1.

Care este cel mai agregat indicator macroeconomic :

a) indicele general al preţurilor de consum
b) Produsul Intern Brut
c) soldul bugetului general consolidat
2.Ce reprezintă noţiunea de finanţe:
d) relaţiile băneşti dintre agenţii economici, populaţie şi exterior
e) relaţiile de formare a veniturilor în societate
f) relaţiile de repartitie a Produsului Intern Brut şi fac parte din baza economică
a societăţii
2. Precizaţi care este scopul finanţelor publice este:
a. satisfacerea nevoile generale ale populaţiei
b. punerea la dispoziţia autoritãţilor a sumelor de bani necesare pentru protecţia
socialã a populaţiei
c. furniza fonduri agenţilor economici şi populaţiei pentru a se dezvolta
3. Cum pot fi definite finanţelor publice:
(a) Fonduri banesti la dispozitia statului
(b) Mijloace de interventie a statului in economie.
(c) Metode de gestionare a banului public.
(d) Act juridic prin care se preia la dispozitia statului o parte din PIB, in scopul
realizarii functiilor si sarcinilor statului.
(e) Relatii sociale, de natura economica, care apar in procesul constituirii fondurilor
publice
4. Comletaţi enunţul: “Relaţiile financiare publice în sens restrâns reprezintã transferuri
de resurse financiare fara echivalent si cu titlu .........................; astfel de relatie
financiara este realizata prin intermediul bugetului de stat, bugetelor locale,
bugetului asigurarilor sociale si fondurilor speciale
nerambursabil

5. Completaţi enunţul: “ Relaţiile financiare publice în sens larg cuprind, pe lângã

transferurile de resurse financiare fãrã echivalent şi cu titlu nerambursabil şi
transferuri ........................... sau .......................... de resurse banesti, in schimbul unei
contraprestatii de care pot beneficia toti participantii la fonduri sau numai unii dintre
acestia (de exemplu fondurile de asigurari, fondul de somaj, fondul pentru pensia
suplimentara)
obligatorii sau facultative

6. Care sunt formele pe care le îmbracã transferurile de la agenţii economici şi populaţie

cãtre autoritãţile publice prin care se constituie finanţele publice
 (a) impozite si taxe
(b) contributii pentru asigurari sociale
(c) varsaminte din profitul regiilor autonome, a institutiilor publice;
(d) venituri din valorificarea unor bunuri ale statului etc.;
(e) imprumuturi de stat primite de la persoane juridice si fizice;
(f) rambursari de credite acordate;
(g) donatii s.a
7. Principalele obiective ale funcţiei de control a finanţelor publice sunt:
(a) asigure resursele bugetare necesare satisfacerii nevoilor obstesti;
(b) sa dirijeze aceste resurse in functie de prioritatile societatii, prioritati care sunt
stabilite de autoritatile competente;
(c) sa determine utilizarea resurselor financiare publice in conditii de maxima
eficienta economica, sociala etc.;
(d) sa urmareasca armonizarea intereselor imediate ale societatii cu cele de
perspectiva
8. Domeniile vieţii economico-sociale ale ţãrii în care se desfãşoarã controlul finanţelor
publice:
(a) activitatea economica,
(b) activitatea de educatie si cea cultural-stiintifica,
(c) ocrotirea medicala
(d) protectia si asistenta sociala
(e) ordinea publica si apararea nationala
(f) promovarea relatiilor cu alte tari.
9. Controlul exercitat de finanţele publice are ca obiective :
(a) provenienta resurselor
(b) destinatia acestora
(c) nivelul finantelor publice
(d) titlul cu care se mobilizeaza si cel cu care se repartizeaza fondurile
(e) gradul de fiscalitate (totalul prelevarilor prin impozite si taxe raportat la
Produsul Intern Brut )
(f) gradul de redistribuire intre diferitele sectoare economico-sociale, zone
geografice etc.
(g) modul de echilibrare intre resurse si destinatii
(h) caile de acoperire a necesarului de resurse neacoperit.
1. Care sunt principalele instrumente financiare şi monetare utilizate de stat pentru
influenţarea activităţii economice într-o economie de piaţă sunt :
a) impozitele şi taxele
b) trasferurile şi subvenţiile
c) creditul şi dobânda
d) preţurile
e) cursul de schimb al monedei nationale etc.
1. Cheltuielile publice se efectueaza din:
a) fondurile bugetului public national

b) fondurile bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de

stat, fondurilor speciale, fondurile institutiilor si intreprinderilor publice
c) fondurile bugetului general consolidat

2. Sfera de cuprindere a cheltuielilor publice fata de cele bugetare este:

a) mai mica, deoarece se refera numai la cheltuielile efectuate de institutiile publice
b) aceeasi, deoarece atat cheltuielile publice, cat si cele bugetare se realizeaza din
fonduri publice
c) cheltuielile bugetare au o sfera mai mica decat a celor publice, ele
reprezentand numai cheltuielile efectuate de stat din bugetul de stat,
bugetele locale si bugetul asigurarilor sociale de stat.
3. Care sunt cele mai importante categorii de cheltuieli publice (CP):
a) CP realizate de administratiile centrale de stat din fondurile bugetare si
extrabugetare;
b) CP ale colectivitatilor locale
c) CP finantate din fondurile asigurarilor centrale de stat
d) cheltuielile organismelor internationale din resurse publice prelevate de la membrii
acestora.
4. Tipurile de clasificãri utilizate în structurarea cheltuielilor publice sunt:
a) clasificarea administrativa
b) clasificarea economica
c) clasificarea financiara
d) clasificarea dupa rolul CP în procesul reproducţiei sociale
e) clasificarea pe care o utilizeaza institutiile specializate, cum sunt ONU, CEE
5. Clasificarea administrativã are la bazã criteriul:
a) instituţiilor prin care se efectueazã cheltuielile publice
b) ministerelor ordonatoare de credite guvernamentale
c) organelor centrale şi locale ce urmãresc formarea resurselor publice şi modul lor de
repartiţie
6. Potrivit unuia dintre criteriile de clasificare economicã, cheltuielile publice cuprind:
a) cheltuieli pentru protecţia socialã, cheltuieli economice, cheltuieli pentru apãrare,
ordine publicã etc.
b) cheltuieli fãrã contraprestaţie (subvenţii, transferuri sociale) şi cu contraprestaţie
(servicii adresate anumitor categorii de agenţi)
c) cheltuieli curente (de funcţionare) şi cheltuieli de capital
7. Care sunt principalele componente ale cheltuielilor publice potrivit clasificãrii O.N.U. pe
baza criteriului funcţional
Clasificarea ONU a CP pe baza criteriului functional

Total cheltuieli publice

- servicii publice generale

- aparatul administrativ economic si financiar

- institutii de ordine publica si securitate

- justitie, procuratura, notariat

- alte institutii

- aparare

- armata

- cercetare stiintifica si experiente cu arme

- baze militare pe teritorii straine

- participarea la blocuri militare si razboaie

- educatie

- scoli primare, generale, liceale

- universitati si colegii

- institute de cercetari

- sanatate

- spitale si clinici

- unitati profilactice, antiepidemice etc.

- institute de cercetari

- actiuni economice

- unitati economice ale statului

- unitati private subventionate

- subventii export

- participarea la organisme economice internationale

- participarea la monopoluri economice internationale

 - cheltuieli de cercetare in domeniul economic

- servicii comunale

- locuinte si intretinerea lor

- alte servicii comunale

- alte cheltuieli.

8. Care sunt principalele componente ale cheltuielilor publice potrivit clasificãrii O.N.U. pe
baza criteriului economic
Total cheltuieli publice:

- cheltuieli care reprezintã consum definitiv de venit naţional

- dobânzi aferente datoriei publice

- subvenţii de exploatare şi alte transferuri curente

- formarea brutã a capitalului

- investiţii brute

- stocuri materiale

- achiziţii de terenuri şi active necorporale

- transferuri de capital

9. Dintre indicatorii utilizaţi în analiza evoluţiei cheltuielilor publice, precizaţi pentru

coeficientul de devansare a creşterii produsului intern brut de cãtre cheltuielile publice;
1. care este formula de calcul (inclusiv semnificaţia elementelor ce intrã în componenţa
formulei)
2. ce reflectã acest indicator

Răspuns :

(1) Icp

Kdv = -----------

pib

unde: Kdv = coeficientul de devansare a cresterii PIB de catre cheltuielile publice,

calculat pentru o perioada determinata;
 Icp = indicele de crestere a cheltuielilor publice si

Ipib = indicele de crestere a PIB, in aceeasi perioada.

(2) Acest raport reflecta antrenarea în dimensiuni din ce în ce mai mari a folosirii de cãtre
stat a resurselor financiare ale societãţii pentru diferite destinaţii.
10. Dintre indicatorii utilizaţi în analiza evoluţiei cheltuielilor publice, precizaţi pentru
indicatorul elasticitatea cheltuielilor publice faţã de variaţia produsului intern brut :
1. care este formula de calcul (inclusiv semnificaţia elementelor ce intrã în componenţa
formulei)
2. ce aratã acest indicator când este supraunitar

Răspuns

(1) CP PIB

ecp = ----------- / -----------

CP PIB

unde:CP şi CP reprezintã cheltuielile publice şi modificarea acestora în perioada

de referinţã

PIB şi PIB reprezintã produsul intern brut şi modificarea acestuia în perioada de

referinţã

(2) daca ecp > 1, exista tendinta ca valoarea nou creata (PIB) sa fie utilizata in mai mare
masura pentru finantarea cheltuielilor publice decat in perioada precedenta
Cele mai importante surse de finanţare a cheltuielilor publice destinate acţiunilor social-
culturale sunt:
a) fondurile bugetare
b) fondurile financiare cu destinaţie specialã (fond de şomaj, fond pentru protecţia
handicapaţilor etc)
c) fondurile proprii ale întreprinderilor publice sau private
d) veniturile realizate de instituţii social-culturale
e) veniturile populaţiei
f) fondurile organizaţiilor fãrã scop lucrativ (instituţii de caritate, fundaţii etc.)
g) ajutor finaciar extern (de la organisme internaţionale: UNESCO, UNICEF etc., de la
organisme regionale:CEE etc.)
11. Care din următoarele afirmaţii este falsă, cu privire la ce înglobează cheltuielile
bugetului general consolidat:
a) cheltuielile colectivităţilor locale;
b) cheltuielile efectuate de administraţia centrală de stat;
c) cheltuielile finanţate din fondul asigurărilor sociale de stat;
d) cheltuielile populaţiei;
 e) cheltuielile organismelor internaţionale din resursele publice prelevate de la
membrii acestora.
12. Potrivit unui criteriu de clasificare economicã, cheltuielile publice cuprind :
a. cheltuieli pentru protecţie socialã, cheltuieli economice, cheltuieli pentru
apãrare, ordine publicã etc.;
b. cheltuieli curente (de funcţionare) şi cheltuieli de capital
c. cheltuieli fãrã contraprestaţie (subvenţii, transferuri sociale)şi cu contraprestaţie
(servicii adresate anumitor categorii de agenţi)
13. Intre componentele cheltuielilor publice, potrivit clasificãrii ONU, pe baza criteriului
economic, nu se includ:
a) cheltuieli ce reprezintã consum definitiv de venit naţional;
b) servicii publice generale;
c) dobânzi aferente datoriei publice;
d) subvenţii de exploatare şi alte transferuri curente;
e) formarea brutã a capitalului.
14. În analiza teoretică a creşterii cheltuielilor publice, economistul german Adolf Wagner
susţine că:
a) cu cât economia devine mai industrializată, cu atât relaţiile dintre pieţe şi operatorii
pe aceste pieţe va deveni mai complexă;
b) urbanizarea şi marea densitate a locuitorilor conduc la externalităţi ce vor necesita
intervenţia sectorului public;
c) cheltuielile publice pentru serviciile de sănătate şi asistenţă socială cresc pe măsura
creşterii veniturilor reale din economie;
d) cheltuielile publice pentru investiţii trebuie să crească mai repede decât cele private
în perioadele de criză;
e) activităţile publice şi în special cele ale statului manifestă o tendinţă constantă de
creştere
Să se indice varianta de răspuns falsă.
15. Cheltuielile publice înglobează:
a) cheltuielile administraţiei publice centrale, finanţate de la bugetul de stat;
b) cheltuielile autorităţilor supranaţionale;
c) cheltuielile consorţiilor financiare internaţionale;
d) cheltuielile organizaţiilor obşteşti;
e) cheltuieli pentru securitate socială finanţate din fonduri bugetare şi nebugetare;
f) cheltuielile autorităţilor locale;
g) cheltuieli din fonduri extrabugetare.
Să se indice varianta corectă de răspuns.
1. Structurarea fondurilor de resurse financiare la nivel naţional potrivit titlului cu
care sunt formate aceste fonduri cuprinde:
a) fonduri constituite prin prelevari obligatorii nerambursabile şi rambursabile;
b) fonduri obtinute prin prelevari facultative si cu titlu rambursabil sau
nerambursabil;
 c) fonduri constituite prin prelevari obligatorii nerambursabile, prin
prelevari facultative cu titlu rambursabil şi fonduri alimentate din
transferuri externe rambursabile sau nerambursabile
d) fonduri alimentate din transferuri interne şi externe rambursabile sau
nerambursabile.

2. Intr-o economie de piaţã, resursele financiare publice cuprind:

a) resursele financiare ale administratiei centrale de stat, care cuprind impozitele,
taxele, veniturile nefiscale, imprumuturile etc.;
b) resursele financiare ale administratiei centrale şi locale de stat: impozite, taxe,
venituri nefiscale, transferuri de la bugetul de stat, imprumuturi etc.;
c) resursele financiare ale administratiei centrale şi locale de stat şi ale
asigurarilor sociale de stat, precum şi ale intreprinderilor publice cu
caracter industrial, de comert, prestari servicii etc.;
d) resursele financiare ale administratiei centrale şi locale de stat şi ale asigurarilor
sociale de stat.
3. Numiţi 3 dintre factorii care determinã creşterea sau descreşterea resurselor
financiare publice
a) factori economici, care determina cresterea PIB;
factori monetari (dobanda, credit, masa monetara) care-si transfera influenta in pret. Cresterea
preturilor (fenomenul cresterii ratei inflatiei) poate sa conduca la sporirea salariilor, a
profiturilor si,

b) aici, la cresterea impozitelor directe (aceasta fiind numai o crestere nominala);

c) factori sociali, datorita redistribuirii resurselor financiare in scopuri de educatie,
cultura sanatate etc.;
d) factori demografici;
e) factori politici si militari (aparare, aderarea la diferite organisme internationale
s.a.);
f) factori de natura financiara (existenta unui deficit bugetar etc.).
4. Resursele de trezorerie ale bugetului de stat constau în:
a) împrumuturi pe termen scurt contractate de stat prin emisiunea de bonuri de
tezaur.
b) veniturile fiscale şi nefiscale ale bugetului de stat în perioada unui an fiscal
c) veniturile fiscale, nefiscale, împrumuturile şi donaţiile înregistrate de trezoreria
statului pe parcursul unui an fiscal.
5. Resursele extraordinare, la care recurge statul cand resursele curente nu
acopera cheltuielile se concretizeazã în:
a) emisiuni de moneda fiduciarã
b) emisiuni monetare, împrumuturi de stat interne si externe, ajutoare etc.
c) emisiuni de titluri de rentã.
 6. Enumerati 5 dintre elementele impozitului:
a) subiectul impozitului, respectiv persoana fizica sau juridica care este obligata sa-l
plateasca;
b) suportatorul impozitului, respectiv persoana care -l suporta efectiv (de exemplu,
in cazul TVA, subiectul este ultimul vanzator al produsului, dar suportatorul este
cumparatorul);
c) obiectul impunerii, care reprezinta materia supusa impozitarii (profitul impozabil,
veniturile din salarii, rentele etc.)
d) sursa impozitului arata din ce se plateste impozitul, respectiv din venit sau din
avere;
e) dimensionarea materiei impozabile se realizeaza pe unitati de impunere, care pot
fi unitati monetare (mii lei, milioane lei etc.), unitati fizice (metru patrat, litru
etc.);
f) cota impozitului, care se poate stabili in suma fixa (capitatie) sau in cote
procentuale (proportionale, progresive sau regresive)
g) modul de asezare a impozitului (asieta) reprezinta ansamblul masurilor
intreprinse de autoritati in vederea prelevarii impozitelor;
h) termenul de plata, inclusiv penalizarile in cazul nerespectarii lor.
i)

7. Numiti 3 dintre principiile generale care trebuie sa stea la baza determinarii unui
sistem fiscal:
a) principiul echitatii fiscale, potrivit caruia toti cetatenii unui stat se supun aceleiasi
legi fiscale, contribuind la formarea veniturilor publice in functie de veniturile si
averea fiecaruia.
b) principiul certitudinii impunerii, determinarea si marimea impozitului, asieta fiind
certa, nu arbitrara;
c) principiul comoditatii perceperii impozitului, care sa fie cat mai convenabila
pentru contribuabil;
d) principiul randamentului impozitelor,sistemul fiscal asigurand incasarea
veniturilor statului cu cele mai mici cheltuieli.
8. Stabilirea obiectului impozabil prin metoda evaluarii indirecte are avantaje si
dezavantaje:
a) este echitabila, dar laborioasa si costisitoare
b) este simpla si putin costisitoare, dar imprecisa, ceea ce poate duce la
inechitate fiscala
c) este putin costisitoare si ofera suficiente informatii despre contribuabil, dar
necesita o prelucrare laborioasa
9. Perceperea impozitului prin stopaj la sursa inseamna ca impozitul este platit:
a) la domiciliul contribuabilului
b) de o terta persoana, la locul unde se formeaza venitul ce se impoziteaza
 c) la sediul organului fiscal de care apartine contribuabilul
d) de persoana care realizeaza venitul impozabil, in locul unde realizeaza acest venit

10. Care din afirmaţiile de mai jos este adevărată?

a) resursele financiare publice pot fi fiscale şi nefiscale, curente şi din capital, pot
reprezenta prelevări obligatorii de natura impozitelor, taxelor, contribuţiilor sociale
şi, în cadrul lor, resursele bugetare deţin ponderea cea mai importantă;
b) resursele financiare publice provenite din redistribuirea PIB, sunt numai sub forma
impozitelor şi taxelor şi se identifică cu veniturile bugetului de stat;
c) resursele financiare publice pot fi fiscale şi nefiscale şi pot proveni numai din
impozite şi taxe pentru că gradul de fiscalitate se calculează numai în raport de
impozite şi taxe;
13. Taxele, componente ale sistemului fiscal, întrunesc următoarele trăsături
1. caracter obligatoriu şi titlu nerambursabil;
2. caracter obligatoriu şi titlu nerambursabil, urmărite în caz de neplată;
3. presupun contraprestaţie din partea organelor statului;
4. nu depind exclusiv de costul serviciului prestat plătitorului;
5. se stabilesc ad-valorem sau în sume fixe;
6. încasarea se face în numerar sau prin anularea de timbre fiscale;
7. taxele alimentează numai bugetele fondurilor speciale sau sunt venituri
extrabugetare ale unor instituţii publice.

a) 2+3+4+5+6; b) 1+2+3+4+5; c) 3+4+5+6+7;

d) 2+4+5+6+7; e) 1+4+5+6+7

14. Regimul vamal de “draw-back” constã în:

a) restituirea totalã sau parţialã a taxelor vamale de import percepute, dacã
mãrfurile introduse în ţarã se reexportã în aceeaşi stare sau dupã ce au fost
transformate, prelucrate în vederea exportului sau au fost încorporate în produse
destinate exportului;
b) restituirea taxelor vamale de import percepute, dacã mãrfurile introduse în ţarã
se reexportã;
c) restituirea totalã a taxelor vamale de import percepute, dacã mãrfurile introduse
în ţarã se reexportã în aceeaşi stare sau dupã ce au fost transformate, prelucrate
în vederea exportului sau au fost încorporate în produse destinate exportului

15. Baza de calcul (valoarea în vamã) pentru taxele vamale cuprinde:

a) preţul de import format din preţul extern transformat în lei la cursul de schimb
stabilit de BNR, determinat şi declarat de importator sau prin reprezentanţii
autorizaţi ai acestuia;
b) preţul de import format din preţul extern transformat în lei la cursul de schimb
stabilit de BNR, la care se adaugã accizele aferente produsului respectiv,
determinate şi declarate de importator sau prin reprezentanţii autorizaţi ai
acestuia;
c) preţul de import format din preţul extern transformat în lei la cursul de schimb
stabilit de BNR, la care se adaugã cheltuielile de încãrcare, descãrcare,
manipulare, costul asigurãrii şi orice alte cheltuieli pe parcurs extern.