Anul Anul
2015 2016 2017 2018 2019
UM: Locuri
Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri
TOTAL 973 973 939 937 905
Hoteluri 167641 ORAS 857 857 863 827 831
BAILE GOVORA
Vile turistice 167641 ORAS 44 44 20 46 46
BAILE GOVORA
Cabane turistice 167641 ORAS 8 8 0 8 0
BAILE GOVORA
Campinguri 167641 ORAS 48 48 48 48 0
BAILE GOVORA
Pensiuni turistice 167641 ORAS 16 16 8 8 28
BAILE GOVORA
Sursa - (Breviar Statistic, 2019)

10
 În ceea ce priveşte numărul locurilor de cazare, în staţiunea Băile Govora, acestea
au cunoscut o scădere de aproximativ 7%.
Sosiri turisti in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, pe județe si localități
Tabel 2.3

Tipuri de structuri Localitati Ani

de primire turistica Anul Anul Anul Anul Anul
2014 2015 2016 2017 2018
UM: Numar persoane
Numar Numar Numar Numar Numar
TOTAL 12131 16353 19134 19652 25616
Hoteluri 167641 ORAS 11357 15325 17797 18588 22580
BAILE GOVORA
Vile turistice 167641 ORAS 389 280 712 677 3036
BAILE GOVORA
Cabane turistice 167641 ORAS 20 50 18 0 0
BAILE GOVORA
Campinguri 167641 ORAS 269 588 432 387 0
BAILE GOVORA
Pensiuni turistice 167641 ORAS 96 110 175 0 0
BAILE GOVORA
Sursă - (Breviar Statistic, 2019)
Numărul sosirilor în stațiunea Băile Govora a crescut considerabil în fiecare an, cea mai mare
creștere se poate vedea la hoteluri, o creștere de 50% în 2019 față de anul 2014.

Înnoptări in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, pe județe si localități

Tabel 2.4
Tipuri de structuri de Localitati Ani
primire turistica Anul Anul Anul Anul Anul
2014 2015 2016 2017 2018
UM: Numar
Numar Numar Numar Numar Numar
TOTAL 103376 117563 111401 120351 125796
Hoteluri 167641 ORAS 101308 114932 107393 117341 121112
BAILE GOVORA
Vile turistice 167641 ORAS 809 797 2322 1756 4684
BAILE GOVORA
Cabane turistice 167641 ORAS 108 158 118 0 0
BAILE GOVORA
Campinguri 167641 ORAS 910 1558 1208 1254 0
BAILE GOVORA
Pensiuni turistice 167641 ORAS 241 118 360 0 0
BAILE GOVORA
Sursă - (Breviar Statistic, 2019)
În ceea ce privește înnoptările în toate structurile de primire turistică din stațiunea Băile Govora
au crescut cu aproximativ 18% în anul 2018 față de anul 2014.

11
 Durata medie a sejurului
Tabel 2.5
Tipuri de structuri de Localitati Ani
primire turistica Anul Anul Anul Anul Anul
2014 2015 2016 2017 2018
UM: Numar
Numar Numar Numar Numar Numar
TOTAL 22,29 17,23 20,71 12,14 6,9
Hoteluri 167641 ORAS 8,92 7,5 6,03 6,31 5,36
BAILE GOVORA
Vile turistice 167641 ORAS 2,08 2,85 3,26 2,59 1,54
BAILE GOVORA
Cabane turistice 167641 ORAS 5,40 3,16 6,56 0 0
BAILE GOVORA
Campinguri 167641 ORAS 3,38 2,65 2,80 3,24 0
BAILE GOVORA
Pensiuni turistice 167641 ORAS 2,51 1,07 2,06 0 0
BAILE GOVORA

Durata medie a sejurului se calculează prin raportul dintre indicatorul înnoptări și numărul de
turiști și reprezintă numărul mediu de zile de ședere a turiștilor în stațiune. Durata medie a
sejurului de peste 8 zile, arată faptul că majoritatea turiștilor care ajung în stațiune sunt cei care
folosesc acele bilete de tratament o dată pe an.

Durata medie a sejurului

10.00
9.00
8.00
7.00
6.00
5.00
4.00
3.00
2.00
1.00
0.00
Hoteluri Vile turistice Cabane turistice Campinguri Pensiuni turistice

Ani Anul 2014 UM: Numar persoane Numar Ani Anul 2015 UM: Numar persoane Numar
Ani Anul 2016 UM: Numar persoane Numar Ani Anul 2017 UM: Numar persoane Numar
Ani Anul 2018 UM: Numar persoane Numar

Foto 2.1. Grafic durata medie a sejurului

Sursă – Realizat în baza informațiilor de pe INSSE

12
 CAPITOLUL 3
ANALIZA MEDIULUI EXTERN (PEST)

Pentru a putea face o analiză coerentă şi cu rezultate benefice pentru elaborarea

demersului strategic viitor al stațiunii analizate, trebuie să analizăm influenţa mediului extern
şi a componentelor acestor factori şi asupra mediului de afaceri în care stațiunea Govora îşi
desfăşoară activitatea.
Pentru a analiza influenţa mediului extern asupra stațiunii Băile Govora, recurgem la
analiza PEST, prin care vom urmări dacă există oportunităţi care să ducă la o eficienţă mai
ridicată a activităţii economice, sau ameninţări reprezentate de obstacole potenţiale, care să
determine frânarea activităţii economice.
Mediul politic pentru o firmă de turism cuprinde totalitatea legilor şi a actelor normative
care limitează sau influenţează activitatea turistică. 6

În cadrul sistemului curativ balneo-climateric, din punctul de vedere al asigurării

serviciilor medicale de specialitate, legislația recunoaște în mod explicit următoarele forme de
organizare instituțională:
a) sanatoriul - unitate sanitară cu paturi care asigură asistență medicală utilizând factori curativi
naturali, asociați cu alte procedee, tehnici și mijloace terapeutice;
b) centrele de sănătate - unități sanitare cu paturi care asigură asistență medicală de specialitate
pentru populația din mai multe localități apropiate, în cel puțin două specialități;
c) institutele și centrele medicale clinice - unități de asistență medicală de specialitate în care
se desfășoară și activitate de învățământ și cercetare științifică-medicală, de îndrumare și
coordonare metodologică, precum și de educație medicală continuă; pentru asistența medicală
de specialitate se pot organiza centre medicale în care nu se desfășoară activitate de învățământ
medical și cercetare științifică;
d) spitalul de specialitate - spitalul care asigură asistență medicală într-o specialitate, în
conexiune cu alte specialități complementare.7

6
Stăncioiu, Aurelia F. Strategii de marketing i ̂n turism. Bucureşti: Editura Economica, 2004.
7
HOTĂRÂRE nr. 571 din 8 august 2019 privind aprobarea Strategiei pentru dezvoltarea turismului balnearș
Guvernul României, București, 2019
13
 GRILA DE EVALUARE
Nr. SPECIFICAŢIE BUN
CRITICE SLABE MEDII FORTE
Crt E
0.000 0.250 0.500 1.000
0.750
A AGREGAREA ŞI ÎNCADRAREA CRITERIILOR ÎN MATRICE
1 Reglementările guvernamentale 0.500
2 Stabilitatea legislativă 0.375
3 Legislaţia comercială 0.500
4 Reglementările antimonopol 0.375
Legislaţia privind drepturile de proprietate
5 0.600
intelectuală şi industrială
6 Legislaţia muncii 0.500
7 Politica monetară şi valutară 0.500
8 Politica bugetară 0.400
9 Politica fiscală 0.400
10 Activitatea partidelor politice 0.375
11 Echilibrul puterilor în stat 0.375
12 Relaţia patronat-sindicate-guvern 0.600
13 Legislaţia privind protecţia mediului 0.375
Rezerv
B STAREA ŞI REZERVA Starea
a
1 Reglementările guvernamentale 0.500 0.500
2 Stabilitatea legislativă 0.375 0.625
3 Legislaţia comercială 0.500 0.500
4 Reglementările antimonopol 0.375 0.625
Legislaţia privind drepturile de proprietate
5 0.750 0.250
intelectuală şi industrială
6 Legislaţia muncii 0.500 0.500
7 Politica monetară şi valutară 0.500 0.500
8 Politica bugetară 0.400 0.600
9 Politica fiscală 0.400 0.600
10 Activitatea partidelor politice 0.375 0.625
11 Echilibrul puterilor în stat 0.375 0.625
12 Relaţia patronat-sindicate-guvern 0.600 0.400
13 Legislaţia privind protecţia mediului 0.375 0.625
C CONCLUZII
SPECIFICAŢIE A I O
1 Reglementările guvernamentale I
2 Stabilitatea legislativă A
3 Legislaţia comercială I
4 Reglementările antimonopol A
Legislaţia privind drepturile de proprietate
5 O
intelectuală şi industrială
6 Legislaţia muncii I
7 Politica monetară şi valutară I
8 Politica bugetară A
9 Politica fiscală A
10 Activitatea partidelor politice A
11 Echilibrul puterilor în stat A
12 Relaţia patronat-sindicate-guvern O
13 Legislaţia privind protecţia mediului A
D TOTAL 7 4 2
STAREA MEDIULUI POLITICO
E 0.463
LEGAL

14
 Mediul economic este format din totalitatea factorilor ce influenţează puterea de
cumpărare şi structura bugetului de cheltuieli ale consumatorilor de produse turistice.8
GRILA DE EVALUARE
Nr. Crt SPECIFICAŢIE CRITICE SLABE MEDII BUNE FORTE
0.000 0.250 0.500 0.750 1.000
A AGREGAREA ŞI ÎNCADRAREA CRITERIILOR ÎN MATRICE
1 Rata dobânzii 0.375
2 Rata inflaţiei 0.625
3 Cursul de schimb 0.400
4 Rata somajului 0.375
5 Deficitul bugetar 0.500
6 Balanţa comerciaă 0.500
7 PIB şi alţi indicatori macroeconomici 0.500
8 Creşterea economică 0.500
9 Disponibilitatea creditului 0.375
10 Productivitatea muncii 0.625
11 Fiscalitatea 0.400
12 Evoluţia pieţelor financiare 0.500
Tratamentul aplicat de organismele
13 0.375
financiar-bancare internaţionale
B STAREA ŞI REZERVA Starea Rezerva
1 Rata dobânzii 0.375 0.625
2 Rata inflaţiei 0.625 0.375
3 Cursul de schimb 0.400 0.600
4 Rata şomajului 0.375 0.625
5 Deficitul bugetar 0.500 0.500
6 Balanţa comercială 0.500 0.500
7 PIB – alţi indicatori macroeconomici 0.500 0.500
8 Creşterea economică 0.500 0.500
9 Disponibilitatea creditului 0.375 0.625
10 Productivitatea muncii 0.635 0.365
11 Fiscalitatea 0.400 0.600
12 Evoluţia pieţelor financiare 0.500 0.500
Tratamentul aplicat de organismele
13 0.375 0.625
financiar-bancare internaţionale
C CONCLUZII
SPECIFICAŢIE A I O
1 Rata dobânzii A
2 Rata inflaţiei O
3 Cursul de schimb A
4 Rata somajului A
5 Deficitul bugetar I
6 Balanţa comercială I
7 PIB – alţi indicatori macroeconomici I
8 Creşterea economică I
9 Disponibilitatea creditului A
10 Productivitatea muncii O
11 Fiscalitatea A
12 Evoluţia pieţelor financiare I
Tratamentul aplicat de organismele
13 A
financiar-bancare internaţionale
D TOTAL 6 5 2

8
Stăncioiu, Aurelia F. Strategii de marketing i ̂n turism. Bucureşti: Editura Economica, 2004.
15
 E STAREA MEDIULUI ECONOMIC 0.466

Mediul socio-cultural cuprinde instituţiile şi factorii ce influenţează etica şi

responsabilitatea socială. Valorile culturale, coexistenţa diferitelor subculturi, religii, etnii
constituie elemente de analiză în marketingul turistic ce trebuie avute în vedere în stabilirea
obiectivelor şi a strategiilor unei firme de turism. 9

GRILA DE EVALUARE
Nr.
SPECIFICATIE CRITICE SLABE MEDII BUNE FORTE
Crt
0.000 0.250 0.500 0.750 1.000
A AGREGAREA SI INCADRAREA CRITERIILOR IN MATRICE
1 Nivelul educational 0.500
Atitudinea populatiei fata de invatare
2 0.375
continua
3 Atitudinea populatiei fata de afaceri 0.375
4 Atitudinea populatiei fata de munca 0.375
Atitudinea populatiei fata de organele
5 0.375
administrative
6 Atitudinea populatiei fata de calitate 0.500
7 Stilul de viata 0.375
8 Securitatea sociala si problemele sociale 0.250
9 Indicatori demografici 0.250
10 Migrarea 0.250
11 Imigrarea si emigrarea 0.125
Atitudinea fata de minoritati
12 0.500
religioase,etnice, culturale, sexuale etc.
13 Atitudinea fata de poluare 0.500
B STAREA SI REZERVA Starea Rezerva
1 Nivelul educational 0.500 0.500
Atitudinea populatiei fata de invatare
2 0.375 0.625
continua
3 Atitudinea populatiei fata de afaceri 0.375 0.625
4 Atitudinea populatiei fata de munca 0.375 0.625
Atitudinea populatiei fata de organele
5 0.375 0.625
administrative
6 Atitudinea populatiei fata de calitate 0.500 0.500
7 Stilul de viata 0.375 0.625
8 Securitatea sociala si problemele sociale 0.250 0.750
9 Indicatori demografici 0.250 0.750
10 Migrarea 0.250 0.750
11 Imigrarea si emigrarea 0.150 0.850
Atitudinea fata de minoritati
12 0.500 0.500
religioase,etnice, culturale, sexuale etc.
13 Atitudinea fata de poluare 0.500 0.500
C CONCLUZII
SPECIFICATIE A I O
1 Nivelul educational I
Atitudinea populatiei fata de invatare
2 A
continua
3 Atitudinea populatiei fata de afaceri A
4 Atitudinea populatiei fata de munca A

9
ibidem, p.14
16
 Atitudinea populatiei fata de organele
5 A
administrative
6 Atitudinea populatiei fata de calitate I
7 Stilul de viata A
8 Securitatea sociala si problemele sociale A
9 Indicatori demografici A
10 Migrarea A
11 Imigrarea si emigrarea A
Atitudinea fata de minoritati
12 I
religioase,etnice, culturale, sexuale etc.
13 Atitudinea fata de poluare I
D TOTAL 9 4
E STAREA MEDIULUI 0.360

Mediul tehnologic constituie unul din factorii importanţi ai macromediului care prin ritmul
înalt de diversificare a produselor şi serviciilor, pe baza cercetării ştiinţifice, influenţează într-o
măsură tot mai mare destinul actual al umanităţii. Descoperirile în domeniul nuclear, electronic,
informaţional, creşterea vitezei de deplasare, cucerirea spaţiului cosmic constituie elemente
determinante pentru marketingul turistic. 10

GRILA DE EVALUARE
Nr.
SPECIFICATIE CRITICE SLABE MEDII BUNE FORTE
Crt
0.000 0.250 0.500 0.750 1.000
A AGREGAREA SI INCADRAREA CRITERIILOR IN MATRICE
Politica guvernamentala fata de cercetare-
1 0.500
dezvoltare
2 Calitatea infrastructurii 0.450
3 Telecomunicatiile 0.650
Numarul de patente si natura acestora
4 0.250
(autohtone, achizitionate)
5 Ritmul de aparitie al inventiilor 0.375
6 Viteza de transfer a tehnologiilor 0.500
7 Dotarea cu tehnica de calcul 0.600
8 Dotarea tehnica a productiei 0.325
Starea echipamentelor, capacitatilor de
9 0.375
productie
Gradul de innoire a mijloacelor tehnice si al
10 0.375
tehnologiilor
11 Utilizarea mijloacelor fixe 0.375
12 Gradul de inzestrare tehnica a muncii 0.375
13 Incadrarea de personal tehnic 0.500
B STAREA SI REZERVA Starea Rezerva
Politica guvernamentala fata de cercetare-
1 0.500 0.500
dezvoltare
2 Calitatea infrastructurii 0.450 0.550
3 Telecomunicatiile 0.650 0.350
Numarul de patente si natura acestora
4 0.250 0.750
(autohtone, achizitionate)
5 Ritmul de aparitie al inventiilor 0.375 0.625
6 Viteza de transfer a tehnologiilor 0.500 0.500
7 Dotarea cu tehnica de calcul 0.600 0.400
8 Dotarea tehnica a productiei 0.325 0.675

10
ibidem, p.14
17
 Starea echipamentelor, capacitatilor de
9 0.375 0.625
productie
Gradul de innoire a mijloacelor tehnice si al
10 0.375 0.625
tehnologiilor
11 Utilizarea mijloacelor fixe 0.375 0.625
12 Gradul de inzestrare tehnica a muncii 0.375 0.625
13 Incadrarea de personal tehnic 0.500 0.500
C CONCLUZII
SPECIFICATIE A I O
Politica guvernamentala fata de cercetare-
1 I
dezvoltare
2 Calitatea infrastructurii I
3 Telecomunicatiile O
Numarul de patente si natura acestora
4 A
(autohtone, achizitionate)
5 Ritmul de aparitie al inventiilor A
6 Viteza de transfer a tehnologiilor I
7 Dotarea cu tehnica de calcul O
8 Dotarea tehnica a productiei A
Starea echipamentelor, capacitatilor de
9 A
productie
Gradul de innoire a mijloacelor tehnice si al
10 A
tehnologiilor
11 Utilizarea mijloacelor fixe A
12 Gradul de inzestrare tehnica a muncii A
13 Incadrarea de personal tehnic I
D TOTAL 7 4 2
E STAREA MEDIULUI 0.434

Mediul tehnologic influenţează atât diversificarea serviciilor, cât şi costul, calitatea şi modul
de distribuţie a lor.11
Mediul tehnologic are si un impact major asupra oamenilor, in funcție de masura în care
aceștia utilizează noile tehnologii pentru a-și desfășura activitatea. Mediul tehnologic, schimbă
comportamentul uman, modul în care oamenii comunică, se manifestă și modul în care își
desfășoară activitatea zilnică.

11
ibidem, p.14
18
 CAPITOLUL 4
ANALIZA CONCURENȚEI ȘI CLASIFICAREA ACESTEIA

Turismul balnear este singura formă de turism din ţara noastră care se bazează pe un potenţial
permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. România se înscrie printre ţările
europene cu un fond balnear remarcabil. Avem şansa ca 1/3 din apele termale şi minerale de pe
continent să se găsească în ţara noastră. Această valoare este accentuată de complexitatea
factorilor naturali, respectiv regăsirea în aceaşi staţiune a factorilor principali de mediu, alături
de o gamă largă de substanţe minerale de cură, cu efecte polifactoriale benefice şi de existenţa
în România a tuturor tipurilor de substanţe minerale balneare care pot fi utilizate în întreaga
gamă a profilurilor de tratament balneare.
Staţiunile balneare de mare interes turistic cu indice de atractivitate între 3.00 şi 2.00,
împreună cu cele cu un indice de atractivitate favorabil cu valori între 1.99 şi 1.50 sunt grupate
în tabelul nr. 4.1. Pentru a ilustra diferenţele între clasificarea aceasta, bazată pe indicele de
atractivitate şi clasificarea folosită în România am înscris în tabelul nr. 4.1., la coloana 4,
staţiunile de interes naţional. Se observă că cele mai bune staţiuni din România, din punct de
vedere al indicelui de atractivitate, corespund cu cele de interes naţional, spre deosebire de cele
cu indice de atractivitate favorabil, care sunt în număr mai mare decât cele apreciate ca fiind de
interes naţional. Avem şi excepţia reprezentată de Mangalia Sud, care nu are un indice de
atractivitate favorabil dar intră în categoria staţiunilor de interes naţional datorită gradului de
dotare.12

Tabel nr. 4.1. Ierarhizarea staţiunilor în plan general şi după gradul de dotare.

Staţiuni
balneare cu
Indice indice de Staţiuni
atractivitate atractivitate balneare
Nr. Staţiuni balneare de mare între 3,00 şi de interes Nr.
crt. interes turistic favorabil crt.
(între 1,99 şi naţional
2,00
1,50)
0 1 2 3 4 5

1 Băile Herculane 2,23 1

2 Călimăneşti-Căciulata 2,20 2

3 Slănic Moldova 2,18 3

12
Colectiv de elaborare, Adaptarea ofertei balneoturistice româneşti la cerinţele pieţei internaţionale, I.C.T.,
Ministerul Turismului, Bucureşti 1993, p 97.
19
 4 Eforie Nord –Techirghiol 2,14 4

5 Băile Tuşnad 2,12  5

6 Vatra Dornei 2,12  6

7 Mangalia Sud 2,11  7

8 Covasna 2,11  7

9 Borsec 2,10  8

10 Băile Olăneşti 2,09  9

11 Băile Govora 2,08  10

12 Sovata 2,05  11

13 Geoagiu Băi 2,04  12

14 Buziaş 2,02  13

15 Băile Felix – 1 Mai 2,00  14

1 Amara 1,96  15

2 Sângeorz Băi 1,94  16

3 Slănic Prahova 1,90  17

4 Neptun 1,88  18
5 Balvanyos -Turia 1,84 19

6 Stâna de Vale 1,83  20

7 Sinaia (balnear) 1,82  21

8 Moneasa 1,79  22

9 Borşa 1,74  23

10 Ocna Sibiului 1,74 24

11 Lacul Sarat 1,72  25

12 Bazna 1,72 26
13 Tinca 1,69 27
14 Lipova 1,65 28
15 Brădet 1,65 29
16 Vaţa.Băi 1,53 30

17 Mangalia Sud  31

Sursa:*** Colectiv de elaborare, Adaptarea ofertei balneoturistice româneşti la

cerinţele pieţei internaţionale, I.C.T., Ministerul Turismului, Bucureşti, 1993.

În analiza ce urmează ne vom referi la elemente de atractivitate şi elemente defavorizante ce

caracterizează o parte din staţiunile României.
Grupa staţiunilor balneare de mare interes turistic (col. 2) cuprinde staţiunile cu o ofertă
balneoturistică de calitate superioară atât din punct de vedere al fondului balnear, cât şi al

20
dotărilor. Toate staţiunile din acestă grupă sunt de interes naţional, cu tradiţie în activitatea
turistică, multe dintre ele fiind cunoscute şi pe plan internaţional.
Staţiunile din această grupă prezintă un indice de atractivitate ridicat, dar nici una dintre ele
nu înregistrează valori apropiate de nivelul maxim (3.00), cele mai bine cotate fiind Băile
Herculane (2.23), Călimăneşti-Căciulata (2.20) şi Slănic Moldova (2.18). Toate au un potenţial
balnear valoros, dar atractivitatea lor turistică este influenţată negativ, într-o măsură mai mare
sau mai mică, de celelalte componente ale ofertei turistice cum ar fi modul defectuos de
exploatare a resurselor în staţiunile Băile Felix, Călimăneşti-Căciulata, Slănic Moldova,
Tuşnad, Mangalia Sud, Borsec, Govora,Geoagiu sau structuri de cazare cu uzură fizică şi
morală avansată în staţiunile: Băile Herculane, Slănic Moldova, Techirghiol, Borsec şi parţial
în Băile Tuşnad, Olăneşti, Govora, Geoagiu Băi, Buziaş.
Astfel, în cazul afecţiunilor pentru tratamente ale aparatului respirator O.R.L., deşi factorii
de cură de cea mai bună calitate se întâlnesc în staţiunea Govora, care în mod firesc ar trebui să
se situeze pe locul I în grupa respectivă, datorită bazei materiale mai modeste, ea ocupă numai
locul 3. Situaţii similare se regăsesc şi în cazul staţiunii Olăneşti.
În scopul creşterii competitivităţii pe plan intern, dar mai ales, pe plan internaţional, strategia
dezvoltării viitoare a acestor staţiuni va urmări cu precădere, ameliorarea deficienţelor
semnalate în prezent, care diminuează valorea lor turistică.
-Grupa staţiunilor balneare de interes turistic al căror indice de atractivitate (1.99-
1.50) este favorabil dezvoltării activităţii balneoturistice.
Staţiunile cuprinse în această grupă sunt considerate ca staţiuni de interes naţional sau zonal
în funcţie de gradul lor de dotare. Ele au ca elemente de atractivitate:
-potenţial balnear valoros sub aspect calitativ şi cantitativ;
-ambianţa exterioară şi din cadrul lor în staţiunile: Neptun (balnear), Balvanyos, Stâna de
Vale (balnear), Sinaia (balnear), Moneasa, Borşa, Tinca, Sîngeorz Băi şi Brădet (AG);
-tradiţia balneoturistică în staţiunile: Amara, Slănic Prahova, Ocna Sibiului, Bazna, Lipova,
Lacul Sărat;
-apropierea de capitală sau alte centre urbane importante, centre emitente de turişti: Amara,
Slănic Prahova, Sinaia (balnear), Ocna Sibiului, Lacu Sărat, Brădet (AG);
-structuri balneoturistice ample în staţiunile Amara, Neptun, Stâna de Vale, Sinaia (balnear),
Moneasa, Sîngeorz Băi, Vaţa Băi;
-condiţii de practicare pe o scară extinsă a activităţilor balneare cu caracter preventiv şi a
odihnei active.
Includerea acestor staţiuni în grupa de interes balnear este determinată de potenţialul mai
mic al resurselor balneare în staţiunile Balvanyos, Tinca, Lipova, fie de lipsa de diversitate a
21
factorilor de cură, care în ultimă instanţă au influenţat modul de dotare al staţiunilor Amara,
Slănic Prahova, Neptun, Stâna de Vale, Sinaia (balnear), Moneasa, Ocna Sibiului, Bazna,
Sîngeorz Băi, Şugaş Băi, Vaţa Băi şi Lacu Sărat pe de-o parte, iar pe de altă parte de
posibilităţile mai reduse de valorificare a factorilor de cură, îndeosebi al celor din grupa
substanţelor terapeutice, cel mai frecvent întâlnite.
Elemente defavorizante în valorificarea prezentă şi viitoare, pot fi considerate:
-insuficienta cunoaştere a zăcămintelor balneare şi a calităţii factorilor din staţiunile Stîna
de Vale, Sinaia (balnear), Borşa;
-deficienţe de ordin tehnic în exploatarea substanţelor din staţiunile Slănic Prahova,
Balvanyos, Tinca, Sîngeorz Băi;
-poziţia excentrică în teritoriu a staţiunilor Stâna de Vale, Moneasa, Borşa, Sîngeorz
Băi,Vaţa Băi.
Remedierea unora din deficienţele menţionate va contribui la sporirea interesului pentru
produsele turistice respective şi constituirea lor ca staţiuni de mare importanţă pe plan naţional,
intrând astfel în grupa întâi de atractiviate.
În acest sens, perspectivele cele mai favorabile le prezintă staţiunile Amara, Slănic Prahova,
Turia, Stîna de Vale, Borş, Moneasa, Sîngeorz Băi, Lacu Sărat.
Pentru aceste staţiuni, ansamblul elementelor de atractivitate determină dezvoltarea în
perspectivă a funcţiei balneoturistice corelată cu potenţialul resurselor şi cererea turistică.

22
 CAPITOLUL 5 - ANALIZA SWOT

Analiza SWOT are ca scop studierea caracteristicilor esenţiale ale întreprinderii ce îi dau
identitate şi o pot avantaja în activităţile viitoare. Are menirea să evidenţieze punctele tari şi
punctele slabe ale întreprinderii, pornind de la oportunităţile şi ameninţările mediului exterior.
Ea cuprinde puncte tari (o poziţie importantă pe piaţă datorită mărcii şi volumului de produse
şi servicii turistice, mijloace de transport şi agenţii de turism proprii, imagine bună în exterior,
activitate eficientă de marketing şi personal bine pregătit etc.), puncte slabe (profit scăzut,
climat de muncă necorespunzător, costuri ridicate de producţie, birocraţie în excces etc.),
oportunităţi (extinderea pieţei după o recesiune, potenţiala dezvoltare a produselor pentru a
întâlni cererea, intrarea pe alte pieţe externe şi interne, crearea unei noi mărci pentru câştigarea
unei poziţii avantajoase pe piaţă etc.), ameninţări (intrarea altor tur-operatori pe piaţa
respectivă, scăderea interesului consumatorului pentru pachetele de vacanţă tradiţionale,
apariţia de acte normative interne sau externe, etc.).
Orice întreprindere de turism îşi doreşte să transforme ameninţările în oportunităţi prin
utilizarea eficientă a resurselor de care dispune13.
Pentru a elabora această analiză am luat în considerare informatiile și datele colectate
anterior despre mediul intern și extern al stațiunii și le-am sintetizat astfel încât la finalul
analizei SWOT să avem o imagine clară de asamblu a felului în care se prezintă stațiunea și să
ne conturăm acțiunile necesare a fi implementate pentru dezvoltarea turistică a Stațiunii Băile
Govora.

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 stațiune balneară de interes național;  activitatea sezonieră a turismului
 cadrul natural deosebit și posibilități de balnear (mai - septembrie);
relaxare (parc balnear, păduri, traseu de cură  existența unor clădiri aflate în stare
balneară, piste pentru bicicliști etc); avansată de degradare
 abundența vegetației care conferă aerului  lipsa studiilor recente asupra
calități excepționale; tratamentului balneo – fizioterapeutic;
 acces facil către toate obiectivele turistice  lipsa activităților de agrement
din zona subcarpatică vâlceană și gorjană, diversificate care să atragă și turiști din alte
inclusiv Transalpina; categorii de vârstă;
 servicii turistice necompetitive;
 promovare insuficientă la nivelul

13
Stăncioiu, Aurelia F. Strategii de marketing i ̂n turism. Bucureşti: Editura Economica, 2004
23
  calitățile terapeutice ale apelor minerale corpului medical și a populației la nivel național;
și existența bazelor de tratament pentru bolile  lipsa unor pachete medicale pentru
aparatului respirator anumite grupe de afecțiuni;
 existența personalului medical calificat  condițiile slabe ale infrastructurii de
în efectuarea procedurilor balneare; transport
 tradiție în cura balneară de peste 130 ani;  lipsa unui centru de informare
 existența biletelor de tratament prin Casa turistică funcțional;
de Pensii;  număr redus al punctelor de atracție
 existența numeroaselor obiective în stațiune
turistice în împrejurimi;
 existența salbei de mănăstiri în
apropierea stațiunii;

OPORTUNITĂȚI
 valorificarea diferențiată a potențialului
turistic și diversificarea structurilor de programe solide de revigorare și promovare a
agrement, locuri de joacă pentru copii);
 dezvoltarea domeniului de cercetare
științifică în domeniul balnear;
 dezvoltarea Centrului de Informare
Turistică;
 existența programelor europene
dezvoltare turistică;
 dezvoltarea mai multor forme de turism
favorizate de bogăția cadrului natural;
 revigorarea tradițiilor populare,
 meșteșugărești, culinare;
 introducerea unor tratamente naturale
noi benefice organismului uman
 transformarea drumurilor forestiere
aflate în proprietatea orașului în trasee
turistice amenajate pentru plimbări, jogging,
echitație, ciclism
AMENINȚĂRI
 inexistența la nivel național a unor
a tratamentelor balneare;
 lipsa investițiilor majore în turismul
balnear la nivel național;
 degradarea clădirilor și pierderea
arhitecturii și patrimoniului;
de  degradarea drumurilor județene;
 intensificarea concurenței
 preferințele turiștilor pentru alte forme de
turism
 migrarea forței de muncă în străinătate și
în alte zone ale țării mai prospere;

În urma analizei SWOT s-au identificat trei principii prioritare care ar trebui să stea la
baza elaborării strategiei în vederea dezvoltării turistice, şi anume:
1. Dezvoltare economică prin creare locuri de muncă și programe de formare profesională

24
2. Dezvoltare infrastructură prin competitivitate și confort social
3. Creşterea atractivităţii stațiunii din punct de vedere turistic (cultural, balnear, recreativ).
CAPITOLUL 6 OBIECTIVE SI STRATEGII DE MARKETING PRIVIND
DEZVOLTAREA TURISTICĂ A STAȚIUNII BĂILE GOVORA

Principala formă de turism care se practică în prezent în staţiunea Băile Govora este turismul
balnear. Această staţiune, a demonstrat că are condiţii naturale, dar şi organizatorice pentru
toate cele trei tipuri de asistenţă medico-balneară: profilactică, curativă şi de recuperare
funcţională.
Turismul balnear s-a dezvoltat cu o mare rapiditate, îndeosebi în ultimele decenii, o dată cu
creşterea surmenajului şi bolilor profesionale provocate de ritmul vieţii moderne din marile
aglomeraţii urbane.
6.1 Obiective strategice de Marketing
În urma auditului de marketing efectuat asupra Stațiunii Băile Govora ne putem contura
direcțiile strategice prin care se poate dezvolta din punc de vedere touristic stațiunea.
Succesul concepţiei de dezvoltare a staţiunilor balneare va fi asigurat de simbioza punctelor
de vedere medicale, sociale, turistice şi economice. De aceea, pentru o mai bună cunoaştere a
staţiunii pe piaţa turismului intern, dar şi internaţional se poate realiza un program global axat
pe mix-ul de marketing şi care va avea ca obiective strategice următoarele:
• Îmbunătățirea calității serviciilor turistice oferite de stațiune și creşterea cererii efective
• Îmbunătățirea / reabilitarea / modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea
durabilă resuselor naturale și antropice
• Dobândirea unor poziţii ferme de către staţiunea Băile Govora atât pe piaţa internă, cât
şi pe piaţa externă și consolidarea unei imagini favorabile
6.2 Strategii de Marketing
Strategia de piaţă, în ceea ce priveşte staţiunea Băile Govora, va avea în vedere cele patru
politici: de produs, de preţ, de promovare şi de distribuţie.
Produsul turistic este o combinaţie în variante multiple a elementelor de atractivitate (resurse
turistice naturale şi antropice) pe care le oferă destinaţia dată și serviciile specifice şi
nespecifice.
Ca produs turistic, staţiunea Băile Govora are un nivel calitativ foarte ridicat atât în ceea ce
priveşte elementele de atractivitate, dar şi câteva din serviciile oferite.
Posibilităţile multiple de combinare a elementelor de atractivitate cu prestările de servicii
oferă posibilitatea diferenţierii produselor turistice contribuind şi la sporirea gradului de

25
atractivitate a produselor turistice oferite chiar în cadrul aceleiaşi destinaţii de vacanţă sau
forme de turism.
Politica de produs, în ceea ce priveşte staţiunea Băile Govora, va lua în considerare
următoarele strategii:
 Diferenţierea prin scoaterea în evidenţă a elementelor de cură care
deosebesc staţiunea Băile Govora de staţiunile din ţară şi de peste hotare. Astfel de elemente
pot fi:
- tratament în afecţiunile respiratorii;
- prevenirea depresiilor nervoase;
- fitoterapia;
- kinetoterapia etc.
 Diferenţierea prin evidenţierea elementelor de cură care oferă posibilitatea tratării
unui evantai larg de afecţiuni.
Alături de produs, preţul se înscrie între elementele fundamentale ale politicii de
marketing turistic, el având rolul decisiv în luarea deciziei de cumpărare. De aceea, la
fundamentarea preţurilor în staţiune se vor lua în considerare accesibilitatea preţurilor și
diferenţierea preţurilor.
În staţiunea Băile Govora se vor lua în considerare următoarele strategii de preț:
• Strategia tarifelor forfetare (globale, “totul inclus”) în care se oferă turiştilor un pachet
minimal de servicii obligatorii (transport, transferuri, pensiune completă, excursii în cadrul
sejurului, etc), la un nivel determinat de confort şi un cost mai redus.
• Strategia tarifelor diferenţiate; preţurile se diferenţiază după: natura ofertei, gradul de
confort, conţinutul sau componentele pachetului sde servicii.
Politica de distribuţie va avea în vedere:
Distribuţia directă, de tipul prestator de servicii turistice-turist;
Distribuţia indirectă: prestatori de servicii turistice – intermediari -turist.
Pentru promovarea turismului balnear din staţiunea Băile Govora se poate folosi oricare
dintre aceste canale de distribuţie. Distribuirea produsului turistic se va face prin
agenţiile de turism româneşti, dar şi cele partenere de pe piaţa externă. Se impun
utilizarea alternativă a unor verigi suplimentare din alte ţări, sindicate, asigurări sociale,
asociaţii ale vârstei a treia, asociaţii ale medicilor balneologi, etc.
Politica de promovare în staţiune:
Privind promovarea stațiunii se poate desfăşurată o campanie de informare a consumatorilor
potenţiali asupra posibilităţilor oferite de staţiune, insistându-se mai mult pe valoarea factorilor

26
terapeutici. De asemenea, se poate edita unui pliant cu serviciile oferite în staţiune, în limbi de
circulaţie internaţională, punându-se accent pe calitatea şi estetica acestuia.
În procesul publicitar al produsului turistic, pe lângă pliante, se pot insera anunţuri în
cataloagele firmelor specializate, în reviste medicale de specialitate din ţară şi străinătate, iar
site-ul web al stațiunii trebuie actualizat constant.
De asemenea, este necesar ca în staţiune să se invite reprezentanţi ai agenţiilor de voiaj şi
medici de pe lângă casele de asigurări sociale din ţară şi străinătate, depunându-se eforturi
susţinute în vederea recunoaşterii de către cadrele de asigurări sociale.
Tot în vederea promovării staţiunii Băile Govora se pot organiza conferinţe pe diverse
subiecte de tratamente, la care ar putea să participe personalităţi ale lumii medicale din ţară şi
străinătate.
Strategia de piaţă reprezintă o componentă importantă a strategiei generale de dezvoltare a
unei unităţi din domeniul turismului. Se constituie într-o activitate de planificare ca mijloc de
atingere a obiectivelor impuse la un moment dat. Strategiile de piaţă întâlnite în practică sunt
foarte diverse, distincte şi numeroase. În general, strategia include poziţia firmei faţă de
grupurile de aspecte pe care le ridică piaţa14
Pentru staţiunea Govora, poziţia firmei faţă de structura pieţei impune folosirea uneia dintre
următoarele strategii:
- strategia diferenţiată, serviciile, preţurile, dar şi modul de promovare şi distribuţie se pot
alege în funcţie de segmentul identificat în cadrul pieţei;
- strategia concentrată, pentru că în staţiune se poate ţine cont de un singur segment de piaţă,
astfel în staţiune existând şanse maxime de atingere a obiectivelor în ceea ce priveşte turismul
balnear.
Dacă se are în vedere poziţia firmei faţă de schimbările pieţei se poate adopta una din
strategiile:
- strategia activă, pentru că staţiunea trebuie în permanenţă să se ocupe de promovarea sa
atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, să fie într-o înnoire continuă, adaptându-se la cerinţele
pieţei;
- strategia anticipativă, în special în ceea ce priveşte tehnologia. Băile Govora trebuie să ţină
pasul cu schimbările pieţei, să se adapteze prompt noilor condiţii, să aibă tehnologie cât mai
avansată în ceea ce priveşte tratamentul balnear.

14
C .Florescu ,Marketing, Ed. Independenţa Economică, Piteşti, 1997, p.191
27
 În funcţie de poziţia firmei faţă de exigenţele pieţei se poate adopta strategia exigenţelor
medii sau strategia exigenţelor reduse, deoarece staţiunea nu are servicii de o calitate ridicată
şi totodată aici există diferenţieri între cumpărători în funcţie de nivelul lor de exigenţe.
Referitor la poziţia firmei faţă de nivelul competiţiei, pentru staţiunea Băile Govora se va
adopta strategia ofensivă. Băile Govora acţionează într-un mediu competitiv pentru că există
multe staţiuni balneoclimaterice în ţara noastră, însă aceasta este singura staţiune din ţară unde
iodul, sulful şi bromul se întâlnesc în ape minerale cu compoziţie diferenţiată, foarte concentrate
şi unde raportul dintre aeroionii negativi şi cei pozitivi este egal cu 1. Acest raport confirmă
faptul că aerul atmosferic alături de tratamentul medical contribuie la vindecarea afecţiunilor
respiratorii situând, din acest punct de vedere, pe locul întâi pe ţară acest aşezământ balnear.
6.3 Măsuri strategice
Pentru dezvoltarea și promovarea turismului în stațiune se pot lua măsuri strategice ca:
• Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, istoric şi modernizarea
infrastructurilor conexe ca motor al dezvoltării economice
• Înființarea unui punct de informare turistică, realizarea de pliante, brosuri, ghiduri,
panouri turistice, participarea la târguri de turism
• Crearea de produse turistice diferențiate şi promovarea serviciilor de calitate şi a
obiectivelor turistice din zonă
• Crearea și înregistrarea unui brand local
• Promovarea intensă a turismului balnear pentru toate vârstele, a principiilor curative
specifice stațiunii Băile Govora, precum și a tradițiilor populare și meșteșugărești specifice
Pentru turismul cultural se pot lua măsuri ca:
• Promovarea Agendei Culturale a Orașului Băile Govora
• Organizarea de noi festivaluri, concursuri, dezvoltarea de evenimente locale cu caracter
cultural și înființarea unor cluburi pentru tineret și pensionari
 Reabilitarea, modernizarea și dotarea așezământului cultural Băile Govora și înființarea
unui muzeu al tradițiilor populare speficice zonei Băile Govora
Pentru dezvoltarea agrementului:
• Amenajarea unor zone de agrement și întreținerea zonelor de promenadă
• Construirea unui parc de agrement și amenajarea unui parc tematic pentru copii
• Identificarea și dezvoltarea unor zone de agrement în stațiunea Băile Govora și
localitățile component - amenajarea unui patinoar, construire piscină acoperită, construire
pavilion de aerosoli în aer liber.

28
 CAPITOL 7
PROIECTE DE DEZVOLTARE A ORAȘULUI BĂILE GOVORA

Comunităţile locale sunt forţate să găsească modalităţi noi şi creative pentru a face faţă
presiunilor cu care se confruntă. Astfel pentru a rezolva atât problemele trecutului cât și cele
ale prezentului și pentru a dezvolta turismul din Băile Govora sunt necesare abordări noi.
Conform autorităților locale, bugetul de care dispun este mult mai mic față de cel necesar astfel
încât este mult mai dificil implementarea strategiilor de dezvoltare locala. Chiar și așa,
autoritățile locale trebuie să dea dovadă de creativitate, eficiență și eficacitate. Strategia de
dezvoltare a orașului Băile Govora a fost realizată pentru perioada de programare 2014-2020
Aceasta urmăreşte dezvoltarea durabila prin valorificarea potenţialului local pentru a fi în
concordanţă cu obiectivul general al Planului Naţional de Dezvoltare.15
În vederea dezvoltării turismului în orașul Băile Govora se are în vedere implementarea
unor proiecte specifice atât în ceea ce privește infrastructura de turism cât și promovarea
potențialului turistic local. Înființarea Centrului de Informare Turistică, participarea la târguri
locale, regionale șinaționale de turism, întocmirea unei strategii în domeniul turismului,
reabilitarea infrastructurii turistice sunt doar câteva din preocupările care stau în atenția
administrației publice locale. În același timp, agenții economici care activează în domeniul
turismului, prin programe de finanțare sau prin resurse proprii, au în permanență, ca obiectiv,
modernizarea spațiilor de cazare, alimentație publică și tratament, diversificarea gamei de
servicii turistice oferite, adoptarea unor politici de produs și strategii de marketing care să ducă
la creșterea numărului de turiști și dezvoltarea zonei Băile Govora.
Alimentaţia publică din Băile Govora, constituită din restaurantele unităţilor de turism
şi cele unităţile de comerţ din cadrul oraşului Băile Govora asigură masa turiştilor sosiţi în
staţiune, în condiţii satisfăcătoare, însă este totuși necesară diversificarea şi modernizarea
reţelei de alimentaţie publică.
Un factor important al potențialului turistic al stațiunii reprezintă zona de spații verzi.
În centrul stațiunii se remarcă Parcul Central, recent renovat și amenajat ce cuprinde: amenajări
floricole, alei pietonale, cascade, miniamfiteatru in aer liber, statui, bănci pentru odihnă etc.
Prin ingeniozitatea proiectului, speciile valoroase de arbori, identici celor din grădinile
botanice, amenajarea generală şi cadrul natural de care dispune, Parcul Central balnear al

15
https://www.primaria-baile-govora.ro/wp-content/uploads/2017/07/SDL-Baile-Govora-2014-2020.pdf,
accesat la data de 10 Ianuarie 2020.
29
staţiunii Băile Govora este unul din cele mai frumoase nu numai din ţară dar şi din Europa.
În orașul Băile Govora există și numeroase structuri de agrement independente: muzeul
balnear, biblioteca, ștrandul mineral SALUS, piscinele de la hotelurile din oraș.
Există de asemenea și numeroase situri arheologice si obiective de cult (Mănăstirea
Govora, Surpatele). În privința amenajărilor sportive, stațiunea dispunde de terenuri de sport ,
o bază sportivă și o sală de sport în cadrul liceului.
Concluzia în privinţa bazei materiale de agrement a staţiunii Băile Govora constă în
faptul că, deşi există o bază diversificată, condiţii excelente de dezvoltare, datorită dotărilor
insuficiente, lipsei resurselor investiţionale, baza de agrement este valorificată sub nivelul
posibilităţilor. De aceea administraţia publică locală, prin strategia de dezvoltare locală își
propune implementarea unor proiecte care să vizeze şi dezvoltarea turismului de agrement.

Proiecte de dezvoltare implementate în perioada 2007-2014

Un prim proiect finalizat în anul 2009 a fost modernizarea podurilor și podețelor în zona
orașului Băile Govora. A fost finanțat din bugetul de stat dar și cel local. Aceasta a fost un prim
pas pentru dezvoltarea infrastructurii in oraș urmând ca mai apoi în anul 2013 să fie finalizat
proiectul ce are în vedere reabilitarea infrastructurii turistice a stațiunii. De asemenea în anul
2014 a fost finalizat și proiectul referitor la asfaltarea unei străzi extrem de populate precum și
amenajarea unei piste de biciclete.

Planul de dezvoltare 2014-2020

 PROIECT 1 - MODERNIZARE STRĂZI ÎN STAȚIUNEA BALNEO CLIMATERICĂ

BĂILE GOVORA ȘI LOCALITĂȚILE COMPONENTE CURĂTURI ȘI GĂTEJEȘTI,
JUDEȚUL VÂLCEA
Presupune executarea lucrărilor de modernizare a tuturor străzilor din stațiune și
localitățile componente. Lucrările includ și amenajarea trotuarelor iar acolo unde nu
există se vor amenaja trotuare noi. Acest proiect este necesar pentru moderniza întreaga
rețea de drumuri locale, îmbunătățirea aspectului stațiunii pentru atragerea de noi turiști
și asigurarea circulației acestora în condiții de siguranță. Posibilele surse de finanțare
vin din partea bugetului local, de stat precum și a fondurilor europene (Programul
Operațional Regional), credite și alte surse de finanțare. 16

16
https://www.valceaturistica.ro/atractii-turistice-valcea/statiunea-baile-govora/ , accesat la data de 10
Ianuarie 2020
30
  PROIECT 2 -MODERNIZAREA ASPECTULUI ORAȘULUI BĂILE GOVORA PRIN
REABILITAREA FAȚADELOR CLĂDIRILOR ȘI PĂSTRAREA ARHITECTURII
SPECIFICE ZONEI, AMENAJARE ȘI ÎNTREȚINEREA SPAȚIILOR VERZI, MONTAREA
DE MOBILIER STRADAL
Presupune executarea lucrărilor de reabilitare a clădirilor existente însă păstrarea
arhitecturii specifice stațiunii, amenajarea și întreținerea spațiilor verzi, plantarea de
flori, arbori si achiziționarea de mobilier stradal (coșuri de gunoi, stâlpi de iluminat etc.).
Acest proiect duce la creșterea atractivității și implicit la creșterea numărului de turiști
care se vor bucura de un mediu ambient plăcut și vor reveni cu plăcere. Posibilele surse
de finanțare sunt: bugetul local, de stat, fonduri europene și alte surse.

 PROIECT 3-MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII TURISTICE A STAȚIUNII

BALNEARE BĂILE GOVORA: AMENAJARE PATINOAR, CONSTRUIRE PISCINĂ
ACOPERITĂ, CONSTRUIRE PAVILION DE AEROSOLI ÎN AER LIBER
Presupune executarea lucrărilor de modernizare a infrastruturii turistice a Stațiunii Băile
Govora prin amenajarea unui patinoar, construirea unei piscine acoperite și a unui
pavilion în aer liber destinat procedurilor cu aerosoli. Prin dezvoltarea acestei
infrastructuri se urmărește prelungirea sezonul turistic și în perioadele răcoroase
(revigorarea turismului și evitarea șomajului).17

 PROIECT 4 - PRELUNGIREA STRĂZII PRAPORGESCU CARE FACE LEGĂTURA CU LOCALITATEA

COMPONENTĂ GĂTEJEȘTI ÎN TRASEU TURISTIC ȘI DE AGREMENT
Se va avea în vedere extinderea traseului turistic și de agrement dinspre orașul Băile
Govora către localitatea Gătejești situată la aproximativ 7 km distanță.

 PROIECT 5-IDENTIFICAREA ȘI DEZVOLTAREA UNOR ZONE DE AGREMENT ÎN STAȚIUNEA

BĂILE GOVORA ȘI LOCALITĂȚILE COMPONENTE
Primăria orașului Băile Govora va identifica zonele corespunzătoare pentru agrement,
în vederea amenajării unui parc de aventură (tiroliană, paintball etc.). În acest mod va
avea loc o creștere a atractivității turistice a Stațiunii Băile Govora și prelungirea
sezonului turistic.
 PROIECT 6 - CAMPANII DE PROMOVARE TURISTICĂ ȘI PARTICIPAREA LA TÂRGURI DE
TURISM NAȚIONALE ȘI INTERNAȚIONALE

17
https://www.primaria-baile-govora.ro/wp-content/uploads/2017/07/SDL-Baile-Govora-2014-2020.pdf,
accesat la data de 10 Ianuarie 2019
31
 Acest proiect presupune inițierea unor campanii de promovare turistică care să cuprindă
numeroase activități atât în sezonul turistic, cât și în extrasezon, elaborarea și
multiplicarea de materiale promoționale și de informare turistică, participarea la Târgul
de Turism al României (ediția de toamnă și de primăvară), alte târguri susținute la
nivelul regiunilor din țară, promovarea valorilor balneare ale stațiunii, mai ales în rândul
medicilor de familie, susținerea de conferințe, simpozioane etc., identificarea celor mai
avantajoase târguri de turism internațional și participarea ca expozant. Prin intermediul
acestui proiect se va promova turismul balnear din zonă și nu numai, promovarea
tradițiilor și obiceiurilor având ca scop dezvoltarea turismului în general, dezvoltarea
socio-economică și creșterea standardului de viață.

 PROIECT 7 -PROMOVAREA TURISMULUI BALNEAR PE PLAN NAȚIONAL

Proiectul prevede înființarea unei asociații a operatorilor turistici locali în vederea
promovării stațiunii și a turismului balnear la nivel național, în special în rândul
medicilor de familie. Din nefericire, turismul balnear și beneficiile pe care le oferă
sănătății oamenilor a trecut într-un plan secund, cei care beneficiază de bilete de
tratament fiind în special cei de vârsta a treia prin programele Casei de Pensii. De
beneficiile turismului balnear se pot bucura pacienți din toate categoriile de vârstă, însă
există o mare lipsă de informații în acest sens. Prin acest proiect se dorește promovarea
turismului balnear în toate mediile astfel încât acesta să ocupe locul pe care îl merită în
tratamentul diferitelor afecțiuni.

Orașul Băile Govora se confruntă, ca şi celelalte orașe ale ţării, cu problemele

specifice unei comunități în plină dezvoltare. Autorităţile locale trebuie să îşi asume cu
adevărat rolul de coordonator al procesului de transformare, fructificând oportunităţile
de care beneficiează în comparaţie cu alţi competitori, şi anume: dezvoltarea turismului
balnear și promovarea intensă a acestuia, servicii turistice de calitate, agrement, tradiţii,
cultură, identitate istorică, și nu în ultimul rând serviciile conexe turismului.
Prin intermediul acestor proiecte, autoritățile locale doresc ca orașul Băile
Govora să devină o stațiune balneară de interes național, o stațiune care oferă servicii
turistice complexe si calitative, o stațiune care să aibă o infrastructură turistică modernă
și un oraș cu instituții culturale moderne.

32
 CAPITOL 8
ELABORAREA UNUI PROGRAM DE MARKETING
REVIZIE SI CONTROL

Programul de marketing este un plan desfãșurat al unei activități complexe de

marketing, alcãtuit dintr-un ansamblu de acțiuni practice, conducând la atingerea unui
obiectiv ori a unui set de obiective, acțiuni eșalonate în timp, cu indicarea responsabilităților,
a resurselor umane, materiale și financiare implicate în desfãșurarea fiecãreia în parte și a
activității de ansamblu18
Programul de marketing se construieste ca punct central al strategiei de piață a
întreprinderii. Programul de marketing contine raspunsuri la intrebarile "Cand ajungem
acolo?", “Cine raspunde pentru a ajunge acolo?" si " Ce resurse sunt necesare?", respectiv
cand se vor realiza toate actiunile necesare atingerii obiectivelor de marketing, folosind
strategiile de marketing stabilite. In afara acestor elemente, el trebuie sa cuprinda bugetul si
mijloacele de control adecvate.
Programul de marketing pentru destinația turistică Băile Govora realizat în vederea
creșterii atractivității acestei regiuni va implica în principal intensificarea eforturilor de
promovare și va cuprinde actiunile specifice prezentate mai jos precum și bugetele aferente.
ACTIVITĂȚI PERIOADA BUGET
ACTIVITATEA 1 Promovare Va începe pe data de 20,000 euro
online:site-uri 1 martie 2020 când
actualizate, bannere, se vor deschide
promovarea stațiunii paginile de
pe site-uri de Facebook și Twitter
socializare și vor avea loc și
(Facebook, Twitter concursuri pe pagină
etc.)
ACTIVITATEA 2 Promovare prin Începând cu 1 3,000 euro
cataloage și pliante: februarie se vor
distributie marketing împărți mai întâi în
direct. Râmnicu Vâlcea

18
C. Florescu , V.Balaure, St. Boboc I.Cãtoiu, V.Olteanu, N.Al Pop- MARKETING, Editura
Marketer–Grup Academic de Marketing și Management, București, 1992, p.462
33
 ACTIVITATEA 3 Promovare 1 martie 2020-1 40,000 euro
massmedia: TV si septembrie 2020
radio (spoturi TV si
jingle radio)

REVIZIA SI CONTROLUL
Controlul si evaluarea eficientei este una dintre cele mai importante etape ale unei campanii
de comunicare.
Controlul programului de marketing va cuprinde două etape – controlul întocmirii acestuia și
controlul executării lui. Dupa ce se va realiza controlul întocmirii programului, prin verificarea
corectitudinii datelor și a disponibilității resurselor alocate, sa va recurge la evaluarea duratelor
activităților înscrise în program, a calității resurselor alocate, a rezultatelor și a modului în care
obiectivele și strategiile propuse sunt îndeplinite. De asemenea, la sfârșitul fiecărui an din perioada
planificată, în plan cantitativ se vor compara rezultatele obținute cu valorile previzionate ale
diferiților indicatori folositi (numar de sosiri ale turistilor, durata sejurului), în vreme ce din punct de
vedere calitativ rezultatele programului vor fi evaluate cu ajutorul cercetărilor de marketing realizate
în rândul turiștilor privind imaginea destinației Băile Govora.

34